#dependenta
Explore tagged Tumblr posts
infopubro · 2 years ago
Text
Ne-au facut dependenti de plastic si acum suntem taxati
Ne-au facut dependenti de plastic si acum suntem taxati Dupa ce ne-au facut dependenti de plastic, acum mai suntem si taxati ca-l folosim. Ani de zile, supermarketurile si, in general, comerciantii mari din vest, au introdus in tara noastra ambalajele si punga multifunctionala din plastic. Pungi gratis! Iuhuu… Cand in tarile dezvoltate era deja limitata folosirea acestor ambalaje si functiona un…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
atitudini · 1 year ago
Text
ADICȚII. Dependența de alcool. De Puiu Alexandru (ASCOR)
DIN CATEGORIA – CUVÂNTUL TINERILOR CE ESTE ALCOOLUL? Alcoolul este o substanță psihoactivă care se produce în urma fermentării zaharului din diverse fructe, cereale și legume, fermentarea fiind o reacție chimică în care bacteriile și drojdia reacționează cu zaharul din fructe pentru a produce etanol (alcool natural) și dioxid de carbon (adică băutură carbogazoasă). Continue reading Untitled
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
Text
A postat un cadru didactic (sau cel putin cineva care lucreaza cu copiii) o chestia despre cum se vede clar in clasa cine a dezvoltat deja o mica dependenta de dispozitive si tot ce inseamna joculete/filmulete menite sa fie consumate la greu
si grupurile de mamici deja au luat foc
"Awww cum le știe ea pe toate mai , cum e ea perfectă ! Când o sa înțelegem ca fiecare copil este diferit ! Pun pariu ca doamnei o sa ii cam cad ochiul daca faci un experiment real de genul !"
alta a inceput sa vorbeasca de iu-chei si cum acolo se sta oricum de la scoala pe aplicatii si copiii sunt perfect normali (fiindca comparam tiktok cu aplicatii educative si mere cu pere)
alta s-a luat de faptul ca doamna in cauza a zis ca preda 10 ore si ca CE DRAGA? AI OBOSIT 10 ORE PE SAPTAMANA CU UN COPIL? (nu e doar un copil intr-o clasa dar whaevs)
10 notes · View notes
pasispreluna · 2 months ago
Text
în fiecare zi mă găsesc în fața telefonului și vreau să îți scriu. să îți povestesc cum mi-a fost ziua, ce s-a întâmplat nou. mă regăsesc zilnic în imposibilitatea de a te uita și fuck me dacă nu mi-as dori din toată inima să pot. recitesc mesaje, mail uri și postări. arhiva de story uri e my journal. 2 conturi care ne au văzut parcursul. refugiul găsit în tumblr și repost uri infecte pe tiktok. melodii, proză, poezii și tot ce mai scriam când ne iubeam prea mult să ne mai putem vorbi. te-am iubit pe tine deși știam ca nu te voi păstra, egoismul din mine nu m-a lăsat să-mi refuz trufia de a te avea. dulce răzbunare, știam ca eu îți voi fi karma, nu doar ispita.
m-am lăsat sedusă de inteligența ta, de cuvinte, modul în care le așezai în fraze menite să mă înnebunească, și îndrăgostească. cu cat era mai dificil să fim, cu atât ne iubeam mai tare și nu știu dacă să numesc asta masochism sau iubire. amândoi știm ca nu suntem neapărat cu toate țiglele pe casă.
ți-am iubit prezența, absența, te-am iubit mai mult decat te iubeai tu. ți-am iubit și minciunile, pentru ca ele erau născute din vinovăția de a mă fi rănit, din imposibilitatea de a te simți destul pentru mine.
îți iubeam lacrimile și disperarea cu care mă implorai să te iert, dependenta de mine. iubeam să te primesc înapoi. răceala mea te îngrozea, tăcerea buzelor contrazisă de strigătele din priviri te strivea. te-am iertat și ți-am redat libertatea fără măcar o privire de reproș. habar n-aveai tu de ce ai nevoie. și cu toate astea încă am în minte imaginea cu tine în genunchi. 4 luni jumate de când ne știm, două luni de relație și prima întâlnire. și tu erai atât de sigur. știai ca lângă mine ai să îți găsești sfârșitul. și intr-un mod metaforic și poetic, l-ai găsit. și l-am găsit și eu, deloc poetic și deloc metaforic, mai mult un fel de “sfârșitul nostru era scris cu cerneală roșie între două linii albastre ale destinului”, un altfel de happy end. mai mult un “tragic cum ura se naște din iubire”. o antiteză prost redactată este toată povestea noastră.
