#mai uitat

[un-suflet-anonim]

Vă plângeți că femeile nu mai sunt femei. Vă plângeți că femeilor le-a dispărut feminitatea, și că în loc de fuste și rochii, ele poartă pantaloni.

Dar știți de ce poartă pantaloni?De NEVOIE!

Acum stau și mă întreb, voi, bărbații cu pretenții, de ce ați încetat să mai fiți BĂRBAȚI în adevăratul sens al cuvântului?De ce v-ați feminizat și ați ajuns să purtați fustițe și rochițe? De ce ați uitat cum să mai fiți bărbați?

@un-suflet-anonim

[notaverysmallbirb]

Mi se pare așa de funny când aud persoane din alte părți ale țării plângându-se de frig și de zăpadă.

La noi (la Botoșani) am avut două zile de zăpadă și după aia două săptămâni de polei și noroi.

[beabadoobeef]

BABELE DE LA PROFI NOOOOO NO JOY AND WHIMSY

[cimicherrychanga]

yall need to learn romanian so you can understand my lux memes.

yall need to learn romanian just so you can understand how funny i really am

[arhitectul]

am uitat să fiu disciplinat, nu mai știu să mă automotivez, sunt mereu obosit, mereu în întâziere, niciodată nu-mi ajunge timpul.

@arhitectul

[janeblackx]

Ea

Ea, cu fiecare cuvânt, șterge umbre din mintea mea,

Ca și cum răul n-a existat, nici măcar în amintirea grea.

Fiecare seară în care mă-necam în lacrimi adânci

Devine un vis uitat, pierdut pe marginile unei stânci.

E ca și cum timpul s-ar opri, ar ține răsuflarea,

Iar tot ce doare se transformă în tăcerea iertarea.

Când îmi vorbește, lumea mea renaște din abis,

Ca prima gură de aer, ca un nou început promis.

Nu pot s-o urăsc, chiar dacă a plecat cândva,

E scrisă în mine, în toate poveștile care vor mai sta.

Cu ea, durerea se topește într-un fior ascuns,

Și orice răni uitate își găsesc, în taină, un răspuns.

[28octombrie-toamnadinsufletulmeu]

🥰❤️🤗

Îmi cer iertare mie

și-mi cumpăr niște flori,

Căci mi-am uitat valoarea

de mult, prea multe ori.

Și da sunt hotărâtă

să mă iubesc mai mult,

În urmă las trecutul,

gândind ca un adult.

Nu-mi trebuie nimic,

Căci eu sunt de-ajuns!

Răspunsuri nu mai caut,

sunt singurul răspuns.

Iar ușile pe care,

de ani le-am tot păzit...

Să se transforme-n ziduri,

de azi am obosit!

Îmi cer iertare mie

și-mi cumpăr o cafea,

S-o savurez în tihnă,

chiar merit liniștea.

(Andreea Văduva)

[calandrinon]

cred că e doar pentru a enerva străinii care vor să învețe limba voastră:)

dar dacă rezistam, avem voie să enervam românii

is this anything

[mayrine]

tocmai am văzut o poză cu ouăle moarte, zi distrusă

Crezi că Leo se gândește la Trump când îl vede pe Pepito? Crezi ca Tallulah aude ouăle moarte, acum că este atât de departe de ei? Poate încă îi aude, dar vocile lor sunt mult mai încete sau poate nu îi mai aude de loc

Dar Chunsik? Em, Sunny și Pepito știu despre vechile ouă, le știu istoria, dar Chunsik nu știe. Mi-l imaginez pe Chayanne, uitându-se cu tristețe la Chunsik, promisându-i oului că nu-l va lăsa să fie uitat. Chunsik nu înțelege la ce se referă Chayanne bineînțeles, dar îi vede tristețea din ochi.

Mici copii crescând în umbra celor care au murit, neînțelegând de ce ceilalți se uită la ei ca și când văd pe altcineva în locul lor

[theblogdiana]

Sunt în locul meu preferat, o dată era locul în care ne întâlneam, însă am uitat de asta. A trecut o dată cu anii. Sunt aici si privesc apusul care e cel mai frumos astăzi și apoi mă voi bucura de stele cum n-am mai făcut-o. De ce? Pentru că am reușit să fiu bine. Cum? Datorită mie. Pentru că m-am ales pe mine în ciuda tuturor.

[riemmetric]

Six Sentence Sunday

A @creators-club event.

