#ciclul Calendar
Explore tagged Tumblr posts
Text
Ioan Muntean - budoar în zori (cybersonet XLV)
Sursă: Ioan Muntean – budoar în zori (cybersonet XLV) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 23. (poezie, cybersonet) budoar în zori (cybersonet XLV) în budoar de zori unde visul se desface și noaptea își retrage mătăsoasele pânze o tânără se trezește sufletul îi face un dans cu umbre și cu lumini prin frunze – ochii-i două oglinzi ce-n adânc se uită reflectă…
View On WordPress
0 notes
Text
Adâncirea recurentă în strofele Calendarului servește la (re)alinierea noastră cu ritmurile evolutive ale anului. Strofele rezultate sunt concepute pentru a reda cât mai clar și mai accesibil originalul german, disponibil în diverse traduceri. Aranjate circular pentru comoditate, aceste 52 de strofe pot fi utilizate individual, în perechi sau grupuri de trei, în diverse aranjamente, inclusiv în contrapunere cu strofa corespunzătoare din săptămâna opusă sau în configurații rectangulare sau triunghiulare. Scopul acestor aranjamente este să faciliteze înțelegerea dispoziției curente dintr-o perspectivă globală anuală.
În particular, cuvântul "presimțire" apare de 7 ori în diverse forme în strofele Calendarului Sufletului. Pentru a simplifica înțelegerea, acesta poate fi înțeles ca premoniție, intuiție, simț al adevărului sau voce a conștiinței. Exemple din calendar ilustrează această interpretare.
Acordând atenție strofelor Calendarului Sufletului, individul poate călători printr-un parcurs de dispoziții care îl pun în armonie cu lumea și universul. Aceste strofe îi pot permite sufletului să se deschidă influențelor ciclului anual și să își găsească percepția corectă și profundă a propriei ființe în contextul existențial. Concentrându-se săptămânal sau lunar pe aceste strofe, omul poate dezvolta un sentiment de unitate cu ritmurile vieții anuale.
Prin capacitatea sufletului de a trăi în ritmurile timpului, se pot simți treptat forțele interioare care se trezesc și ies la suprafață, oferind o creștere interioară întăritoare. Astfel, sufletul poate deveni conștient de conexiunile comune dintre el și lume.
Iată o analogie vizuală care redă simbolic stările principale din Calendarul Sufletului, folosind pupila ochiului pentru a ilustra subtilitățile eului și ale sentimentului de sine. În întunericul profund, pupila (condiția de ”eu” și ”sine”) se dilată (echinocțiu de toamnă), ajustându-se la lumina redusă, atingând apogeul în întunericul absolut al solstițiului de iarnă. În contrast, în lumina vibrantă a echinocțiului de primăvară și a lunii pline, pupila se micșorează, ajungând la cel mai mic diametru în avalanșa luminoasă a solstițiului de vară, simbolizând deschiderea către univers, armonizarea și topirea în creație.
Ciclul Calendarului Sufletului reflectă, de asemenea, ciclul respirației: inspirația completă corespunde solstițiului de iarnă, iar expirația completă către univers are loc în solstițiul de vară. Întoarcerea către viața naturală se petrece în echinocțiul de primăvară și ��n perioada până la lună plină, iar întoarcerea către sine, asigurată de depășirea primejdiilor egoiste, revine în echinocțiul de toamnă. Este o metaforă a fluxului și refluxului, a respirației vieții ființiale.
