#Oana Baciu

[jurnaldeoltenia]

World Vision România și HP au venit în sprijinul elevilor și cadrelor didactice de la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” din Băilești

World Vision România și HP au venit în sprijinul elevilor și cadrelor didactice de la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” din Băilești

World Vision România și HP au venit în sprijinul elevilor și cadrelor didactice de la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” din Băilești prin dotarea laboratorului de informatică cu aparatură nouă și performantă. Educația digitală trebuie să continue pe termen lung și să devină accesibilă pentru toți copiii. La întoarcerea la școală cei 578 de elevi ai liceului își vor putea îmbunătăți competențele…

[powerpersonalstories]

EMANUELA ALEXA - Singer

About myself, I know one thing I wish to sing and offer wing To my mother, to my brother, to the world some love to bring. When I was young, I can distinctly recall My mother’s lullaby, right before bed: A wolf came from the woodland And scurried thieving through the village To the forest take and pillage All the children which do sob, and To our gate he came right straight, With a birch I stood to wait: “Hungry beast with many-a-coat Come to me, I’ll grab your throat!”, I would call the beast to me,     He would run, and he would flee.

[carmenlidiavidu]

1989. Jurnalul Unei Revoluții

Film documentar “1989. Jurnalul Unei Revoluții” 

Regia Carmen Lidia Vidu 

Cu Ion Caramitru, Oana Pellea, Daniel Badale, Florentina Țilea Germina Nagâț, Dan Voinea, Dennis Deletant, Andrei Ursu, Lavinia Betea, Mihai Avătămăniței, Constantin Țilea, Carmen Lidia Vidu 

Director de imagine Marius Donici 

Operatori Imagine Gabriel Stănciuc, Mihail Rădinoiu 

Operator Dronă Florin Boicescu 

Cristina Baciu montaj, sunet, animație 

Muzică Ovidiu Zimcea & Constantin Țilea 

Desen Gabriela Schinderman 

Fotograf de platou Vlad Lăzărescu 

Teatrul Național “I. L. Caragiale” București 

Una dintre datoriile morale ale teatrului este să ridice întrebări și să antreneze la dialog. Fiecare are o părere diferită despre cum a fost la Revoluție fie că a trăit-o fie că nu. Cele mai multe informații pe care populația le-a asimilat și le repetă  sunt "cele oficiale" , uneori uitându-și istoria personală. Încercăm să punem alături cele două tipuri de imagini (oficiale și private) pentru a contura o imagine mai nuanțată asupra Revoluției din 1989. În anul pandemic 2020, Teatrul Național din București păstrează contactul cu publicul, se adaptează și găsește soluții pentru a onora evenimentul care a schimbat istoria recentă a României: Revoluția din 1989. Evenimentul este un hibrid cultural adaptat vremurilor pe care le trăim. Proiectul este realizat din elemente de film, teatru, platou de televiziune, videomapping, filmare aeriană.

[centrulculturalreduta2019]

Se va deschide GALERIA REDUTA

În data de 23 iulie 2021, începând cu ora 10.00, vă invităm să descoperiți GALERIA REDUTA, un spațiu în care se vor regăsi artiștii plastici contemporani și vor fi aduse în atenția publicului, ample proiecte culturale.

Primul eveniment organizat este expoziția „Scurtă istorie a scurtmetrajului românesc (1890 – 2000)”, o instalație artistică ce se folosește de tehnologia de Realitate Augmentată.

Veți fi provocați să interacționați, prin intermediul unei aplicații mobile realizată special pentru această instalație de către echipa Augmented Space Agency, cu secvențe din 15 scurtmetraje, printre care filme științifice, de ficțiune, documentare și animații, în încercarea de a ilustra parcursul scurtmetrajului românesc din primul deceniu al cinematografiei și până în prezent.

La ora 18.00,  invitații Ciprian Făcăeru, designer de experiențe în realitatea augmentată și virtuală, asistent de cercetare în cadrul centrului Cinetic UNATC, director creativ al Augmented Space Agency și Sabina Baciu, project coordinator & event manager ShortsUP, vor răspunde întrebărilor adresate de către cinefili,  cu privire la Proiectul ,,Scurtă istorie a scurtmetrajului românesc (1890 – 2000)”.

Timp de mai multe luni, începând din vara anului 2021, vor fi organizate în acest spațiu, ateliere de creație prin intermediul cărora artiști plastici brașoveni sau invitații acestora, vor avea posibilitatea de a se juca cu pensulele, penițele, tușul în GALERIA REDUTA, lucrările urmând a fi expuse, fie în expoziții individuale, fie în cele colective.

Printre artiști artiști plastici brașoveni, care vor expune, îi amintim pe Raluca Cozma, Cristina Frânculescu, Oana Obacu, Andreea Zamfir și pe Alexandra Manea.

