#Ilie Bolojan

[youngprofessionalsoradea]

Ce vrăji se mai fac la Casa Darvas La Roche?

Săptămâna trecută, orașul nostru s-a alăturat și el sărbătoririi Zilei Internaționale Art Nouveau. Gazda ceremoniilor a fost Casa Darvas La Roche, devenită Muzeu Art Nouveau, care a încântat publicul cu un program colorat, în care se găseau de toate pentru toți. Singurul lucru care lipsea era însuși prilejul întrunirii: Art Nouveau-ul. Sub atenta îngrijire a conducerii, festivitățile au inclus evenimente precum concursul ”Decorațiuni de stil sau animale de companie”, ale cărui reguli sunt indescifrabile, dar care a umplut locul de animăluțe; ”mișcare și companie în stil Art Nouveau”, un soi de ceai dansant în costume de teatru; evenimentul ”plimbări și povești despre oameni și palate” a făcut asistența muncitorească să suspine nostalgic gândindu-se la acele vremuri când palatele și oamenii trăiau laolaltă, nu ca azi, când oamenii locuiesc în blocuri și palatele stau închise, iar ”Istoria băuturilor de epocă 1900 – Vin sau șampanie?” le-a dat, probabil, impresia că vinul spumant e o picătură de istorie vie. Niciunul din evenimente nu a înfățișat măcar un obiect în stil Art Nouveau – dar tinerii tolăniți pe saci umpluți cu polistiren păreau încântați de bere, iar copiii de niște ridicole tunuri din lemn, lipsite de orice noimă. Poate tocmai de aceea, printre bucuriile anunțate se număra un atelier de creație pentru copii care, cu stângăcie și inocență, să aducă o brumă de patrimoniu într-un spațiu ce, muzeu fiind, are menirea de a expune obiecte ale stilului.

Citind lista festivităților, am avut reflexul de a căuta un creion roșu cu care să corectez înșirarea de pseudo-evenimente și pretexte idioate. Programul pare întocmit de o minte odihnită care s-a dedicat insultării intenționate a invitaților sau, poate, de un personaj caragialesc în carne și oase: căci există o imensă doză de umor negru în activitatea unui muzeu care organizează nunți și, din lipsă de fonduri, nu are nici un singur artefact al curentului căruia îi e dedicat. Tot ca în Caragiale, când absurdul tinde spre infinit, simțul penibilului pare să se fi atrofiat până la zero: nu există nicio diferență între sărbătorirea cu animăluțe a curentului Art Nouveau la Oradea și sărbătorirea lui Brâncuși printr-o colivă ce îi purta chipul desenat din cacao la Târgu Jiu. În ambele locuri, fanfara a fost nelipsită.

Când, într-un oraș Art Nouveau, un Muzeu Art Nouveau nu poate înfățișa publicului decât fotografii tipărite de pe internet, nu e o batjocură față de sine să îl catalogăm altfel decât ca eșec? Iar când o fortăreață renascentistă, restaurată cu milioane de euro, zace goală și e animată doar de dansuri populare, nu vorbim de o trădare a comunității, care și-a sacrificat nevoile pentru a finanța un proiect sortit succesului? Aduc în discuție Cetatea Oradea întrucât ratarea acesteia și ratarea Casei Darvas La Roche au în comun persoana care le păstorește spre ruină, pe doamna Angela Lupșea, de profesie jurist.

În ultimii ani, doamna Lupșea a devenit o nelipsită mascotă a artelor și culturii locale. Cariera dumneaei a pornit în filiala locală a Ordinului Arhitecților, unde poziția de jurist i-a creat o mare influență în ce privește proiectele și documentele organizației. Căci Puterea, în astfel de locuri, nu este a celui care creează, ci a celui care semnează. Doamna Lupșea și-a arătat puterea semnând acele documente care aduceau pe lume viziunea urbană grotescă a actualului primar, domnul Ilie Bolojan. Dacă azi vedem, în centrul orașului, case noi construite ca o ridicolă imitație istorică, dacă avem clădiri abandonate vopsite ca noi, dacă avem o piață centrală desfigurată, acestea s-au făcut prin ajutorul și influența juristului OAR, care trebuia să își dea avizul. Drept răsplată, doamna Lupșea a fost numită la șefia Fundației pentru Protejarea Monumentelor Bihor, unul din acele ONG-uri care nu sunt tocmai neguvernamentale: ciuperci crescute la umbra Primăriei, scopul lor este de a cheltui din bugetele dedicate sprijinirii organizațiilor private. Cu timpul, doamna Lupșea a fost numită director întâi la Casa Darvas, iar apoi, când vechiul director nu și-a arătat cuvenita slugărnicie față de viziunile Primăriei, în fruntea Muzeului Cetății și Orașului Oradea.