#CalendarulSufletului, #meditatie, #armonie, #modelare,
1 note
·
View note
Text
VACANŢA DE IARNĂ se termină. Când încep elevii şcoala. Calendar an scolar 2019
0 notes
Text
Menstruatia
Ce este menstruatia? Menstruatia sau eumenoreea denota menstruatia obisnuita, normala care dureaza cateva zile (de obicei intre 3 si 5 zile, dar este considerata normala si intre 2 si 7 zile). Pierderea medie de sange in timpul menstruatiei este de 35 mililitri (intre 10 si 80 ml este considerat normal). Multe femei au observat scurgerea unor parti din endometru (invelisul uterului / mucoasa care…
View On WordPress
#calendar menstrual#ciclul menstrual#crampele menstruale#menstruatia#menstruație#sarcina#sindromul premenstrual
0 notes
Text
DECEMBER 6, 2017 IN CALENDARUL STRĂVECHI BY GORNEANU IULIA
Sân-Nicoară. Moșul Cel Bun, Dezlegător Al Colindelor.
Dacă luna noiembrie e guvernată de sărbători ale Lupilor și ale luminii, luna decembrie stă sub semnul a doi Sfinți – Moși: Moş Andrei şi Moş Nicolae. În amintirea Sfântului Andrei (Sântandrei), lunii decembrie i se mai spune Andrea, Indrea sau Undrea, cu toate că Sf. Nicolae (Sân-Nicoară) este unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendar. Imaginarul popular îi atribuie lui Sân-Nicoară aura unui sfânt bătrân, ca şi anul care se apropie de sfârșit. Este considerat protectorul copiilor, al orfanilor, al văduvelor, al corăbierilor şi al soldaţilor, cel care „păzește” Soarele să nu fugă de pe cer. Se ştie de când lumea că e bun, generos, aducător de bogăție şi noroc iar atunci când își scutură barba, „ninge negreşit”. Dacă trece luna decembrie fără să ningă şi rămâne pământul negru, se zice că a întinerit Moş Nicolae.
Doba magică a colindătorilor
Ziua de 6 decembrie încheie ciclul sărbătorilor dedicate Lupului. Spiritele rătăcitoare care începuseră să capete forţă din cauza îmbătrânirii anului şi a degradării timpului, încep să bată în retragere odată cu intrarea în drepturi a cetelor de colindători. În această zi se aud dobele prin satele noastre, semn că intrăm într-o perioadă sacră, de refacere a timpului pur.
Doba, nelipsită în vechime din recuzita zeilor războiului, însoțește ceata de colindători și îi apără de duhurile malefice, dezlanțuite de haosul provocat de agonia şi moartea Zeului An. În general e confecţionată din piele de câine sau de capră, animale în care țăranii cred că se poate întruchipa diavolul. Funcţia apotropaică a dobei e susţinută şi de ungerea acesteia cu usturoi, plantă magică utilizată împotriva spiritelor rele. Există şi o strigătură de drum care subliniază rolul exorcist al dobaşului: „Eu bat doba, eu colind / Eu duc sacii cu colacii/ Şi vă apăr de toţi dracii”. Totodată, doba are şi un rol de semnalizare iar prin fixarea ritmului, devine instrumentul care ordonează haosul. Aceleaşi funcţii de semnalizare, ordonare şi purificare le au zurgălăii, tălăngile şi clopoţeii, amplificând totodată eficienţa rituală a colindului. Haosul primordial ce pândește sfârșitul anului, poate fi organizat doar prin ritual. Intervenția colindătorilor este obligatorie pentru că doar ei au puterea de a restabili ordinea, de a purifica spațiul, de a reînnoi vremea.
Colindătorii – alai străvechi al zeilor solari
Ceata de Feciori, cea mai arhaică formă de colindat atestată la noi, se adună de Sfântul Nicolae, se organizează după reguli riguros stabilite, urmând să se spargă de Bobotează. Se alege mai întâi gazda, apoi conducătorul cetei -vătaful mare- şi ajutoarele acestuia: vătaful mic, crâşmarul şi colcerul. În toată această perioadă, ceata pune stăpânire pe sat, devenind cea mai importantă autoritate din comunitatea ţărănească. Unele cete sunt însoţite de turcă, altele de steag. În mai multe sate din țară, conducătorul cetei de colindători poartă o bâtă, semn arhaic al iniţierii feciorilor în vechime. Bâta are şi menirea de a înspăimânta diavolii, conferindu-i purtătorului rangul de aliat al forţelor supranaturale pozitive, solare, în lupta împotriva celor malefice, ale întunericului.
