#Doamnă de onoare
Explore tagged Tumblr posts
Text
Regina Maria printre căpeteniile indienilor Sioux.
„După ce mi-a cuvântat în mod misterios, bătrânul războinic și-a scos propria coroană de pene și a așezat-o pe capul meu ca să o păstrez. Pentru mine a fost o onoare colosală care nu se acordă femeilor decât cu ocazii foarte rare, dar am fost declarată de ei drept „Femeie Războinic”, titlu care își are ironia sa, căci eu mă aflam într-o misiune de pace.
Coroana de pene așezată cu toată seriozitatea pe capul meu: a trebuit să mă las jos pe o piele de bizon și am fost ridicată de toți indienii și purtată solemn la cortul lor și poftită înăuntru. Deoarece intrarea era foarte joasă și penele mele uriașe, a trebuit aproape să mă târăsc înăuntru, în mâini și în genunchi.
Aici, conform unui vechi obicei, ar fi trebuit să ne crestăm cu cuțite și să ne amestecăm sângele, dar lucru acesta a fost făcut într-un mod mult mai civilizat și într-o manieră umană: am fost doar înțepați cu un ac, iar sângele nostru a fost amestecat de ofițerul ce servea drept intermediar. Mi-au fost oferite daruri și am întors amabilitatea, oferindu-le broderii românești. Cu cântece și dansuri am fost condusă înapoi în tren. Scena a satisfăcut din plin și am fost nu numai interesați, ci și amuzați.”
Discursul ținut de Red Tomahawk :
ONORATĂ FEMEIE CĂPETENIE
[SIOUXII NU AU UN CUVÂNT PENTRU „DOAMNĂ” SAU „ÎNĂLȚIMEA VOASTRĂ” SAU „REGINĂ”, IAR CUVÂNTUL FEMEIE E FOLOSIT TOATĂ REVERENȚA ȘI TOT RESPECTUL]
VREAU SĂ-ȚI SPUN ACUM CÂTEVA CUVINTE. VEZI AICI PE ACEST SOLDAT [MAIORUL A.B. WELCH]. EL ESTE, PRIN ADOPȚIUNE, UNUL DINTRE AI NOȘTRI ȘI ÎI SPUNEM FRATE. EL MI-A SPUS CĂ EȘTI „CÂRMUITOAREA UNEI NAȚIUNI ȘI O FEMEIE RĂZBOINIC.” AM TRIMIS PESTE OCEAN MULȚI DINTRE TINERII MEI CA SĂ LUPTE CU DUȘMANUL. OAMENII TĂI AU FOST PRIETENI CU OAMENII MEI ȘI AU LUPTAT ÎN ACELEAȘI BĂTĂLII. MI SE SPUNE CĂ AI FOST ÎN ACEL RĂZBOI ȘI ATUNCI AI FĂCUT SACRIFICII. MI SE SPUNE CĂ MULȚI DINTRE TINERII TĂI AU FOST ÎNGROPAȚI DEPARTE DE ȚARĂ. NOI AM DISCUTAT DESPRE ACESTE LUCRURI. NOI VREM SĂ TE ONORĂM. O FEMEIE NU POARTĂ COROANĂ DE PENE DE VULTUR DECÂT DACĂ A SĂVÂRȘIT FAPTE EXTRAORDINARE DE EROISM. CONTRIBUȚIA PE CARE AI ADUS-O ÎN ACEL MARE RĂZBOI NE-A FĂCUT PE NOI, CARE SUNTEM DIN PREERII, SĂ TE ÎNDRĂGIM. SIMȚIM CĂ AVEM ÎN TINE UN CAMARAD PE CALEA RĂZBOIULUI.
DE ACEEA, ÎȚI OFER ACEST ÎNALT ÎNSEMN DE BRAVURĂ ȘI ÎȚI DAU NUMELE DE „WINYAN KIPANPI WIN” (FEMEIA PE CARE O CHEMI) ȘI EȘTI ACUM SORA MEA.