 FOTO: https://shortsup.ro/istorie-a-scurtmetrajului/

[romaniandiary]

2018, Romanian Diary. Timișoara - documentary theatre Blog: https://jurnalderomaniatimisoara.tumblr.com Spot: https://youtu.be/8L8QS8Y4z8w Trailer: https://youtu.be/ipZngIfrlwc ◉ Jurnal de România. Timișoara / Tagebuch Rumänien. Temeswar Directed by Carmen Lidia Vidu 

Assistant director Oana Vidoni

Dramaturgy Wolfer Andrea 

Cast Ida Jarcsek-Gaza, Tatiana Sessler-Toami, Daniela Török, Ioana Iacob, Olga Török, Silvia Török 

Photo-video montage Cristina Baciu, Ovidiu Zimcea

Teatrul German de Stat Timișoara

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kP290r

Ziua de Constanta : Curtea de Apel Bucureşti va judeca retrocedarea a zeci de mii de hectare de teren din Constanţa (rechizitorii)

 Ionuţ ZAGONEANU 

Dosarul Retrocedărilor din Constanţa este unul dintre cele mai vechi cazuri instrumentate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi care încă se află în prima parte a judecăţii. 

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti vor judeca retrocedarea a zeci de mii de hectare de teren din municipiul Constanţa! În prezent, pe rolul instanţei mai sus precizate se află, din 2008, celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanţa, unde printre inculpaţi se numără Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al Constanţei, Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi alţi angajaţi ai Primăriei Constanţa, oameni de afaceri, societăţi, evaluatori şi notari publici.

Ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind retrocedarea a 25 de hectare de teren din zona Brătianu – Constanţa. În prezenta cauză sunt judecaţi Crinuţa Nicoleta Dumitrean, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi al Comisiei Centrale de Despăgubiri, omul de afaceri Horia Simu, evaluatorul Alin Horaţiu Dima (al cărui nume apare şi în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa), dar şi alte persoane. În acest dosar, Radu Ştefan Mazăre a fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie, el fiind citat în calitate de martor.

Detaliat, în dosarul privind retrocedarea a 25 de hectare de teren din zona Brătianu – Constanţa, Simona Cîrnaru, judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, magistrat învestit cu soluţionarea cauzei, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privindu-i pe inculpaţii „Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Attila Gabor, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George, Savu Florentina, Simu Horia şi Dima Alin Horaţiu, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului“.

Decizia Simonei Cîrnaru este definitivă.

Dosarul a fost instrumentat de procurorii DNA, conform cărora, „la data de 22 octombrie 2009, inculpatul Simu Horia, printr-un intermediar, a achiziţionat drepturile litigioase ce priveau o suprafaţă de teren situată în municipiul Constanţa, preţul cesiunii fiind de 700.000 de euro“.

„De la acea dată, inculpatul Simu Horia a iniţiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale şi prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul unor instituţii publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obţinerea despăgubirilor prin intervenţia acestora la nivelul autorităţilor implicate în procedura de retrocedare. Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpaţii Dumitrean Crinuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătălin Florin şi Marko Atilla Gabor, în calitate de preşedinte, respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente) şi a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horațiu, prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 25 de hectare situat în municipiul Constanţa (zona Brătianu – Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 de euro (35 de euro/mp), echivalentul a 37.243.500 de lei.

Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului, respectiv cu suma de 7.715.000 de euro, echivalentul a 32.838.126 de lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu obţinerea unui avantaj patrimonial de către inculpatul Simu Horia şi alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de 32.209.990,76 de lei“, potrivit DNA.

Rechizitoriul poate fi citit integral accesând linkul de mai jos:

Tehnici de retrocedare a 25 hectare din zona Brătianu – Anadalchioi (rechizitoriu)

Alin Horaţiu Dima este judecat, din 2008, în celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanţa, unde procurorii Anticorupţie vorbesc de o presupusă restituire şi atribuire aparent nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, acţiune care ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro. Aşa cum arătam şi mai sus printre inculpaţi se numără Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi alţi angajaţi ai Primăriei Constanţa, oameni de afaceri, societăţi, evaluatori şi notari publici. Şi acest dosar se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Dosarul Retrocedărilor din Constanţa este unul dintre cele mai vechi cazuri instrumentate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi care încă se află în prima parte a judecăţii.

Procesul a fost repartizat, iniţial, completului de judecată cârmuit de actuala şefă a Curţii de Apel Bucureşti, Lia Savonea (noiembrie 2008 – februarie 2010), după care a ajuns pe masa Elenei Ursulescu (martie 2010 – octombrie 2013), în prezent pensionată. Ulterior, procesul a fost condus de Stan Mustaţă (condamnat pentru fapte de corupţie), dar şi de Florică Duţă. În prezent, magistratul învestit cu soluţionarea celebrei cauzei este Corina Cornelia Dăescu.

În plus, în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se arăta că ancheta a costat statul nu mai puţin de 30 de miliarde de lei vechi.

Rechizitoriul cauzei poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente“. 

[rudyroth79]

Una dintre cele mai apreciate piese din dramaturgia românească, Gaițele de Alexandru Kirițescu, revine la Teatrul Național din Iași după 33 de ani, într-o montare provocatoare, semnată de Ovidiu Lazăr (coincidență sau nu, în cel de-al 33-lea an al angajării sale la Naționalul ieșean). Premiera va avea loc sâmbătă, 11 și duminică, 12 ianuarie 2020, la ora 19.00, la Sala Mare.