Există şi o veselie la casa gazdei în timpul funcționării cetei, reminiscenţă a sărbătorilor dionisiace legate de moarte şi renaştere ca mod de a reacţiona la crizele din viaţa divinităţii, a lumii şi a omului. Turca sau capra, divinitate taurină de origine indoeuropeană, se naşte simbolic la confecţionarea măştii cu acelaşi nume, petrece cu ceata de feciori şi apoi moare de Bobotează pentru a renaşte împreună cu timpul calendaristic cu care se confundă. Moartea simulată a caprei, urmată de ospăţului feciorilor, sunt reminiscenţe ale sacrificiului regelui Saturnaliilor. Prezenţa măștii, a jocului, împlineşte colinda şi are o funcţie augurală, vechiul sincretism dintre cuvânt, muzică şi dans fiind întâlnit până astăzi. Trecerea colindătorilor pe uliţele satului constituie un parcurs magic, adevărat brâu protector ce cuprinde întreaga comunitate, iar colinda îndeplineşte rolul unui cântec-urare, care se repetă şi se reactualizează la fiecare casă, dând putere de împlinire cuvântului rostit.
Toate aceste vestigii străvechi, prezente în perioada postului Crăciunului, sunt puse sub semnul sacralităţii. Chiar dacă reminiscenţele serbărilor antice marcate de ospeţe, jertfe animaliere, rituri de purificare şi practici oraculare au ajuns până la noi, creştinii respectă întocmai restricţiile alimentare, ceremoniale şi de comportament impuse de post, pentru a întâmpina cum se cuvine marele praznic al Naşterii Mântuitorului, cea mai fastuoasă sărbătoare a românilor.
Sfântul Nicolae
Celebrat astăzi și pus sub semnul Sfântului protector, unul dintre cele mai populare nume de la noi este de sorginte grecească, Nikolaos fiind o contopire a cuvintelor nikao – „a învinge“ și laos – „popor“.
„Sfântul Nicolae este episcop de Myra în Lycia (în Anatolia, Turcia), în prima jumătate a secolului al IV-lea. Este sărbătorit pe 6 decembrie, iar mutarea moaștelor lui la Bari, pe 9 mai. Mărturiile istorice despre viața lui sunt foarte puține și confuze. Ceea ce este sigur, este faptul că a fost un episcop cu o viață sfântă. Conform tradiției, a suferit din cauza persecuțiilor din timpul împăratului Dioclețian și apoi a fost prezent la lucrările conciliului I ecumenic de la Nicea (325). A murit între anii 345-352. În secolul al VI-lea, împăratul Iustinian i-a construit o biserică, iar mai târziu, în jurul anului 840, împăratul Vasile Macedoneanul a dispus construirea unui oratoriu în curtea lui imperială. În vestul creștinătății, papa Nicolae I îi dedică o biserică în Lateran (cca. 860). În rândul populațiilor germanice, cultul lui este răspândit de către principesa Teofana, o bizantină căsătorită cu împăratul Otto al II-lea (973-983). Din mărturiile timpului, reiese că în anul 1087, moaștele lui furate de soldați italieni au fost duse la Bari, unde se află și astăzi în bazilica care îi poartă numele și unde există și un institut de studii care are ca scop principal cunoașterea și promovarea spiritualității orientale și a unității dintre părțile orientală și occidentală ale creștinătății. In Franța și Germania, mai mult de 2000 de biserici sunt dedicate acestui sfânt, și aproape 400 în Anglia, Rusia, Italia, Grecia, România, etc. Foarte multe persoane îi poartă numele, semn evident al venerării de care se bucură.