și până la urmă dacă am da timpul înapoi și n-ar fi durerea am pierde orice sentiment care ne asigură ca existăm. experimentăm realități diferite și pentru câteva luni ale noastre s-au intersectat intr-o dramă demnă de rafturi prăfuite de biblioteci și mătuși cu pisici.
9 notes · View notes
toxicsoulsblog · 7 months ago
Text
Nu, nu te am parasit pentru ca nu te mai iubeam sau pentru ca as fi gasit pe altcineva de putina durata, sau pentru ca ma saturasem de tine. Te am parăsit pentru ca ma saturasem sa ți cersesc atentia, ma saturasem sa te vad cum iti scurgi viata langa mine si nu vrei sa faci absolut nimic cu ea, ma saturasem sa te fac sa intelegi ca iubirea nu e de ajuns. Ajunsesem in punctul in care nu voiam sa ma mai umilesc langa tine si sa nu mai trag atat de mult de ceva ce s a stins din nou pe parcurs.
Dupa asta, dupa ce m am despartit… tot eu am ajuns sa te caut, sa te rog sa te intorci, depresia punea din nou stăpânire pe mine, incepeam sa mi fac iar rau si sa refuz orice fel de ajutor, credeam ca nu pot sa traiesc fara tine, eram dependenta iar de prezenta ta, atingerea ta, tot ce tine de tine.
Azi gandesc in felul asta, eu nu o sa te mai caut, eu nu o sa ma mai umilesc, eu nu voi mai face pasi spre tine ci spre mine, eu o sa ma iubesc si o sa ma respect mai mult. Stiu prea bine ca tu nu o sa ma cauti, stiu prea bine ca esti mai calculat si cu capul pe umeri si ca daca ti ai impus o chestie o duci pana la final, cu atat mai bine si pentru mine, daca eu nu o sa te caut si tu nu o sa ma cauti atunci e o sansa si pentru mine, sa evoluez, sa merg mai departe, sa scap de trecut, sa mi traiesc viata. De data asta fara anturaje, de data asta fara pansamente, de data asta o sa simt ca traiesc.
Imi impun sa uit sau sa las deoparte amintirile cu tine. Imi esti trecut, ai fost si inainte, de data asta nu o sa las loc de trecut in viitor.
Daca o sa fie ziua in care ne vom revedea sau ma vei cauta, simt ca o sa fie tarziu, mult prea tarziu, probabil sclipirea mea nu v a mai exista, sentimentele mele nu vor mai fi atat de intense, si nu o sa te mai vad baiatul potrivit pentru mine.
Imi impun azi, probabil voi mai da rateuri, probabil ma voi mai gandi dar totusi imi impun si o sa mi dau silința sa lupt mai mult, sa trag de mine mai mult, poate nu am putut sa repar relația noastră insa o sa pot sa ma repar pe mine de tine, o sa ma pun pe picioare pentru ultima data, caci am avut prea multe rateuri, am cazut de prea multe ori si la o varsta atat de frageda. Prea slaba m am considerat, prea neajutorata.
Prea multa umilință, prea jenata de mine sunt si de asta sunt gata sa schimb situatia.
Gata cu drogurile, gata cu anturajul, sunt pregatita de un nou inceput.
2 notes · View notes
confesiunianonime · 2 years ago
Note
Dependenta lui de droguri e mai mare decat iubirea pentru mine. Efectiv nu le poate lasa.
#confesiunianonime
9 notes · View notes
actualmorph · 2 years ago
Text
"Scriu, neincetat, sa mi asigur dependenta
Dar sunt atat de singur ca nu mi mai simt prezenta."
-actualmorph-
9 notes · View notes
arhitectul · 1 year ago
Video
youtube
Mark Stam - Dependenta mea (Official Video)
5 notes · View notes
consultatiiladomiciliu-ro · 1 month ago
Text
Piramida Motivatiei a lui Dilts sau cum sa-ti motivezi corect angajatii
Citeste articolul pe https://consultatiiladomiciliu.ro/piramida-motivatiei-a-lui-dilts-sau-cum-sa-ti-motivezi-corect-angajatii/
Piramida Motivatiei a lui Dilts sau cum sa-ti motivezi corect angajatii
Sa le cresti salariul angajatilor se pare ca este cea mai putin eficienta metoda de motivare, dintr-o serie de motive legate de felul cum functionam.
Piramida lui Dilts aseaza mediul la baza, ca fiind cel mai instabil element si mai greu de modificat, si motivatia spirituala personala la varf ca fiind elementul cel mai stabil si mai usor de modificat. Omul poate indura multe daca are spiritul puternic.
Relatia dintre nivelele piramidei Dilts sunt de dependenta, cele de deasupra influientandu-le pe cele de dedesubt. Deci facem diagnosticul de jos in sus si ne apucam de lucru de sus in jos.