Regizorul Ovidiu Lazăr abordează acest text aflat de ceva timp în ”portofoliul său de intenții”, alături de o echipă artistică valoroasă, excelent aleasă: actorii Mihaela Arsenescu Werner, Tatiana Ionesi, Irina Răduţu Codreanu, Andreea Boboc, Mălina Lazăr, Livia Iorga, Georgeta Burdujan, Dumitru Georgescu, Daniel Busuioc, Horia Veriveş, Diana Roman, Oana Sandu, Ioan Ursulescu, Radu Grăjdeanu, Bogdan Ionescu, Ştefan Neagu, scenografa Alina Dincă Pușcașu și asistenții de regie Alice Moisă și Matei Lazăr.

Despre întâlnirea cu acestă piesă și despre construcția spectacolului, Ovidiu Lazăr mărturisește:

”Textul lui Kirițescu pune indirect în discuție una dintre metehnele incurabile ale românilor: ignorarea diferenței dintre familie și clan. Familia se bazează, se construiește și se menține pe sentimente reale, asumate, trăite, pe relații autentice, responsabile, firești, de ajutor reciproc, pe răbdare și pe toleranță. Clanul are ca reguli esențiale interesul și supraviețuirea pe cont propriu.

Tot sistemul de personaje, de relații și de situații din Gaițele stă pe terenul mereu mișcător, perfid și păstos al clanului, înțeles ca matrice formală de a trăi doar pentru tine, prin tine și cu tine ca unic aliat împotriva celorlalți.

Spectacolul are două planuri vizibile: unul al «gaițelor», stabile, devorante, înțepenite într-un trecut continuu care înseamnă prezent doar pentru ele, pe care și-l consumă jucând cărți, bârfind, certându-se, făcând și desfăcând intrigi uneori ieftine și agresive, cu adevărat primejdioase alteori. Își anexează sau vor să își anexeze, tropăind de implicare, terenuri, case, obiecte, rude, oameni…

Celălalt plan este cel al tinerilor care fie că luptă din răsputeri să aibă o viață personală într-un context ostil (Margareta), fie că nu își află rostul și locul în perimetrul dizolvant al clanului (Mircea Aldea), fie caută să se regăsească după ce s-au rătăcit prin vămile destinului (Wanda), sau care, pur și simplu, se opun nonșalant și fățiș «gaițelor» (Zamfira).

Cele două planuri se suprapun, se intersectează, se opun unul altuia, se agresează și din toate aceste coliziuni cu scântei și/sau armonii aparente se naște râsul amplu, plânsul surdinizat, viața însăși…

Am construit câteva teme/motive care intervin ritmat pe parcursul acțiunii: cearta care izbucnește brusc, constant, intens, neprevestită de nimic și care este, de fapt, un «modus vivendi» al clanului Duduleanu; cortegiul funerar care trece sau care se întoarce, mereu altfel, pentru că la urma urmei, morți sau vii, oamenii sunt și vor rămâne diferiți; telefonul care sună intempestiv, insistent, persistent, ca o chemare… și încă alte câteva teme/motive care potențează ritmurile acestei comedii cu accente dramatice și o fac adevărată, dinamică, actuală…”

De-a lungul anilor, în rolul Anetei Duduleanu din Gaițele, la Teatrul Național din Iași, au fost distribuite nume sonore ale scenei ieșene de teatru: Marioara Davidoglu, în montările din anii 1948 și 1957, Margareta Baciu, în 1972, Virginia Raiciu, în 1987, iar în spectacolul lui Ovidiu Lazăr, actrița Mihaela Arsenescu Werner, societar al Naționalului ieșean, care, acum 33 de ani, interpreta magistral rolul Margaretei.

Anul acesta, actrița Gergeta Burdujan, Froilen în Gaițele, împlinește 35 de ani de teatru; spectacolul este un moment fericit de marcare a acestui parcurs remarcabil al carierei sale.

Următoarea reprezentație va avea loc pe 23 ianuarie 2020, ora 19.00, în Sala Mare.

Comunicat al Teatrului Național ”Vasile Alecsandri” din Iași

Arhiva Teatrul Național din Iași

Arhiva rubricii Theatrum

Știri: ”Gaițele” de Alexandru Kirițescu, premieră la Teatrul Național din Iași (11, 12 ianuarie 2020) Una dintre cele mai apreciate piese din dramaturgia românească, Gaițele de Alexandru Kirițescu, revine la Teatrul Național din Iași după 33 de ani, într-o montare provocatoare, semnată de Ovidiu Lazăr (coincidență sau nu, în cel de-al 33-lea an al angajării sale la Naționalul ieșean).

[news24hrou]

Instanța Supremă a tras la sorți completurile de 5 judecători

Joi, Instanța Supremă a tras la sorți completurile de 5 judecători. Este pentru a patra oară în două luni când conducerea Curţii Supreme de Justiție trage la sorţi componenţa completurilor de 5 judecători, în materie penală şi în materie civilă.

Tragerea la sorţi a fost realizată de preşedintele Instanţei supreme, Cristina Tarcea.