Conform scrierilor în care istoria cu legenda se împletesc, sfântul episcop a eliberat trei ofițeri condamnați pe nedrept. Tot el a procurat zestre pentru trei fete sărace și a salvat de la moarte trei tineri condamnați fără vină. Din aceste istorisiri pietatea, imaginația și fantezia populară au contribuit la nașterea unor tradiții folclorice care îl prezintă pe sfântul Nicolae ca cel care în secret aduce daruri pentru copii și pentru persoanele corecte, iar pentru cei care au greșit, au făcut rele, el vine cu o nuielușă pentru a-i îndemna la convertire. În teritoriile de limbă anglo-saxonă, numele lui devine Santa Klaus și este asociat cu Moș Crăciun. ” http://emildumea.ro
https://iuliagorneanu.ro/2017/12/06/san-nicoara-mosul-cel-bun-dezlegator-al-colindelor/
0 notes
Note
Hei! Ai putea să mă ajuți sau cunoști pe cineva care ar putea să mă ajute într-un fel? Dacă luna trecută nu mi-a venit deloc ciclul și după calendar (aplicație) mi-a întârziat 11 zile poate fi o răceală, stresul sau o dereglare? ♤
Hei sincer poate sa fie răceala sau din cauza stresului sau poate o dereglare
0 notes
Text
Astăzi, 8 septembrie 2018 se împlinesc 145 de ani de la nașterea scriitorului francez Alfred Jarry, născut la 8 septembrie 1873 (ora 5, Laval, Mayenne, Franța), plecat mult prea devreme din această lume, la 1 noiembrie 1907 (ora 16.15) la Paris.
În ceea ce-l privește pe Alfred Jarry, părerile sunt împărțite mai ales că opera sa se înscrie în domeniul absurdului și al grotescului, fiind considerată totodată precursoare a suprarealismului.
El este creatorul patafizicii, definită ca ”ştiinţa soluţiilor imaginare, ce acordă simbolic liniamentelor proprietăţile obiectelor descrise prin virtualitatea lor”, altfel spus, această prelungire a metafizicii studiază legile ce guvernează excepţiile de la legi. Important este felul cum a fost receptat Jarry care a început să scrie la vârsta de 15 ani și am continua cu o frază, esențială, despre universul acestui scriitor: ”Jarry reinventează o Antichitate care dă frâu liber imaginaţiei şi fantasmelor sale, printr-un limbaj poetic savuros şi erudit, demn de latina Imperiului Roman târziu. În ritmul unui dans din ce în ce mai lent, cititorul revine, ca printr-o vrajă, cu picioarele pe pământ.”– Paul Edwards.
André Gide îl caracteriza astfel pe creatorul patafizicii: ”…acest drăcuşor, livid de prea mult fard, deghizat în clovn şi jucând un personaj artificial construit şi neavând nimic omenesc…”.
Esențial în opera lui Jarry este umorul dus până la absurd, umorul ”care ţâşneşte continuu până la ultima suflare”, așa cum afirma Maurice Nadeau.
