#Alexandrina Halic

[ionutdragu]

Mâine începe în București Hoinar.Carnaval 2024 

Programul include 4 spectacole-incursiune în perioada 10-14 mai. Evenimentul de închidere are loc la Ateneul Român, cu participarea extraordinară a actriței Alexandrina Halic Cea de-a 7-a ediție a Hoinar Festival începe mâine și va reuni la București, în perioada 10 – 14 mai, 15 artiști de talie internațională care vor susține 4 spectacole-incursiune, pe scenele Teatrului ACT și Ateneului…

[rudyroth79]

„Album la aniversare” de Mariana Ciolan

„Album la aniversare” de Mariana Ciolan

La împlinirea celor 55 de ani de la înființare,  Teatrul „Ion Creangă” (Decret de constituire – 4 mai 1965) a  lansat un proiect editorial menit restituirii unor repere din  bogata lui existență și evidențierii importanței în peisajul cultural bucureștean. Prima lucrare din acest program omagial este un Album dedicat actriței Alexandrina Halic, personalitate emblematică a acestei instituții de…

[semnebune]

La Teatrul Ion Creangă se fac Călătorii prin galaxii

La Teatrul Ion Creangă se fac Călătorii prin galaxii

Simt că uneori uităm să ne minunăm de lumea înconjurătoare. Cei mici sunt, însă, într-o mirare nesfârșită, iar Teatrul Ion Creangă îi stimulează de fiecare dată când îi trec pragul. De curând, m-am bucurat împreună cu ei de Călătorii prin galaxii, cel mai nou spectacol al Teatrului, sub regia Alexandrinei Halic.

Luna (Anca Zamfirescu) și Soarele (Alexandrina Halic) au două probleme galactice pe…

[radioromania]

Editura Casa Radio aduce mari autori şi mari voci la Târgul Gaudeamus

(19 noiembrie 2019)

Editura Casa Radio vă aşteaptă la cea de-a XXVI-a ediţie a Târgului Internaţional de carte Gaudeamus, în perioada 20-24 noiembrie, la standul Radio România (Pavilionul B2 Romexpo, standul 2). Pentru ascultătorii şi cititorii de toate vârstele am pregătit noi titluri în colecţiile consacrate ale editurii.

Vineri, 22 noiembrie, de la ora 12:00, dedicăm întreaga noastră atenţie copiilor şi le aducem cele mai noi apariţii din Colecţiile Radio-Prichindel şi Noapte bună, copii!.

Prichindeii vor descoperi, împreună cu părinţii şi bunicii lor, Povestea porcului de Ion Creangă, o carte ilustrată de Xenia Pamfil, la care se adaugă versiunea radiofonică de referinţă din 1964, cu Dumitru Furdui, N.N. Matei, Maria Voluntaru ş.a.

Greuceanu de Petre Ispirescu bate la poarta Gaudeamus ca roman grafic, semnat de Alexandru Ciubotariu, după o prelucrare şi dramatizare radiofonică din 1964 realizată de Călin Gruia.

Alte două cărţi ilustrate, însoţite de variantele radiofonice din Fonoteca de Aur, vor porni către copii:

Cocoşelul neascultător este povestea imaginată de Ion Lucian şi ilustrată de Alexandru Ciubotariu, căreia i se adaugă montarea radiofonică din 1961, după un scenariu în regia autorului.

Cărţile cu Apolodor de Gellu Naum sunt pregătite să amuze încă o generaţie de copii, cu inconfundabila voce şi tălmăcire a Alexandrinei Halic. Audiobook-ul e ilustrat de Alexandru Ciubotariu.

Colecţia Noapte bună, copii! – Mari scriitori povestind celor mici – se îmbogăţeşte în acest an cu poveşti şi povestiri de George Coşbuc, Ion Creangă, Emil Gârleanu, Veronica Micle, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Hans Christian Andersen, Fraţii Grimm, Rudyard Kipling, Charles Perrault, în interpretarea unora dintre cei mai îndrăgiţi actori români: Costache Antoniu, Octavian Cotescu, Dumitru Furdui, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Elena Pop ş.a. Înregistrări Radio România din perioada 1959-1971.

Am pregătit şi un Atelier de ilustraţie de carte pentru copii. Acest eveniment special, cu participarea extraordinară a actriţei Alexandrina Halic, a fost conceput pentru cei mai mici cititori sau viitori cititori şi este menit să-i stimuleze să-şi aştearnă în desen şi culoare roadele imaginaţiei. Vor participa artiştii Xenia Pamfil şi Alexandru Ciubotariu. Moderator: Ligia Necula.

Sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 13:00, Editura Casa Radio prezintă, în colecţia Biblioteca de Poezie Românească, seria Colecţionarul de voci, audiobook-ul Ion Stratan, Urechea vorbitoare. Poeme rostite la Radio între anii 1992-1997. Ediţia este îngrijită de Călin-Andrei Mihăilescu, are o postfaţă de Bogdan Ghiu şi 15 desene originale de Tudor Jebeleanu.

Evenimentul dedicat lui Ion Stratan, unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai generaţiei '80, îi va avea invitaţi pe Călin-Andrei Mihăilescu, Bogdan Ghiu, Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Romulus Bucur, Tudor Jebeleanu.

Duminică, 24 noiembrie, de la ora 12:30, Radio România Cultural şi Editura Casa Radio vă propun să rememoraţi, la 30 de ani de la evenimentele din 1989, momente cruciale din istoria recentă a României cu ocazia lansării audiobook-ului A fost odată comunism. Antologia reuneşte pagini de memorialistică, puse în context de istoricul Georgeta Filitti, şi beneficiază de lectura unor actori remarcabili, precum Mariana Mihuţ, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Monica Davidescu, Victor Rebengiuc, Marian Râlea, Ştefan Velniciuc ş.a.