În urma tragerii la sorţi, Completul 1 penal este format din: Iulian Dragomir, Ionuţ Matei, Iulia Alexandra Rus, Constantin Epure şi Valentin Horia Şelaru. Supleanţi la acest complet au fost desemnaţi: Florentina Dragomir, Tatiana Lucia Rog, Mirela Sorina Popescu, Leontina Şerban, Rodica Cosma.

Completul 2 penal va fi compus din: Simona Cîrnaru, Oana Burnel, Anca Mădălina Alexandrescu, Dan Andrei Enescu, Simona Cristina Neninţă. Supleanţi sunt: Francisca Vasile, Săndel Lucian Macavei, Silvia Cerbu, Ştefan Pistol, Simona Daniela Encean, Daniel Grădinaru.

Completul 3 penal este format din: Luciana Mera, Ioana Bogdan, Lavinia Lefterache, Marius Foitoş, Ana Hermina Iancu. Supleanţi sunt: Rodica Aida Popa, Geanina Arghir, Maricela Cobzariu, Andrei Claudiu Rus, Ioana Alina Ilie.

De asemenea, au fost traşi la sorţi membrii a trei completuri în materie civilă.

Completul 1 civil este format din: Carmen Popoiag, Iulia Manuela Cîrnu, George Bogdan Florescu, Cezar Hîncu, Claudia Marcela Canachecu.

Complet 2 civil: Sorinela Alina Macavei, Mirela Vişan, Ianina Grădinaru, Mona Magdalena Baciu, Adriana Gherasim.

Complet 3 civil: Mihaela Paraschiv, Paulina Brehar, Rodica Zaharia, Veronica Năstase, Rodica Voicu.

http://bit.ly/2BV3rkB http://bit.ly/2R6psHp

[jurnalderomaniatimisoara]

TRAILER -  Jurnal de România. Timișoara / Tagebuch Rumänien. Temeswar

Regie und Text/ Regia și scenariul: Carmen Lidia Vidu

Dramaturgie/Dramaturgia: Andrea Wolfer

Regieassistenz/ Asistența de regie: Oana Vidoni

Foto- und Videomontage/ Montaj foto-video: Cristina Baciu , Ovidiu Zimcea

Cu/ Mit: IdaGaza Reghina, Tatiana Toami-Sessler, Dana Torok, Ioana Iacob, Olga Diana Török, Török Silvia

[nuntatraditionala]

Ana-Maria și Codruț, nuntă tradițională în Mioveni, Argeș https://www.nuntatraditionala.ro/povesti-nunti-traditionale/ana-maria-si-codrut-nunta-traditionala-in-mioveni-jud-arges/

Scris de Oana - Nuntă Tradițională

Furnizori de servicii:

Fotograf: Mihai Claudiu Baciu Biserica: Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Mioveni Locația petrecerii: Restaurant Modern Vestimentația tradițională: Atelier Demetria Verighetele: cumpărate din Pitești și sunt gravate în interior cu inițialele mirilor A&C Coafura și machiajul: Salon Violeta Aranjamentele florale și buchetul miresei: Florăria Gina Petrișor Invitațiile: Tipografia Partoș, Timișoara Muzica: Silvan Diaconescu

#NuntaTraditionala #NuntaRomaneasca #Mioveni #Arges #Muntenia #Traditii #Obiceiuri #PortIE #Nunta #Wedding #WeddingPhotography #TraditionalWedding #WeddingCustoms #Photography #PhotoShoot #Romania

[carmenlidiavidu]

Jurnal de România. 1989 

*jurnalul unei revoluții, spectacol de teatru multimedia documentar

Actori: Ion Carmitru, Oana Pellea, Florentina Țilea, Daniel Badale 

Apariții video: Germina Nagâț, Dennis Deletant, Dan Voinea 

Costume: Florilena Popescu 

Multimedia: Cristina Nicoleta Baciu 

Bandă Desenată: Gabriela Schinderman 

Muzica: Ovidiu Zimcea 

Regia și Scenariul: Carmen Lidia Vidu 

În toamna şi iarna lui 1989, istoria se întâmpla în faţa ochilor noştri. Prin spectacolul “Jurnal de România. 1989” propun să documentez Revoluţia din '89. Pornim de la confesiunile și imaginile din arhiva personală a actorilor TNB și ajungem la protagoniști așa cum sunt ei azi, după trei decenii. România a împlinit 30 de ani de la Revoluţia din '89. Cu această ocazie ne întrebăm: cum ne raportăm la istorie? Unde sunt poveștile așa numiților „oameni obișnuiți”, care se dovedesc adesea ca fiind mai degrabă extraordinari? Unde sunt amintirile personale, subiective care alcătuiesc textura fină a unei vieți, fie ea mai bine sau mai puțin bine trăită? Proiectul “Jurnal de România. 1989” se bazează pe interviuri cu actorii  ale căror opinii nefiltrate, fie ele personale, civice sau sociale sunt mixate pentru a oferi „fotografia mai mare” a unui eveniment istoric. Spectacolul multimedia va da spectatorilor ocazia de a pune laolaltă un puzzle puternic și foarte uman. Istoria e văzută din prisma biografiilor personale. Cercetarea, imaginea și sunetele alcătuiesc universul multimedia care completează poveștile actorilor. De ce istorie cu i mic? Pentru că istoria cu I mare părem să o știm. Știm când a fost Unirea, știm cum a devenit Ceaușescu președinte și știm și cum s-a terminat cu regimul comunist la noi. Scopul "Jurnalului de România. 1989" e să înțelegem un pic mai bine cam cum era viața pe bune în perioada aia, nu doar din perspectiva momentelor marcante ale istoriei. Fiecare are o părere diferită despre cum a fost la Rovoluție fie că a trăit-o sau nu. Cele mai multe informații pe care populația le repetă sunt "cele oficiale" uitându-și chiar istoria personală. Încercăm să scoatem din arhiva personală anumite aspecte care nu intrau neapărat în ceea ce voia istoria oficială să păstreze. Astfel, scopul ar fi ca, prin alăturarea acestor două tipuri de imagini (oficiale și private), să reușim să-i facem pe oameni să-și formeze o imagine mai nuanțată asupra Revoluției din 1989