Dar loialitatea doamnei Lupșea nu se mărginește la a ușura pe cât se poate abuzurile și incultura Primăriei. Purtată de elan, doamna Lupșea și-a încrucișat întâia oară drumul cu al meu când, vorbind în direct la un talk-show Digi, a susținut, cu șarm golănesc, că fața mea e mai urâtă decât un penis. A doua oară ni s-au încrucișat drumurile când am întocmit Bertha Books, cea mai mare colecție de carte Art Nouveau din România, de peste 1100 de ediții. Când am oferit să las colecția în custodia Casei Darvas, gratuit și pe termen nelimitat, propunerea mea a fost respinsă în chip insultător.

Drumurile ni s-au încrucișat și a treia, și a patra, și a cincea oară, de obicei pe la diverse sindrofii culturale la care suntem invitați amândoi. Printre muzeografii, artiștii renumniți, galeriștii, criticii de artă și managerii culturali ai comunității, doamna Lupșea face impresia unei duble neadecvări: e un jurist rătăcit printre oameni de cultură, dar care ține frâiele a două din cele mai importante instituții din domeniu, plasând-se, astfel, pe podium alături de omologii consacrați. Deși devenirea doamnei Lupșea s-a produs pe parcursul mai multor ani, până azi, nimeni din domeniu nu își explică cine e și ce caută dumneaei pe scena culturală. Cât despre realizările în fruntea unor instituții atât de mari, gafele și incompetența nu mai fac obiectul bârfelor de salon, ci au ajuns și în vizorul media. În ultimul timp, nu doar eu, ci și domnii de la Bihoreanul au ridicat obiecții. Iată ce scriau dumnealor:

Vidul dinre ziduri – În lipsa unei strategii eficiente, Cetatea Oradea rămâne neatrăgătoare la un an şi jumătate după redeschidere. Unul dintre cele mai importante monumente medievale din ţară este administrat, provizoriu, de o juristă, are spaţiile de alimentaţie publică aproape pustii şi nu a fost echipat nici măcar cu indicatoare turistice spre cele mai importante puncte de vizitat.

Stimații cititori care cunosc raporturile dintre mine și domnii de la Bihoreanul își vor fi dând prea bine seama cât de greu și neplăcut ne este să cădem de acord.

Totuși, casa Darvas rămâne pe linia de plutire și, ocazional, colaboratorii publică materiale muzeografice nu lipsite de valoare. În acest sens, probabil cele mai mari eforturi le întreprinde Ramona Novicov, critic de artă (și arhitect; și istoric al artei; și curator; și vorbitor la vernisaje; și…), responsabilă, pe cont propriu, pentru bruma de coerență care împiedică șandramaua să cadă. Inexplicabil este, așadar, că dumneaei își desfășoară munca sub controlul unei juriste, precum și că își asumă rolul de dădacă intelectuală a unui conducător de instituție incapabil să facă diferența dintre artă și kitsch, dintre renovare și reabilitare, dintre muzeu și sală de nunți.

Cu atât mai mult cu cât Ramona Novicov nu doar că e cunoscută și recunoscută de comunitatea culturală, ci e unul din reperele ei – printre puținii care, în clevetirile de salon, nu sunt menționați după numele de familie, ci după cel de botez: ”Ramona” e destul ca un artist, un galerist sau un curator să știe despre cine e vorba. Cu tot cu excesele poetice notorii la care se dedă în timpul discursurilor de vernisaj, Ramona Novicov a reușit nu doar să supraviețuiască și să se impună într-un mediu sărac și haotic, ci e și printre puținii care au păstrat relații bune cu toate grupurile și organizațiile. Cât despre Art Nouveau – acesta e, negreșit, domeniul pentru care a fost destinată: îl și stăpânește și îl și iubește; contribuțiile Ramonei Novicov pe subiect sunt incontestabile, iar nimeni nu cunoaște mai bine contextul și dimensiunea locale ale stilului. Mă întreb, așadar, câtă loialitate poate avea doamna Lupșea pentru a-i umbri incompetența, inadecvarea și lipsa de pregătire, când instituțiile pe care le cârmește spre stânci, conduse de Ramona Novicov, ar avea în frunte o persoană care, în afară  că știe despre ce vorbește și cum se conduce un muzeu, se și bucură de încrederea și susținerea întregului mediu cultural? Sau, poate, doamna Lupșea va fi fiind instalată tocmai pentru a-i ”ține la respect” pe artiștii, creatorii și literații atât de dragi Primăriei?

Gabriel Miloia (29 de ani) este artist și publicist. A studiat Regie de Teatru în Ulm, Germania. De opt ani conduce galeriile Visual Kontakt. În prezent locuiește și lucrează la Oradea.

