#plăcinte

[laivinduroriginal]

Top 10 mâncăruri tradiționale românești care cuceresc orice gurmand

România este renumită pentru bucătăria sa diversă, o combinație unică de tradiții locale și influențe internaționale. Fiecare preparat spune o poveste despre regiunea sa de origine, iar gustul autentic românesc transformă fiecare masă într-o adevărată experiență. Descoperă alături de noi 10 dintre cele mai reprezentative mâncăruri tradiționale românești care cuceresc papilele oricărui…

[filmchillnet]

Sweet on You Kate, un proprietar de magazin de plăcinte în oraș, îl întâlnește pe băiatul orașului Drew care, fără ca Kate să știe, este în oraș pentru a-și construi case care să treacă prin magazinul ei... până când Drew își găsește inima blocată între dorințele familiei sale și șansa de a se iubi. https://filmchill.net/movies/sweet-on-you/?feed_id=2285

[alexsavescu]

Delicatese Larisa deschide un nou magazin - Info social media

Joi, 26 octombrie 2023, inaugurează un nou magazin “Delicatese Larisa”. Societatea din Fălticeni își extinde rețeaua de magazine în comuna Bogdănești. Deschiderea va avea loc la ora 08.00, se arată pe pagina de socializare Delicatese Larisa. Cei care vor trece pragul noului magazin, vor fi întâmpinați cu plăcinte poale-n brâu, din partea casei! Sursa: facebook.com

[bartholomaus]

Unele din comentariile constante ale românilor din ultimii ani se referă la ”pierderea tradițiilor”. De la politruci populiști și conservatori, la jurnaliști vicleni și până la oameni respectabili, dar în vârstă, toți deplâng „pierderea tradițiilor” sub asediul modernității occidentale, a globalizării, a „progresismului” etc.

Am tot încercat să îmi răspund la ce se gândesc oamenii când vorbesc că ne pierdem „tradițiile”. Se referă la muzica populară cu care eram sufocați înainte de 89, la tezaure folclorice, discuri scoase de Electrecord, la Cântarea României? Că nu se mai naște un Dolănescu?

La faptul că oamenii nu-și mai construiesc în mediul rural case din paiantă de 2 camere și-și fac vile de beton (oribile, fie vorba între noi)? Că merg mai rar cu căruța? Că nu mai sunt fierari potcovari, cojocari, dulgheri și fanfare la înmormântare? Reparatori de brichete, ochelari, remaiat ciorapi de dame? Vânzători de sirop cu sifon în stații de autobuz? Că nu se mai face borș în apartamente? Că nu mai sunt sifonării?

Că unele produse făcute mai ieri în casă sau în mici manufacturi, acum se fac industrial? Și cuiele se făceau până acu 130 de ani la fierar. De ce ar mai exista unele meserii? Are nevoie lumea de ele?

Aceste meserii or fi tradițiile deplânse de conservatori? Oare? Sunt meserii care dispar tot timpul fiindcă lumea nu mai are nevoie de ele. Mai găsești reparatori de televizoare cu tub catodic sau de video-uri VHS?

Plâng unii că nu ne mai îmbrăcăm în ii și ițari. Și nu mergem cu opinci legate cu nojițe. Pe bune? Nimeni – nici măcar Șoșo sau Simion, nu cred că ar fi în stare să mai îmbrace un costum popular croit ca acum 150 de ani. Preferă să poarte un fel de cămășuțe înflorate kitchoase cu iz bulgaro-ucrainian făcute din pânză topită și cusute mecanic.

Că nu se mai cântă muzică populară sau lăutărească... Dar muzica populară nu a dispărut ci doar s-a transformat. În manele.

Pe de altă parte există meserii extrem de necesare care fac apel la tehnologii tradiționale și nu mai găsești meșteri să dai cu tunul, deși ar avea de lucru. De exemplu în restaurarea de monumente istorice abia mai găsești un meșer pietrar/cioplitor bun sau un făcător de șiță/șindrilă. Sau un fierar să îți forjeze niște balamale frumoase. Sau – de ce nu?– un gard ca la 1900. Bine, nu mai găsești nici sudori. Importăm din SriLanka.

De exemplu eu nu găsesc în București un singur pălărier profesionist care să-mi facă o pălărie de fetru de calitate. Ăla din Pasajul Englez nu mai lucrează de mult – dacă o mai trăi. Sau un cizmar bun. Sau un ceasornicar serios.

În domeniul alimentar văd că lumea suferă enorm că nu mai mâncăm ca „odinoară”. Faza cu roșiile de la supermarket „care nu mai au gustul din copilărie” e tâmpenia supremă!

Mergi printre blocuri și toate cucoanele în tradiționalul furou, prăjesc cârnați și ceapă și coc plăcinte cu ușa și geamurile deschise, de miroase tot cartierul. Sărăcia de veacuri a românilor și-a găsit împlinirea în anii ăștia de „pierdere a tradițiilor”. Toți aceștia se indignează, „tradițional” că lumea e grăsuță și nu mai sunt piele și os ca pe vremuri, când țăranii făceau răscoale de flămânzi ce erau. Și-ți dau ca exemplu niște vederi ONT cu litoralul, din 1974, cu niște fotomodele în prim plan (probabil de când erau ei tineri).

Hai să vedem ce tradiții au pierdut românii în ultimii 100 de ani. Locuirea în bordeie. Adusul apei cu sacaua. Ținutul cărnii în lăzi frigorifice de lemn cu tablă, pentru care trebuia zilnic să cumperi gheață. Fumatul de țigări făcute în casă, din tutun cultivat în curte și rulate în ziar. Mâncatul de mămăligă mucegăită de 3 ori pe zi până când făceai pelagră. Pusul de ventuze. Făina de grâu măcinată la moară, plină de nisip (de la pietrele de moară). Adusul acasă a icoanei făcătoare de minuni când moșu e bolnav de holeră. Cinema mut cu cântăreț la pian, cu jurnal de știri în introducere. Seceratul manual la seceră și treieratul la batoză. Statul desculț vara și cumpăratul unei perechi de ghete o dată la 5 ani. Negustorii stradali ambulanți. Ploșnițele din hanuri și oteluri (chiar nu mai avem?). Bătaie, pușcărie sau moarte pentru proteste politice sau greve (in toate regimurile). Variola, rujeola, vărsatul, ciuma, ftizia, scorbutul, holera și alte molime. Și mai ales mortalitatea infantilă extremă! Da, da, acestea erau vechi tradiții românești. Ca și frica de vaccinare de fugeau țăranii prin păduri - ca de frica tătarilor - când veneau medicii la țară... (Pardon?). Ulițe desfundate și pline de noroaie (opa, de alea mai avem!). Analfabetismul....Legionari în Parlament... Ieșitul cu icoana și soboru pe timp de secetă...(waait!!)