[carmenlidiavidu]

Jurnalul unei revoluții

La scurt timp după prima carantină impusă de coronavirus, la Teatrul Național din București a avut loc premiera spectacolului „1989. Jurnal de România” al artistei Carmen Lidia Vidu. Cunoscută drept regizor de teatru și film multimedia, Vidu a făcut deja senzație în ultimii cinci ani pe scena națională și internațională cu proiectul său „Jurnal de România”.

de Irina Wolf

În anul 2017, Vidu a fost invitată la Schauspielhaus Viena cu „Jurnal de România. Sfântu Gheorghe” și „Jurnal de România. Constanța”. Doi ani mai târziu a fost invitată la Theaterhaus Jena cu „Jurnal de România. Timișoara”. În noiembrie 2020 a câștigat Premiul feminin (acordat de municipalitatea Karlsruhe) pentru scurtmetrajul „Jurnalul meu românesc” la Festivalul Internațional de Film Independent Days din Karlsruhe.

Factorul decisiv pentru acest amplu proiect documentar, care a apărut sub titlul „Jurnal de România”, a fost un incendiu devastator din 2015, în care 64 de persoane au fost ucise într-un club din București. Incapacitatea statului de a lupta împotriva corupției și de a-și proteja cetățenii a determinat-o pe Vidu să se îndepărteze de teatrul convențional și să se implice în activități socio-politice.

În timp ce primele trei producții de teatru au fost dedicate unui număr cât mai mare de orașe românești, Vidu are în vedere răsturnarea regimului comunist în țara ei în „Jurnal de România. 1989”. Revoluția română a durat doar o săptămână; dar peste 1000 de oameni au murit în vâltoarea evenimentelor. La 25 decembrie 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost executat. Până în prezent, circumstanțele schimbării politice din România sunt controversate. "Jurnal de România. 1989” este modul meu de a arăta că fiecare contribuie la modelarea istoriei, că atitudinea proprie este importantă", spune Vidu în broșura bine concepută a programului. Această viziune a apărut din convingerea artistului că „teatrul riscă să devină irelevant pentru comunitate” și că „autosuficiența ne conduce la izolare, deoarece ascultăm doar opiniile care ne confirmă propria părere”.

Pentru toate jurnalele, responsabilă pentru text și regie este Carmen Lidia Vidu. Procesul este întotdeauna același: în timpul procesului de creație, regizorul discută cu actorii despre viața lor privată, precum și despre implicarea lor în conturarea vieții urbane și a revoluției. Apoi materialul este vizualizat și performanțele individuale ale membrilor ansamblului respectiv sunt reunite pentru a forma un întreg coerent. Ion Caramitru, Oana Pellea, Florentina Țilea și Daniel Badale sunt cei patru protagoniști ai „Jurnalului de România. 1989”. Ei nu imită personaje, dezvăluie o parte din propria lor biografie și, mai presus de toate, descriu modul în care au trăit evenimentele turbulente din 1989. Cele patru perspective nici că ar putea fi mai diferite. Ion Caramitru, în prezent director al Teatrului Național București, avea 47 de ani în momentul revoluției și era unul dintre cei mai cunoscuți actori din România. „Fraților, am câștigat!”, a exclamat cu entuziasm în 1989 la transmisia în direct a postului de televiziune românesc TVR. Astăzi, Caramitru condamnă vehement revoluția „eșuată”. Oana Pellea, pe atunci în vârstă de 26 de ani, a răspuns în decembrie 1989 la apelul de apărare a postului de televiziune, un loc în care s-au purtat bătălii acerbe. A fost confundată cu soția unui terorist. „Nimic în viață nu este gratuit, doar moartea”, spune actrița. Cuvinte care cu siguranță vor afecta mulți spectatori.

Florentina Țilea avea doar doisprezece ani în 1989. Ea aparține generației „crescute în frică”. Țilea făcea parte din copiii aleși care urmau să recite poezii patriotice în timpul vizitelor de oraș ale lui Ceaușescu la Iași. În calitate de recitator al său, ea s-a bucurat de privilegii precum băuturi Cola, banane și călătorii în străinătate în RDG. A fost întristată de împușcarea lui Ceaușescu. Ea a vărsat chiar și câteva lacrimi. Daniel Badale este, de asemenea, un caz special. Acum 30 de ani făcea serviciul militar și ar fi trebuit să tragă asupra populației civile rebele conform ordinelor sale - ceea ce din fericire nu s-a întâmplat. Își amintește că la momentul revoluției, vehiculul său de luptă blindat era poziționat în Piața Universității din centrul Bucureștiului și în fața lui se afla, printre altele, Ion Caramitru.