44 notes
·
View notes
Text
Murasaki Shikibu, autoarea uneia dintre cele mai mari opere ale literaturii japoneze, considerate a fi cel mai vechi roman complet din lume
Murasaki Shikibu (978 – 1016) a fost o romancieră, poetă și doamnă de onoare la curtea Heian. Perioada Heian, care a durat între anii 794 și 1185, a constituit o epocă importantă în istoria Japoniei, […] Articolul Murasaki Shikibu, autoarea uneia dintre cele mai mari opere ale literaturii japoneze, considerate a fi cel mai vechi roman complet din lume apare prima dată în Descopera. Această știre…
0 notes
Text
”La Cotroceni”, program educațional pentru copii
”La Cotroceni”, program educațional pentru copii
”Dacă aș putea alege, aș vrea să mai vin o dată. Să vin până mă plictisesc.”
În perioada 16–23 august 2017, s-a desfășurat Programul educațional pentru copii, ”La Cotroceni”, organizat de Asociația Culturală pentru Educație prin Artă, în parteneriat cu Muzeul Național Cotroceni și Policy Center for Roma and Minorties. Proiectul cultural a fost co-finanțat de Administrația Fondului Cultural…
View On WordPress
#Asociația Culturală pentru Educație prin Artă#cultură#dans#Doamnă de onoare#educatie prin teatru#eveniment#La Cotroceni#lume#Muzeul Naţional Cotroceni#Palatul Cotroceni#Policy Center for Roma and Minorties#Principele Carol#Principele Mircea#Principele Nicolae#Principesa Elisabeta#Principesa Ileana#Principesa Marioara#Program educațional pentru copii#Regele Ferdinand#Regina Maria#Salonul Cerchez al Muzeului Național Cotroceni#teatru#trainer actorie#trainer dramaturgie
0 notes
Text
Sabbat
În mijlocul poienii arse, prin cenușa de mătase, trei ciori adunară-se, c��nd odată se-nserase. Una mai inteligentă, alta proastă, dar cochetă, și una cu verighetă (furată de la o doamnă, astă iarnă din zăpadă, sau poate că astă toamnă).
Croncănitul ne-nțeles luase locul vântului, penele ce mai cădeau, rodului pământului, iar blestemele-aruncate de țăranii dimprejur, erau doar un susur surd, zborul lor era mai dur.
Și când noapte s-a făcut, ciorile au dispărut, căci copacul pe care făcuseră șezătoare, crescu, din scrumul de iarbă, două picioare, cu ghimpi și gheare. Pe picioare-alunecară, în ritmul tobelor apocaliptice, trei femei de-a dreptul magnifice. Una mai inteligentă, una proastă, dar cochetă și una cu verighetă (ce-i rămase printre dinți, după una dintre nunți, când mirele a fost furat, dispărut de-a pururi, și de-a pururi uitat).
Din negrul de pene de cioară, ieșiră draci negri de smoală. Din ecou de croncănit, un satir blond s-a ițit. Din blestemu-naripat, doi balauri s-au creat, și crengile-n torțe le-au transformat.
Tobele se întețiră, iar poiana-nflăcărată, verde fu, ca altădată. Dans de draci și vrăjitoare ca azi nu se pomenise, sărbătoare născută din vise, ne-ntâmplate, dar promise.
Am crezut că-i un coșmar, până m-au atins pe fața până atunci curată, și mi-au zis că eu sunt cioara cea mai emancipată. M-am trezit c-acum vorbeam și că nu mai croncăneam. Încontinuu, totuși, auzeam vocile celorlalte două spunându-mi că așa onoare nu meritam. Am fost mândră, dar știam că mă ocheau toți dracii când își chemau vârcolacii.
Cu cinci ochi pe-o parte, cozi de șerpi pe alta, respirația cu izul ce-l provoacă vara balta, apă mlăștinoasă făcându-se șpriț cu vin, cele trei locuitoare ale casei cu picioare, găteau într-un cazan două ciori și un asin.
Când s-a făcut dimineață, a pierdut pădurea viață, și m-au ars pe rug sătenii, cum făceau ei de milenii. Acum pădure sunt și eu legată pe veci de creaturi gonite-n foc de orice zeu. Acum, din trei, mai sunt doar una. Cotoroanțele știu cel mai bine cât de slabă e natura, când se joacă-n nopți de vară, arzând frunzele cu ura.