This weekend I've been working on a different WIP than the one I've mentioned in these posts. I started working on a Sci-Fi piece in Romanian over the summer, that I would like to send to a local literature magazine soon, once I manage to fix the last couple of scenes I'm unhappy with. Here is the beginning paragraph of this short story, also translated in English.

⁘

Au trecut treizeci de zile de la răspunsul departamentului de explorare a spațiului. Pe planeta ta natală ar fi trecut mai multe, chiar și mai multe pe Pământul natal al speciei umane. Echipa de cercetare din care faci parte e dezolată. Își îndeplinește sarcinile sub privirile atente ale liderului expediției ca o trupă de marionete, în timp ce naveta zace eviscerată în mijlocul taberei. Nava mamă plutește senină pe orbită, atotvăzătoare, atotștiutoare și complet neputincioasă. [...] Închizi ochii și gândurile tale se îndreaptă spre Pământ, o planetă pe care nici tu, nici colegii tăi nu ați pus vreodată piciorul. Te gândești la primi exploratori spațiali, la curajul de a părăsi atmosfera, la cât de ușor a fost pentru tine să îți iei rămas bun în sute de rânduri, la cât de repede ai uitat riscul imens la care te supuneai de fiecare dată.

⁘

Quick English translation:

Thirty days have passed since the department for space exploration answered. On your native planet, it would have been more, and even more on Earth, native planet of the human species. The research team of which you are a member is inconsolable. It does its tasks under the attentive gaze of the expedition leader like a troupe of marionettes, while the space shuttle lies eviscerated in the middle of the camp. The mother ship floats serenely in orbit, all-seeing, all-knowing and completely powerless. [...] You close your eyes and your thoughts go to Earth, a planet neither you, nor your colleagues have touched. You're thinking about the first space explorers, about the courage to leave the atmosphere, about how easy it was for you to say goodbye a hundred times before, about how quickly you forgot the immense risk you take each time (you leave).

Tags: @bardic-tales

[ioana-emilia]

declarație - n-am să te uit intenționat, dar totuși... când dansul jucăuș la razelor de soare nu-mi va mai încălzi chipul, când azi tot ce-i înflorit și plin de viață, mâine se va ofili, când tot ce sunt acum va fi doar amintire, când inima-mi nu va fi capabilă să mai bată pentru mine...atunci să știi că te-am uitat.

[goodeevilgirlintentions]

S-a îndepărtat de mine.

- Dezbracă-te și întinde-te aici.

Mi-am muscat buza inferioară și am făcut cum a zis. Întinsa pe spate mi-a legat mâinile și picioarele în diferite colturi. Sa uitat la mine, zâmbind malefic. S-a pus peste mine și a început să mă sărute, muscandu-ma și lingandu-mă. Voiam să ating, să simt pielea în palma mea, sa-l trag de par, dar nu puteam. Mi-a părăsit buzele începând sa-mi sarute sânii, eu deja eram udă și gemeam de plăcere:

- Nu o sa rezist!

- Nici nu trebuie.

A început să-mi maseze locul ud și fierbinte în timp ce îmi musca sânii lăsând semne dureroase.   Mi-a facut semne pe burtă, mușcand și sugând pielea. S-a uitat în ochii mei și mi-a spus.

- Bag botu, păzea!

Un bot și a început să lingă și să sugă, să muște și să maseze. Am inceput sa gem trăgând cu putere de sforile cu care eram legata, il vreau!

-Te rog!

-Ce?

- DADDY TE VREAU!

Fiori de gheata si de foc m-au trecut cand sa oprit. Eram nervoasa și supărată .. Îl doresc! Si-a lins buzele si sa ridicat. A luat un bici din piele și a venit spre mine.

- Te iubesc.

A început să mă gâdile cu biciul peste tot în timp ce mă privea în ochi. Mi se vedea dorinta, dar si suferinta provocata si ii placea!

 -Te rog!

A zambit, a pus biciul la locul lui și sa întors la mine. Si-a dat jos blugii jos, ramanand in boxeri Am ramas mirata atunci când i-am văzut masculinitatea întărită la maxim! Am început să mă zbat, încercând să: fac să mă dezleage.

- Te implor! TE VREAU!

- Uita-te in ochii mei!

M-am uitat în ochii lui, simtind că mor! Și-a băgat 2 degete în a mea, facandu-ma sa-mi îndoi coloană:

 - AH! DADDY! Mi-a sărutat gâtul și sa ridicat. Mai aveam puțin și plângeam de dorinta.

- Ai udat patul .. Spune-mi că mă vrei.