Participă la lansare istoricii Georgeta Filitti şi Alina Pavelescu, actorii Mariana Mihuţ, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, graficianul Maria Bălan şi managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru.

La Editura Casa Radio marile voci dau cortina la o parte. Ne vedem şi ne auzim la Gaudeamus! Detalii despre fiecare titlu pe www.edituracasaradio.ro

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

[rudyroth79]

Programul Teatrului Național de Televiziune (27, 28 mai 2020, TVR 3)

Programul Teatrului Național de Televiziune (27, 28 mai 2020, TVR 3)

Miercuri, 27 mai 2020:

Ora 15.30 – Reluare Portret In memoriam Ștefan Bănică (11 noiembrie 1933–26 mai 1995)

Ora 20.00 – „Căsuța cu povești” – Prichindelul, prima parte

„Căsuța cu povești”” este o comoară din arhiva Televiziunii Române. În anul 1996, Silvia Kerim i-a invitat la ea acasă pe Alexandrina Halic și pe Ion Besoiusă citească din cărțile cu basmele nemuritoare ale copilăriei de…

[rudyroth79]

Știri: Editura Casa Radio la Bookfest 2019: cărţi sonore pentru vacanţa de vară perfectă (29 mai – 2 iunie, București)

Știri: Editura Casa Radio la Bookfest 2019: cărţi sonore pentru vacanţa de vară perfectă (29 mai – 2 iunie, București)

Între 29 mai şi 2 iunie 2019, Editura Casa Radio participă, cu peste 150 de titluri, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, aflat în acest an la cea de-a XIV-a ediţie (Romexpo, Pavilionul B2, stand A16). Vom fi acolo zi de zi, la întâlnirea cu toţi cititorii. Diferit de orice alt proiect editorial, Editura Casa Radioîşi transformă clasicii cititori în ascultători din toate generaţiile, cu…

[rudyroth79]

Întâlnire de poveste cu literele: ”Povestea alfabetului” de Pușa Roth

Întâlnire de poveste cu literele: ”Povestea alfabetului” de Pușa Roth

”MĂRGELUŢĂ: Bunico, învăță-mă și pe mine să scriu! Tu scrii toată ziua și eu nu pot citi ce scrii tu! BUNICA: Bine, așa o să facem, dar tu trebuie să  mă ajuți să scriem poveștile Alfabetului. MĂRGELUŢĂ: Ce e Alfabetul, bunico? BUNICA: Alfabetul este  ca o familie care are mulți copii. Acești copii sunt de fapt literele cu care noi scriem. MĂRGELUŢĂ (Băiețelul tăcu o clipă, apoi se neliniști brusc):…

[radioromania]

Teatrul Naţional Radiofonic lansează Poveşti Europene de Ziua Europei

Din 9 mai, Ziua Europei, şi până pe 17 iunie, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră, de luni până vineri, la Radio România Actualităţi, de la ora 20:50, în cadrul emisiunii Noapte bună, copii!, Poveşti Europene.

Proiectul cuprinde 28 de poveşti, câte una din cultura fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Copiii descoperă lumea prin poveşti, fiind cel mai eficient mod de a le stimula imaginaţia şi creativitatea. Atraşi de fantastic şi mister, copiii vor primi, cu ajutorul poveştilor, răspunsuri la multe întrebări şi, să nu uităm, poveştile sunt cele care ne poartă pe tarâmuri magice, cu prinţese şi vrăjitoare. Din poveşti avem multe de învăţat şi noi, adulţii. Poveştile Europene se adresează celor mai mici ascultători dar, deopotrivă, părinţilor şi bunicilor.

Lansarea proiectului şi audiţia cu public va avea loc joi, 9 mai, de Ziua Europei, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, str. Nicolae Creţulescu nr.8.

Se vor asculta poveştile: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte de Petre Ispirescu, Jack şi vrejul de fasole de Joseph Jacobs şi Lunile anului - poveste populară suedeză. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Simona şi Dan Vasiliu. Regia artistică: Mihnea Chelaru.

În distribuţie: Alexandrina Halic, Virginia Rogin, Mihai Dinvale, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu, Ştefan Velniciuc, Ion Arcudeanu, Violeta Berbiuc, Ioana Chelaru Popovici, Camelia Andriţă, Alexandra Răduţă, Cristina Constantinescu, Ionuţ Vişan, Cornel Mihalache, Dan Clucinschi, Marius Călugăriţa, Cristian Simion şi Alin Potop

Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Simona Vasiliu

O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, mai 2019

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[radioromania]

  În direct la Radio România Cultural, de Ziua Culturii Naţionale:

Gala Tinerilor Scriitori şi un concert al trupei Firma pe versuri celebre

(7 ianuarie 2019)

Gala Tinerilor Scriitori – Cartea de poezie a anului 2018 şi un concert al trupei Firma sunt atracţiile principale ale evenimentelor pe care Radio România Cultural le organizează şi le transmite pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale.

Începând cu ora 16:00, se va transmite în direct Gala Tinerilor Scriitori – Cartea de poezie a anului 2018, care se va desfăşura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din Bucureşti. Gala este organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia EURO CULTURART, în coproducţie cu Radio România Cultural. Juriul de anul acesta este compus din trei tineri critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015): Bianca Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Evenimentul este organizat pe trei secţiuni - Tânărul Poet al anului 2018, Tânărul Prozator al anului 2018 şi Tânărul Critic al anului 2018. Marele câştigător al Galei va fi Tânărul Scriitor al anului 2018.

Conform tradiţiei, un scriitor la început de carieră sau consacrat, va primi Premiul Cartea de poezie a anului 2018 pentru cel mai important volum de versuri din anul 2018. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, moderatorul şi iniţiatorul evenimentului fiind Dan Mircea Cipariu.