Heiii, dar stai că încă avem o groază de tradiții încă vii!

Gravura de Auguste Raffet - Târg în Valahia, cca 1830.

Și totuși undeva există un adevăr. Ne pierdem la modul grav cultura, sub toate aspectele. Cultura ca ansamblu de manifestări ale spiritului, în sens antropologic. Cultura e cea care dă identitate unei țări. Cultura este ambasodorul cu care se mândrește orice țară. Iar cultura românească este complet la pământ.

Artele plastice, artele decorative, teatrul și cinema, arhitectura, urbanismul, muzica, literatura, editurile, consumul de carte și reviste, televiziunile, radiourile, salvarea și îngrijirea patrimoniului natural al țării (ape, rezervații, păduri etc), restaurarea și salvarea patrimoniului construit, clasat sau neclasat, salvarea și/sau punerea în valoare a monumentelor istorice, respectarea ansamblurilor arhitecturale de valoare din sate si orase, îngrijirea si punerea în valoare a patrimoniului mobil din muzee și colecții private, muzeele țării, naționale, județene, private, case memoriale, bibliotecile, cercetările arheologice, EDUCAȚIA primară și universitară, cercetarea științifică (face parte tot din cultura unei nații!!!), instituții de cultură diverse, Academia Română etc etc ...toate aceste aspecte și multe altele țin de Cultura României în ansamblu și toate supraviețuiesc la limită, pe muchie de cuțit. (Singurele instituții culturale care o duc bine sunt cultele (BOR mai precis) și academicienii - nu Academia - fiindcă sunt utili politicului)

Majoritatea domeniilor de mai sus sunt bugetare. Sistemul e sufocat de paraziți și incompetenți. Și de o enormă sub-finanțare. Suntem o țară bogată, cu o cultură contemporană săracă și tristă... Iar exodul permanent de oameni capabili nu ajută. Conservatorii care se plâng că ne „pierdem tradițiile”, simt ei ceva, dar nu-s în stare să își dea seama exact ce e în neregulă. ---- Poate ar trebui să facem niște țarcuri cu reenactori care să presteze - ca la zoo - niște meserii străvechi, doar pentru plăcerea unor turiști occidentali. Niște fete care dansează în costume populare, niște ciobănași cu mițoase care cântă din fluieraș sau drâmbă, ceva mămăițe care să frâmânte un aluat, lângă un cuptor cu lemne. De fapt chestiile astea le mai întâlnești la Muzeul Astra din Sibiu și sunt ff mișto. Sau la muzeul satului Skansen, din Stockholm... Dar tot muzeu sunt. Fiindcă, când grâul e secerat cu combina, nu mai poți cere țăranilor să folosească secera, doar așa, că e frumos. -- Mărțișorul e pe baricade foarte serios! Iar cel puțin la Buc, e plin de creștini cucernici - bigoți de-a dreptul - mai ceva ca acum 100 de ani. Sunt pline bisericile de Paște, de ouă, pască, cozonac si vin. Chimirele și căciulile de miel le poți purta, dar ele aveau sens într-un anumit mediu cultural. Dacă e, le putem folosi în reenactment care reconstituie viața la țară acum 100 de ani. Țările cu culturi vechi și puternice și-au păstrat ff multe rânduieli și obiceiuri, „trăiesc” foarte bine împreună cu modernitatea. Franța, Spania, Italia, Anglia... Dar nu neapărat obiceiurile legate de un mod de viață rural care a dispărut fără urme. Nu mai zic că tu sau alții regretă niște obiceiuri pe care le-au „prins”. Care erau ultimele zvâcniri ale unor culturi țărănești din interbelic, care existaseră la pachet cu multe ale neajunsuri, sărăcie și greutăți de neimaginat azi. De ce nu regreți obiceiuri de la 1750 sau de pe vremea lui Cantemir? Sau ale lui Ștefan cel Mare. Peste 50 de ani, vor fi unii care vor regreta anii de acum și obiceiurile de azi (alea care or fi). -- Ideea e că - cultural vorbind - noi nu avem ce tradiții străvechi să regretăm. Fiindcă am avut o cultură rurală săracă și primitivă. Și una urbană tânără. De exemplu, în țări ca Franța sau Olanda se păstreaza cultura fabricării de brânză la niște standarde extraordinare. Iar tradiția merge mai departe, păstrând ce e vechi si valoros, dar evoluând. La alte țări se continuă tradiția educației universitare la un anumit standard (vezi universitatile medievale, încă vii). La unele manastiri se mai face bere. Exista ateliere care fac ...inscripții stradale sau firme folosind tehnici de sec 19, pe sticlă sau smalț. Țările care au avut culturi puternice și în sec 18-20 normal că își continuă anumite tradiții și meserii, atâta timp cât vor fi relevante și/sau vor avea clienți. Tu ce tradiție românească din sec 19 regreți? -- Obiceiurile sunt fluide si se schimba -aparent - tot la 2-3 generații. Toți regretă amintirile lor, dar cu 2 generații în urmă era altfel, al 1850 era și mai altfel... Deci e o tâmpenie. Parcă toți regretă o țară rurală și medievală.

[blogeventuria]