- TE VREAU! CEL MAI MULT! Un zâmbet malefic și s-a așezat peste mine. S-a uitat în ochii mei și a intrat în mine abrupt, facandu-ma să-mi arcuiesc coloana și să urlu la propriu.

-Dezleaga-ma!

- Nu!

A început să intre și să iasă rapid din mine, facandu-ma să mor de plăcere și să vreau mai mult și mai mult.

- FUTE-MA CUM NU MAI FACUT-O VREODATA! Zis și facut. În timp ce mă pătrundea mi-a desfacut picioarele, imediat punandu-le pe umerii lui.

-Mai încet!

- Ocupă-mi gura cu ceva și tac.

[un-suflet-anonim]

Mamelor care vă educați și vă sfătuiți fiii ”Bate-o mamă că merită.” , ”N-o lăsa mamă să ți se urce în cap. Bate-o! Trage-i! Dă-i!” nu vă e rușine? Nu vă simțiți dezgustate de voi înșivă? Nu simțiți vină, oroare și repulsie pentru propria voastră persoană?!

Datorită vouă bărbații ajung violatori, ucigași, borfași, bătăuși.

Datorită vouă femeile ajung să nu mai valoreze nimic în ochii acestor așa ziși bărbați.

Datorită vouă, mamelor, societatea se degradează constant!

Și tot datorită vouă, femeile, puțin câte puțin, simt cum își pierd din drepturile de om.

Dar ați uitat, nu-i așa, că și voi, la rândul vostru, sunteți femei?!

#realitatea_în_fapte

@un-suflet-anonim

[inabusire]

Îmi lipsesc orizontul tău, scăpările tale, fricile tale subjugate, ochii tăi ațintiți.

Îmi lipsesc eu mie, să fiu mai vie, mai altfel, nu atât de devorată de neîmpliniri și neajunsuri;

.

E atât de vie uneori, în mine, pornirea animalică care-mi cere sânge și sfâșiere. E atât de aprigă dorința. Trăiesc învăluită de himere. Mă hrănesc din iluzii și senzații.

Există o eu ce răcnește după noi experiențe, după noi gusturi, dar pare că sunt condamnată să trăiesc același tip de rană, să jinduiesc aceeași durere.

.

Și ochii-s blegi, m-aplec mergând - nu știu când am uitat ce rost mai are să încerci, ce-l înalță pe om, ce fel e zâmbetul curat, nestăvilit. Te tot întrebi, privind în gol, unde-i culoarea unor clipe, de ce-ți zvâcnesc rănile, de ce te roade frica... nu mai e vorba despre unde să pleci, ce zări noi s-atingi, ci cum s-aprinzi bezna din tine.

.

Să nu uit. Și când mă năpădește, să pot privi spre mine, să mă pot ierta; să recunosc că mi-e frică, că trupul meu strânge în cutele lui grămezi de suferință. Îmi lipsește asumarea, că trebuie să frângi un lucru-n două și să mergi mai departe, să-ndrăznești să accepți că sunt lucruri pe care... și tu le-ai vrut.

[alexandrudan]

O să vă povestesc puțin despre cum a murit dragostea pentru partenerul meu:

Detaliile au făcut diferența, vă voi explica mai în detaliu....

În fiecare seară, înainte de a merge la culcare, îl întrebam.

- Cum ți-a fost ziua, dragă?

Iar el îmi răspundea pur și simplu:

- "Bine, întotdeauna e bine pentru mine".

Nu m-a întrebat niciodată despre ziua mea, chiar dacă mă simțeam rău, când voia să vorbească eram acolo, când voiam să-i spun ceva sau să vorbesc despre mine, el spunea doar:

- "Sunt obosit, mi-e somn" și eu îl lăsam să doarmă.

Nu m-a întrebat niciodată.

Ce mai faci?

Cum te simți?

Cum a fost astăzi?

Nu i-am cerut aur sau cadouri scumpe, uneori așteptam doar o îmbrățișare sau un simplu 'te iubesc', dar el a uitat.

Când plângeam se supăra și spunea supărat:

- "Și acum ce ai?".

Când ceea ce așteptam de la el era o mângâiere și o alinare să știu că nu sunt singura.

Când ieșeam în oraș se supăra pentru că, după el mergeam prea încet.

Știam că merg încet, dar o făceam în speranța că se va întoarce și mă va lua de mână.

A uitat să mă facă să mă îndrăgostesc cu mici cuvinte de dragoste și mici detalii pe care nu le uită nimeni.

A uitat că doar cu o bucată de hârtie și un mic "te iubesc", ar fi putut să mă facă să rămân pentru totdeauna cu el.....