Tot pe 15 ianuarie, de la ora 18:00, Radio România Cultural va organiza şi va transmite live de la ARCUB Gabroveni, concertul trupei Firma care va interpreta single-uri proprii şi piese de pe cel mai recent album, Poezii Alese, vol. I, apărut, la finalul anului trecut, la Editura Casa Radio. Versurile din înregistrările păstrate în Fonoteca Radio România au fost îmbrăcate organic de compoziţii muzicale originale create special pentru acest proiect de către Daniel „Rocca” Stoicea şi interpretate de trupa Firma. George Bacovia, Mihai Eminescu, Leonid Dimov, Nina Cassian, Ana Blandiana, Svetlana Cârstean, Adela Greceanu, Elena Vlădăreanu sunt poeţii selectaţi de membrii trupei Firma pentru a fi cântaţi şi recitaţi pe primul volum al albumului Poezii Alese şi în concertul de pe 15 ianuarie. Printr-o performanţă de excepţie, publicul de la ARCUB Gabroveni va fi martor al metamorfozei poetice a trupei Firma, o formaţie iconică a rock-ului alternativ românesc, care, începând cu anii 2000, s-a reinventat şi s-a remarcat prin valoroase produse care dezvăluie noi perspective din universul audio, video, dar şi din lumea teatrului şi a poeziei. Alături de muzicieni, vor urca pe scenă Svetlana Cârstean, Adela Greceanu şi Elena Vlădăreanu, care îşi vor recita propriile creaţii.

Albumul Poezii Alese vol. 1 poate fi găsit în librării sau poate fi ascultat online pe contul de Spotify al trupei Firma.

Trupa Firma este formată din Daniel „Rocca” Stoicea - voce, chitară, pian, totodată compozitorul formaţiei, Sorin Erhan – bas, Adrian Coman – chitara electrică, Alexandru Gavril – chitară electrică & acustică şi Constantin „Bărbuţă” Bărbăşelu – tobe.

În deschiderea concertului Firma, Maria şi Mihai Balabaş iau ca punct de pornire primul disc al poeziilor eminesciene publicat de Editura Casa Radio şi creează un poem sonor inedit. Adrian Pintea, Ion Manolescu, Clody Bertola, Elvira Glodeanu, Emil Botta, Alexandru Repan, Aura Buzescu, Alexandrina Halic şi alţii se fac auziţi recitând unele dintre cele mai semnificative texte ale lui Mihai Eminescu, într-o compoziţie narativă şi muzicală originală.

Maria Balabaş este creatoarea emisiunii Dimineaţa crossover şi a generat, pe parcursul timpului, diverse proiecte dedicate noilor forme de creaţie radiofonică (Generaţia sonoră, Aceasta nu este artă etc.). Mihai Balabaş este violonist şi chitarist, cântă în trupele Trei Parale, Bucium şi Radu Vâlcu Quartet, iar ca proiect personal are trupa Soare Staniol.

La finalul concertului va avea loc o sesiune de autografe.

Accesul în sală se va face începând cu ora 17:30 pe bază de invitaţie.

Radio România Cultural este singurul post naţional de radio dedicat exclusiv culturii. Detalii găsiţi pe site-ul www.radioromaniacultural.ro

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[rudyroth79]

Știri: Premieră la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii: ”Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama” de Matei Vişniec – un spectacol ”de trezit uşor părinţii” (22 decembrie 2019)

Știri: Premieră la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii: ”Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama” de Matei Vişniec – un spectacol ”de trezit uşor părinţii” (22 decembrie 2019)

Teatrul Național Radiofonic pentru Copii prezintă în premieră, duminică, 22 decembrie 2019, de la ora 9.00, la Radio România Cultural Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama – o poveste de trezit uşor părinţiide Matei Vişniec. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Alexandrina Halic, Constantin Cojocaru, Adela Mărculescu, Violeta Berbiuc, Antoaneta…

[ionutdragu]

Audiţie în avanpremieră: Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama de Matei Vişniec

Audiţie în avanpremieră: Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama de Matei Vişniec

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă în premieră, duminică, 22 decembrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural: Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama – o poveste de trezit uşor părinţii – de Matei Vişniec.

Adaptarea radiofonică şi regia artistică : Mihai Lungeanu. În distribuţie: Alexandrina Halic, Constantin Cojocaru, Adela Mărculescu, Violeta Berbiuc, Antoaneta…

[radioromania]

Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm, premieră absolută

(5 decembrie 2018)

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită, vineri, 7 decembrie, de la ora 17:00, în mansarda librăriei Cărtureşti Verona, la lansarea spectacolului, în premieră absolută: Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm de Sînziana Popescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Silviu Stănescu, Anne Marie Ziegler, Constantin Codrescu, Alexandrina Halic, Ion Haiduc, Jeanine Stavarache, Anca Zamfirescu, Ada Navrot, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu, Manuela Ciucur, Julieta Strâmbeanu, Costina Ciuciulică, Adina Lucaciu, Camelia Pintilie, Liliana Pană, Violeta Berbiuc, Ştefan Velniciuc, Constantin Cojocaru, Orodel Olaru, Alexandra Spătaru, Ioana Popovici Chelaru, Daniela Ioniţă, Claudia Drăgan, Tamara Creţulescu, Ion Arcudeanu, Ioan Chelaru, Nicolae Călugăriţa, Daniel Badale, Alina Petrică, Alexandra Paşcu, Magda Dimitrescu, Marina Fluieraşu, Alexandra Răduţă, Mihaela Coveşanu, George Grigore, Cristi Dionise. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Redactor: Irina Soare. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Radu Verdes. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

Spectacolul în patru părţi Andilandi - Călătoria lui Vlad în celălalt tărâm se va difuza, în premieră absolută, pe 22, 23, 29 şi 30 decembrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural.