O altă reprezentare a Piramidei este realizată de Răzvan Goldstein, și preluat din Alexandrescu Ș tefan (2012)
Motivarea personalului este o mare responsabilitate a managerilor, de cele mai multe ori facand diferenta intre cei performanti si cei mai putin performanti. Articolul își propune să prezinte un posibil model teoretic de utilizare a Piramidei Nivelurilor Neurologice formulată de Dilts în construcția motivației intrinseci a resursei umane în organizațiile postmoderne. Piramida Nivelurilor Neurologice este o extensie a piramidei nevoilor, fiind structurată de Dilts pe următoarele niveluri: mediu, comportament și limbaj, abilități, competențe și talent, credințe și valori, identitate, apartenență și spiritualitate, misiune și scop suprem. Fiecare dintre aceste niveluri a fost atașat unei serii de practici motivaționale, mai mult sau mai puțin utilizate în organizațiile postmoderne.
Utilizarea piramidei neurologice
Niveluri Dilts în Resurse Umane
Managementul motivației
Un articol de psih Antonio SANDU, 2016
Utilizarea piramidei nivelurilor neurologice în motivarea resurselor umane
Motivarea personalului în funcție de managementul resurselor umane.
Dacă selecţia personaluluiar trebui sa aduca in organizare un potenţial de uman resursă corespunzător nevoilorsale, componenta magerială de motivant personal ar trebui sa duca la transformare potenţialului  angajatilor în rezultate concretede spre îndeplinirea obiectivelor organizaţiei.
Unicitatea fiecarei persoane face imposibil ca o reţea unicasă poata asigura motivantia personaluli la un nivel ce asigură performanţa.
O interesanta teorie pe lucrul cu  motivarea este formulata de Ticu Constantin şi colaboratorii, despre o etapă de lucru in motivație,  autorii identificarea un pas de implicare in motivație tradus prin educarea individului ce se angajează într-o activitate (Constantin et. al., 2008). Cele mai multe teorii motivaționale ţintesc unul dintre doua etape, când de fapt, motivația ar trebui sa fie tratata diferit bazat pe etapă de implicare a individului ​ în acţiune, sau  perseverenţa lui. Dacă abordarea motivaționala bazata pe nevoiprimare tinteste în principal implicarea în acţiune, numai ajungând superior nevoiconduce la perseverenţă în curs de dezvoltare cel activitate şi implicit în performanţă profesionala.
Este important să angajezi oameni care au potențialul de a se potrivi cu cultura și obiectivele companiei. Nu există o rețetă universală pentru a motiva pe toată lumea. Motivația este un proces complex care depinde de nevoile și valorile individuale ale fiecărui angajat.
Autorii menționează o teorie care împarte motivația în două etape: implicarea (de a începe o activitate) și perseverența (de a continua acea activitate). Există două tipuri principale de motivație: motivația financiară (salariu, bonusuri) și motivația non-financiară (recunoaștere, dezvoltare personală). Aceasta depinde atât de factorii organizaționali (cum ar fi cultura companiei, resursele disponibile), cât și de performanța individuală a angajaților.
Pentru a avea o echipă performantă, companiile trebuie să:
Selecteze cu atenție: să aleagă angajați care se potrivesc cu cultura și valorile companiei.
Motiveze corect: să ofere atât motivație financiară, cât și non-financiară pentru a satisface nevoile individuale ale fiecărui angajat.
Creeze un mediu de lucru favorabil: să cultive un sentiment de apartenență și să ofere oportunități de dezvoltare profesională.
Abilitățile, cunoștințele și experiența pe care o persoană le aduce într-o organizație se concretizeaza in performanta doar sub catalizarea motivatiei. Motivația e forța care determină o persoană să acționeze într-un anumit mod. Cultura organizațională trevuie sa includa educatia si motivarea angajatilor, valorile, credințele și comportamentele care sunt comune într-o organizație.
Motivația muncii
La baza oricărui comportament uman de acolo se afla o serie de nevoi, ale căror îndeplinire generează un sentiment de realizare, ea creează şi mentine un tonusemoţional şi unnivel ridicat de energie. Din perspectiva alinierii la nevoile individului, sunt două tipuri de factori motivaționali: mergând către rezultatuldorit – factori de atragere – şi ocolirea rezultatului nedorit – factori presori(Kirkwood, 2009). În anumit situatii, ambele categorii se reunesc în motivarea unui anumit comportament.