Este vorba despre impresii complet diferite ale unor oameni din generații diferite, pe care Vidu le pune în scenă. Cele patru monologuri unice sunt completate de trei înregistrări video. Printre acestea se numără interviuri cu Dan Voinea (fost procuror care a investigat „dosarul Revoluției”), Germina Nagâț (membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității) și cunoscutul istoric britanic Dennis Deletant (expert în comunismul românesc). Scurtele sale intervenții oferă informații importante și sunt folosite ca elemente de legătură între cele patru apariții live ale actorilor. Toate aceste povești oferă o imagine vie a timpului.

Și totuși, producțiile lui Carmen Lidia Vidu își trag seva din diferite personalități scenice, precum și din cadrul în care sunt încorporate poveștile lor respective. Fotografii bine alese din viața actorilor și a familiilor lor, secvențele video inteligente se întrepătrund și creează o imagine de ansamblu deosebit de interesantă. În cazul „Jurnalului de România. 1989”, partea multimedia joacă un rol special. Din cauza pandemiei, premiera inițial planificată pentru primăvară a trebuit amânată. Noile măsuri restrictive au însemnat că a fost prezentat în aer liber pe terasa spectaculoasă a acoperișului teatrului. În loc de peste 300 de locuri, doar 60 au putut fi puse la dispoziție în sala amfiteatrului de la etajul al șaptelea.

Mare a fost uimirea, când spectatorii proiecțiilor lui Vidu ale imaginilor care arată evenimentele dramatice ale revoluției, dar și din viața unui actor, ca să spunem așa, au fost aproape „învăluiți”: regizorul a folosit în acest scop suprafața imensă a pânzei disponibile, lungi de 33 de metri și înalte de 21 de metri, care tronează pe acoperișul clădirii. Proiecțiile nu au trecut neobservate de trecătorii din Piața Universității. Faptul că Piața Universității este denumită kilometrul zero al Revoluției, deoarece cei mai mulți oameni au murit acolo în 1989 este, de asemenea, emblematic. Trebuie menționat aici că Cristina Baciu se ocupă de abordarea multimedia, Ovidiu Zimcea este responsabil de coloana sonoră și Gabriela Schinderman este responsabilă de banda desenată, care reproduce secvența cronologică a evenimentelor. Toate contribuie la succesul producției.

Producția de teatru documentar multimedia a lui Vidu – conform subtitlului „Jurnalului de România. 1989” - este emoționantă și distractivă în același timp. Această contribuție importantă la perioada plină de evenimente din istoria României se adresează atât generației mai în vârstă care a trăit comunismul, cât și generației mai tinere, care nu este familiarizată cu dictatura lui Ceaușescu și cu evenimentele din decembrie 1989. Puține alte spectacole de pe scena teatrului românesc au stârnit atât de mult interes public în ultimii ani - un semn clar pentru cât de extraordinar și în același timp necesar este acest proiect.

[powerpersonalstories]

TRAILER - POWER. Personal Stories

“POWER. Personal stories” CARMEN LIDIA VIDU (director) GHEORGHE FIKL (painter) OLGA DIANA TÖRÖK, OANA VIDONI, SILVIA TÖRÖK (actresses) EMANUELA ALEXA (singer) OVIDIU ZIMCEA (live music) CRISTIAN VĂDUVA (visual artist) ANETA VIDONI (costumes) RADU MUJ (props) CRISTINA BACIU, MI8CHA (animation) CRISTI VICOL (dramaturgy coordinator) ASOCIAȚIA CULTURALĂ CONTRASENS (producer)

[romaniandiary]

Jurnal de România. 1989

*jurnalul unei revoluții, spectacol de teatru multimedia documentar

Actori: Ion Carmitru, Oana Pellea, Florentina Țilea, Daniel Badale 

Apariții video: Germina Nagâț, Dennis Deletant, Dan Voinea 

Costume: Florilena Popescu 

Multimedia: Cristina Nicoleta Baciu 

Bandă Desenată: Gabriela Schinderman 

Muzica: Ovidiu Zimcea 

Regia și Scenariul: Carmen Lidia Vidu

TNB

[rudyroth79]

Primăria Capitalei, prin Teatrul Excelsior, va relua unul dintre cele mai așteptate proiecte de pe agenda Centenarului Marii Uniri: ”Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, în regia lui Horia Suru – producția-eveniment care își propune să readucă la viață satul medieval și tradiția populară românească. Evenimentul se va desfășura în Piața Constituției din București în perioada 22 – 26 august 2018, între orele 10.00 – 22.30.