Considerată una dintre cele mai originale, seducătoare şi captivante (Ioana Drăgan) apariţii editoriale ale ultimilor ani, seria fantasy sută la sută românească Andilandi semnată de tânăra şi talentata scriitoare Sînziana Popescu este un best-seller al literaturii ultimilor ani. Cum să nu captiveze cititorii mici şi mari o poveste care invită la o călătorie plină de suspans pe tărâmul magic al folclorului românesc, alături de eroi fabuloşi pe care numai inteligenţa iscoditoare şi fantezia uimitoare ale ţăranului român le puteau născoci: blajini şi solomonari, uriaşi, strigoi prietenoşi, cai năzdrăvani, zmei şi căpcăuni, iele şi ursitoare... Spectacolul radiofonic, în patru părţi valorifică volumul întâi al seriei, intitulat Călătoria lui Vlad în celălalt târâm. Adaptarea radiofonică şi regia artistică ale spectacolelor sunt semnate de regizorul Mihai Lungeanu care a alcătuit o distribuţie de excepţie. Muzica originală a montărilor este semnată de compozitorul George Marcu, iar decorul sonor a fost realizat de Mihnea Chelaru.

Aflată la cel de al şaselea volum, seria fantasy Andilandi confirmă talentul şi autenticitatea scrisului unei tinere autoare de succes, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane pentru copii şi nu numai: Sînziana Popescu. Absolventă a facultăţii de medicină din Târgu Mureş, Sînziana a ales literatura, a scris proză, piese de teatru, scenarii de film şi televiziune, a căror valoare literară a fost recompensată cu numeroase premii.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[rudyroth79]

Se apropie viitorul, se aude, se vede…

90 de ani de Radio România și… 20 de ani cu Editura Casa Radio. 20 de ani de restituiri: voci valoroase la microfon și înregistrări de patrimoniu, montări radiofonice de excepție, povești rostite cu har înainte de culcare, marea poezie în rostirea prețioasă a Poetului, cărți și hărți sonore, sonorul tradus în vizual, întâlniri peste timp între artiști și actori, între poeți și critici literari contemporani, înregistrări muzicale care au făcut istorie pe scenă, înregistrări noi pentru o fonotecă de mâine. Așa am putea rezuma, în câteva cuvinte, primii douăzeci de ani de viață ai Editurii Casa Radio, o instituție care este atentă, cu fiecare pas pe care îl face, la o altă viață, cea a Radioului public, a arhivelor sale scrise și sonore. O Editură orientată deopotrivă către trecutul și viitorul patrimoniului radiofonic.

Editura Casa Radio vă așteaptă la cea de-a XXV-a ediție a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, în perioada 14 – 18 noiembrie, la standul Radio România (Pavilionul Central Romexpo). Am pregătit pentru ascultătorii și cititorii noștri alături de noi titluri în colecțiile consacrate ale Editurii, o apariție hors collection, precum și o ediție aniversară de poezie.

În Colecția ”Biblioteca de Poezie Românească” vă propunem o apariție (carte+CD) în premieră semnată de Ileana Mălăncioiu, ”Undeva deasupra”, ilustrată de Tudor Jebeleanu și prefațată de criticul literar Eugen Negrici. În aceeași colecție vă invităm să îl citiți și să îl (re)ascultați pe Nichita Stănescu, într-o nouă apariție, care pornește de la un bestseller al editurii. Este vorba despre o carte și 2 CD-uri ce conțin poeme rostite la Radio, alături de tablete și convorbiri radiofonice semnate de Nichita Stănescu: ”Cartea vorbită”. De asemenea, vă invităm la un triplu CD, o ediție aniversară ”Bacovia / Blaga / Botta” – poeme rostite la Radio, înregistrări istorice din Arhivele Radio România (1954 –1973) – prezentată de Bogdan Ghiu (”Mesajele secrete ale poeților”) și cu alte analize semnate de Simona Popescu, Dinu Flămând și Bogdan-Alexandru Stănescu.

În Colecția ”Teatru la microfon” vă invităm să ascultați și să citiți o carte cu CD absolut specială, care pornește de la Urmuz, acest ”premergător al revoltei literare universale”, cum îl numește Eugène Ionesco: ”Șambelan la viezuri”, o „fantezie radiofonică” semnată de Puşa Roth după urmuzienele ”Pagini bizare”. În Addenda: În Addenda: ”O istorie (foarte) urmuziană” de Costin Tuchilă. O ediție ilustrată de Daniel Ivașcu.

În Colecția ”Radio-Prichindel” vă invităm să ascultați, să citiți și să desenați, alături de Lebedele lui H.C. Andersen, Spărgătorul de nuci de E.T.A. Hoffmann, Familia Chiț-Chiț de Ion Pas. Dacă primele două titluri sunt ilustrate de Carmen Acsinte, șoriceii Chiț-Chiț și cântecele lor celebre sunt semnate grafic de Alexandru Ciubotariu.

În Colecția ”Noapte bună, copii!” vă propunem o săptămână de povești rostite seara de Sandu Sticlaru: șapte seri cu ”Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, un audiobook și un glosar de regionalisme pentru publicul contemporan.

În Colecția ”Ora veselă” am pregătit un nou titlu: ”La microfon… Vasile Tomazian”. Momente vesele din emisiunea ”La microfon satira și umorul”, 1959 – 1966, cu un studiu critic semnat de Florin Iaru.

Hors collection vă propunem o apariție cu totul ieșită din comun, o creație semnată de Alexandru Ciubotariu: ”Luceafărul în bandă desenată”. O carte-obiect originală, însoţită de un CD cu trei rostiri ale poemului: una din Fonoteca Radio, alte două realizate cu ocazia acestei apariții (George Vraca, Ion Caramitru și Ada Condeescu).

Ne auzim și ne vedem la Gaudeamus!

După cum ştiţi, la Editura Casa Radio marile voci dau cortina la o parte…

Mai multe detalii despre fiecare titlu pe www.edituracasaradio.ro.