16 notes
·
View notes
Text
Trubadurul lui Verdi, în concert la Sala Radio
(23 ianuarie 2019)
În continuarea tradiţiei instaurate la Sala Radio în ultimele stagiuni, de a aduce în faţa publicului la fiecare final de ianuarie un titlu de operă în formulă de concert cu o distribuţie de excepţie, vineri, 25 ianuarie (ora 19:00) Orchestra Naţională Radio prezintă celebra operă Trubadurul, ce poartă semnătura lui Verdi.
Una dintre cele mai cunoscute creaţii ale compozitorului italian, Il Trovatore a avut premiera la Roma, în 1853, cu un imens succes încă de la primele reprezentaţii. În primii 3 ani după premieră au fost puse în scenă în întreaga lume 229 de montări cu Trubadurul! Dragostea dintre o doamnă de onoare şi un misterios trubadur, destinul unui copil răpit a cărui reală identitate este ascunsă, farmece şi blesteme, dueluri şi lupte, sentimente intense... compun intriga cunoscutei opere.
Sub bagheta dirijorului de origine italiană David Crescenzi - în prezent dirijor invitat al Operei din Düsseldorf (Germania), o veţi aplauda pe soprana Brigitta Kele (în rolul Leonorei). Artista născută în România se bucură de un mare succes internaţional, pe importante scene lirice ca Deutsche Oper am Rhein - Düsseldorf, Metropolitan Opera – New York, Opéra national de Paris, Opéra national du Rhin – Strasbourg.
Tenorul Adrian Dumitru interpreteaza rolul lui Manrico, după ce în vara acestui an a fost invitat să cânte într-o producţie cu opera verdiană Nabucco realizată pentru Festivalul de Operă de la Heidenheim (Germania). Director general al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, baritonul Florin Estefan va interpreta rolul Contelui di Luna. Solistă a Operei Naţionale Române Cluj-Napoca şi a Operei Naţionale Bucureşti, mezzosoprana Andrada Ioana Roşu va interpreta rolul Azucenei. Pe scena Sălii Radio îi veţi aplauda şi pe Gelu Dobrea (Ferrando), Mădălina Stan (Ines), Nicolae Simonov (Ruiz soldat şi Un messo) şi Mihai Cârstea (Un vecchio zingaro). Evenimentul se va derula cu participarea Corului Academic Radio, dirijat de Ciprian Ţuţu.
Pianist, dirijor de orchestră şi de cor, David Crescenzi a început să studieze la Conservatorul din Pesaro, specializându-se ulterior în instrumente de orchestră, pian, muzică corală şi dirijat coral. Printre realizările sale cele mai semnificative amintim colaborarea cu Teatrul Operei din Cairo, Egipt, în calitate de dirijor invitat (1998 – 2003). La Doha (Qatar) a dirijat de trei ori: în 2002 opera Aida de Verdi, în 2003 Ibn Sina de Michiel Borstlap, iar în 2005 Aspire de David Krane, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice Asiatice. Din septembrie 2014 este director artistic şi dirijor principal al Operei din Cairo.
Tenorul Adrian Dumitru este absolvent al cursurilor de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Din anul 2009, este colaborator permanent al Corului Filarmonicii George Enescu şi este membru al Corului Nihil Sine Deo, susţinând numeroase concerte, recitaluri şi roluri de operă pe mari scene din ţară şi străinătate.
Soprana de origine română Brigitta Kele a fost solistă a Operei Maghiare din Cluj-Napoca, unde a abordat roluri celebre şi în stagiunea 2011-2012 a colaborat cu Deutsche Oper am Rhein Düsseldorf unde a interpretat rolul Mimì din opera La Bohème şi rolul Nedda din Pagliacci, devenind ulterior invitată permanentă a ansamblului. Brigitta Kele a mai interpretat rolul Musetta din La Bohème la Opera din Paris şi la Metropolitan Opera din New York, Nedda din Pagliacci la Opera din Paris, Opera d’Avignon ş.a.
Baritonul Florin Estefan a devenit solist al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, din anul al doilea de studii, la vârsta de 20 ani. În decembrie 2007, a fost absolvent al Cardiff International Academy of Voice. În 2012 a revenit ca solist al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, urmând să devină managerul renumitei instituţii lirice în 2015.