Alfred Jarry a scris poezie, proză și teatru, dar a fost și desenator și gravor. În 1888, Jarry se afla la Liceul din Rennes, actualul Liceu ”Émile Zola”, unde îl întâlnește pe profesorul de fizică M. Hébert, care în ochii elevilor săi reprezenta ”tot ce este mai grotesc în lume”. Profesorul devine personaj al literaturii școlare, printr-un text intitulat ”Les Polonais”, pe care Jarry l-a transformat în comedie, text ce reprezintă cea mai veche versiune a lui ”Ubu Roi”:
”În cursul anului şcolar 1888 – 89, doi tineri dintr-un liceu francez de provincie, frații Morin, compun, pentru plăcerea şi satisfacția colegilor, o farsă intitulată Les Polonais (Polonezii) care ia drept ţintă, fireşte, pe unul din profesorii lor: Le père Hébert. Colegul lor, Alfred Jarry […], o transformă și o aduce pe scenă cu titlul de Ubu Roi (Ubu Rege, 1891), pentru că protagonistul, le père Ubu, cucereşte tronul, ca pe urmă, la momentul oportun, s-o ia la fugă. În 189 6, farsa-revistă este amplificată de Jarry, care între timp devenise parizian şi îşi crease un umor personal și exploziv, bazat adesea pe invenții lingvistice ca la Rabelais; este pusă în scenă de Lugné-Poe la «Théâtre de l ‘Œuvre» în 1896, şi îngropată sub insultele generale. Succesul la public a fosr ratat din plin. Dar nu şi ecoul în lumea literaturii celei mai avansate (unde Jarry a devenitâ nu numai inițiatorul unui gen, dar şi al unui stimulent de revoltă) şi al avangărzii teatrale.” – Vito Pandolfi, ”De la Jarry la suprarealism”, în ”Istoria teatrului universal”, traducere și note de Lia Busuioceanu și Oana Busuioceanu, vol. IV. București, Editura Meridiane, 1971.
”Într-un anume fel, farsa enormă Ubu Roi reia motivul clasic al păcălitorului păcălit, care s-a bucurat în comedie de o largă circulaţie. Criminal şi impostor, regele Ubu se alienează în ţara sa de întreaga lume. Înfrânt de adversarii săi, nevoit să fugă, odiosul tiran este victima prostiei sale, salvându-se prin părăsirea ţării jefuite cu consoarta sa, întâlnită după multe peripeţii, şi cu care navighează optimist spre Franța. Aparent, superlativul de existenţă a lui Père Ubu se răstoarnă fundamental. Demn de reținut este însă faptul că Jarry a introdus prin Ubu un nou tip în literaratura universală, care stă alături de Don Juan, Don Quijote, Pantagruel, Candide şi alții. Rachilde, cunoscuta protectoare a lui Jarry, vede pe bună dreptate în Ubu un tiran-guignol, grandilocvent ca la Shakespeare, întreaga operă fiind caracterizată de aceasta va având ceva din simplitatea lui Aristofan, truculenţa lui Rabelais şi fantezia lui Shakespeare.” – Romul Munteanu, Prefață la vol. Alfred Jarry, ”Ubu”, ed. cit mai jos.
”Ubu Roi” a fost publicată la 25 aprilie 1896, în revista ”Le livre d’art” a lui Paul Fort și în același an la Éditions du Mercure de France. Premiera absolută a avut loc la 10 decembrie 1896. Titlul ar fi putut fi inspirat de tragedia lui Sofocle, ”Oedipe rege”. Jarry amestecă aici provocarea, absurdul, satira, parodia și umorul. El este, fără îndoială, și un precursor al teatrului absurdului.
Ciclul Ubu a continuat cu: ”Ubu cocu ou l’Archeopteryx” (”Ubu încornorat sau Arheopterixul”, 1897), ”Ubu enchaíné” (”Ubu înlănțuit”, 1899), ”Ubu sur la butte” (”Ubu pe colină”, 1906).
Alte scrieri: ”Les Jours et Les Nuits, roman d’un déserteur” (1897), ”L’Amour en Visites” (1897), ”L’Amour Absolu” (1899), ”Messaline” (1900), ”Le Surmâle” (1902), ”Gestes et Opinions du Docteur Faustroll, Pataphysicien” (publicată postum, 1911), ”La Dragonne” (publicată postum, 1943).
Întregul ciclu Ubu a fost tradus extraordinar de Romulus Vulpescu: Alfred Jarry, ”Ubu”, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969.
Citate din Alfred Jarry, click aici.
Vezi și: ”Regele Ubu” de Alfred Jarry, la Teatrul Național Radiofonic, articol de Domnica Țundrea, Revista Teatrală Radio, 14 decembrie 2013.