Descoperă Magia Tunisiei! 🇹🇳☀️🌴 #TunisiaAdventures #TunisiaUnica #TunisianTreasures" 🌍 Astăzi vă invităm să pășiți într-o țară cu o istorie bogată și peisaje de vis: Tunisia! 🇹🇳 🏰 Istoria și Cultura 🏛 Tunisia este o destinație ce îmbină perfect trecutul și prezentul. Cu orașe antice precum Cartagina și vestigiile romane de la Dougga, istoria strălucitoare a Tunisiei este vizibilă peste tot. În medina din Tunis, veți găsi străzi înguste pline de culoare, suveniruri tradiționale și aroma delicioasă a mâncărurilor locale. 🏝️ Plaje de Vis 🌊 Dacă sunteți în căutarea relaxării, Tunisia are plaje nesfârșite pe litoralul său. Stațiunile populare precum Hammamet și Sousse oferă nisip fin, apă cristalină și sporturi acvatice pentru toate gusturile. 🏜️ Deșertul Sahara 🌵 Ați visat vreodată să vă aventurați în deșert? Tunisia este acasă pentru partea de sud a Deșertului Sahara, unde puteți face safari-uri în dunele de nisip și vizita orașe uimitoare cum ar fi Matmata, unde locuitorii trăiesc în case subterane! 🍽️ Bucătăria Delicioasă 🍽️ Mâncarea tunisiană este o combinație minunată de influențe mediteraneene și nord-africane. Nu ratați specialități precum couscous, tajine, și fructe de mare proaspete. Iar pentru desert, încercați delicioasele plăcinte cu migdale și miere! 🏞️ Natura Uimitoare 🌲 Rezervați-vă timp pentru a explora frumusețea naturală a Tunisiei, cum ar fi Chebika Oasis și Canyonsul Mides. Peisajele spectaculoase vor face fiecare moment memorabil. 🕌 Patrimoniu Arhitectural 🕌 Moschei magnifice, cum ar fi Moscheea Zaytuna din Tunis, și fortărețe istorice vă așteaptă să le descoperiți. Cu oameni prietenoși, locuri superbe și aventuri nesfârșite, Tunisia este cu siguranță un colț de rai pe care trebuie să îl experimentați. 🤩 🎯Profitați de Ofertele Last minute pentru o Vacanță de Vis! 👉 bit.ly/3BIlT05 Rezervă acum și bucură-te de o experiență unică alături de familia ta! Suntem aici 👩‍💻🧑‍💻sa va ajutam in alegerea vacantei preferate. 📞0755 088 410 | 📞0755 013 982 | 📞0755 013 984 | 📞0740 091 802 💌info@activtours.ro | www.activtours.ro #TunisiaMagic #DescoperăTunisia #CălătoriiÎnTunisia 🌞🌴

[maricafoodie]

Plăcinte cu brânză la tigaie: Rețetă simplă

[redotter]

Zburătorii Cartea a 3-a, capitolul 1: Căldura din Zbor

Un șir de sudoare aluneca pe ceafa lui Wendy, apoi de-a lungul coloanei pe sub salopetă. Frunzișul cireșului era verde întunecat în jurul ei, dar vântul nu bătea mai deloc. Wendy aruncă cireșele adunate în găleata care atârna de una dintre crengi, apoi își prinse parul mai strâns în vârful capului. Degetele îi erau lipicioase, și scoarța copacului aspră și cleioasă pe alocuri.

Jos la baza copacului, verișorul ei Felix stătea cocoșat deasupra a două găleți, ceafa și umerii goi întunecați într-un bronz rumen. Una dintre găleți se umplea cu sâmburi, iar în cealaltă cu cireșe sparte, moi și roșii ca și carnea crudă. Felix își folosea zborul de zmeu ca să ridice fiecare cireașă în parte și să scoată sâmburele din ele fără să le atingă. Lui Wendy i-ar fi plăcut să-și folosească zborul ca să le adune din copac, și să o scutească pe ea de cățărat.

Sclipi în dreptul lui și se aplecă la robinetul care ieșea din unul dintre butoaiele de lângă perete. Apa care curse din el nu era suficient de rece ca să se spele pe față, darămite ca să-și potolească setea. Wendy se întoarse spre Felix cu mâinile în șolduri.

ー Nu mai suport, o să leșin, se plânse ea, scuturând două furnici jos de pe picior.

ー Te poți lăsa, dar atunci nu primești plăcinte cu cireșe, și nici colțunași.

Wendy luă loc lângă el pe un alt scăunaș din lemn, cântărind amenințarea.

ー De ce nu le culege Nana?

ー Nana nu are precizia pentru cireșe.

Magii se pricepeau la ridicat greutăți mari, la aplicat forțe puternice, sau la controlat obiecte mici cu atenție, dar niciodată la toate trei deodată. Zborul bunicii Nana putea împinge afară din curte o duzină de oameni, însă la cules de fructe nu era la fel de pricepută. Wendy se bucurase la început că locuia într-o casă care se menținea singură, până să descopere că, în afara protecției, intervenția Nanei încurca mai mult decât ajuta.

ー Vorbind de Nana, vezi că-ți zboară găleata, îi atrase Felix atenția.

Găleata pe jumătate umplută cu cireșe pe care Wendy o lăsase în copac se ridică în aer și plutea către casă. Wendy sclipi în dreptul găleții, își încolăci membrele în jurul ei și sclipi înapoi pe pământ. Ateriză cu o bufnitură într-un nor de praf, apoi se uită repede în găleată și în jur.

ー Da, da! Nu am pierdut nicio cireașă, sunt o scânteie geniu!

ー Ai pierdut acolo câteva, arătă Felix către punctele roșii din iarbă, pe care găinile se grăbeau deja să le elimine.

Wendy își băgă mâna în găleata cu cireșe fără sâmburi și îndesă un pumn întreg în gură, lăsând sucul să i se scurgă pe bărbie în jos.

ー Mm-mmm-m-mm, spuse ea.

ー De acord.

Se uitară amândoi către geamul deschis al verandei, dincolo de care se zărea chelia bunicului Zoli. Acum o oră, era și el implicat în culesul de cireșe, apoi Bernhard Blitz și Emanuel Ursaru apărură în fața casei lor, și de atunci discutau în sufragerie. Erau toți trei miniștrii zborurilor lor, și se părea că di Dacia avea mereu afaceri de pus pe roate și de menținut. Lui Wendy i-ar fi plăcut să fie un gânditor sau strigoi cu ei, ca să poată trage cu urechea mai ușor.

ー Inzularea s-a terminat, Gândacii nu ne-au mai atacat de câteva luni, ce pot să tot vorbească atâta?

Nu apucă să termine, că chelia cu pricina se ridică de pe scaun, și bunicul se apropie de geam.

ー Wendy! o strigă el, aplecat deasupra pervazului. Hai puțin până aici.

ー Ai dat de belea, comentă Felix, apoi ridică găleata să bea sucul adunat pe fund.

ー Acum? strigă Wendy.

Nu-și putea imagina despre ce putea fi vorba. Bunicul dădu din cap și-i făcu din mână. Wendy sclipi în sufragerie dintr-o săritură.