Mezzosoprana Andrada Ioana Roşu a beneficiat de o bursǎ de studii la Graz (Austria), unde a studiat cu Renate Behle. Artista stăpâneşte un amplu repertoriu de mezzosoprană care include roluri verdiene complexe precum Azucena, Amneris, Ulrica, Eboli, Fenena ş.a.
Gelu Dobrea a colaborat cu Opera de Stat Braşov, Filarmonica din Arad, Filarmonica Transilvania din Cluj-Napoca, Opera Română din Iaşi, Filarmonica din Sibiu, Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Opera din Cairo. Din 2011 este artist liric al Operei Naţionale Române din Timişoara.
Soprana Mădălina Nicoleta Stan a susţinut recitaluri şi concerte în ţară - Ateneul Român, Opera Naţionala Bucureşti, Sala Palatului, Sala Radio precum şi în Italia, Spania, Austria, Germania. Concertele vocal-simfonice pe scena Ateneului Român i-au oferit prilejul să se remarce în abordarea unor partituri celebre sub bagheta maestrului Cristian Mandeal (Răpirea din serai de Mozart, rolul Blondei) şi a maestrului Jin Wang (Missa de Bernstein).
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Biletele la concertele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona online prin reţeaua www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio.
Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.
Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice
Adăugat de Luciana Gingăraşu
0 notes
Text
Elisabeta Lipă și-a amprentat mâinile de multiplu campion olimpic pe Aleea Mâinile de Aur
New Post has been published on https://reporterliber.ro/elisabeta-lipa-si-a-amprentat-mainile-de-multiplu-campion-olimpic-pe-aleea-mainile-de-aur/
Elisabeta Lipă și-a amprentat mâinile de multiplu campion olimpic pe Aleea Mâinile de Aur
Elisabeta Lipă, legenda sportului internațional, premiată drept “Cea mai valoroasă canotoare a secolului XX”, și-a lăsat amprenta mâinilor în cimentul Aleei Mâinile de Aur, un spațiu special inaugurat joi, 23 iulie, în cadrul Complexului Sportiv Național Snagov.
La eveniment au fost prezenți și Raluca Turcan (Vicepremierul României), Mihai Covaliu (Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român), Ionuț Stroe (Ministrul Tineretului și Sportului), H. E. Mr. Hitoshi Noda (Ambasadorul Japoniei în România) și Doina Ignat, Maestru Emerit al sportului, câștigătoare a 6 medalii olimpice.
Aleea Mâinile de Aur include de azi amprenta mâinilor Elisabetei Lipă, drept recunoștință și mărturie a seriei impresionante de reușite: cinci medalii de aur, două de argint și o medalie de bronz câștigate la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice, la care a participat în cei 24 de ani de carieră.
Aleea Mâinile de Aur va include, în viitorul apropiat, aprente ale altor legende ale canotajului românesc, precum și cele ale sportivilor din noua generație, care vor câștiga medalii olimpice la Jocurile Olimpice de la Tokyo, de anul viitor.
“Aleea Mâinile de Aur este despre și pentru tinerii minunați din lotul olimpic din prezent, nu despre mine. Îmi doresc ca, atunci când vor merge la antrenament și vor trece pe această alee, să revadă performanța celor de dinainte și să fie convinți să păstreze tradiția și să ofere aceleași rezultate precum cele aduse de generațiile anterioare, de aproape 95 de ani în România.
Eu am pășit în această bază sportivă pe când aveam 16 ani, 2 luni și 20 de zile. Junioară fiind, am ajuns în lotul olimpic alături de senioarele pe care le idolatrizam. Mi-am câștigat repede un loc în echipajul lor, am învățat enorm de la ele și am încercat să devin mai bună. Acest lucru încerc și azi să îl transmit acestor tineri minunați de care sunt foarte mândră. Nu contează vârsta atunci când ai valoare, când îți dorești să ajungi pe cea mai înaltă treaptă a lotului olimpic.
Vă mulțumesc din suflet că sunteți azi alături de mine, vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase. Acest proiect este pentru tinerii din lotul de azi. Aveau nevoie de un astfel de imbold. Nu este ușor pentru ei, când, pregătindu-se intens pentru Jocurile Olimpice, a venit această pandemie, care ne-a dat tuturor planurile peste cap. Mâine ar fi fost Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Au dovedit, în toată această perioadă, că luptă în continuare să își vadă visul îndeplinit, s-au antrenat acasă, în izolare, și acum își derulează antrenamentele chiar și în aceste noi condiții speciale”, a declarat Elisabeta Lipă.