Programul lansărilor Editurii Casa Radio la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus 2018 (Pavilionul Central Romexpo, stand Radio România)

Vineri, 16 noiembrie

12.00 – 14.00

Cele mai noi apariții în Colecțiile „Radio-Prichindel” și „Noapte bună, copii!”

Atelier de poveşti & ilustrație de carte pentru copii. Cu participarea actriţei Alexandrina Halic şi a artiștilor Carmen Acsinte și Alexandru Ciubotariu.

E.T.A. Hoffmann, ”Spărgătorul de nuci”, carte ilustrată de Carmen Acsinte și montare radiofonică pe CD semnată de Silvia Kerim (1982). Interpretează: Valeria Ogășanu, Alexandrina Halic, Fory Etterle, Ștefan Mihăilescu-Brăila ș.a.

Hans Christian Andersen, ”Lebedele”, carte ilustrată de Carmen Acsinte și montare radiofonică pe CD (1967). Interpretează: Ion Caramitru, Mariana Mihuț, Emil Hossu, Nineta Gusti ș.a.

Ion Pas, ”Familia Chiț-Chiț”, carte ilustrată de Alexandru Ciubotariu și scenariu radiofonic semnat de autor (1965). Interpretează: Octavian Cotescu, Alexandrina Halic, Nicolae Grigorescu Bălănescu, George Groner ș.a.

”Noapte bună, copii! Amintiri din copilărie” în lectura lui Sandu Sticlaru (2005) – CD ilustrat de Alexandru Ciubotariu

Sâmbătă, 17 noiembrie

12.00 – 13.00

Lansarea unei noi apariţii în Colecţia „Biblioteca de Poezie Românească”

Ileana Mălăncioiu, ”Undeva deasupra”. Poeme rostite la Radio (1990 – 2018). O ediție ilustrată de Tudor Jebeleanu. Participă: Ileana Mălăncioiu, Eugen Negrici, Luca Jebeleanu

13.00-14.00

hors collection

Mihai Eminescu, ”Luceafărul în bandă desenată”. O carte-obiect semnată de Alexandru Ciubotariu. Conține CD cu trei rostiri din Fonoteca Radio (George Vraca, 1959; Ada Condeescu, Ion Caramitru, 2018). Participă: Alexandru Ciubotariu, Ada Condeescu, Ion Caramitru, Ion-Bogdan Lefter

14.00 – 15.00

”Bacovia / Blaga / Botta”. Poeme rostite la Radio. Ediție aniversară în Colecţia Biblioteca de Poezie Românească, prezentată de Bogdan Ghiu. Participă: Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Bogdan-Alexandru Stănescu 

Moderator: Daria Ghiu.

Comunicat al Editurii Casa Radio

20 de ani cu Editura Casa Radio: cărți și hărți sonore la Gaudeamus 2018 Se apropie viitorul, se aude, se vede… 90 de ani de Radio România și… 20 de ani cu Editura Casa Radio.

[rudyroth79]

Mai mult decât după tinerețe fără bătrânețe și după viață fără de moarte, sufletul nostru tânjește după iubire fără sfârșit. Din această nevoie s-au născut Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Ulise și Penelopa. Din aceeaşi nevoie le vom citi mereu pe acestea şi altele ivite în epoci mai apropiate de noi, esenţa fiind aceeaşi de fiecare dată. Şi mereu vom avea impresia că nu s-a scris încă despre acea iubire ideală.

Garabet Ibrăileanu, portret de Ștefan Dimitrescu

Între scriitorii români care au scris pagini memorabile despre iubire se află şi Garabet Ibrăileanu (1871 – 1936), autorul romanului ”Adela”, apărut în 1933*). Niciodată până la el un scriitor român nu a mai scris o poveste de iubire atât de subtil redată în cele mai fine mișcări sufleteşti, romanul fiind biografia inefabilului sentiment, analiza minuţioasă a admirației și atracției pe care le are doctorul Emil Codrescu față de Adela, o fată mai tânără decât el cu 20 de ani. Eroina rămâne învăluită în mister, în timp ce bărbatul îndrăgostit de ea păstrează cu luciditate tragică distanța care face din iubirea lui o poveste neîmplinită.

Dacă astăzi numele personajului Adela ni se pare firesc și potrivit acestei eroine grațioase și exuberante, nu la fel i s-a părut și lui George Călinescu, în 1933, cu puţin timp înainte de publicarea cărţii, când îi scria lui G. Ibrăileanu:

”Am avut bucuria să citesc romanul dumneavoastră «Adela». Aştept cu nerăbdare apariţia lui, căci, ierte-mi-se îndrăzneala prezumţioasă a decretării, este unicul nostru roman de analiză pură a dragostei şi o carte de mare ascuţime în analiza idealismului şi pudorii virile. Titul «Adela» însă nu merge. De ce? Pentru că numele este trăsura de unire dintre valoarea absolută şi valoarea relativă a unei cărţi. Din punct de vedere absolut numele e indiferent, dar pentru cititorul român Adela nu exprimă sau mai bine zis nu sugerează pe eroină. Toţi care au auzit de acest nume comun în Moldova au fost rău impresionaţi. Sevasta, Ecaterina, Eugenia sunt nume reale, însă nu sugerează. Fanny era însă o mângâiere, un cognomen pentru o fantomă. Un nume din acesta abstract şi mângâietor este de trebuinţă.”

Numele personajului a rămas însă Adela.

Criticii literari consideră acest roman al lui Garabet Ibrăileanu drept una dintre cele mai spiritualizate povești de iubire din literatura română.

Citate din romanul ”Adela”

”Amorul nu este entuziasm estetic şi moral. Sublimităţile astea clorotice n-ar putea explica tirania şi demenţa lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenţei, voinţa de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deşi pare acelaşi lucru, e cu totul altceva).”

