#obișnuit

[thesima]

i love you. i love you and thats all you need to know. i was scrolling trhough romanisme tag and stumbled upon you. obssesed and charmed by watever your doing here. i need to know more, i need to know everything. can i ask if you share/post your work on other platforms?(insta)

cu mult drag a fellow romanian

hello

nu prea distribui pe alte platforme, însă am un instagram @moviesima2020 și contul personal @purryfunk unde mai postez lucruri extra despre acest proiect. Acum, spre ghinionul meu, nu prea am reușit să atrag publicul nostru (factorii sunt multi, dar asta depinde doar de timp? idk). Cu toate astea, apreciez și îți mulțumesc enorm pentru cuvintele de mai sus!! nu m-as fi asteptat sa primesc asa ceva

[maudlin-scribbler]

Oh wait today is speak your language day (its the 7th of may)

Y'all know what that means!

Bună!!! Ce faceți? Nu sunt obișnuit să vorbesc română pe internet, din păcate, dar cred că îmi place. Ar trebui să fac asta mai mult. Uneori încep să vorbesc în "romglish/romgleză" care e un mix între română și engleză, precum "spanglish". Mai mult fac asta cu prietenii mei, care vorbesc și ei ambele limbi.

Consider că româna este o limbă foarte interesantă. Are și mai multe graiuri/dialecte, graiul muntenesc, oltenesc, maramureșean etc. Eu personal cunosc cel mai bine graiul moldovenesc.

Mai multe informații despre dialectele limbii române -> x.

[un-suflet-anonim]

Ne-am obișnuit să stricăm suflete, dar nu să le și reparăm.

@un-suflet-anonim

[elene-madeleine]

Am vrut să te hrănesc cu nectar și ambrozie, dar tu erai obișnuit cu venin și lacrimi.

[arhitectul]

vremuri de demult și din prezent.

când eram mic, mă temeam de ploaie, de furtună. Când venea, fugeam în casă, și stăteam la fereastră să o privesc, păstrând o parte din teama ce o aveam, o alta parte dispărând fiindcă eram în siguranță. Cu timpul, m-am schimbat, nu mai fug de ploaie, ci fug spre ea, să o înțeleg, să-i simt răcoarea pe pielea încinsă de nostalgiile ce ard în mine. Mă regăsesc în tot haosul furtunii, iar vântul ce bate cu viteze catastrofale, parcă îmi poartă cu el sufletul și-l izbește de fiecare obstacol întâlnit. Nu mă mai tem, m-am obișnuit cu tot acest dezastru al ploii, încât a devenit o bucurie, lăsându-mi ființa să se dezvăluie fără ca nimeni să știe sau să înțeleagă ce fac.

@arhitectul

[1-11-1999]

Stabilitatea pentru tine înseamnă dezvoltarea personală.

Pe de altă parte, când ai de-a face cu o situație cu care ești obișnuit o rezolvi cu un calm de invidiat.

Ești responsabil și îți ții promisiunile date.

Dacă încetezi să te lupți cu tine, o carieră fantastică te poate aștepta.

[pffmimi]

pod în lucru între noi

acces la tine nu avem azi amândoi

te văd pe malul celalalt, al zilelor obișnuite

zile în care lipsa mea nu se simte

de pe o coastă mică, abruptă

eu sunt cea care de grabă te salută

repede, poate ma vezi și tu

și te întorci să mi spui că ți-e dor acu'

~pf~

[lord-of-snrland]

M-am dezobișnuit să folosesc pronumele obișnuit. Acum mi se pare ciudat să mă adresez cu "tu", "ești" etc. Uluitor.

[inabusire]