Raluca Turcan, Vicepremierul României, a declarat: „Este o onoare să fiu astăzi alături de cei care au marcat generațiile prin performanță. Ani de bucurii, de sentimente de mândrie au făcut cinste României și mi-aș dori ca, și pe viitor, să avem cât mai multe evenimente, și sportive, și de altă natură, care să ne stârnească emoție. În spatele unei medalii se ascund multe sacrificii, iar pentru acestea eu vă mulțumesc astăzi. Aleea Mâinile de Aur simbolizează transmiterea ideii de performanță peste generații. Iar faptul că astăzi doamna Elisabeta Lipă va lăsa un mesaj pentru generațiile viitoare nu poate decât să mă bucure, pentru că am convingerea că toată cariera domniei sale, și reușitele sportive și de manager, vor fi cu adevărat motivante pentru cei care vor păși aici în speranța unei reușite sportive și a unei implicări în viața sportivă românească. Aveți în Guvernul României un partener care prețuiește performanța, care consideră ca prioritare investițiile în infrastructura sportivă. Aveți un angajament ferm al guvernului nostru, prin Programul de Relansare Economică, de a investi în infrastructura sportivă, în perioada 2021 – 2027, aproximativ 13,5 miliarde de lei. Odată cu sportul de performanță, să încurajăm și sportul de masă, tinerii să facă sport, pentru că, în felul acesta, îi pregătim pentru o viață frumoasă și armonioasă. În acest sens, alături de domnul ministru, lucrăm la un proiect prin care să acordăm tinerilor, care fac sport în cluburile sportive, vouchere pentru a-i motiva să facă sport și să participe la cât mai multe competiții, să își dezvolte spiritul competitiv, să își caute talentul, iar dumneavoastră să aveți de unde să atrageți sportivi cu care ulterior România să se poată mândri”.
Mihai Covaliu, Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a declarat: “Federația Română de Canotaj are cei mai mulți sportivi calificați la Jocurile Olimpice, la ora actuală. Am avut o perioadă grea peste care am trecut cu bine. Sportul a demonstrat că știe să respecte regulile jocului. Mi-ar fi plăcut să fim la Jocurile Olimpice acum, dar timpul lucrează în favoarea noastră și am câștigat un an în care ne vom pregăti și mai bine”.
Ionuț Stroe, Ministrul Tineretului și Sportului, a declarat: “Trăim un moment important pentru că azi ne onorăm și prețuim campionii. Este un lucru de la care ar trebui să pornim când vorbim de performanță, de modele, un lucru pe care avem obligația să îl facem când vorbim de oameni care au pus sportul românesc pe harta mondială, când vorbim de legende care au adus imagine și prețuire acestei țări, când vorbim de oameni care, iată, după o carieră de succes, oferă sportului ceea ce și sportul le-a oferit. Sărbătorim o prietenă, pentru că, în cele opt luni de când colaborăm, am găsit în doamna Lipă un om pe cât de devotat și de tenace, pe atât de atașat și de aproape de instituții și de ce înseamnă sport pentru România. În egală măsură, sărbătorim și un manager al sportului românesc, care, iată, se află în fruntea canotajului și de la care avem mari așteptări. Măinile sunt martorii acelor sacrificii și performanțe, palmele cu care fac performanță sunt cel mai de preț simbol pe care îl putem avea aici”, pe Aleea Mâinile de Aur.
H. E. Mr. Hitoshi Noda, Ambasadorul Japoniei în România, a oferit un discurs, având alături mascotele Jocurilor Olimpice de la Toyo, spunând: “Apreciem dedicarea și eforturile autorităților și ale românilor în timpul acestei crize. Doamna Lipă, vă felicit pentru că sunteți parte din acest proiect. Muntele de medalii câștigat este incomparabil, sunteți o adevărată reprezentantă a ceea ce înseamnă olimpiadă”.