[stiri-noi]

Plăcinte cu varză servite cu smântână și ceapă verde

Cine nu a mâncat niciodată plăcinte cu varză, cu siguranță nu știe ce a pierdut. În zona rurală, aceste plăcinte se umplu cu carne, cartofi, brânză sau chiar gem. Ele se fac original pe plita de la sobă, chiar în cuptorul cu lemne, însă pot fi la fel de bine făcute în tigaie. Umplutura de varză este dulce, iar aluatul sărat, combinație ideală.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!

Pentru plăcinte cu varză ai nevoie de:

Pentru aluat

-1 kg faina alba

-25 g drojdie proaspata sau 14 g uscata

-aproximativ 650 ml apa calduta

-50 ml ulei

-2 lingurite sare

-1 lingurita zahar

Pentru umplutura

-2,5 kg varza proaspata sau murata

-100 ml ulei

-piper dupa gust

-1 lingurita sare

-boia de ardei dulce sau iute-optional

Mod de preparare:

Prima data se face aluatul din ingredientele menționate mai sus. Drojdia se lichefiează cu zahărul, apoi se formează un aluat cu făina, sarea, apa călduță și uleiul. Se frământă bine până când aluatul nu mai este lipicios. Apoi, se lasă la dospit o oră.

Cat timp creste aluatul, varza se taie fin. Se adauga sarea si se framanta bine, apoi se lasa deoparte, sa se inmoaie, pentru 10 minute.

Ghiveci călugăresc. Rețeta originală, ideală pentru toamnă

Se pune uleiul intr-o cratita sau tigaie cu fund gros si apoi se adauga varza. Se lasa la foc mare, cateva minute, amestecand incontinuu, pana se inmoaie. Se condimenteaza cu piper si boia dupa gust si se lasa deoparte, la racit.

Aluatul se rupe in 20 de bucati, se face din fiecare cate o bila, se intinde cat palma, se pune in mijloc varza si se impatureste ca pe un plic.

Varza, cel mai bun aliment în curele de slăbire! Topești kilogramele imediat și îți detoxifici organismul: cum trebuie să o consumi

Apoi, se prăjește fiecare plăcintă într-o tigaie cu ulei și se pune fiecare plăcintă cu varză într-un prosop curat ca să rămână calde. Se servește cu smântână și ceapă verde tocată mărunt.

Sursa: https://pofta-buna.com/varzari-placinte-cu-varza/

[knifemania]

#sarmale #laplacinte #chișinău #moldova🇲🇩 #kinife (at La Plăcinte) https://www.instagram.com/p/CjVgVT_sBhK/?igshid=NGJjMDIxMWI=

[kd-heart]

[Declasificat] Incidentul din 2018 cu Bucky și Loki "La bloc"

kd-heart: ok, dar Loki dându-se drept studentă din moldova (nu contează care, de fiecare dată când îl întrebi, îți dă alt răspuns) în bloc cu Bucky și ale sale prune

"ah, fătucă aia de la 6. cică o cheamă Liliana de fapt. ce ți-e și cu tinerii ăștia!"

Vrabia: stai așa că dacă-i studentă din provincie ori stă la cămin ori în chirie la vreo pensionară, ori împreună cu alți studenți, aș merge pe varianta 2 pt maximum hilarity. tanti ionela de la trei a rămas singură după ce i-a murit soțul și cum avea o cameră liberă a rugat un nepot să-i pună anunț pe olx. studentă, curată, manierată, nefumătoare, fără alergie la căței.

acu pe bune, știu că probabil loki poate să învețe româna instant sau ceva gen, dar o parte din mine vrea să și-l imagineze cu olx-ul și google translate deschis.

kd-heart: =)))))))

tre' să-nvete să facă cartofi prăjiți

*numai* cartofi prăjiți și plăcinte for some reason

și cu ocazia asta, Loki își descoperă pasiunea pt smântână!!!

Vrabia: nu nu, deci stai așa, we're talking the god of mischief here. deci o convinge pe tanti ionela să-i facă reducere 15% la chirie dacă-i face piața în weekend. cue loki/liliana la miniș în fiecare sâmbătă la 10, cu sacoșa de rafie, că tanti ionela e ecoloagă. tocmindu-se la sânge cu țăranii. 'cât e kilul de roșii?' '6 lei, mămică' 'bun, pentru cine întreabă. pentru cine cumpără cât e?' '.....'

kd-heart: =)))

app, eu sunt persoana care cupara "vreo șase prune" când stătea la cămin. fix vreo șase

vrabia: prima dată se întâlnește cu bucky în fața blocului când se întorcea de la piață și ăsta tocmai venise cu mășina de la strehaia împreună cu nenea mircea, administratorul, și un văr de-al lui și descărcau un portbagaj de prune pt magiun.

: ))))

băi eu nu-s la curent cu the actual plot din filmele astea dar e ceva gen și loki se ascundea de ceva?

kd-heart: când nu are loki motiv să se ascundă?

Vrabia: corect

kd-heart: eu cică sunt la curent, dar am pierdut șirul

vrabia: adică mă gândesc un moment din ăsta tensionat când they lock eyes în parcare și fiecare își dă seama că e ceva cu ălalalt. toată chestia e-ntreruptă când tanti ionela scoate capul pe geamul de la bucătărie și strigă 'auzi, liliana mamă, dacă tot n-ai urcat, du-te până la colț să-mi iei și două cuburi de maggi'

kd-heart: =))

Vrabia: 'face supă?' zice bucky pe ton conversațional în româna aia ușurel stricată? 'cu găluște' zice liliana cu superioritate, și se duce la magazin.

kd-heart: "tu ești chiriașa lu' tanti Ileana, nu?" întreabă nenea mircea. "S-o întrebi dacă vrea prune pt gem când te întorci"

Vrabia: i le urcă bucky la etaj cu lada, că-i liftul stricat. cue 'așa mamă, să-ți dea dumnezeu sănătate. nu stai și tu la masă? hai că mai pun acu o farfurie'

kd-heart: încearcă să le facă lipeală!

Vrabia: urmează cel mai tensionat prânz din istoria blocului, adică poate chiar a străzii

exact!!!

kd-heart: "uite, luluța, ce băiat bine! hai, poate ieșiți și voi la o cafea, că taaaare cald o să fie în casă când pun prunele la fiert"

Vrabia: tot blocu e convins că ăștia se evită unul pe altul tot timpul pt că și-au picat reciproc cu tronc, și ai un bloc de pensionari care aplică dating rules de pe vremea lui pazvante

băi mor

meanwhile domnul valentin, veteran de război și gentleman de modă veche, îi face instructajul lui bucky cu chestii gen cum s-o scoată pe domnișoara lili la o prăjitură

are el o pilă la capșa : )))

i fucking ship it să mor io

kd-heart: =)))) this is the best thing!

ok, dar bucky nu e 100% sigur că liliana e loki, așa că o scoate în oraș s-o tragă de limbă

vrabia: eventual e ceva gen interceptează vreun dezastru prin centrul vechi and they end up comically saving the world on their first date

kd-heart: extratereștrii pe lipscani!!!