Motivația la muncă este legată de sentimentul individului că munca sa va satisface una sau mai multe nevoi la un nivel suficient de ridicat pentru a compensa efortul depus, și în cele din urmă, va duce la un nivel înalt de satisfacție produs prin implicarea sa în muncă
În esență, oamenii sunt motivați să muncească atunci când simt că jobul lor le satisface anumite nevoi, fie că sunt nevoi de bază (ca bani pentru a-și întreține familia), nevoi sociale (să se simtă parte dintr-un grup), sau nevoi de dezvoltare personală (să învețe lucruri noi).
Banii pot fi un motivator puternic, dar doar până la un anumit punct. Odată ce nevoile de bază sunt satisfăcute, alți factori, cum ar fi recunoașterea, dezvoltarea personală sau sentimentul de apartenență la o echipă, devin mai importanți pentru a motiva angajații.
Cea mai celebra ierarhie de nevoi, folosit în stabilirea strategiilor motivaționale pentru performanță, este reprezentată de piramida lui Maslow.
Nevoia de autoactualizare
Nevoia de stimă și statut
Nevoia de apartenenț
Nevoia de securitate
Nevoile fiziologice
Figura 1 – Ierarhia nevoilor propusă de Maslow (1943)
Satisfacerea nevoilor necesitata a fi făcuta de la baza spre varf,  nevoile superioare nu pot fi satisfacute până ce cele de la bază nu sunt suficient de satisfacute. Acesta este motivul pentru care modelul lui Taylor lucrează pe o anumita gamă de valori, pentru care eficienţa crescatoare a lucrului  este proporţionala la gradul de satisfacerer a nevoilor primare, şi doar parţial pe nivelul de securitate bazat pe crescând nivel de venituri. Depășirea acestui prag conduce la ineficienta de măsurilor de stimulare prin salariu a performanţei de lucru. Costuri generate de creșterea salariala nu mai acopera semnificativ cresterea in performanţă. Strategiile motivaționale ar trebui să își îndrepte eforturile – numai după ce angajatul a atins un anumit grad de siguranță și confort financiar – către satisfacerea cerințelor superioare, organizația fiind invitată să creeze un mediu favorabil pentru satisfacerea nevoilor de apartenență, stimă de sine și statut, și chiar de autoactualizare.
Figura 2 – Piramida Dilts a nivelurilor neurologice. Diagrama luată de la Clarke (2007)
Robert Dilts(1990, 1996) propune apiramida nivelurilor neurologice, dezvoltand o versiune de a piramidei lui Maslow. Piramida Dilts’ este afluent la
teoriilor din Programare Neuro-lingvistică (Bandler & Grinder , 1975; Bandler, Dilts & Grinder, 2014). Conform la teorie Dilts’ (1990, 1996) schimbarea nivelelor superioare niveluri din piramidă, care reprezintă cea mai profundaa stare perceptiva a creierului, produce o transformare in cascada la toate nivelurile sale inferioare. Teoria lui Robert Dilts (2008)–
numită și teoria nivelurilor neurologice ale schimbării – dorește să fie un model
de antrenament care sa poata fi folosit la ambele nivele, personal şi organizatoric
(Porumbu & Beldianu, 2012) şi care considera important în construcția strategiilor de management al personalului, inclusiv parte a motivației pentru excelență.
Nivelul neurologic mediu
The primul nivel, numit mediu , este cel context de autoexprimare de cel
individual. La acest nivel ea este constituit cel specificitate de cel experienţă
(dilturi,1996), saucel context de cel social construcție (Gergen, 2005)de că
experienţă, ca comunicațională act. La acest nivel sunt o serie de generalizări referindu-se la încredere în sine şi  încredere în alţii (Alexandrescu, 2012; Necoi, Porumbu & Beldianu, 2013). Din perspectiva motivarii personalui, nivelul mediu – lucru mediu – reprezintă  cadru în care succesul profesional poate/nu poate fi atins. Ecologia mediului vizează atât mediul – spațiul
ergonomia, lumina naturala/artificiala disponibila, estetica mediului – la fel ca ecologia relatiilor de lucru – mediu conflictual sau cooperant, lucrul în echipă sau cel individualist perspectivă, etc.  Mediul de  lucru sanogen permite expresia nivelurilor superioare neurologice ale  individului, şi ca astfel, transferul motivarii din acele zone evitând inhibarea factorilor de mediu profesionali într-un mediu atractiv, stimulant.