Doina Ignat, Maestru Emerit al sportului, câștigătoare a 6 medalii olimpice, a împărtășit din amintirile care o leagă de Elisabeta Lipă: “A fost inima și sufletul lotului de canotaj. Este campioana care ne-a făcut mândri atât în țară, cât și peste hotare. Este omul care a făcut canotajul celebru în România. Toată lumea ne știa, mai puțin România. Au fost foarte multe lucruri care ne-au unit ca și echipă. Elisabeta a dovedit a fi un lider și ca sportivă, și ca manager”.
Anca Dănilă, manager financiar IBB-HIB România, a declarat: “Compania IBB-HIB este odorată să fie azi alături de Federația Română de Canotaj și să sărbătorească medaliații olimpici ai României la Canotaj. Felicităm acești admirabili sportivi ai României și suntem mândri că facem parte din aceeași generație. Doamnă Elisabeta Lipă, sunteți azi deschizătoare de drumuri, deschideți această alee a mâinilor de aur. Sperăm ca aceste tinere valori să se întoarcă acasă cu cât mai multe medalii, ca să umplem această alee și să ne mândrim cu cât mai multe nume de campioni”.
În cadrul ceremoniei, a fost cântat Imnul Național, iar sportivii din lotul României de canotaj au defilat cu steagul țării și cele 8 medalii olimpice câștigate de Elisabeta Lipa în cei 24 de ani de carieră: 5 medalii de aur, 2 de argint și o medalie de bronz câștigate la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice.
Elisabeta Lipă și-a imprimat apoi mâinile în cimentul moale al Aleii Mâinile de Aur, inserând și o plăcuță aurită care include semnificația acestui loc special. În viitorul apropiat, Aleea Mâinile de Aur va include și amprentele altor canotori care au obținut medalii olimpice și care au făcut o întreagă țară cunoscută și apreciată la nivel internațional.
Aleea Mâinile de Aur este un proiect inițiat de Federația Română de Canotaj și agenția YOLO Media, și susținut de IBB-HIB România, Ministerul Tineretului și Sportului și de Comitetul Olimpic și Sportiv Român.
Partenerii Federației Române de Canotaj sunt Herbalife, Negro 2000 și S.C. Erbașu S.A.
0 notes
Text
DOCTORI ȘI DOCTORATE
(mesaj preluat de pe pagina de FB a Dl. Vlad Voiculescu)
În ultimele zile au ieșit la iveală din nou monstruozități din bietul nostru sistem de sănătate.
Pe lângă medici, asistente, infirmiere, brancardieri care muncesc de dimineața până seara, compensând toate lipsurile unui sistem bolnav și corupt, ce ne este dat să vedem aproape în fiecare zi te lasă fără respirație.
* Medic militar cu grad de colonel și salariu net de peste 2-3.000 de euro care „nu urcă la cabinet“ fără 500 de lei;
* Șoferi de ambulanță care pun viața pacienților în pericol mergând cu viteză redusă, ca să le rămână ceva motorină de furat;
* Zeci de copii infectați și zeci de părinți îngroziți din cauza lipsei respectării unor norme minime de igienă în spital și a ascunderii din nou a mizeriei sub preș de către instituțiile statului;
* Tupeu incredibil al unui medic purtător de cuvânt al unei maternități unde zeci de copii au fost infectați, punându-li-se viața în pericol, medic care nu își cere scuze (măcar în numele spitalului), nu spune ce măsuri concrete se vor lua, nu spune ce are nevoie de la distinsa doamnă primar Firea (în subordinea căreia este maternitatea), dar îi amenință pe pacienți că, dacă își vor cere drepturile, medicii din maternitate vor pleca în străinătate.
Iar acum jumătate de oră, acest mesaj, primit de la un medic rezident de la un spital universitar dintr-unul din primele trei mari centre universitare ale țării:
„Bună ziua, domnule Voiculescu,
Aș dori să vă întreb, poate dumneavoastră veți putea să mă sfătuiți: este posibil ca, în cazul unui medic rezident, medicul îndrumător să îl oblige să îi facă lucrarea de doctorat, având de ales între a face toată munca acestuia sau a fi dat afară din echipă și din spital, cu interzicerea participării la actul chirurgical în orice spital din România? Este acesta un abuz? Dacă da, există o metodă prin care medicul rezident să se poată proteja și continua activitatea de învățământ în condiții decente?
Vă mulțumesc și vă cer scuze pentru deranj“.