”O iubire provocată de cauze conştiente, de calităţi pentru care dicţionarul are cuvinte, de însuşiri externe, o iubire acordată ca un premiu pentru calităţi estetice, morale şi intelectuale, o iubire pe care o poţi justifica nu este iubire.”

”Criză. Paroxismul crizei. Simptomele nu lasă nici o îndoială: o lovitură ca de pumn în inimă când apare. Paralizia inteligenţei când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzaţia căldurii ei fizice de la distanţă. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respiraţia, de pulsaţia vieţii ei. Fetişizarea tuturor obiectelor ei şi a tot ce ţine de ea: mantila ei din cuier, când intru în antret, mă înfioară; caligrafia ei are o feminitate tulburătoare în fiecare literă, şi mai ales în cele care se înalţă ori se coboară din linie; numele moşiei unde locuieşte are ceva adânc emoţionant. Sentimentul că tot ce nu este ea, sau al ei, sau cadrul ei este fad. Convingerea că numai o femeie înaltă, cu părul galben, cu o uşoară asimetrie a gurii când zâmbeşte poate da fericirea. Fiorul pe care mi-l dă cuvântul «Adela».”

”Nimeni nu iubeşte când nu speră, măcar inconştient, să fie iubit. De aceea, numai un nebun se înamorează de regine.”

”Tinereţea – plutire pe un râu de munte cu mlădieri capricioase, sub jocurile de lumini şi umbre ale pădurilor, cu întârzieri neprevăzute şi binevenite, cu gândul la bucuria drumului de mâine. Şi după câţiva ani, care trec ca un fulger, alunecarea vertiginoasă, fără putinţă de oprire, între valuri uniforme, într-o lumină sură şi rece de toamnă, spre apropiata prăpastie.”

”Iubirea, nebunia fiziologiei, nu se poate spune, totală, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin ţipete, şi muzica e ţipătul perfecţionat.”

”Nu ştie ce voluptate este a dărui unei femei, a-i «da», a o face, prin actul acesta simbolic, puţin a ta.”

”Întotdeauna mi-a venit greu să schimb apelativul «domnişoară» în «doamnă». Mi se pare o mixtitudine în lucruri prea intime, mi se pare că iau act cu brutalitate la fapte care nu mă privesc şi nu-i decent să mă privească.”

”În curând voi avea patruzeci de ani! Nu mai sunt un început, o cauză. Devin tot mai mult o prelungire, un efect.”

”Patruzeci de ani! Vârsta amintirilor… A rechema bucăţi din trecut, a le retrăi în închipuire – singura compensare a vieţii pierdute, procent slab la un capital nerambursabil.”

”La douăzeci de ani, când iubeşti amorul în femeia iubită, imaginaţia ornează poetic împrejurările şi pe femeie. La patruzeci, când nu mai iubeşti amorul, ci numai femeia, imaginaţia se concentrează asupra ei indiscret, realist şi precis, dizolvă, ca un reactiv izolator, tot ce nu face parte din fiinţa ei… Condiţia umană e teribilă!”

”Nefericirea mea, cauzată de mine, ar fi o catastrofă individuală, şi meritată. Dar nefericirea ei, provocată de mine, ar fi o crimă împotriva ei şi o crimă împotriva fericirii, pentru că oamenii înfrumuseţează ori urâţesc fericirea, şi Adela e dintre acei care o înfrumuseţează.”

”Niciodată n-am simţit, ca astăzi, că toată poezia vieţii, până la infinitezimal, emoţia pe care o dă o floare de câmp, răsăritul unei stele, o adiere de vânt, are ca principiu gândul morţii, fiindcă vorbeşte de iubire, şi că preţul integral al vieţii îl dă numai moartea.”

”Ca şi furtunile, care răscolesc numai faţa oceanului, pasiunile tinereţii au venit şi au trecut, dar în adâncurile cele din urmă ale sufletului dragostea pentru imaginea fetei moarte a rămas intactă, neamestecată, de o esenţă unică, şi în nopţile senine, în prima tinereţe şi uneori şi astăzi, când mă simt singur, nedreptăţit, nefericit, mi se pare că mă priveşte cu grijă şi duioşie, aplecată peste o balustradă ideală din spaţiile interplanetare.”

”Tinereţea beneficiază de toate, chiar şi de trecerea anilor.”

”Din cauza rolului lor de răspundere, de lungă răbdare în conservarea speciei, femeile sunt mai serioase şi mai pozitive. (Totul se reduce, scoborând din etaj în etaj, la instinctul creator).”

”Un bărbat înnoadă funii groase acolo unde femeia, subtilă şi strategă din natură, împleteşte fire de păianjen.”

”O femeie tânără nu poate face o plimbare pe câmp fără să culeagă flori.”

”Şi fericirea din viaţă e tot atât de urâtă ca şi cea din cărţi? Nu, pentru că cea din viaţă nu-i pentru alţii, e pentru cei doi.”

”Pentru ce scriitorii cei mari nu-i lasă niciodată pe bieţii oameni să fie fericiţi? Nu cumva pentru că sunt nefericiţi ei, din lipsa de simplicitate a sufletului?”

”Vremea nu aduce de obicei decât tristeţi. Vremea face gol în jurul nostru, ne omoară fiinţele scumpe, ne îmbătrâneşte şi ne duce la moarte.

________

*) Cu subtitlul ”Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu”, București, Editura Adevărul.