Nivel neurologic de comportament și limbaj
Următorul nivel este reprezentat de comportament și limbaj. La acest nivel, noi transmitem către mediul exterior conținutul conștiinței noastre – constructele noastre mentale – fie într-o formă explicită și conștientă, fie într-una implicită și mai puțin sau deloc conștientă. Schimbarea unui comportament este adesea dificilă, întrucât comportamentul reflectă în mediul exterior nivelurile superioare neurologice ale conștiinței (Alexandrescu, 2012;
Necoi, Porumbu & Beldianu, 2013). Schimbarea anumitor repere neurologice ale convingerilor, percepției de sine, valorilor sau identității duce la o schimbare de comportament în directă consonanță cu noile valori și noua identitate construită. Schimbarea comportamentală este o formă de socializare anticipativă, generată prin restructurarea nivelurilor neurologice ale individului. Conversa este de asemenea adevărată, în unele situații, schimbarea voluntară a comportamentului duce la o restructurare a nivelurilor neurologice superioare. Schimbarea convingerilor pe cele simbolice și sociale ale muncii și etosul muncii implică, de exemplu, conversia la o credință religioasă protestantă. (Weber, 2003) – mai duce la succes – perceput ca o cheie valoare de construirea identitatii.
Aceasta este văzută, în acord cu opinia sociologului german Weber (2003), ca un semn de har divin. Pe de altă parte, credința că individul este exploatat de organizație și că acțiunile sale aduc un avantaj nedrept celorlalți, conduce la un comportament de amânare a muncii și evitare a sarcinilor grupului. În această situație, o motivație extrinsecă – prin bonusuri de performanță – ar putea duce la un comportament proactiv de urmărire a performanței datorită bonusurilor atractive. Odată ce acest comportament de succes este învățat, el ar trebui să fie întărit prin bonusuri simbolice adăugate la cele de performanță, cum ar fi promovări profesionale, recunoaștere publică a rezultatelor, premii etc. Comportamentul proactiv, odată învățat și întărit, devine un agent de schimbare a condițiilor neurologice superioare ale individului, schimbându-i astfel autoimaginea, stima de sine și adoptând valorile organizației în propriul său univers axiologic.
Nivel neurologic de abilități, aptitudini și talent
Acest nivel neurologic reprezintă internalizarea construcțiilor sociale, a modelelor comportamentale și a schemelor cognitive repetitive. Nivelul aptitudinilor include aceste scheme cognitiv-comportamentale, mai mult sau mai puțin automatizate, care sunt dezvoltate la un nivel superior și care fac individul eficient într-un anumit domeniu. Din perspectiva demotivării personalului, ar trebui subliniat acest nivel neurologic ca fiind un loc pentru construirea încrederii în sine, ca un profesionist performant. Întărirea comportamentelor care conduc spre succes ar trebui să vină în plus față de antrenamentele continue bazate pe competențe ale personalului. Construcția de strategii de auto-motivare la acest nivel ar trebui să se concentreze pe aprecierea și definirea rezultatelor care au potențialul de a deveni strategii de succes ale individului sau ale activității. În acest respect, Siler și Metzeker (2008) introduc termenul de inteligenţa apreciativa ca o capacitate a individului – extrem de util psihologului manager de resurse umane,mentor sau antrenor – se referă la diferite potenţialităţi ale indivizilor, şi asemenea anticipeaza cele mai bune strategii de actualizare aceste potenţialităţi, competențe şi comportamenter. Siler și Metzeker (2008) definește inteligența apreciativă prin capacitatea de a vedea stejarul în ghindă, adică de a avea viziunea de a vedea potențialul unui lucru încă de la început. Strategiile motivaționale de amplificare apreciativă a aptitudinilor și talentului individual, transformându-le în competențe, pot fi completate prin strategii de deturnare a obiceiurilor nedorite către strategii cognitive-comportamentale dorite. În acest context, putem utiliza strategii de antrenament și/sau antrenare care vizează redefinirea și reîncadrarea constructelor care stau la baza dezvoltării comportamentelor automate nedorite. Modificarea sensului subiectiv atribuit unui comportament automat îl aduce în zona conștientizării și reîncadrarea face ca comportamentul să se modifice în conformitate cu un nou construct.
Nivel neurologic al credințelor și valorilor
Următorul nivel neurologic, conform lui Dilts (1996), include credințele și valorile. Conform axiomelor NLP (Bandler & Grinder, 1975), care susțin că harta nu este teritoriul, considerăm că procesul de construcție socială a realității (Berger & Luckman, 2008) se realizează prin reconstrucția continuă a hărții funcționale a individului. Această reconfigurare a hărții personale are loc prin procesul de comunicare cu ceilalți membri ai comunității, imitația fiind la baza procesului de socializare (Sandu, 2016). În opinia noastră, constructele sunt bazate pe o serie de valori care gestionează acest proces de internalizare a constructelor. Valorile pot fi constitutive – necesare pentru apariția unui sistem social – și operaționale, care gestionează operarea acestuia.(Caras Frunză, Sandu, 2014; Sandu, Caras Frunză), 2014; Frunză, 2016;Sandu, 2016). Setul valorilor oferă coerență sistemului social, ambele la nivel individual, şi la cel al organizatiilor.