Îmi vine să le șterg pe toate, să ard caietele și tot ce-am simțit în ultimii 3-4 ani, să le las în urmă. Să accept că nu e vina nimănui. Că așa funcționează - și viața lasă urme de neșters pe noi, peste care nu ne rămâne decât să creștem iarăși carne, să oprim pârjolul și să privim cu milă tot sângele scurs. Regret că am suferit atât de mult, că m-am încăpățânat la nesfârșit să zgândăr cicatrici, să rup cu ură coaja doar ca să mai simt iarăși ceva, să nu pic în golul din inima mea, în inerție. Am preferat mereu să sufăr decât să nu simt nimic, dar la ce bun? De ce să tot stai într-un loc sufletesc ce ți-a devenit mai mult iad decât refugiu? Regret că am lovit orbește în mine, că am vrut să mă anihilez, să nu mă mai simt greșită simțind mereu mult prea mult; am urât că sunt om, că simt, că m-a pricopsit Dumnezeu cu o armă cu două tăișuri, pe care am ajuns s-o folosesc tot contra mea. Mă uit spre el și nu mai am nimic de zis, privind cu ochi goi, triști, cu dezamăgire, n-a fost niciodată acolo ceva ce m-ar fi putut mângâia. Am crescut prin durere, devenind una cu monstrul pe care l-am urât atât, de care am fugit și m-am temut. L-am privit în ochi, nu mă mai înfioară, i-am strâns mâna cu forță, sfidându-l; ce putere ar mai avea în fața mea, copil crescut într-o casă scăldată în flăcări? Am obosit să urăsc, vreau curajul de a ieși din casă, de a păși pe prispă, inspirând aerul nocturn, să-mi clătesc plămânii de fum și-apoi să calc timidă iarba, cu pași strâmbi, de om obișnuit cu teroarea; să plec, lăsând în urmă scânduri pârjolite, scântei și table ce pocnesc arzând. N-am avut curajul să sper că-mi va fi bine. Am așteptat să-mi garanteze alții asta. Am plătit câteva clipe sporadice de iluzorie iubire cu zeci de nopți crunte, în care simțeam că mă sfâșii, cu depresii și fantezii sinucigașe, cu ambiții alimentate de ură. Pentru ce atât tumult, atâta agitație? Nici nu mai contează cine pe cine și de ce, răspunsul e simplu și vreau doar să... iert și să uit. Să pot zâmbi, să pot râde, căci am trăit atât de mult purtând un zâmbet vag, înveninat. Am îmbrăcat mantia tristeții și mi-am făcut o casă din ea. E 2:22. E-o liniște stranie în mine, și toate parcă se sting. A fost frumos, într-un fel. Mă uit la el, cel în care am crezut și căruia i-am dat puterea de a mă modela; ce mai poți face tu acum din mine? Ce din tine ar mai putea fi vreodată pe măsura mea? Ce cuvânt, ce promisiune?

[atitudine]

Bună! Temperamentul tău rece nu l-ai avut de la început, te-ai obișnuit să-l afișezi în lume. Nu cred că ești același om rece și când scrii. Din postări nu transmiți deloc răceală, doar exprimi că ești un om rănit cu vise frumoase.

Toată chestia e că nu oricine mă merită și nu oricine are un loc în viața mea. E simplu, am standarde, fac selecție. Nu am să accept oameni doar pentru a nu fi singur.

[thislanguageisunderrated]

Iubesc că atunci când se trezește unu' cu opinii despre maghiarii din România (mai ales dacă e din Ungaria) se trezesc unii la TV să se întreacă la patriotism

Bă da' toți sunt penibili. Dar ăla care suferă e omul obișnuit, indiferent de etnie.

[am-tastat-aici]

Ești mai interesantă decât crezi.Ai mai multe idei creative ,mai bune,mai multe interese decât crezi.Timbrul vocii tale este o melodie foarte specială,culoarea ochilor tăi este o paletă fermecătoare.Nu este nimic obișnuit la tine,nimic previzibil ești protagonista propriei povești ,toată lumea poate vedea cat de minunată ești.

[mihai-florescu]

Sunt la spital acum că nurse training and all that și am avut o pacientă care era așa funny, o ador✋

Little ol' me, masând vena să curgă sângele: Vă doare? Dacă vă ustură un pic să nu vă speriați pentru că sunt vitamine

Old lady™: Las' frumoasa mea că m-am obișnuit

Me: Sigur sigur?

Ea: Baba suferă la frumusețe, ce să fac dacă sunt așa frumoasă😌

Eu: Bine zis, doamna mea. Dacă frumusețea doare, mi-e milă de dumneavoastră

Ea: Oh natural charmer like me💅😳😉

Scumpa draga de ea!

[viatainpasidecuvinte]

De ce rănești cu tăceri dure?

De ce te simt cum vrei să pleci?

De ce mă minți că va fi bine?

De ce te joci de-a vi și pleci?

Când ești aici, când nu mai ești

Și eu rămân a nimănui

Ce rost mai are să-ți dorești

Să-l cauți unde nu-i.

Nu te mai strig, nu mai fi surd

Nu-ți mai vorbesc, nu mai fi mut

Nu te mai caut, nu-ți mai răspund

Cum o făceam ....demult.

Râmai cu bine, om grăbit

Obișnuit să fi doar singur

Am încercat și n-am răzbit

Dar azi renunț, te asigur.

[psihologdecartier]

Ce este viata? Viata-i vinovata pentru durerea ta?

Sau poate ca e mediul?

In acest moment nu sunt psiholog, sunt doar un om obișnuit, obosit, un om căruia îi era dor să scrie. Un scriitor care a întâmpinat multe in ultimul timp, un om care a simțit mult timp un gol.

Știți care e problema cu adevărat? Golul nu pleacă pur si simplu la comanda unui om, nici mediul nu se schimba in ciuda dorintei tale arzătoare si nici tristețea nu pleacă pur si simplu.