[bg1952]

https://60m.ro/2022/08/18/antiromanul-ilie-bolojan-a-desfiintat-ansamblul-artistic-profesionist-crisana-34-de-artisti-romani-au-fost-lasati-pe-drumuri/

[northtransylvanianews]

Nume grele în lupta pentru șefia PNL. Emil Boc menționat și el

Nume grele în lupta pentru șefia PNL. Emil Boc menționat și el

Rareş Bogdan, prim-vicepreşedintele PNL a declarat azi, 17 mai, că Ludovic Orban va avea un contracandidat “foarte puternic” pentru şefia partidului. Printre numele enumerate de acesta se află Florin Cîţu, Emil Boc, Ilie Bolojan, Dan Motreanu şi Robert Sighiartău. “Primul lucru într-un Congres, într-o bătălie este să ai o retorică bună, retorica învingătorului. Mai e mult până departe. Îl asigur…

[jurnaldeoltenia]

Premieră în România: CJ Bihor si Primaria Oradea cumpara avioane pentru „o mai buna conectare cu restul tarii, dar si cu Europa”

Premieră în România: CJ Bihor si Primaria Oradea cumpara avioane pentru „o mai buna conectare cu restul tarii, dar si cu Europa”

Un nou protocol a fost încheiat între Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea, pentru înființarea unei companii aeriene. Protocolul prevede, printre altele, operarea cu două aeronave, de noi curse Oradea – București și curse între Oradea și unul sau două aeroporturi internaționale din vestul Europei. „Sunt domenii importante în care colaborarea dintre Primăria Oradea și Consiliul Județean își…

[youngprofessionalsoradea]

De ce pleacă tinerii din Oradea I

Există un grup de tineri care se tânguie că Oradea e un oraş mort. Se induce impresia că din cauza primarului, a lipsei de viaţă culturală şi a discriminării etnice, oraşul a devenit un loc insuportabil.

Cred că un tânăr foarte talentat este chiar obligat să plece din Oradea dacă vrea să se împlinească profesional. Ce poate face aici un specialist în astrofizică sau un cercetător în genetică? Vă imaginaţi că un universitar tânăr stă la Sorbonica lângă sfertodocţii creaţi de Unchiul Maghiar? De ce ar sta un muzician la Filarmonica din Oradea dacă ar fi dorit de Opera din Viena? Un june pictor ar fi mai avantajat să-şi expună operele la Paris, ori să se masturbeze într-o galerie privată din Oradea?

Tinerii orădeni au două variante: să stea aici şi să trudească la ridicarea oraşului, conştienţi că ei - ba poate şi copiii lor - nu vor ajunge să vadă un oraş glorios, ori să plece într-un loc mai bun. Până la urmă, trebuie să facem din Oradea un loc confortabil pentru cei care rămân aici şi suportabil pentru cei care, din când în când, vin să-şi revadă obârşiile.

Mircea Chirilă, Bihoreanul

Aplicând logica internă a acestui articol de opinie, cred că textul spune mai multe despre autor decât despre YPO: mă întreb ce aspirații și aptitudini jurnalistice are autorul dacă a rămas în Oradea.

Ce spune locul în care a ales să își facă meseria despre un profesionist? Dacă alegem să practicăm jurnalism în Oradea trebuie să ignorăm deontologia profesiei? Să îi părtinim pe unii și să îi împroșcăm cu noroi pe alții? Să dezinformăm cititorii și să le insultăm inteligența?

Cred că poți să fii un foarte bun muzician/ pictor/ grafician/ scriitor/ jurnalist/profesor/ medic etc. și să dorești să te stabilești în Oradea. Și nu cred că resursele profesionale, când vine vorba de anumite activități, țin de spațiul geografic. Desigur, se poate ca lucrurile să stea puțin altfel dacă meseria necesită instrumente de cercetare/ laboratoare specializate care nu există peste tot ca în exemplul dat de autor cu astrofizicianul.

Însă principala problemă pe care o am eu cu acest text nu este legată de frustrările autorului, ci de faptul că i se publică un text în care spune o completă absurditate, cum că fiecare profesie ar atinge excelența doar într-un cadru geografic bine delimitat în mintea domniei sale (muzician la Viena, pictor în Franța). Fără să se gândească că resursele intelectuale, uzul rațiunii, dezbaterea, colaborarea și etica muncii pot exista peste tot și pot schimba lucrurile din jurul nostru. Și am învățat asta aici, în Oradea („urbea de obârșie” ați numi-o, probabil, dumneavoastră într-un stil pamfletăresc, acel stil al postacului old-school), de la un profesor „provincial” de liceu, un om dedicat care a ales să rămână aici în ciuda faptului că putea să predea la fel de bine la o mare universitate. Țin minte o discuție la ora de limba română pe când eram mustrați pentru temele făcute de mântuială. Când unii au răspuns că nu vom ajunge toți mari scriitori, doamna profesoară ne-a spus că este adevarăt și că nu are ambiția să ne facă pe toți mari poeți, ci că ar fi mulțumită dacă va reuși măcar să ne insufle o oarecare etică. Am să încerc să citez din memorie (deși cred că este un citat celebru, nu îl găsesc acum): „Vreau ca dacă ajungeți tâmplari, să faceți scaune de parcă Dumnezeu ar urma să se așeze pe ele.” (Evident că atunci am transformat această lecție în diverse variații de glumă, promițându-ne că vom ajunge cei mai dedicați și buni măturători de stradă).