Sistemul de valori este cel care dă sens acțiunilor individului, alterarea constelației axiologice conducând la redefinirea acțiunii. Procesul de apariție a universului axiologic este congruent cu cel de socializare, formarea valorilor fiind posibilă prin acțiunea comunicativă (Habermas, 2000), prin instanțe de socializare precum: prieteni, grupuri de egal, școală, mass-media, postmedii. Deși individul are tendința de a se raporta diferit la valori, în special cele etice, bazat pe situația specifică cu care se confruntă, o anumită constanță în raportarea la valori a fost evidențiată în studiile efectuate de cercetători precum Kohlberg (1977) sau Gilligan (1977; 1982).
Din perspectiva motivării și orientării către succes, este important ca valorile organizației să fie compatibile cu cele ale indivizilor care fac parte din ea. Conflictul de valori poate submina eficiența atât a individului în organizație, cât și a organizației în ansamblu. Această compatibilitate poate fi cel mai eficient realizată prin proiectarea unor strategii de antrenament care să abordeze sistemul de convingeri – acorduri interpretative – care au condus indivizii să adopte propriul set de valori. În plus, este important să se continue cu acceptarea unui set de valori care să prevaleze în rândul membrilor organizației, pentru a deveni o valoare organizațională, fie ea formală, fie informală.
Nivel neurologic de identitate
Nivelul neurologic superior include ceea ce numim identitatea subiectului. La acest nivel apar auto-exprimarea, conștiința de sine și necesitatea, un nivel fiind stabilit pe baza propriului ideal de sine, dar și a imaginii de sine. Aceasta reprezintă nivelul la care sunt construite rolurile-cheie ale vieții, misiunea de viață și sentimentul de sine (Dilts, 1996; Necșoi, Porumbu & Beldianu, 2013).
Nivelul identității rezumă rolurile pe care individul le joacă în diferite contexte sociale. Acest nivel arată modul în care individul se percepe pe sine, fiind corelat cu stima de sine și respectul de sine. La acest nivel, motivația performanței urmărește să constituie o identitate profesională și percepția de sine a individului ca profesionist. Organizația care reușește să genereze sentimente puternice de identitate – în corelație cu următorul nivel, cel de apartenență – va atrage angajați puternic motivați. Prestigiul social al profesiei și chiar al organizației se transferă la individ, întărind stima de sine și confirmând autovaloarea. La acest nivel, cele mai eficiente sunt discursurile motivaționale care se folosesc de imaginea de sine și de valorile individuale în acțiunea organizațională, și faptul că organizația se bazează pe indivizi și îi apreciază pentru realizările lor proprii, vitale pentru succesul organizațional.
Nivelul neurologic de apartenență
Grupurile de apartenență ale individului sunt sintetizate la nivelul de apartenență (Dilts, 1996; Alexandrescu, 2012; Necșoi, Porumbu, Beldianu, 2013). Ot acest nivel, individul se raportează la senzația de „noi”, iar identitatea este construită prin relaționarea la nevoile colective ale grupului de referință (Dorofte, 1997), transferând accentul identității din autonomie către integrare și cooperare. Valorile superioare ale grupului de referință sunt interiorizate prin procese de socializare anticipativă (Sandu, 2014). Procesul motivațional, la acest nivel, urmărește să formeze echipe și să reorganizeze sistemul de valori al indivizilor în conformitate cu cel al organizației.
Perspectiva corporativă accesează acest nivel de apartenență cu scopul de a antrena parcursul organizațional al indivizilor de la poziții inițiale până la cele manageriale, cu un nivel ridicat de responsabilitate, dar investit cu putere simbolică – capacitatea de a impune propriile idei și valori în activitatea organizației – care este mai mare în corelație cu responsabilitatea asumată în organizație. Se recurge adesea la transferul de părți sociale – acțiuni – la angajați, astfel încât sentimentul de proprietate asupra unui cadru contribuie la construcția identității subiective ca aparținând organizației. Astfel de strategii vizează legitimarea discursului organizațional, printre care cele referitoare la responsabilitatea socială a organizației, la etica politicilor la nivelul organizației, la programe ecologice, la susținerea dezvoltării regionale etc. Nivelul de identitate și apartenență este în general accesat ca nivel motivațional în organizațiile postmoderne și transmoderne (Ray, 2011) care sunt redefinite ca organizații bazate pe cunoaștere și organizații responsabile etc.