”Regele Ubu” de Alfred Jarry. Traducere de Romulus Vulpescu. Adaptarea şi regia artistică: Titel Constantinescu. În distribuţie: Valentin Uritescu, Dorina Lazăr, Răzvan Vasilescu, Ana Ciontea, Răzvan Ionescu, Paul Chiribuţă, Mircea Constantinescu, Ion Anghel, Boris Petrof. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din 1990
Fragment din”Ubu încornorat”de Alfred Jarry în recitalul ”Din teatrul lumii. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu”. Regia artistică: Vasile Manta. Mircea Constantinescu interpretează rolurile Ubu şi Conştiinţa lui Ubu. Acras – Silviu Biriș. Regia de montaj: Florina Istodor şi Mirela Anton. Regia de studio: Janina Dicu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Înregistrare din 2011
Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă
Vezi Arhiva rubricii Filă de calendar
”Alfred Jarry, precursor al suprarealismului și al teatrului absurdului” de Pușa Roth și Costin Tuchilă Astăzi, 8 septembrie 2018 se împlinesc 145 de ani de la nașterea scriitorului francez Alfred Jarry, născut la 8 septembrie 1873 (ora 5, Laval, Mayenne, Franța), plecat mult prea devreme din această lume, la 1 noiembrie 1907 (ora 16.15) la Paris.
#Alfred Jarry#Ana Ciontea#André Gide#artă plastică#cărți#ciclu Ubu#Costin Tuchilă#cultură#Dorina Lazăr#ficţiune#filă de calendar rubrica leviathan.ro#istorie#Liceu ”Émile Zola”#literatură#Maurice Nadeau#Mircea Constantinescu#Paris#patafizică#Pușa Roth#Răzvan Vasilescu#Romul Munteanu#Romulus Vulpescu#Silviu Biriș#societas#suprarealism#teastrul absurdului#teatru#Titel Constantinescu#Ubu cocu ou l&039;Archeopteryx#Ubu Roi
0 notes
Text
Începe evaluarea elevilor de clasa a II-a
Elevii claselor a II-a susţin, luni, probele scrise la limba română şi limba maternă din cadrul Evaluării Naţionale, anunță Agerpres.
Testele de citire sunt programate marți, 8 mai.
Proba de matematică se va desfășura pe 9 mai, în timp ce proba de limbă română (scris şi citit) pentru elevii din rândul minorităţilor naţionale se va desfăşura în data de 10 mai.
Evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a) are următorul calendar: limba română (15 mai), matematică (16 mai) şi limba maternă (17 mai).
Elevii claselor a VI-a vor susţine evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul inferior al gimnaziului (V-VI) în zilele de 23 mai (limbă şi comunicare) şi 24 mai (matematică şi ştiinţele naturii).
“Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi”, susţine sursa citată.
Testele sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaţionale şi trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate.
Durata alocată rezolvării acestora este de 30 de minute pentru fiecare testare.
https://ift.tt/2z1A0Nk https://ift.tt/2wkJQuF
0 notes
Text
Calendar Creştin Ortodox
Calendar Ortodox a fost introdus in anul 46 i.Hr. de Julius Caesar si a intrat in vigoare in 45 i.H. (709 ab urbe condita). A fost elaborat in cercetare cu astronomul Alexandru Sosigenes si a fost poate planuit pentru a aproxima anul tropical. Acesta are un an disciplinat de 365 de zile fragmentat in 12 luni, iar o cruce de neinsotit este adaugat in faurar la orice star ani. Prin frecventare, anul calendarului iulian este de 365 de zile in mijlocie.