Oricât de conservator sună această etică, poate fi pur și simplu luată ca o lecție de asumare.

Fiindcă până la urmă, domnule Mircea Chirilă, ați reușit totuși să-mi relevați importanța de a locui în Oradea ca om onest, cu integritate, care să își practice meseria cu deontologie, în ciuda faptului că se pare că mă aflu chiar pe suprafața de 116 km² pe care nu se cunoaște sau practică profesionalismul. Veți sfârși prin a mă transforma într-un cititor fidel al ziarului în care publicați, dacă de asta este nevoie pentru a vă responsabiliza să scrieți articole mai de calitate.

Romina Popa (27 de ani) este autor și istoric de artă. A studiat la Cluj și București și a lucrat ca secretar literar al Teatrului Regina Maria. În prezent locuiește și lucrează la Oradea. 

[bg1952]

Ilie Bolojan nu vrea să fie premier și respinge varianta USR PLUS | Digi24

https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ilie-bolojan-nu-vrea-sa-fie-premier-si-respinge-varianta-usr-plus-1657977

[leontiucmarius]

S-a stabilit constructorul pentru drumul care va lega Oradea de autostrada Transilvania

S-a stabilit constructorul pentru drumul care va lega Oradea de autostrada Transilvania

Anunțul a fost făcut de primarul Ilie Bolojan și viceprimarul Florin Birta, marți seara. În urma licitației organizate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, firma Strabag a fost desemnată ca și câștigătoare. În condițiile în care procedura de licitație nu va fi contestată în următoarele 11 zile, până la jumătatea lunii septembrie ar…

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Primarul municipiului Oradea a rămas fără carnet de conducere

Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a rămas sâmbătă fără permis de conducere, după ce a fost prins de radar gonind cu o viteză de 172 km/h între Oradea şi Arad, mai precis între Şimand şi Chişineu Criş unde limita de viteză este de 100 km/h.

Pentru depăşirea vitezei legale cu mai mult de 50 de km/h, Bolojan s-a ales cu suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile pe drumurile publice şi cu o amendă contravenţională în valoare de 1.305 lei.

Boloja a confirmat pentru bihoreanul.ro faptul că a rămas fără permis. Acesta a explicat să se grăbea la nunta unei nepoate unde era și naș.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/primarul-municipiului-oradea-a-ramas-fara-carnet-de-conducere/

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2rsLQ0L

stiripesurse -SCANDAL în PNL între 'aducătorii de voturi' şi 'consumatorii de voturi' :

Victor Rebengiuc, atac la Dragnea: ‘Vreau să știu cum a făcut moșia’

Răzvan Burleanu (președintele FRF) – România poate fi în top 3 în Europa Centrală și de Est

Laurențiu Ștefan: Viața cotidiană și dezvoltarea tehnologică creează o problemă legată de stres

Trump anunţă o victorie personală: Ţările NATO încep să se conformeze

Grecia și România pot beneficia împreună de promovarea turismului medical

British Airways a suferit o întrerupere a sistemului său informatic

CANNES 2017 Roman Polanski: Există astăzi un apetit pentru adevăr

SCANDAL în PNL între ‘aducătorii de voturi’ şi ‘consumatorii de voturi’: Buşoi ‘sare’ la Bolojan

Papa a fost ovaţionat într-o uzină din Genova, unde i-a criticat pe speculatori

Daniel Constantin: Pro România este un partid născut din emoție

PNL a luat în vizor ‘asistații’: La muncă, ori adio venit minim garantat

ALERTĂ în Manchester: Un cartier din centrul orașului, EVACUAT/ VIDEO

 Buşoi ‘sare’ la Bolojan

Autor:

Florin Pușcaș, Redactor

Apropierea alegerilor interne din PNL creşte tensiunile între tabăra Orban şi tabăra Buşoi. După ce primarul din Oradea, Ilie Bolojan, fost secretar general al PNL, a afirmat că Buşoi nu are echipament de lider, iar susţinătorii săi sunt consumatori de voturi, europarlamentarul îi dă o replică tăioasă.Vezi şi: PNL a luat în vizor ‘asistații’: La muncă, ori adio venit minim garantat

„Îl respect pe Ilie Bolojan, ca administrator și primar. Cred însă că este pe o cale greșită cu declarațiile făcute, ieri, la Craiova. Mă așteptam să fie critic cu PSD și cu Olguța Vasilescu, nu cu colegii săi din PNL. Nu am o problema că mă critică; e normal, suntem în competiție internă, deși nu sunt în competiție directă cu dumnealui, pentru că nu și-a asumat o candidatură. Cred însă că este jignitor să lase de înțeles că oameni ca Nicolae Robu, Daniel Buda, Marian Petrache, Vasile Iliuță, Marcel Vela, Mugur Cozmanciuc și alți colegi, care au semnat moțiunea mea, sunt consumatori de voturi. Este o greșeală și un lucru urât să împarți PNL între răi și buni, între vest și sud. Gândirea aceasta ne-a adus unde suntem. Înainte de a da lecții, domnul Bolojan ar trebui să își amintească faptul că este printre cei câțiva care au girat și pus în practică strategia dezastruoasa la parlamentare. Dacă vrea să ajute PNL, atunci ar trebui să intre în arena publică, să critice PSD, să se lupte în studiourile de dezbateri TV, pentru că avem nevoie de o echipă care să lupte cu PSD”, scrie Buşoi pe Facebook.