”Adela”, scenariul și regia: Mircea Veroiu. În distribuție: George Motoi — Emil Codrescu; Marina Procopie — Adela; Valeria Seciu — Raluca Mureșan; Ștefan Sileanu — Tuliu Drăgan; Adrian Pintea — Reparatorul de piane. Imaginea: Doru Mitran. Muzica: Adrian Enescu. Data premierei: 4 februarie 1985 – filmul integral

Teatrul Național Radiofonic: ”Adela”. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Violeta Andrei, Simona Bondoc, Constantin Dinulescu, Catiţa Ispas, Violeta Berbiuc, Alexandrina Halic, Marina Maican, Carmen Ionescu, Sorin Gheorghiu, Sergiu Demetriad, Boris Petroff, Valentina Livinţ, Jean Reder, Alexandru Lungu, Ana-Maria Halic, Crânguţa Manea, Mircea Dascaliuc, Nicolae Crişu, Pompiliu Rădulescu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Data difuzării în premier: 11 martie 1984 – fragment

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

”Romanul «Adela» – o poveste de iubire spiritualizată” de Daniela Șontică Mai mult decât după tinerețe fără bătrânețe și după viață fără de moarte, sufletul nostru tânjește după iubire fără sfârșit.

[rudyroth79]

Laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1911*), Maurice Maeterlinck (29 august 1862, Gand, Belgia – 6 mai 1949, Nisa, Franța), singuraticul de la Vila Albinelor, a dat marea lecţie dramaturgilor moderni. Poet încă disputat, autorul lui ”Pelléas şi Mélisande” (1893) îşi revendică pe bună dreptate crearea dramei simboliste. Neglijarea voită a caracterelor şi a acţiunii, lipsa de individualizare a personajelor, imprecizia psihologică, libertatea expresiei poematice, susţinută în dauna construcţiei dramatice, sunt trăsături moderne pe care Maeterlinck, creatorul ”Păsării albastre” (1909), este primul care le pune în pagină. Scriitorul flamand integrat culturii franceze a realizat o mutaţie esenţială în teatru, definitorie pentru arta dramatică a secolului al XX-lea.

Maurice Maeterlinck, înainte de 1905

Teatrul poetic, dar şi teatrul absurdului, libertăţile de gândire, reveria adusă pe scenă, teatrul cu virtuţi simbolice îşi au originea în opera lui Maeterlinck. Poeţii dramatici, spunea Maeterlinck, sunt cei care au voinţa şi forţa de a transcende realul. Daca teatrul simbolist în ansamblul lui s-ar fi coagulat în jurul unei idei fundamentale, plecând de la ”Irodiada” lui Mallarmé până la ”Ubu rege” de Jarry, creaţia lui Maeterlinck ar reprezenta punctul de sprijin. Ideea de teatru nu i-a fost străină lui Mallarmé. Orice carte, credea autorul ”După-amiezei unui faun”, implică în sens ideal un element teatral. În studiul introductiv la ”Pelléas şi Mélisande”**) Pierre Citti remarca pertinent legătura dintre Mallarmé şi Maeterlinck: ”Aştept un lucru necunoscut – în acest fel, sau aproape în acest fel, se termina scena lui Mallarmé. Acolo începe piesa lui Maeterlinck”.

Importanța creaţiei lui Maeterlinck pentru evoluţia teatrului în secolul al XX-lea a fost principalul motiv al includerii sale în seria ”Clasicii dramaturgiei universale”, difuzată la Radio România Cultural în 27 februarie 2005.

Pe lângă comentarii şi fragmente din ”Monna Vanna” şi ”Pasărea albastră” (o excelentă versiune din 1985 a regizorului Cristian Munteanu), emisiunea ”Maurice Maeterlinck sau Pasărea albastră a modernismului”, a cuprins două scene din ”Pelléas şi Mélisande”, în traducerea Puşei Roth. La data premierei (27 februarie 2005), aceste fragmente au fost difuzate în premieră la radio, în interpretarea Deliei Nartea şi a lui Andrei Barbu, care au găsit tonul cel mai potrivit pentru valorile poetice şi atmosfera teatrului lui Maeterlinck. Avându-l ca partener pe Cristian Iacob, Delia Nartea, actriţă a Teatrului de Comedie din Bucureşti, a interpretat rolul Mélisande şi în recitalul ”Îndrăgostiţi în teatrul lumii. Interpretează: Delia Nartea și Cristian Iacob”, în regia lui Cristian Munteanu (29 mai 2005), recital care a mai cuprins fragmente din ”Ciuta” de Victor Ion Popa, ”Bărbierul din Sevilla” de Beaumarchais, ”Domnişoara Iulia” de Strindberg, ”Romeo şi Julieta” de Shakespeare.

O listă a cărților lui Maeterlinck, pe Wikipedia, click aici.

Citate din opera lui Maeterlinck, click aici.

”Pelléas şi Mélisande”, fragment din recitalul ”Îndrăgostiţi în teatrul lumii”. Interpretează: Delia Nartea și Cristian Iacob. Regia artistică: Cristian Munteanu. realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth, 2005

”Pasărea albastră” de Maurice Maeterlinck. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Alexandrina Halic, Jeanine Stavarache, Gina Patrichi, Boris Petrof, Rodica Tapalagă, Jorj Voicu, Dana Dogaru, Marina Velcescu, Adrian Georgescu, Ştefan Hagimă, Adela Mărculescu, Corado Negreanu, Matei Gheorghiu, Valentin Teodosiu, Dumitru Chesa, Sorin Gheorghiu, Catiţa Ispas, Victor Ştrengaru, Gheorghe Oprina, Lucia Mureşan, Ruxandra Sireteanu, Daniela Anencov, Vasile Niţulescu, Valeria Ogăşanu, Mariana Buruiană, Adrian Pintea, Tatiana Iekel, Nicolae Iliescu, Telly Barbu, Nicolae Luchian Botez. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1985 – fragment

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă

Remember: emisiunea ”Clasicii dramaturgiei universale”

”Clasicul – scrie Albert Camus în ”Carnete” – este un ”învingător neegalat”. Învingător pentru că, indiferentă la trecerea vremii, creaţia lui îşi păstrează actualitatea. Neegalat pentru că fiecare dintre autorii care merită acest râvnit adjectiv rămâne unicat. Comparaţia între valori sensibil egale, la nivelul cel mai înalt, este inutilă. Oricum, nerelevantă. Ne întoarcem mereu la scriitorii clasicizaţi cu o obişnuinţă care, nu o dată, se transformă în curiozitate şi satisfacţie. Curiozitatea de a-i redescoperi, de a afla ceea ce, chiar dacă s-a spus de-a lungul timpului, îşi conservă interesul. Satisfacţie – pentru această, întotdeauna tainică, victorie a spiritului.