Sfanta Ana Calendar Ortodox
Ortodox Calendar a amanet folosit in secolul XX in unele a tarai, in aparte in Europa de Est, si este tocmai folosit de majoritatea credinciosilor ortodocsi pentru date eclesiastice. O impas cu calendarul iulian este ca se a pune foarte multe zile de singur cu infatisare la anotimpurile astronomice. in mijlocie, solstitiile astronomice si echinoctiul avanseaza cu circumscriptie 11 minute pe an obraz de anul calendaristic iulian, provocand calendarul iulian sa se deplaseze dindarat o zi la orisicare 128 de ani. in durata ce Sosigenes era probabil lucid de aceasta nepotrivire, savai nu era de pret corecta, era categoric ca era oaresice valoare. Totusi, sa acumulat nuantat in rodul-pamantului si, in cele din trebui, a condus la reformatie calendaristica din 1582, oricare a introdus calendarul gregorian mai drept gigantic. Stilul de inregistrare batran sau (OS) este uneori intrebuintat pentru a a preciza o veleat in calendarul iulian, despre discrimi-nare de stilul nou sau (NS), fiecare a semna o menire in calendarul gregorian. Aceasta inregistrare este utilizata apoi cand ar a se cadea trai alte confuzii cu ochire la datina fiecare se gaseste intr-un lucrare dat. Anul aclimatizat din calendarul roman precedent a constat din 12 luni, cu un total de 355 de zile. in catifea, o menstruatie intercalara, Mensis Intercalaris, a fost introdusa cateodata intre februarie si germanar. Aceasta luna sinodica intercalara a fost formata prin introducerea a 22 de zile inainte de ultimele cinci zile ale lunii februarie, creand o menstruatie de 27 de zile. A origine dinapoia un trimestru retezat, avand 23 sau 24 de zile, asadar intrucat a avut efectul de a adauga 22 sau 23 de zile la an, formand un an intercalat de 377 sau 378 de zile.
Calendar Ortodox
Bland scriitorilor mai greoi Censorinus si Macrobius, ciclul intercalat imaterial a constat din anii obisnuiti de 355 de zile, alternand cu anii intercalari, fiecare au fost alternand 377 si 378 de zile. in aiest sistem, anul romian anturaj ar fi avere 366 ¼ zile pe parcursul a scaun ani, dandu-i o deflexiune mijlocie de o zi pe an in relatie cu orice solstitiu sau echinoctiu. Macrobius a prescrie o finete ulterioara in oricine, ritm de 8 ani din 24, au existat oare trei ani intercalari fiece de 377 de zile. Aceasta subtilitate mareste timp anului la 365 ¼ zile pe parcursul a 24 de ani. in aplicare, intercalarile nu au aparut dogmatic in sarcina de aceste sisteme ideale, ci au fost determinate de pontificii. in nivel in oricare pot fi determinate din dovezile istorice, ele erau departe mai insuficient regulate decat sugerau aceste scheme ideale. Acestea au aparut de obisnuinta in oricine al doilea sau al treilea an, dar au fost omise o raspas mai lunga de timp si ocazional au bogat loc in doi ani consecutivi. Ciuda a fost gestionat corect iest societate a permis anului romanesc, in mijlocie, sa ramana aproximativ insirat la un an canicular. Cu toate acestea, daca au fost omise excesiv multe intercalari, asa cum sa intamplat dupa cel de-al doilea lupta cartaginez si in timpul razboaielor civile, calendarul s-ar prefira rapid din aliniere cu anul canicular. Mai zdravan, din clipita ce intercalarile erau deseori determinate buget de tardiv, cetateanul romian de multe ori nu stia termen a corija, mai distins ranchiuna era la o interval de politie. Din aceste motive, ultimii ani ai calendarului pre-iulian au fost mai molatic cunoscuti ca ani de confuzie. Problemele au devenit aparte de acute in timpul pontificatului lui Iulius Imparat (63 i.Hr. plectru in 46 i.Hr.), cand au existat imediat cinci luni intercalatie, in durata ce ar fi trebuit sa fie opt si niciunul in ultimii cinci ani inainte de anul 46 i. Hr. A schimba iuliana a avut rectiliniu menire corectarea permanenta a acestei probleme. dinainte de a intra in energie, intercalarile pierdute in timpul pontificatului lui Iulius Cezar au fost realizate prin introducerea a 67 de zile (22 + 23 + 22) intra- noiembrie si indrea din anul 46 i.Hr., sub alcatui a doua luni, in surplus fufa de 23 de zile deja adaugate Floare in faurar. Invar, in ultimul an al calendarului valah, au fost adaugate 90 de zile, dandu-le 445 de zile. Pentru ca a fost ultima dintr-o insiruire de ani neregulate, acest an colosal a fost si este celebru ultimul an de nelamu-rire. Intaiul an de functionare a noului calendar iulian a fost 45 i. In case you loved this article and you want to receive more info about calendar-ortodox.com assure visit the web page.