Vezi şi: Fost ministru, profeţie sumbră pentru Băsescu: Doar dacă moare poate scăpa

Vezi şi: Radu Tudor: 10 acțiuni spectaculoase după eliberarea lui Ghiță

Prezent vineri la Craiova pentru a-l ajuta pe candidatul PNL la funcţia de primar al municipiulu, senatorul Mario Ovidiu Oprea, să elaboreze proiectul politic pentru campania electorală, Primarul liberal Ilie Bolojan susţine că Ludovic Orban este cel mai potrivit pentru a conduce partidul.

„Sunt două elemente importante, primul se referă la personalitatea candidaţilor. Sunt nişte oameni diferiţi. Al doilea element este legat de susţinători. Legat de candidaţi, domnul Orban, orice s-ar spune, este un lider al PNL care a crescut singur, care a participat la competiţii electorale, care cunoaşte partidul, care are o experienţă adminsitrativă de la Parlament la un consilier local, la un viceprimar de capitală, la ministru al Transporturilor, să fie într-adevăr un lider în spatele căruia să te poţi alinia sau cu care să stai umăr la umăr. Domnul Buşoi nu este în această situaţie, deci nu are acest echipament de lider orice s-ar spune. Şi, în plus, are responsabilitatea, indiferent cât ar încerca s-o dilueze unii sau alţii, a unor rezultate proaste la organizaţia din Bucureşti, iar orice am face noi, dacă vrem să fim un partid performant, trebuie să obţinem rezultate cât mai bune şi în Bucureşti. Altfel, având în vedere populaţia Bucureştiului şi impactul semnificativ la alegeri, te afectează serios. Al doilea element este echipa de candidaţi. Plastic, cei care îl susţin pe Ludovic Orban suntem cea mai mare parte cei care generăm voturi, iar cei care îl susţin pe domnul Buşoi sunt cea mai mare parte cei care consumă voturi de la PNL”, a spus primarul liberal, conform news.ro.

[jurnaldeoltenia]

Bolojan obligă primarii din județul Bihor să îi scoată pe asistații social la curățenie.

Bolojan obligă primarii din județul Bihor să îi scoată pe asistații social la curățenie.

Consiliul Județean Bihor, condus de Ilie Bolojan, a semnat un protocol cu Prefectura şi Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială prin care beneficiarii ajutoarelor sociale sunt obligaţi să iasă la curățenie în localitățile lor, iar primarii să le planifice munca. Dacă edilii nu vor scoate asistații la muncă, vor putea fi amendați, scrie publicația Bihoreanul. În schimb, Consiliul Județean…

[youngprofessionalsoradea]

Statistica distractivă

În 2016, Guvernul propunea reclasificarea tuturor localitătilor din România. Potrivit proiectului, orașele urmau să fie impărtite în șapte categorii, iar comunele în două. Timișoara, Cluj, Craiova, Constanța și Iași deveneau municipii "poli regionali principali cu potențial transnațional” iar Oradea ar fi intrat în a doua categorie, a ”polilor regionali secundari”, unde au mai fost incluse orașe precum Arad, Pitești sau Bacău. Din august 2016 și până azi nu au fost făcute declarații despre cum afectează noul statut infrastructura economică a orașului sau ce impact financiar are asupra locuitorilor. Proiectul a fost creat pentru a susține regiunile cu trend de creștere și modernizare, afectând atât impozitele, cât și finanțările directe de la Guvern. 

Un criteriu important pentru reclasificarea a fost numărul de locuitori. Prima și singura idee salvatoare, pe care aleșii au vrut să o concretizeze încă din 2015, a fost unirea cu Sănmartin. Referendumul, numit în presă locală mai în glumă mai în serios ”Mica Unire Pentru Oradea Mare” a adunat o prezență de doar 19%. Nu o dată....ci de 2 ori – a doua oară ceva mai mulți, dar nu îndeajuns. Dorința de unire a Primarului Bolojan a fost stinsă cu autoritate abia în 2016, de către instituția menită să-i protejeze pe cetăteni de abuzurile administrației de stat, Avocatul Poporului, care a apreciat că organizarea celui de-al treilea scrutin este un act anticonstituțional. Dar dincolo de legislația potrivnică, senatorul Cristian Bodea nu înțelegea de ce locuitorii din Sânmartin și orădenii nu manifestă încredere deplină în proiectul de unificare, mustrând vădit electoratul:

”Votul cam scârțâie. De parcă nu am avea toți interesul să aducem la oraș Băile Felix și să le exploatăm ca lumea. Dar, noah, așa-i românul: pică pară mălăiată în gură lui nătăfleată. Hai să stăm tolăniti pe canapea și să asteptăm să ne rezolve alții problemele”