Publicul de toate vârstele este invitat să descopere cum se trăia în țara noastră în secolul al XIV-lea, în vremea lui Vlaicu Vodă (Vladislav I), domn al Țării Românești între 1364 și cca. 1377. Satul medieval își va deschide porțile în plin centru al Capitalei, unde toți cei care îi vor trece pragul vor avea ocazia să îl exploreze, ca într-un decor de film și să participe la activități meșteșugărești străvechi specifice epocii. Nouă case, opt turnuri de apărare, patru ateliere de meștesugari, un han și o biserică (interpretare după biserica Sân Nicoară, Curtea de Argeș) – reconstituite în mărime naturală –, zeci de muzicieni (instrumentiști, cor și ansamblu arhaic), alături de străjeri, călăreți, meșteșugari (olari, pielari, sculptori în lemn și țesătoare) vor recompune atmosfera fascinantă a satului medieval. Publicul de astăzi va avea astfel șansa unică de a pătrunde dincolo de povestea desprinsă din paginile istoriei și de a o vedea transpusă în plan concret, în cele mai mici detalii.

Începând cu ora 21.00, publicul va descoperi povestea captivantă a lui ”Vlaicu Vodă”, într-un spectacol ce surprinde acele jocuri de putere care au marcat parcursul social, politic și religios al țării noastre de-a lungul secolelor. Povestea îi are ca protagoniști pe Vladislav I, apărător al independenței politice și religioase a Țării Românești, și pe Doamna Clara, mama sa vitregă, reprezentanta politicii maghiare expansioniste. Regia: Horia Suru. Distribuția: Vlaicu Vodă: Ioan Coman/Gavril Pătru/Cristian Nicolaie; Doamna Clara: Isabela Neamțu/Mihaela Trofimov/Lavinia Șandru; Mircea: Radu Micu/Bogdan Nechifor; Anca: Camelia Pintilie/Dana Marineci; Neagu: Mihai Mitrea; Pala: Ovidiu Cosovanu; Nicodim: Ion Bechet; Groza: Doru Bem; Vlad: Ciprian Cojenel; Costea: Robert Radoveneanu; Manea: Dragoș Spahiu; Miked: Dan Clucinschi; Român Herescu: Ovidiu Ușvat; Kaliany: Mircea Băluță; Solul: Tudor Pîrvu; Boier: Alexandru Popa; Copil în casă: Roberta Mitache; Grue: Vasile Menzel. Domnițe: Cosmina Dobrotă, Silvana Ionescu, Raluca Botez, Magda Condurache, Ștefania Dumitru, Veronica Popescu, Iulia Samson, Oana Tofan, Loredana Cosovanu, Andreea Hristu, Oana Predescu, Ana Udroiu, Andreea Șovan, Mihaela Coveșeanu, Mădălina Ignat. Măști: Ema Constantin, Maria-Luiza Dimulescu, Sabina Ioniță, Ana Maria Postelnicu, Alina Tofan, Vlad Pelin, Cosmin Ilie, Zoran Raici, Ionuț Terteci, Andrew Lupu. Regizor secund: Ligia Ciornei. Asistent regie: Victor Tunsu. Scenografia: Cristian Marin. Asistenți scenografie: Ioana Săndulescu, Cătălin Manea. Butafor: Gelu Râșcă. Muzica originală: Petre Ancuță. Inginer de sunet: Horia Panaitescu. Participă: Corul de Cameră ”Ascendis”, dirijor Eduard Dinu; ”Bălașa Percutions”, condus de Gabriel Bălașa: Ansamblul arhaic: Constantin Axinte Amza – zither, Ionel Păucă Croitoru – tubă, Cătălin Gorgon – trompetă, Aurel Ciucur – percuție, Bianca Drăgoi – vioară, Alice Muller – vioară; Formația ”Trei parale”. Coregrafia: Andreea Duță. Light design: Cristian Niculescu și Costi Baciu. Sufleor: Mădălina Ignat.

Primăria Capitalei, prin Teatrul Excelsior, propune, astfel, o adevărată lecție de istorie interactivă pentru toate generațiile. Un prilej pentru spectatorii de toate vârstele de a decoperi tradițiile specifice lumii rurale, dar și de a reflecta asupra legăturilor profunde dintre prezentul și trecutul istoric al neamului românesc, producția-eveniment ”Vlaicu Vodă” reprezintă totodată și ocazia de a cunoaște istoria într-un mod cât se poate de personal.

Intrarea publicului în satul medieval este liberă, în intervalul orar 10.00 – 18.00. Accesul la spectacolul ”Vlaicu Vodă” se face pe baza unei rezervări prealabile, pe website-ul https://www.bilet.ro/. 

Programul activităților din Satul românesc medieval Piața Constituției din București, 22 – 26 august 2018

Orele 10.30 – 12.00: Ateliere

Prezentarea echipamentului militar

Olărit

Pielărie

Țesătorie

Jocuri medievale

12.30 – 14.00: Ateliere

Pictură pe scuturi

Înghețată artizanală

Păpuși pe linguri de lemn

Dansuri medievale

Competiție între străjeri

14.30 – 16.00: Ateliere

Olărit

Pielărie

Țesătorie

Păpuși pe linguri de lemn

Prezentarea echipamentului militar

16.30 – 18.00: Ateliere

Pictură pe scuturi

Înghețată artizanală

Dansuri medievale

Jocuri medievale

Turnir

21.00: Spectacolul ”Vlaicu Vodă”

Comunicat al Teatrului Excelsior din București

Revista Culturală Leviathan este partener media al acestui eveniment.