De ce ne pleacă medicii tineri din țară? De-aia. Pentru că a rămâne… de prea multe ori echivalează cu a accepta compromisuri prea mari. Profesionale și morale.
Și, nu, situația nu mă miră deloc. Am cunoscut destui tineri medici care au scris lucrările de doctorat și diverse lucrări științifice ale celor care le condiționau astfel continuarea carierei. Era însă acum mai mulți ani. Se pare că, iată, vremea râmelor s-a întors.
I-aș îndemna însă pe cei care trec prin așa ceva să își vadă de treaba lor… și să îmi scrie. Și apoi să vedem împreună ce e de făcut*. Ceva va fi de făcut, mai devreme sau mai târziu. Un panou de „onoare“ al acestor distinși doctoranzi ar putea fi primul pas.
Corupția, nesimțirea și incompetența, tupeul… toate acestea trebuie să fie pedepsite drastic și scoase din rădăcină, dacă vrem ca România să se schimbe.
Sistemul nostru de sănătate nu este altceva decât o oglindă a societății. De curățarea lui va depinde însă sănătatea noastră și, da, rămânerea multora dintre noi pe aceste meleaguri până la vârsta la care însăși viața va depinde de acest sistem. Pentru mulți, această vreme a venit deja.
DOCTORI ȘI DOCTORATE DOCTORI ȘI DOCTORATE (mesaj preluat de pe pagina de FB a Dl. Vlad Voiculescu) În ultimele zile au ieșit la iveală din nou monstruozități din bietul nostru sistem de sănătate.
0 notes
Photo
VIDEO! Cel mai mare secret din istoria Americii se vede în imagini: Cum ”i-au zburat creierii”, la propriu, președintelui Kennedy 22 noiembrie 1963, Dallas, Texas. Fast, lume multă și un președinte al Statelor Unite iubit și aclamat, care își făcea ”tura de onoare” la bordul unei decapotabile, alături de Prima Doamnă, Jacqueline Kennedy. Numele lui, John F. Kennedy. http://ift.tt/2gKyhGa
0 notes
Text
România a intrat în Războiul de Întregire la 27 august 1916. Din nefericire, la începutul lui decembrie 1916, slaba pregătire militară, armamentul insuficient și neprimit la timp din partea Aliaților au dus la binecunoscuta ocupație a Bucureștiului de către forțele armate ale Puterilor Centrale. Armata și autoritățile s-au retras în Moldova, la Iași. În acele condiții, Regina Maria s-a dedicat cu totul frontului, devenind prin prezența sa un simbol al încrederii și compasiunii de care era atâta nevoie. Este binecunoscută activitatea ei caritabilă în spitalele de campanie, unde ea şi doamnele din înalta societate nu mai ţineau cont de rang şi îngrijeau răniții alături de surorile de război. Nefiindu-i teamă sau scârbă, mergea să îngrijească plăgile ostașilor şi să stea la căpătâiul bolnavilor de tifos, fiind, într-adevăr, ca o mamă pentru soldaţi. Regina-soldat, Mama răniţilor, Buna noastră regină, apelative pe care le-a primit atunci, arată implicarea ei majoră.
Regina Maria a fost curajoasă, a ajuns în tranşee lângă soldați, în locuri periculoase, le-a trimis scrisori, i-a decorat, le-a făcut daruri de Crăciun şi de Paşti. Ministrul plenipotențiar al Franței la București din acea vreme, contele Charles de Saint-Aulaire, spunea că în fiecare dimineață, ”Regina, în uniformă de infirmieră, însoțită de o doamnă de onoare și de un grup de brancardieri voluntari se duce la gară pentru a-i primi pe răniți. Regina înfruntă moartea și, ceea ce este fără îndoială cel mai greu, depășește oboseala unei zile nu de opt ore, ci a unei zile care se întinde până noaptea târziu, cu șaisprezece sau optsprezece ore de muncă, pe cât de respingătoare pe atât de periculoasă, în mijlocul emanațiilor infecte ale cangrenelor”.