Ce e de facut cand viata e un rahat?

Nu-i un limbaj potrivit pentru un psiholog, asa-i? Înainte de orice sunt om, apoi pot spune ca-s scriitoare, pictoriță etc. Nici macar rolul de fiica, ori prietena cuiva nu sunt fara principalul rol: #om.

Om esti si tu cel care citesti asta si e normal sa simti cum viata iti fuge de sub picioare, e normal sa tipi, sa urlii, sa fii trist, ba chiar sa vrei sa-ti bagi picioarele in ea de #Viata.

Viata-i vinovata pt tot, nu? Sau poate ca soarta, ori blestemele de acum 100 de ani de la celelalte neamuri.

Poți crede ce vrei tu, însă nu astepta sa se schimbe ceva stand ca o stana de piatră. Cauta ceva de care sa te agăți si ridica-te. Pana la urma rahatul turcesc e cel mai bun in cozonac, asa-i? #Nu mai vrem #lamai si #limonadă, eu cel putin urasc aceasta incurajare învechită.

Realitatea se poate vedea si in poza asta. Ce vezi uitându-te la ea, ce simti?

Initial pare o poza trista, rece, lipsita de viata, insa uita-te mai atent!

In poza e mai multa viata decat iti dai seama. Sunt animale, sunt oameni, e pana si o căsuță in spate, ascunsă cu o mica lumină care e de fapt speranța.

"Asta-i scriitoare... ba chiar psiholog pe deasupra, normal ca vorbește in metafore si sustine speranta".

Sa știi ca nu-i asa! 🤣 Am cautat o poza care sa descrie cel mai bine, am vazut multe, insa m-am intors la aceasta. Nu stiam de ce imi place, eu abia atunci am vazut ca poza are mai multa viata decat credeam inițial.

Unii psihologi sunt pt bani, altii pentru ca au fost obligati de părinți. Si mai există o categorie! "Asa a fost sa fie, nu am reusit la facultatea X, nu am fost admis si am venit aici".

Insa mai exista si psihologi buni, unii care sunt si ei nebuni la randul lor. De ce credeți ca psihologii îi inteleg pe ceilalți? Pentru ca si ei au partea lor de nebunie.

Iar in final nu am niciun sfat, nicio idee miraculoasă cum sa fie totul ok.

Cauta o modalitate sa schimbi #mediul si sa alungi #oamenii #rai.

[ispeakofficial]

VIOLENTA SEXUALA

CE ESTE:

VIOLENȚA SEXUALĂ este constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual continuat după cererea de a-l opri, sau forțarea unei persoane să se supună la o relație sexuală neprotejat�� sau umilitoare.

TIPURI DE VIOLENTA SEXUALA:

Toate relațiile sexuale fără permisiune constituie infracțiune penală, definită ca viol. Aceasta include atingeri cu caracter sexual sau forțarea soțului/soției de a întreține relații sexuale. Chiar dacă sunteți căsătoriți, soțul nu te poate impune să întreții relații sexuale.

Impunerea sau încercarea de a impune orice contact sexual fără permisiune prealabilă, de exemplu, viol marital, forțarea de a întreține relații sexuale după aplicarea bătăilor fizice, atacuri asupra părților sexuale ale corpului sau tratarea altei persoane într-o manieră umilitoare în sens sexual; forțarea victimei de a întreține relații sexuale cu altă persoană, pe Internet, sau să pozeze pentru imagini cu caracter explicit sexual împotriva voinței ei.

Atunci când partenerul îți sabotează eforturile de control a reproducerii prin solicitarea sexului neprotejat, mințire despre ”retragerea penisului”, ascunderea sau distrugerea metodelor de contracepție (de ex. aruncarea pastilelor contraceptive în veceu sau găurirea prezervativului), prevenirea să faci un avort sau impunerea să faci avort.

Câte o dată abuzului sexual sau violul este comis de oameni străini, dar deseori abuzul sexual este comis de persoane cunoscute, precum prieteni, parteneri, cunoscuți rude sau chiar un partener de durată sau soț. În situațiile de violență în familie partenerii deseori abuzează sexual de partenerele lor. Abuzul sexual poate fi verbal, vizual sau orice care impune un contact sau atenție sexuală. Abuzul sexual se poate întâmpla oricui, inclusiv femeilor, bărbaților, copiilor, și vârstnicilor.

Violența sexuală nu trebuie să implice niciun fel de armă sau violență fizică sau să vă lase cu răni fizice. Dacă nu ai încercat să țipi sau să fugi, asta nu înseamnă că nu a fost violență sexuală – este foarte obișnuit ca oamenii în această situație să se trezească incapabi.

View this post on Instagram

A post shared by E.C.L.E.R (@ispeak_official1)