Vrabia: clar!

între timp pensionarii văzuseră toată chestia la știri și erau morți de stres când au ajuns ăștia acasă într-un final.

kd-heart: tanti ileana își face trei cruci mari când loki ajunge acasă

vrabia: 'vezi măi băiatule, ai zis tu că-i prea scump, dar dacă vă duceați la capșa ați fi evitat toată nenorocirea aia'

kd-heart: =)))

deci, dacă e vorba de buget, s-au dus la întălnire la Carofisserie! și au folosit bețele pt cartofi pe post de arme!

Vrabia: 'lăsăți, domnul valentin, că a fost ok până la urmă'

kd-heart: (plus că au spațiu fain la etaj unde nu te deranjează nici dracu dacă ai de discutat)

Vrabia: :))))

n-am fost

kd-heart: http://cartofisserie.ro/

cei mai hipsteresti cartofi din târg

vrabia: a doua zi se-nființează bucky la ușă la tanti ionela cu un buchet de flori în timp ce toți moșîi de pe scară îi dau thumbs up din fundal. 'ăă, lili este cumva?'

vrabia

'da mamă, cum să nu, uite acu o chem, ia și tu un loc. îți dau niște peltea?'

kd-heart: "vă fac și o cafeluță"

Vrabia: stai că pelteaua merge doar cu apă rece. plus că bucky și lili au mai băut ei cafea, dar peltea sigur n-au mai mâncat, că aia se ține pt ocazii speciale

kd-heart: deci, peltea cu apă rece și cafeaua, până fierbe, au ei timp să stea de vorbă

da' până-i gata cafeaua, apare și doamna maricica, că o roade curiozitatea și, normal că stă la o cafeluță

doamnele se retrag ostentativ la bucătărie cât fierbe cafeaua, să-i lase să discute

și la urmă, doamna maricica se oferă să le dea în cafea

loki nu știe daca tipa chiar se pricepe sau nu, dar nu poate să riște, așa că-și varsă cana 'din greșeală'

"nu-i nimic, mamă. e de bani!"

Vrabia: vriantă: tanti ionela încearcă să țînă conversația în priză 'uite luluța, bucky e american dar să știi că s-a adaptat foaaarte bine. dacă-l duci la ai tăi la brăești--' 'la broscăuți' 'așa. să știi că nu te face de rușine'

kd-heart: nu e varianta, e interludiu

vrabia: :))))

kd-heart: :))

everything goes! e că o ciorbiță

vrabia: auzi, știu o chestie de la bunică-meu, care era veteran: dacă te duci gen concedii și astea că veteran, ai drept să-ți iei însoțitor moca. deci ce vreau să zic e că domnul valentin și cu încă unul cu care se știe de pe front le aranjează la ăștia vacanță la techirghiol

ca însoțitori, evident, dar tot vacanță

kd-heart: :)))

Vrabia: bucky sigur n-a mai fost, că el american cum e, și tanti ionela și-a dat ea seama că luluța e din familie modestă, muncitoare dar fără posibilități, și merită și ea

deci ce vreau să zic cu asta: bucky, loki și doi pensionari cu cfr-ul, opriți la semnal lângă medgidia de vreo 40 de minute

kd-heart: Primele 20 sunt ok. Pensionarii au destule de povestit din tinerețe

Problema e că sunt și ei curioși, și abia așteptau să aibă ocazia să-i iscodească pe copii

Vrabia: :)))

exact

plus că e prea cald și bucky se simte prost că n-a coborât la fetești să mai ia o sticlă cu apă

chestia e că loki e foarte convingător pe post de liliana, chiar se întreabă și bucky dacă nu cumva și-a imaginat el că nu știu ce și fata chiar e moldoveancă

meanwhile loki e ceva gen băi tu chiar ai baftă că ăștia se uită doar pe realitatea și trinitas și nu le-a tras nimeni internet, că nu ești deloc subtil

kd-heart: bucky e foarte subtil! he's hiding în plain sight - nici măcar nu a încercat să pretindă că nu e american, deși ar fi putut foarte ușor să se dea drept rus or something

atrage suficientă atenție cât să nu bată la ochi prin absență

vrabia: ok, să te dai rus într-un bloc de pensionari e chiar o idee super proastă

kd-heart: dar atunci n-ar fi ales un bloc de pensionari

vrabia: nu neapărat la chestia că-i american mă gândeam, mai mult la aia că hes a shell shocked experimental subject care teoretic e de-o vârstă cu d-l. valentin

kd-heart: =)) true

și se abține cu greu să nu discute cu el depre perioada aia

că atunci chiar s-ar da de gol

vrabia: chiar vorbeau ei la un moment dat între ei când nu era bucky acolo. măi, cum te-ascultă băiatul ăsta când povestești de pe front, vezi în ochii lui că empatizează, zici că a fost acolo. ehei, dacă mai mulți tineri ar fi că el......

vrabia: sincer aș vrea al naibi să scriu chestia asta, dar din păcate merge doar în română

adică am putea scoate ceva în engleză, dar limbajul n-o să fie la fel de autentic și ar fi nevoie de un milion de note de subsol

kd-heart: I can't believe i got myself to ship Loki/Bucky :))

[pierdutaintimpsispatiu]

Vladbruarie day 16

ziua 16: așa gol, maică? ia cu pâine (empty, son? take some bread) || tactici și strategii (tactics and strategies)

@vladbruarie

Forfotă mare în cetate. Străzile miroseau a colaci și a plăcinte. Gospodari și gospodine se dădeau de ceasu' morții să se aranjeze care mai de care, să se arate fălos și fercheș, curat și bun creștin de față la vecini. Soarele lu' răpciune împungea creștetele ălor mici cari se învărteau pe câmp în hore sau se alergau în josul dealului printre copaci.

La palat, Vlad, băiet de vro șepte anișori, bălăngânea din picior pe scaun fără 'stâmpăr.

— Ce-i cu tine, Vlad, mami? Nu poți sta locului nici la masă? Doară nu dădură ielele-n tine, Doamne iartă-mă.