Din însemnările de război ale doctorului Vasile Bianu, referitoare la luptele din august 1917, aflăm lucruri în plus: ”Buna noastră regină Maria, de o săptămână este pe front, acolo unde acum se cere cea mai mare mângâiere. Pe când automobilul pe care îl poartă augustul său nume ridică de pe câmp miile de martiri, Măria sa înainează până la primele linii, ca să vadă cu ochii săi cum se îngrijesc vitejii noştri răniţi.” (1)
”Câte tragedii, câtă suferință, nenorocire, nădejde și disperare am trăit în acești doi ani! Mă simțeam pe deplin mama poporului acestuia suferind, sfâșiat, neînțeles, adesea nedemn, dar iubit din toată inima, cu atâta tărie… Mi se părea că văd tot ce a fost și tot ce ar fi putut să fie, nădejdile zdrobite, visul sfărâmat, realitatea crudă, multele greșeli, toți morții căzuți pentru o cauză în care, ca și mine, au crezut. Ochii mi s-au umplut de lacrimi și am plâns, am plâns cum nu poate plânge decât o mamă cu inimă frântă – mama unui copil mort, mama unor speranțe moarte și a inimii sângerânde a unui popor îndurerat pe care a învățat să-l iubească și care a învățat s-o iubească și el pe ea. Neamul va trai, trebuie să trăiască, voi trudi pentru el cu toată inima și cu tot sufletul. Cred că, dacă va citi cineva vreodată însemnările pe care le-am făcut zi după zi, își va da seama că fiecare cuvânt pe care-l scriu izvorăște din adevăr”, scria Regina Maria în jurnalul său. (2)
Voința Reginei Maria de a face bine țării sale pe toate planurile s-a văzut în tot ceea ce a realizat: dorința de a arăta lumii că România este o țară care merită să fie respectată și luată în seamă, exprimarea convingerilor favorabile intrării României în război alături de Antantă pentru a câștiga Transilvania, implicarea personală fără cruțare în acțiunile de pe front, transmiterea încrederii și compasiunii față de soldați și asumarea rolului de ambasador pentru cauza Unirii. Toate acestea dovedesc din plin atât rolul ei la făurirea României Mari, cât și dragostea sinceră pentru țara căreia i-a fost regină.
Toate eforturile sale au fost răsplătite odată cu Marea Unire, prin dovezile de iubire nesfârșită ale poporului, care o numea ”împărăteasa tuturor românilor” în timpul primei vizite în Transilvania, în 1919. Și tot răsplată a credințelor sale împlinite a fost și încoronarea, alături de Ferdinand, la 15 octombrie 1922, în cetatea în care intrase triumfal Mihai Viteazul, primul unificator al românilor.
________
(1) Dr. Vasile Bianu, ”Însemnări din războiul României Mari”, vol. I, Cluj, Ed. Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926, p. 174.
(2) Regina Maria a României, ”Jurnal de război”, vol. III, 1918, București, Ed. Humanitas, 2015, p. 156.
Vezi și: ”Din însemnările Reginei Maria pe front” de Daniela Șontică
Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică
Regina Maria: ”Neamul va trăi, trebuie să trăiască” – articol de Daniela Șontică România a intrat în Războiul de Întregire la 27 august 1916. Din nefericire, la începutul lui decembrie 1916, slaba pregătire militară, armamentul insuficient și neprimit la timp din partea Aliaților au dus la binecunoscuta ocupație a Bucureștiului de către forțele armate ale Puterilor Centrale.
#cultură#Daniela Șontică#dr. Vasile Bianu#istorie#Marea Unire#memor rubrica leviathan.ro#Primul Război Mondial#regele Ferdinand#Regina Maria#societas
0 notes
Text
Michelle Obama: "Să fiu Prima Doamnă a fost cea mai mare onoare a vieții mele" - AGERPRES
0 notes
Text
Michelle Obama, mesaj emoţionant la plecarea de la Casa Albă
Michelle Obama, mesaj emoţionant la plecarea de la Casa Albă
Michelle Obama a transmis un ultim mesaj de la Casa Albă prin care elogiază “magnifica diversitate” a Americii și a cerut tinerilor să nu aibă teamă de viitor și să se lupte pentru libertățile lor. “Să fiu Prima Doamnă a fost cea mai mare onoare a vieții mele, sper că ați fost mândri de mine”, a spus, cu lacrimi în voce, întâia “First Lady” afro-americană din istoria SUA, consemnează…
View On WordPress
0 notes