În acest sens, putem lua ca exemplu o serie de practici corporative în care organizația oferă angajatului o casă, o mașină, oferind întregii familii servicii precum școlarizare pentru copii – preferabil în grădinițe/școli care au fost fondate de corporație sau alte fundații afiliate acesteia – servicii medicale în instituții fondate sau finanțate de corporație, etc. Prin urmare, angajatul își desfășoară activitatea profesională, dar și cea personală într-o zonă de influență a corporației. Noi numim toate aceste practici motivaționale corporative 24/7, deoarece angajatorul practic reconstruiește universul său de existență în zona de influență a organizației, însușindu-și astfel valorile constitutive ale corporației, transpunându-le și în zona de viață privată. Convergența dintre viața privată și cea profesională permite o motivație persistentă dată de congruența propriilor valori cu cele instituționale. Astfel de o abordare non-salarială poate fi înțeleasă ca o motivație completă. Angajatul nu mai percepe sursele motivaționale ca fiind avantaje, interiorizându-le ca un stil de viață. Corporatismul ca un stil de viață poate, însă, avea riscuri legate de sindromul de ardere, de dificultatea de a se desprinde din mediul corporativ și nesiguranța și nesiguranța identității în medii sociale dezinstituționalizate.
Interiorizarea valorilor corporației se face fie tacit, fie chiar explicit, contaminând sfera personală cu aceste valori. Această operare este posibilă numai când construcția politicii de resurse umane consideră identificarea valorilor constitutive și operaționale atât ale organizației, cât și ale individului, și oferă stimulente care duc la o convergență axiologică între angajat și organizație.
Nivelul neurologic de spiritualitate, misiune și scop suprem
La nivel spiritual, individul proiectează ideea unei misiuni de viață, unui scop suprem, fiind în consonanță cu valorile și credințele religioase (Dilts, 1996). În organizația postmodernă, se discută despre organizația bazată pe convingeri (Sandu, Caras, 2013), unde se vorbește chiar de spiritualitate organizațională (Preudhikulpradab, 2011; Sandu, 2011; Aldridge, 2011). Ideea de spiritualitate organizațională și motivarea membrilor unei organizații bazată pe apelul neurologic al spiritualității este o moștenire a societății moderne, stabilită pe conceptul de vocație descris de Weber (2003).
Lucrul considerat ca practică spirituală – ora et labora (Weber, 2003) – constituie o puternică automotivare pentru performanță. Procesul de secularizare deconstruiește o serie de practici organizaționale, prin schimbarea sensului valorilor constitutive care au făcut aceste practici sociale necesare (Sandu, Caras, 2013). Din spatele acestor procese de deconstrucție-reconstrucție, organizația postmodernă rămâne în principal o organizație provenită din credință, dacă noi acceptăm consecințele teoriei lui Weber pe originea protestantă a capitalismului modern. Motivația de lucru în organizațiile post-moderne include ideea de vocație, de realizare a misiunii personale ca parte a misiunii organizației. Raportul individului la organizație are o natură soteriologică, organizația fiind un facilitator al îndeplinirii misiunii personale.
Concluzii
O atitudine pozitivă a angajaților față de sarcinile atribuite este esențială pentru succesul unei organizații. Dimpotrivă, o atitudine negativă sau rezervată poate duce la eșec. Îmbunătățirea performanței organizaționale este strâns legată de atingerea excelenței individuale a fiecărui angajat, valorizând astfel la maximum potențialul resurselor umane. Motivația reprezintă un factor cheie în creșterea performanței atât individuale, cât și organizaționale.Performanța angajaților crește odată cu nivelul salariului – o motivație financiară – până la un anumit punct unde salariul este suficient pentru a acoperi nevoile de bază. Dincolo de acest punct, devine tot mai importantă motivația non-financiară, care răspunde altor nevoi individuale. Pentru a satisface nevoile superioare, legate de valori, identitate și apartenență, este necesară o redefinire a rolului organizației, transformând-o într-o organizație responsabilă și orientată către învățare.
Piramida nevoilor neurologice a lui Dilts poate fi un punct de plecare pentru o nouă abordare a managementului motivației în organizațiile moderne
0 notes
d-eng · 3 months ago
Text
Obicei / Deprindere
"ii mai bine sa ai incercari cu esecuri, o zi ai facut, o zi nu, o zi iar ai facut - in asa fel odata , in timp daca e dependenta si ea dispare intelegem cit e de bine fara ea si in acelasi timp ne simtim mai bine, deci mai bine incercari cu esecuri, ca odata asta va deveni o deprindere, un obicei si asa va fi indeplinit ceva ce am vrut sa schimb"
1 note · View note
cristianleft · 8 months ago
Text
ma pierd si de data asta cumva in noapte
totul este atat de etern cand luna se resemneaza norilor
sau cand frigul si vantul ies la vanatoarea viselor
oare ale tale sunt in siguranta?