Dar să încercăm să înțelegem temerile locuitorilor din Sânmartin (la ei referendumul a trecut cu 40% prezență și 54% DA, adică 1 din 5 locuitori era efectiv pentru) și ale administrației comunale care a respins rezultatele după eșecul de la Oradea, și să le mulțumim orădenilor că nu le-au făcut vecinilor un rău gratuit. Proiectul de unificare aducea cu sine taxe mari, pentru ambele localități. O primă măsură ar fi fost înlocuirea celor două abonamente de transport valabile în Sînmartin și Oradea, fiecare de câte 70 lei, cu unul singur, de 110 lei. Nu este clar de ce și-ar fi dorit cineva să plătească cu 40 lei în plus pentru aceași rută. Poate și aici, ca în ”Belgravistan”, oamenii se sperie de ieftiniri ca de diavol. Conform coeficienților prevăzuti de lege, dacă pentru o casă situată în cea mai bună zonă din Sînmartin proprietarul trebuie să achite un impozit de 100 lei pe an, pentru una situată într-o zonă marginală din Oradea suma este de 209 lei pe an. Ca urmare, localnicii comunei ar fi plăti un impozit cel puțin dublu. Mai presus de toate, alipirea ar fi adus comunei administrația orădeană, atât de pricepută în stricarea obiceiurilor și legăturilor comunitare, cum a dovedit în orașul pe care îl are în grijă.

Revenind la subiectul acestui articol, în anul 2014 populația orașelor României s-a diminuat cu peste 37.000 de persoane, trend care se menține și în prezent. Dar site-uri precum Wikipedia ne învață că Oradea a avut o creștere a populației în 2015 cu 12% față de recensământul din 2011! Cu toate acestea, aflăm că Universitatea orădeană, după sesiunea din iulie 2016, rămânea cu 276 locuri neocupate la licență și 43 de locuri la masterat. Ce este important de menționat în informația postată pe Wikipedia este că folosește drept sursă numele unei instituții cu grad mare de credibilitate: o estimare a INS, a cărui ultimă statistică documentată este aceea a recensământului din 2011; estimarea a fost făcută în 2015, iar informația din paragraful destinat orașelor cu peste 100 000 de locuitori e contrazisă de cea din paragraful anterior (link aici). Mai mult, persoana care a făcut pe Wikipedia completarea fabuloasei creșteri se ascunde în spatele unui IP RCS RDS, fără fi înregistrat pe site. E de reținut și faptul că acest IP a accesat site-ul enciclopediei o singură dată, doar pentru a umfla populația orașului cu 26,876 de locuitori în 4 ani. O creștere pe care lejer o putem contesta printr-o simplă plimbare în centrul orașului. 

Comparând aceste date (depopularea întregii Românii și uriașa creștere declarată la Oradea), putem trage concluzia că 60 % din populația care a decis să părăsească orașele din România încă din 2014 au optat să se stabilească în Oradea. Or, dacă criteriul cel mai important care a stat la baza subaprecierii orașului în nouă rânduială guvernamentală a fost retușat fictiv să convingă despre soluționarea problemei, nimeni nu poate reproșa aleșilor că nu fac o treabă excepțională. Rațiunea proprie ne poate păcăli, cifrele mai puțin. Aflăm tot de pe site-ul INS că în județul Bihor, în perioadă statistica 2014 -2015, populația era în scădere cu 1425 persoane, scăderea cea mai mare (989 locuitori) fiind înregistrată în orașe. Date verificate de altfel și de rata de consum a județului, mai mică cu 1,4 % față de 2014. Principalele scăderi de producție le-au înregistrat „Industria alimentară”, și „Productia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă” – pe scurt, s-a mâncat mai puțin, s-a băut mai puțină apă și s-a încălzit mai puțin. De altfel putem cita documentul INS (din nou INS!) „Raport privind starea socială din Jud. Bihor 2015” (aici):

”În anul 2015, în județul Bihor s-au înregistrat 5905 născuți-vii, 7563 decese, sporul natural calculat ca și diferentă algebrică între numărul născutilor vii și numărul deceselor a fost de -1658 persoane. Concluzia ce se desprinde din datele prezentate pentru anul 2015 în comparație cu anul 2014, este de inrăutățire continuă a evenimentelor demografice și deci o scădere continuă a populației”