”[…] Gândit până în cele mai mici detalii de ordin scenografic (spectatorii au primit la intrarea în «satul medieval» pelerine pe care trebuiau să le îmbrace, integrându-se astfel în piesă, devenind mai mult decât simpli „asistenți”), [spectacolul Vlaicu Vodă] cucerește prin faptul că totul este gândit ca și cum trecut nu există, ci doar prezent: Vlaicu Vodă, Doamna Clara, Anca și Mircea sunt contemporanii noștri, iar pentru ca noi să înțelegem asta ei nu fac niciun efort, pentru că nu e nevoie. Noi suntem primiți cu brațele deschise încă de la intrarea pe poartă și ne simțim «ca acasă», firescul dictând măsura și cadența faptelor. E lucru rar la o montare de piesă istorică, mai cu seamă românească, pentru că, de regulă, avem senzația că tot ceea ce se întâmplă pe scenă nu ne mai atinge, e trecut mort și ��ngropat de-a binelea, nouă rămânându-ne doar ingrata sarcină de a învăța din erorile trecutului. Ei bine, la Vlaicu Vodă nu înveți nimic, pentru că n-ai de ce. Nici măcar nu judeci pe Doamna Clara sau pe Vlaicu. Nu, le ești aproape, îi înțelegi, le cauți grabnic ajutor și te trezești că țeși împreună cu ei firul poveștii într-un mare tablou, în care fiecare personaj își găsește de la sine locul. Iar a înțelege faptul istoric, așa cum a fost el, e mai presus de orice judecată de valoare. […]

Vlaicu Vodă la Teatrul Excelsior va fi comentat, criticat, va fi… intrat deja în marea carte a teatrului românesc. La ridicarea de pe scaune, mulți dintre spectatorii din spatele meu erau copleșiți de ceea ce au văzut, folosind cuvinte ca «magistral» sau «de neuitat». Eu mă feresc de astfel de „etichetări”, dar asta nu înseamnă că nu pot aprecia munca și eforturile uriașe ale unei întregi echipe – cea a Teatrului Excelsior, care au făcut din Vlaicu Vodă ceea ce este: o piesă de teatru excelent scrisă, care-și merită montarea grandioasă.[…]” – Nona Rapotan, Book Hub, 9 iunie 2018.

Știri: Satul românesc medieval își redeschide porțile în Piața Constituției (22 – 26 august 2018, București) Primăria Capitalei, prin Teatrul Excelsior, va relua unul dintre cele mai așteptate proiecte de pe agenda…

[news24hrou]

Alina Bica, achitată în primă instanță în dosarul despăgubirilor

Fosta şefa a DIICOT Alina Bica a fost achitată vineri de instanța supremă în dosarul despăgubirilor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat la 3 ani, o lună şi 10 zile cu executare pentru trafic de influenţă, iar fiul acestuia, Alin Cocoş, a fost achitat.

Crinuţa Dumitrean (membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor) a fost condamnată la 7 ani şi 6 luni de închisoare, iar Sergiu Diacomatu (membru în aceeaşi comisie) – tot la 7 ani şi 6 luni.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian a primit 6 ani de detenţie.

Au mai fost achitaţi Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu (evaluator), Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan şi Ionuţ Florentin Mihăilescu (fost consilier al şefei DIICOT).

De asemenea, instanţa a decis confiscarea de la Dorin Cocoş a 19 milioane de euro.

Judecătorii au admis, totodată, în parte acţiunea civilă exercitată de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice şi i-a obligat în solidar pe Crinuţa Dumitrean, Sergiu Diacomatu şi Gheorghe Stelian la plata sumei de 218.353.075 lei.

Decizia nu este definitivă.

Acuzațiile

În dosarul ANRP, Alina Bica a fost acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În dosar au fost judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei.

Procurorii precizau că, pe 15 martie 2011, cei nouă membri ai Comisiei Centrale din ANRP au luat în dezbatere cererea de retrocedare a unei suprafeţe de peste 13 hectare din zona Plumbuita, beneficiar fiind omul de afaceri Stelian Gheorghe.

Terenul a fost supraevaluat cu peste 260.000.000 de lei, sumă reținută drept prejudiciu.

DNA preciza că membrii Comisiei au acceptat raportul întocmit de expertul Emil Nuţiu, deşi acesta a evaluat un teren agricol la preţul unuia rezidenţial.

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o, la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP şi care a corespuns interesului lui Dorin şi Alin Cocoş în legătură cu dosarul de despăgubire având ca obiect suma de 377.282.300 lei.

DNA menţiona că, în scopul ascunderii provenienţei acestei cote din teren şi mascării mitei, Ionuţ Mihăilescu şi Alin Cocoş au generat şi intermediat tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membri de familie.

Procurorii mai spuneau că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica, Dorin Cocoş a pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la beneficiarul drepturilor litigioase, suma de 10 milioane euro, cu condiţia să îi asigure rezolvarea dosarului său de despăgubire.

  https://ift.tt/2B6Nu8y https://ift.tt/2lGm1Ff