0 notes
Text
Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLIV)
Sursă: Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLIV) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 22. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ budoarul zorilor (cybersonet XLIV) între vis și veghe unde se desparte noaptea de zori într-un dans subtil o umbră palidă ce se desparte de-un albastru-cenușiu mai puțin fragil – și-n tainița sufletului se-ntinde o pânză…
View On WordPress
0 notes
Text
Ioan Muntean - amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII)
Sursă: Ioan Muntean – amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 21. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII) un murmur tandru-ncepe să-și adune sub geana zorilor privirea clară în mângâierea razelor ce apară dorinți învăluite-n răni amare – pe cerul palid stelele…
View On WordPress
0 notes
Text
Ioan Muntean - dinspre ziuă (cybersonet XLI)
Sursă: Ioan Muntean – dinspre ziuă (cybersonet XLI) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 19. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ dinspre ziuă (cybersonet XLI) dinspre ziuă pielea-i un atlas vechi unde râuri de vise se-ntind în noapte ochii două stele-n cerul încă rece își deschid pleoapele cu o adiere moale – între degete timpul se scurge lin ca nisip…
View On WordPress
0 notes
Text
Ioan Muntean - dinspre ziuă (cybersonet XXXIX)
Sursă: Ioan Muntean – dinspre ziuă (cybersonet XXXIX) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 17. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ dinspre ziuă (cybersonet XXXIX) dinspre ziuă umbrele se scurg pe jos rămân suspine-n colțuri de oglindă un nor se-așază ca o veche tindă în zarea nouă ca un gând sticlos – în taina dimineții albastrul plânge se naște ziua…
View On WordPress
0 notes
Text
Ioan Muntean - mijitul zorilor (cybersonet XXXVIII)
Sursă: Ioan Muntean – mijitul zorilor (cybersonet XXXVIII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 13. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ mijitul zorilor (cybersonet XXXVIII) în clipa când lumina se strecoară tăcerea se topește-n oglindă și cerul se-nvăluie-ntr-o aură blândă căci zorii aduc dorul ce mă doare – un fior ce curge lin în dimineață ca un…
View On WordPress
0 notes
Text
Ioan Muntean - mijitul zorilor (cybersonet XXXVII)
Sursă: Ioan Muntean – mijitul zorilor (cybersonet XXXVII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 15. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ mijitul zorilor (cybersonet XXXVII) se înmoaie întunericul cu pași de șoaptă mijitul zorilor pe cer deschide căi în ochii tăi lumina zilei prinde viață priviri ce-și spun povești în brațele ei noi – sub voalul dimineții…
View On WordPress
0 notes
Text
Ioan Muntean - mijitul zorilor (cybersonet XXXVI)
Sursă: Ioan Muntean – mijitul zorilor (cybersonet XXXVI) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie 14. (poezie, cybersonet) ~ ciclul Calendar ~ mijitul zorilor (cybersonet XXXVI) încet zori palizi se desfac ușor deasupra frunții tale-nvăluite lumina nouă străluce-n licări mărunte și-n raze calde ca un freamăt zbori – un murmur tandru-ncepe să-și adune sub geana…
View On WordPress
0 notes