Un criteriu demografic major care a dus la pierderea interesului locuitorilor față de Oradea este scăderea indicelui de dezvoltare umană, care apare definit în manualele de specialitatea ca fiind o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării, învățământului și nivelului de trai. Acest indice este mult în scădere față de 2011. În ultimii ani foarte multe resurse au fost direcționate spre turism, fără a se ține cont de necesitatea educației și a culturii. Experiența ne arată că una fără cealaltă nu poate asigura progresul. Evenimentele culturale abia dacă reușesc să umple 50% din capacitatea sălilor, iar indicele de utilizare netă a locurilor de cazare ne arată că, de fapt, cea mai aglomerată lună a anului nu este în perioada de concedii, ci Decembrie, cu un grad de ocupare de doar 24,1 %. Pot spune doar că Mamaia, cea mai cunoscută destinație pentru turiști, nu ar supraviețui unui grad atât de mic de ocupare. În schimb Digi24 ne informează că Oradea este în topul celor mai facile și dorite destinații de către străini și încheie anul 2016 cu încasări-record, parte din trendul economic crescător și din excedentului bugetar de 48 milioane lei - ba mai mult, televiziunea cu origini orădene susține că, în 2016, în Oradea ar fi fost mai mulți turiști decât locuitori! Din păcate, statistica economică 2016 nu este încă publică și până atunci nu voi comenta aceste afirmații. Aduc doar în memoria cititorilor că nivelul de îndatorare al Municipiului Oradea este foarte ridicat, 104 milioane de lei în 2016. Dar, dacă există într-adevăr o creștere economică și un excedent pozitiv, atunci de ce taxele plătite de către orădeni sugerează lipsa acestora? Un exemplu la îndemână poate fi taxa pentru parcare, care, ne anunța „Direcția Patrimoniu Imobiliar”, se majorează în 2017 (doc. aici) cu 30% față de 2015 (doc. aici). Venitul din parcări în 2015 depășea 2 milioane euro ( doc. aici). 

La începutul anului s-a votat în Parlament renunțarea la 102 taxe și majorarea salariilor funcționarilor publici. Reacția Primarului Bolojan constituie un alt exemplu de creativitate, de data aceasta contabilă: în luna ianuarie a acestui an au fost concediați 2 % din funcționarii publici și s-au propus majorări de tarife care să compenseze diferențele de încasări rezultate din ”tăierile Dragnea”. Astfel, serviciile oferite de „Societatea Administrația Domeniului Public ” își cresc tarifele cu până la 200% de anul 2016, ceea ce afectează dramatic bugetul domestic al orădeanului (doc. aici). De ce gradul de îndatorarea al municipiului Oradea ajuns așa de mare? De ce nu se atenuează, deși locuitorii sunt jefuiți tot mai crunt pentru a le plăti? Cât de naivă cred conducătorii că e Oradea și cât de naivă e în realitate?

De la începutul democrației ne-am sprijinit dezvoltarea pe liberatea informației, ne-am educat în școli cu specializări felurite, totul ca azi să îmbrăcăm puținul și sărăcăciosul cu poleială aurită și fundă roșie, iar mai apoi să le vindem naivilor la preț de mană a zeilor. Dar, mai grav, am învățat să vindem minciuna la preț de adevăr și să ne educăm copiii să creadă orbește în derizorii ocupanți ai funcțiilor cu o brumă de autoritate și potențial de abuz. Am învățat să nu ne consultăm opțiunile și să nu sacrificăm timp pentru a avea o părere despre lumea – sau comunitatea – în care trăim. Public ni se descrie o realitate pe care e mai ușor să o credem decât să o cercetăm. Iar până alegem să deschidem ochii, Oradea este a lor și pe zi ce trece mai puțin a noastră.

 P.S. Întreaga demonstrație de mai sus pălește în fața fatalității administrative: încă dinainte de eșecul referendumului și de încercările de re-clasificare ale Guvernului Cioloș, vechea lege, încă în vigoare, stipulează că orașele sunt finanțate distinct în funcție de clasificarea lor, iar doar orașele peste 200 000 de locuitori sunt demne de gradul I și de finanțările aferente – condiție pe care, din 2011, Oradea nu o întrunește. Vechea lege, ce-i drept, nu s-a aplicat din pricina străvechii incompetențe, totul spre norocul orașului nostru. Dar este, oare, acceptabil și demn ca Oradea să se sprijine pe noroc și incompetență în dezvoltarea sa? Este orașul nostru măreț doar pentru turiști, iar pentru localnici, nu mai presus de un elev care călătorește ”cu nașul”? Căci a o trata ca atare arată cât de mult preț pun conducătorii pe orașul care i-a adoptat și concitadinii lor.

Alexandru Stan (29 de ani) este project manager la o asociație dedicată persoanelor cu autism. 

[stiri-noi]

Robert Sighiartău: Oradea liberală, a gospodarilor Ilie Bolojan și Florin Birta, amenajează malurile Crișului Repede. FOTO

PROMOVARE ELECTORALĂ – Partidul Național Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud, executată de SC Nicomar Ambience SRL, portal web: www.rovestea.ro, Cod mandatar financiar PNL BN 21200012

“Oradea liberală, a gospodarilor Ilie Bolojan și Florin Birta, amenajează malurile Crișului Repede și le transformă într-un loc de promenadă. La Timișoara, printr-un proiect european, liberalul Nicolae Robu a transformat Bega într-un „coridor verde” al orașului, unde te plimbi și te distrezi la festivaluri, un râu pe care se circulă cu vaporașe de agrement și în sistem de transport public. Nu e de mirare că Timișoara și Oradea, cu administrații PNL, se află în topul orașelor din România în ceea ce privește calitatea vieții.