experimentezi sau retraiesti scene
majoritatea jucate in vieti anterioare?
zgomotul ceasului este blestemat cu sunetul pieirii
o coasa dependenta
de rapunerea secundelor.
ma pierd prin camera amintirilor
este inca zi aici
chiar daca prezenta calaului imi paralizeaza degetele.
voiam sa ma predau dragostei
sa ingenunchez in fata ei
sa scriu romane pentru statui
sa simt eternul
sa invat sa uit.
ma macina dorul cat si imaginea tulpinei tale
tu floare
predestinata sa infloresti la fiecare rasarit
ale carui cuvinte
radacini si seminte
eu tot incerc sa cultiv
inauntrul meu
unindu-ne in mirarea nasei terra
amortind ale ei asteptari
cu primaveri camuflate in portocaliu
si toamne
imbibate in roz si viu.
ma declar un somnambul modern
cu subconstientul in era precedenta
unde trandafirii erau dominati de rosu
iar noptile de spini.
1 note · View note
artparfumuri · 10 months ago
Text
Yves Saint Laurent - Apa de parfum
Yves Saint Laurent Black Opium - 90 ml
pentru femei
Tumblr media
Un parfum Oriental Condimentat pentru femei .
Acesta este un parfum creat de Nathalie Lorson , Marie Salamagne , Olivier Cresp si Honorine Blanc si lansat in anul 2014 .
Intens precum un shot de cafea care creaza dependenta , electrizant precum florile sale albe , aceasta noua generatie de parfum gourmand-oriental are o directie radical diferita fata de structura parfumului clasic : inspirat de miscarea artistica a clar-obscurului , in care accentul cade pe contrastul si tensiunea dintre lumina si intuneric .
0 notes
romanasuloriginal · 11 months ago
Text
În contextul actual al schimbărilor clim... #Romania https://romanasul.ro/sistemul-energetic-national-al-romaniei-o-lupta-impotriva-naturii-si-politicilor/?feed_id=1292&_unique_id=65a6aa44087af
1 note · View note
theconnollygroup · 11 months ago
Text
0 notes
confesiunianonime · 2 years ago
Note
Credeti ca am avut o copilarie buna doar pentru ca am avut tot ce n-au avut altii? Ce anume ? Lucruri materiale.. si astea au fost cele care a-ti crezut eu ca le vreau.
I never was happy, am parinti.. dar niciodata nu am simtit caldura parinteasca, I always feel alone.
Inteleg, ai continuat sa pleci in strainatate pentru a construi tot ce avem.. dar tot ce aveam nevoie era caldura ta, imbratisarile tale.. sa fi langa mine si sa ma suporti, sa ma asculti, sa ma inveti. Din pacate am invatat totul pe propia piele, habar n-ai prin cate am trecut.
Iar tu tata stiu ca ma iubesti si o simt, stiu ca ai rasturna lumea pentru mine.. dar dependenta ta de alcohol si toate prin cate am trecut mi-au lasat traume. Nu ai fost violent, dar in schimb toate gesturile tale au fost dureroase.
My life was a disaster and know one know how much i was hurt, how much I feel alone.. what i was going thru.
Toata lumea credea ca sunt fericita si ca o duc foarte bine .. but this is not the truth
I’m still trying to heal, but it’s so f**g hard with so much trauma.
I love you both, dar amandoi sunteti toxici.
#confesiunianonime
6 notes · View notes
Text
Aromele din e-liquid exista cu un scop
Sa va tina in dependenta cu diferite arome.
Au nume care pentru mine nu au nici un inteles.
E ca si cum daca s-ar chema piatra zilei sau liquid rainbow. Ce conteaza ?
Ce conteaza numele sau aromele, cand voi, care le folositi, vreti sa va lasati prin ele, de nicotina. Aromele sunt facute sa atraga si sa va mentina.
Tigarile mentolate la fel. Parca au fost interzise.
Nu am gasit dovezi ca oamenii se lasa de nicotina, prin tigari electronice.
Consultati un medic si cereti dovezi, cifre, acte, fiindca exista un cerc vicios, ma las de tutun prin altceva care are tot nicotina ? Ipocrizia celor care nu va vor decat banii.
Ce conteaza pentru voi, care folositi tigarile electronice este sa stiti ca nu se doreste decat sa fiti consumatori in continuare, inclusiv prin atragerea de concursuri.
Cumparati ceva familiei in locul tigarii electronice, fiindca o gramada de bani irositi pentru degradarea sanatatii este din cauza celor care nu va vor binele.
0 notes