— E, ba, mamă, că n-am nimic. Da' n-au plecat deja băieții?

Mumă-sa oftă prelung, înduioșat. Se propti tainic cu palmele de masă și-i șopti confidențial copilului fără stare:

— N-au plecat, mami, îți promit. Și și dacă și-au luat deja picioarele la purtat, Mircea știe drumul și am încredere că mi te-ntoarce întreg acasă. Dar, scimbă femeia tonul cu un iz de amenințare părintească, dacă nu mănânci tot din farfurie, nu te duci nicăieri.

— Cum adică, mama? Și rămâi tu fără crengi de tei sfințite de rusalii? Eu nu cred, zise Vlad hotărât și-și încrucișă brațele peste piept.

— A, nu? Na că n-o să rămân, că pe Mircea tot îl trimit la cules. Dar tu, dacă nu ești cuminte și asculți să mănânci, stai aici cu mine toată ziulica.

Vlad mustăci morocănos. Dar văzând că mumă-sa-i e neclintită în hotărârea ei, bâigui bombănind după tacămuri.

— Nu fi îmbufnat la masă, că n-o să-ți pice bine mâncarea și după tot tu te superi dacă te țiu la pat că ți rău.

— Nu sunt îmbufnat! Protestă copilul, luând o-nghițitură mare din farfurie. După prima, veni și-a doua, și-a treia și tot așa înfuleca Vlad fără nici să simtă gustul mâncării.

— Mai încet, mami, că superi burtica. Să nu-mi faci cu stomacul... după chiar o să ne trebuiască ramurile alea și nu vreau nici să-l grăbesc pe Mircea prin pădure.

Dar Vlad parcă nu mai auzea. Lui îi era gândul la codri neumblați și verdeață-n lăstăriș. La susurul apei și răsunetul cascadelor. Mai că n-o auzise pe săraca mamă admonestându-l din nou.

— Așa gol, maică? Ia cu pâine. Ce te ști numai cu zeamă?

— Saru'mâna de masă! Răsuflă, în schimb, Vlad, care-și și terminase fasolea și era pe jumătate afar' pe ușă.

[leviath-an]

// ooc fuckin bach reminding me that plăcinte cu brînza exist smh right into my fuckin feelings 😪😪

[avengerscompound]

The Grindhouse - Chapter 7

The Grind House: A Bucky Barnes Fanfic

Series Masterlist PREVIOUS //

Buy me a ☕ Character Pairing:  Bucky Barnes x  F!Reader

Word Count:  1761

Rating:  E

Square filled: @buckybarnesbingo - U4, KINK: French Kiss, @star-spangled-bingo - Coming Untouched.

Warnings:  Smut (F/M, kissing leading to orgasm and some come play)

Synopsis:  When Bucky Barnes stops to get coffee and warm up at your coffee shop, he had just expected that caffeine might lift his mood a little. He didn’t expect to fall head-over-heels for you over a game of chess.

Chapter 7

Saturday was not a long wait and when it dawned Bucky was apprehensive.  Thankfully due to the lack of time to dwell on it, he hadn't completely over thought the whole thing.  He was overthinking what he should wear though.

He’d gotten a little stuck in a cycle of wanting to look nice for the date, but then getting mad at himself for caring so much about wanting to look nice.  He was just changing his third shirt when there was a knock on his door.

“It’s open.”  He called.

Natasha stepped in shook her head.  “What is with you and not being able to choose clothes?”

“I don’t know,”   He whined.  “I didn’t use to have this problem.”

She chuckled and approached him.  “You look good.  Just -”  She unbuttoned the top button on his shirt.  “Go with your leather jacket.  But -”  She took the hairband off her braid and pulled his hair back, carefully smoothing it down before tying it off.  “There.  Looks good.”

Bucky grabbed his jacket and shrugged it on.

“How are you feeling?”  Nat asked.

“Nervous.”  He said.

She smiled and ran her hands down his arms.  “Well, it has been like 70 years since you last went on a date.”

“Yeah, thanks for that, Tasha.”  He grumbled.

She chuckled and patted his shoulder.  “She likes you.  Just be you.”

“That’s the problem.  I don’t know who I am.”

Natasha sighed and rubbed the small of his back.  “I know how hard this is, James.  We’re monsters.  But that’s what they wanted us to be and they don’t get a say anymore.  Whatever you’ve been doing so far has worked.  You got the date.  Just keep doing it.”

Bucky nodded a little and let out a breath.

“So what’s the plan?  Taking her out?”  She asked.

Bucky grabbed his wallet and tucked it in his pocket.  “Nah.  Gonna cook for her.”

“Something Romanian?”

He nodded.  “Yeah.  I got a few things I liked making.”

She patted his back.  “Sounds perfect.  See your instincts are good.  That’s a total panty dropper.”

Bucky started laughing, which in turn eased his mind just enough to kick him into action.  “Thanks, Tasha.”

“Of course.  Clunking heads is what I do around here.”  She teased.

Bucky went to your place via an International Market where he picked up smoked ham, trout, minced pork, cabbage, cheeses, and the various other spices and vegetables he was going to need to cook with.

He made his way to your place, arms laden down with groceries.  You buzzed him up immediately and greeted him at the door looking like you belonged in a spring themed watercolor despite how cold it was outside.

“Oh my goodness, Bucky.  Look at all the food you brought.”  You said taking one of the bags off him.

“Yeah.  I might have gone overboard.”  He agreed following you inside.

You put the bag down on the kitchen bench and turned to him, kissing his cheek.  He felt a warm tingle pass through him.  It had happened every time you’d touched him in such a familiar fashion.  He didn’t know if that was just him getting used to that touch or if it was specifically because it was you.

Maybe the truth lay somewhere between those two things.  Whatever it was, he liked it.  A lot.  He wanted more but was worried that if it moved to the bedroom he wasn’t going to be able to perform properly.  It had been so long and he’d been through so much, that where once he’d have felt cocky and completely sure about his abilities, now he didn’t even know if he had it in him anymore.

“So what are we making?”  You said.

He started unpacking the bags and laying them out based on what dishes they were going in.  “Caşcaval Pane, Ciorbă de perişoare, Varză țărănească cu Ciolan Afumat, Mămăligă, and Plăcinte cu brânză dulce.”

“That sounds so cool.  But what is it?”  You said, looking over everything.

He chuckled and looked down, shaking his head a little.  “There’s a deep-fried breaded cheese, meatball soup, smoked ham hock and cabbage, polenta and for dessert a fried dough with sweet cheese.”