Administrațiile pesediste de la București și Galați au bătut pasul pe loc. În Capitala României, Dâmbovița a rămas la stadiu de canal, cu lucrări efectuate de Nicolae Ceaușescu. La Galați, cei doi pesediști din fruntea primăriei și consiliului județean s-au întâlnit, cu tam-tam, unul cu altul, ca să anunțe presei un „parteneriat” privind intenția lor de amenajare a Falezei Dunării. Abia acum, după treizeci de ani în care au avut aproape toate frâiele, pesediștii din Galați descoperă potențialul turistic și de agrement și află că ar exista și fonduri europene pentru a pune în valoare Faleza Dunării.

Asta este diferența între administrațiile PNL și administrațiile PSD!”, a scris pe Facebook, secretarul general al PNL, deputatul bistrițean Robert Sighiartău.

Articolul Robert Sighiartău: Oradea liberală, a gospodarilor Ilie Bolojan și Florin Birta, amenajează malurile Crișului Repede. FOTO apare prima dată în RoVestea.

[nemzetinet]

Aláírta Arad, Kolozsvár, Nagyvárad és Temesvár polgármestere a Nyugati Szövetség alapító okiratát

Aláírta szombaton Arad, Kolozsvár, Nagyvárad és Temesvár polgármestere a Nyugati Szövetség (Alianţa Vestului – AVE) nevet viselő társulás alapító okiratát. A négy város összefogásának elsődleges célja nagyszabású közös projektek kifejlesztése.

Gheorghe Falcă aradi, Emil Boc kolozsvári, Ilie Bolojan nagyváradi és Nicolae Robu temesvári polgármester a Béga-parti városban tartott eseményen hangsúlyozták, az általuk létrehozott szövetség nem törekszik “területi szeparatizmusra”, és nem a bukaresti kormány ellen irányul.

Mint elhangzott, az együttműködés keretében a jövő év első negyedében megalakítják az Interregionális Fejlesztési Egyesületet, amelynek az a célja, hogy európai uniós alapok lehívásával “valós jólétet teremtsen a régióban”, megállítsa a lakosság elvándorlását, és hazacsalogassa a nyugati országokban megtelepedett román állampolgárokat.

A Nyugati Szövetség további céljai a négy város közötti mobilitási lehetőségek fejlesztése, az erdélyi, a Via Carpathia és a Temesvár-Belgrád autópálya megépítésének felgyorsítása, a négy várost összekötő gyorsvasúthálózat kiépítése, régióközi és régión belüli tömegközlekedési hálózat létesítése, egy-egy regionális kórház építése Kolozsváron és Temesváron.

“A világ egyetlen országa sem lehet gazdag, ha nincsenek gazdag és erős városai, közösségei. Az AVE az Európai Unióhoz hasonlóan a szubszidiaritás elvére épül, amely kimondja, hogy a közhatóságnak kell döntéseket hoznia, mert az ismeri a legjobban az állampolgárok szükségleteit” – mondta Emil Boc kolozsvári polgármester, hozzátéve, hogy a központosított kormányzás elve “már a múlté”.

Agerpres

Aláírta Arad, Kolozsvár, Nagyvárad és Temesvár polgármestere a Nyugati Szövetség alapító okiratát a Nemzeti.net-en jelent meg,

[news24hrou]

Ilie Bolojan, primarul Oradei şi fost prim-vicepreședinte al PNL, la Interviurile Europa FM – VIDEO

Vineri, 16 noiembrie, la Interviurile Europa FM, vine primarul Oradei, fost prim-vicepreședinte al PNL, responsabil de strategiile politice ale partidului.

Anca Grădinaru va discuta cu invitatul său despre rezoluția privind încălcarea statului de drept în România, adoptată miercuri, de Parlamentul European, despre incapacitatea Opoziției de a acționa în comun, dar și despre implementarea mai multor proiecte mari de infrastructură în Oradea, cu ajutorul Uniunii Europene.

Emisiunea o puteţi urmări în direct, de la ora 11, pe paginile noastre de Facebook Radio Europa FM, Ştirile Europa FM, dar și pe www.interviuri.europafm.ro. Puteţi trimite întrebările şi opiniile voastre direct pe paginile noastre de Facebook sau folosind #interviurieuropafm.

(function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = 'https://connect.facebook.net/ro_RO/sdk.js#xfbml=1&version=v3.2'; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);}(document, 'script', 'facebook-jssdk'));

Ilie Bolojan live la Interviurile Europa FM

Ilie Bolojan, primarul Oradei şi fost prim-vicepreședinte al PNL, la Interviurile Europa FM https://ift.tt/2DsQdhx

Publicată de Ştirile Europa FM pe Vineri, 16 Noiembrie 2018

https://ift.tt/2PYWqbv https://ift.tt/2DsQdhx