“So...much...food.”  You said.  “Good thing I love to eat.  Point me to what you want me to do and I’ll do it.”

The two of you worked well together and as you cooked he relaxed.  He liked cooking.  It helped him get out of his head.  Plus it was nice to actually create things after years of being used to destroy everything.

Soon the apartment was filled with the smells of spices and cooked meats and the two of you were sitting together on the couch eating.

“You’re a really good cook.  Where did you learn all this stuff?”  You asked.

“I spent a few years living in Romania.  I did all that kind of cash in hand, not on the books work.  Construction.  Odd jobs.  Working in kitchens.  Picked up things.”  He said.

“It’s so good.  I’d hire you to work in my kitchen.  Only we don’t really have one.  Just sandwiches and soups.”  You joked.

“Well if you ever decide to expand you know where I am.”  He said.

You laughed and shifted in your chair, snuggling up into his side.  He wrapped his arm around you.  He really did love how you felt pressed against him.  Even though sleeping with you on that couch had been a nightmare on his back, he had slept really well.  He loved how safe you seemed to feel with him.

“I am so full.”  You said putting your plate down and curling into him more.

“That was the plan.”  He said looking down at you.

For a moment he just stared down into your eyes.  His eyes flicked to your lips taking in every part of them in detail.  The color and texture of your lipstick.  The fine lines over the soft curve.  The way they parted just a little as you moved forward.

He bridged the distance, bringing his lips to yours.  The kiss started slow.  Just a gentle caress of your lips over his.  You dipped your tongue out and ran over his top lip.  It was something he had done many times before with lots of women but it had been so long and he had been a different person.  This felt like the first time.  He hummed softly against your lips and deepened the kiss, opening his mouth more and bringing his tongue to meet yours.

You circled them together and danced them over the other’s lips.  Your hand went to his hair and bunched in it making him groan deeply as his scalp prickled.  The deep tingle in his lips, spread through him, making his hair stand on end and his cock start to stiffen.

Part of him thought maybe that was a sign he was doing too much.  He had been conditioned to pain and while he’d come a long way since he left HYDRA this felt like such an extreme his body wasn’t quite sure how to handle it.

He didn’t stop though.  His closed his arms around you and pulled you closer to him, the extra pressure of your body against his increasing the pleasure he was feeling.

You sucked on his bottom lip and he groaned and pulled back a little, letting you tug on it gently as he did.

“I might need to stop.”  He whispered, even though it was really the last thing he wanted to do.

You gently caressed his jaw and looked down into his eyes.  “What’s wrong?”

“I - I uh -”  He looked down at his now obvious erection.

“Oh.  Did you want to - ?”  You cocked your head towards the bedroom and quirked your eyebrows.

“No,”  He said a little too quickly.  “I mean.  Yes.  I do.  But… I don’t think I’ll last.”

You pulled back and looked at him and he started to wish a hole would open in the ground and swallow him whole.  “I’m okay going at whatever speed you like, Bucky.”

“It’s just… since HYDRA… What they did… I haven’t been…”  He stuttered.

You hummed and leaned in and nipped at his earlobe.  “Then you need some time to get used to us.  So let’s keep going as long as you’re still enjoying it.  And if you come.  Then that’s just fine by me.”

The heat of your breath as it tickled his neck combined with the teasing growl in your voice traveled right down his spine to his dick, making it jump and leak.  He nodded and pulled you back into a kiss.

It was just that.  Nothing more.  His hand at your jaw and his arm around your waist while yours were tangled in his hair.  You kissed deeply.  Hungrily.  Lips moving together, tongues dancing.  His whole body seemed like a live wire.  A strong current running through it making his nerves feel raw and exposed.

His cock was hard and throbbing.  Each movement of your lips and tug of his hair seemed to bring him closer and closer to the edge.  You moved your lips down his jaw and sucked on the pulse point under his ear as you unfastened his pants and pulled his cock out.  “You gonna come, Bucky?”  You purred against his ear.  “Let me see you.”  You sucked again, hard enough that if he were almost anyone else, he would have marked.

It was enough that it sent a jolt through him.  He jerked up under you and came on his stomach with a loud groan.

You pulled back and looked at him.  For a moment he felt embarrassed.  The thought that this was all it took made him feel inadequate.  You bit your bottom lip.  “That was so fucking hot.”  You said and leaned down and licked him clean.

His head fell back and his metal hand clutched at your hair as every thought of inadequacy was pushed aside.  “Jesus Christ.”  He gasped.

You licked him clean and sucked on his now over sensitive cock before sitting back up and tucking him away.  He looked up at you and blinked a little.  “You’re kind of unreal you know?”

You chuckled and curled in against his side.  “Hardly.”  You said.  “Bucky, I really like you okay.  If this is the first relationship since that, I don’t mind that you might need extra time to feel comfortable.”

He felt a tightening in his chest.  He was really falling for you hard and he was really starting to enjoy it.

// NEXT

[carpediembymaggyplaton-blog]

Lavaș cu spanac= plăcinte gustoase și sănătoase, rețetă video

  Bună dragele mele cititoare!! Ce mai faceți? Am impresia că am cam lipsit de pe blog o perioadă bună, și asta nu pentru că nu-mi place să scriu sau am obosit, nu..pentru că trăiesc într-un ritm de viață foarte încordat și mereu pusă pe treabă, însă să nu credeți că am uitat de voi!

Astăzi vreau să vă arăt o nouă rețetă bun-bunuță pe care am descoperit-o împreună cu mami, e super delicioasă și…

[rcpc]

Day 8 - Plăcinte! Pies!

Plăcinte is the plural of plăcintă - a delicious food we love and often eat in Moldova. It’s usually translated as “pie”, which works if you think of “meat pies” in places like England or Australia or of “McDonald’s Apple Pie” instead of the dessert form of pies we know in the US.

We buy them. I make them. We go immediately for them at banquets. We do Peace Corps Week webinars about them. We talk about and dream of our favorites (Mrs. Rusu’s in Budești, Jenny’s host mom’s, ones from the 24-hour stand in Cimișlia).

We post about them often, including this long-form post for my World Wise Schools friends.

They’re usually delicious. They’re wonderfully inexpensive. They’re definitely one of my favorite foods in Moldova! (Rebecca)

———————–

To see all of the 100 Things We Love About Moldova that have been posted so far, click here.

[burayakadarsa]

Greșeli de reciclare pe care este posibil să le faceți

Reducerea, refolosirea, reciclarea este o mantră adoptată de mulți. Beneficiile reciclării sunt numeroase, însă, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), doar 34,5 % din ceea ce aruncă americanii sunt reciclate. Mai mult, mulți oameni care reciclează în mod regulat pot să nu fie conștienți de faptul că fac greșeli. Reciclați corect? Citiți mai departe pentru a afla ce este posibil să faceți greșit și cum să deveniți un profesionist în reciclare.

Greșeala nr. 1: Credeți că ceva nu poate fi reciclat

Mulți oameni aruncă la gunoi lucruri care pot și ar trebui să fie reciclate sau upcycled. Cu puțină investigație, puteți lăsa anumite obiecte de uz casnic la centrele de reciclare, puteți aranja să vi se ridice obiectele sau le puteți dona. Creioanele colorate, de exemplu, pot fi donate copiilor nevoiași, spitalelor pentru copii sau trimise la Programul național de reciclare a creionului. Potrivit GreenAmerica.org, următoarele sunt doar câteva dintre obiectele obișnuite care ar trebui reciclate și ținute departe de depozitele de deșeuri:

Aparate electrocasnice Saltele Dopuri de plută Cartușe de cerneală Folie de aluminiu/plăcinte/plăcinte/plăcintere Creioane colorate Lumini de vacanță Filtre de apă Pentru o listă completă a obiectelor care pot fi reciclate și a modului în care pot fi reciclate,https://orasulminunilor.ro/de-ce-au-aparut-tot-mai-multi-militanti-pentru-reciclare/

https://nudaspaga.ro/cum-se-extrage-metalul-pretios-pentru-valorificare-din-filtrul-de-particule/

Greșeala nr. 2: Aruncarea la gunoi a dopurilor de sticle

Până de curând, am fost instruiți să scoatem toate capacele de la sticle înainte de a le recicla. Capacele de la produsele de uz casnic obișnuite, cum ar fi sticlele de apă și de suc, sunt adesea fabricate din plastic de polipropilenă (marcate cu numărul 5 pe recipiente) și multe instalații de reciclare nu aveau echipamentul adecvat pentru a le recicla. Îmbunătățirea tehnologiei de reciclare face acum posibilă reciclarea sticlelor întregi - cu tot cu capace. Unele - nu toate - instalațiile din Connecticut acceptă capacele sticlelor. Verificați la instalația de reciclare locală pentru mai multe informații.

Greșeala nr. 3: Umplerea coșului de reciclare cu cutii de pizza murdare

Cutia de carton în care vine pizza dumneavoastră este reciclabilă - dacă este curată. Cutiile acoperite cu pete de ulei și brânză lipită fac o mizerie în procesul de reciclare. Spre deosebire de plastic și sticlă (care utilizează căldura în timpul procesului de reciclare), cartonul folosește apă pentru a descompune fibrele într-o pastă. Uleiurile eliberate în timpul procesului sfârșesc prin a strica calitatea lotului care este transformat în hârtie și carton nou. Înainte de a pune cutia preferată de pizza la pachet în coșul de reciclare, tăiați sau tăiați locurile unsuroase.

Greșeala nr. 4: Reciclarea pungilor de cumpărături din plastic

Sigur că sunt făcute din plastic, dar pungile de cumpărături din plastic sunt cunoscute pentru faptul că sunt prinse în mașinile de sortare automată de la instalațiile de reciclare. Odată considerate utilitare, pungile de plastic dăunează mediului și echipamentelor instalațiilor de reciclare! Ce ar trebui să faceți cu pungile de plastic? Multe magazine alimentare și magazine de vânzare cu amănuntul au coșuri pentru colectarea pungilor de plastic.

Greșeala nr. 5: Puneți hârtia tocată în coșul de reciclare

Potrivit Departamentului de Energie și Protecție a Mediului din Connecticut (DEEP), hârtia tocată este la fel de dăunătoare pentru echipamentele de reciclare ca și pungile de cumpărături din plastic. Asta pentru că acele mici bucăți de hârtie pot bloca mașinile și se pot amesteca și încurca cu alte materiale reciclabile. DEEP sugerează să distrugeți documentele doar atunci când este absolut necesar. Dacă aveți hârtie mărunțită de care trebuie să scăpați, luați în considerare transformarea ei în compost. Deoarece hârtia pe bază de lemn este biodegradabilă, aceasta se va amesteca frumos cu grămada de compost.

Greșeala nr. 6: Nu toate materialele plastice sunt create la fel

Numerele de pe fundul recipientelor de plastic reprezintă tipul de material folosit și reprezintă un ghid pentru a ști dacă le puteți sau nu arunca în coșul de reciclare de acasă. Următoarea este o listă a tipurilor comune de plastic și dacă pot fi sau nu reciclate:

Numărul 1: polietilen tereftalat; printre recipientele fabricate din acest material se numără sticlele de sifon, sticlele de apă și recipientele pentru unt de arahide. Materialele plastice marcate cu numărul 1 pot fi puse în coșul de reciclare de la marginea trotuarului. Numărul 2: polietilenă de înaltă densitate; din acest material sunt fabricate de obicei ulcioarele de lapte, sticlele de suc de fructe și sticlele de șampon și de balsam. Materialele plastice cu numărul 2 pot fi puse în coșul de reciclare de la marginea trotuarului. Numărul 3: vinil sau PVC; printre recipientele fabricate din acest material se numără sticlele de detergent, sticlele de detergent pentru geamuri și pereții de vinil. Materialele plastice cu numărul 3 nu sunt colectate ca parte a reciclării dumneavoastră la marginea trotuarului. Numărul 4: polietilenă de joasă densitate; sacii de curățare uscată, pungile de cumpărături și sticlele stoarse sunt fabricate din acest material. Materialele plastice cu numărul 4 nu sunt, de obicei, reciclate prin intermediul colectării la domiciliu. Unele pungi de rufe și pungi de cumpărături pot fi returnate la locul de proveniență. Numărul 5: polipropilenă; recipientele de iaurt, sticlele de ketchup și paiele sunt fabricate din polipropilenă. Aceste materiale plastice sunt uneori reciclate; întrebați centrul de reciclare local. Numărul 6: polistiren; cartoanele de ouă și paharele și farfuriile de unică folosință sunt fabricate din polistiren. Nu toate centrele de reciclare la bordură acceptă materialele plastice cu numărul 6; consultați centrul de reciclare local.