Dacă formula lansată de Jan Kott într-o celebră carte despre Shakespeare, publicată în 1965, nu ar avea deja acel surplus de uzanţă datorat consacrării, am fi alăturat lângă termenul ”clasic” sintagma ”contemporanul nostru”. Ideea răzbate, credem, din seria de emisiuni ”Clasicii dramaturgiei universale”. Modernii de ieri sunt clasicii de astăzi iar afirmaţia rămâne valabilă pentru orice epocă de creaţie.

Privirea critică este o privire neconvenţională. Sau ar trebui să fie, pornită fiind de la un cititor specializat care, în momentul contactului cu opera, are îndemânarea de a-şi abandona toate prejudecăţile. A face dintr-un autor clasicizat contemporanul nostru, a reliefa acele adevăruri exprimate în opera sa, care, nu numai că sunt universal valabile dar au un plus de însemnătate pentru omul contemporan, înseamnă în primul rând a elimina prejudecăţi. Iar dacă teatrul, după cum credea Novalis, este ”reflecţia activă a omului despre el însuşi”, lui i se datorează şi prilejul celei mai directe actualităţi.

În 23 noiembrie 1997, Radio România Cultural transmitea prima emisiune din această serie: ”De la Cehov la Cehov” (realizatori: Puşa Roth, Costin Tuchilă, Vasile Manta). Nu bănuiam atunci că emisiunea, ajunsă la aproape 100 de ediţii, va fi o preocupare statornică mai bine de un deceniu. Ecourile pe care le-au avut de-a lungul timpului aceste emisiuni au fost principalele motive care i-au făcut pe realizatori să nu abandoneze proiectul.

Seria de emisiuni scenarizate ”Clasicii dramaturgiei universale” oferă studii de profil asupra dramaturgilor consideraţi valori clasicizate, din Antichitate până la mijlocul secolului al XX-lea, incluzând desigur şi marii dramaturgi români. Caracterul sintetic al fiecărei emisiuni conduce finalmente la realizarea unei istorii a dramaturgiei universale, într-un limbaj accesibil şi foarte utilă unui număr mare de ascultători interesaţi de fenomenul dramatic, în primul rând studenţilor şi elevilor care găsesc datele şi comentariile necesare înţelegerii operelor marilor dramaturgi, dar şi specialiştilor. Începând din decembrie 2002, după 50 de emisiuni, realizatorii au abordat dramaturgia secolului al XX-lea, considerând că, odată cu intrarea în mileniul al treilea, perspectiva timpului oferă posibilitatea de a-i considera pe modernii de ieri clasicii de astăzi.

Fiecare emisiune cuprinde o succintă biografie a scriitorului respectiv, biografia operei, comentarii referitoare la piesele cele mai importante, la teme, motive, personaje, stil, reflecţii asupra epocii şi a receptării în timp, fragmente semnificative din piese aflate în Fonoteca SRR. Pe lângă consideraţiile proprii, sunt inserate fragmente de texte critice în lectura unor actori. Unele dintre fragmentele de piese au fost traduse pentru prima dată în limba română şi difuzate în premieră absolută la Radio: ”Pelléas şi Mélisande” de Maurice Maeterlinck, ”Condurul de atlaz” de Paul Claudel, ”Cavalerii Mesei rotunde” de Jean Cocteau, ”Oraşul al cărui prinţ este un copil” de Henry de Montherlant, ”Medeea” şi ”Antigona” de Jean Anouilh ş.a. Exemple de fragmente de piese prezentate în premieră la Radio, folosind traducerile existente: ”Tamerlan cel Mare” de Christopher Marlowe, ”Constructorul Solness” de Henrik Ibsen, ”Şase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello, ”Improvizaţia de la Paris” de Jean Giraudoux, ”Cu uşile închise” de Jean-Paul Sartre, ”Stare de asediu” de Albert Camus, ”Maestrul Ordinului Santiago” de Henry de Montherlant.

”Clasicii dramaturgiei universale” evidenţiază atât modul de receptare a autorilor şi operelor respective de-a lungul timpului, cât şi percepţia lor actuală. Reamintim o parte dintre titlurile acestor emisiuni: ”Eschil – originea lucrurilor”, ”De la Sofocle la Oedip”, ”Aristofan – parodie în agora”, ”Plaut: cum vă place”, ”Christopher Marlowe şi abisul tragic”, ”Shakespeare – replici”, ”Lope de Vega – «poetica invizibilă»”, ”Molière – fiziologia râsului”, ”Goldoni sau replica realităţii”, ”Schiller: ispita romantică”, ”Goethe: înger şi demon”, ”Victor Hugo. Mărturia unui veac”, ”Revizorul Gogol”, ”Vasile Alecsandri: nume şi caractere”, ”Caragiale şi moftul român”, ”Ibsen – nostalgia nordului”, ”August Strindberg: alchimia visului”, ”Maurice Maeterlinck sau Pasărea albastră a modernismului”, ”Luigi Pirandello: doar două personaje în căutarea unui autor”, ”Paul Claudel – poemul condiţiei umane”, ”Eugene O’Neill: omul diferit”, ”Un teatru numit dorinţă: Tennessee Williams”, ”Camil Petrescu şi «drama absolutului»”, ”Un om poate fi egal cu un om: Bertolt Brecht”, ”Pentru unii prolog, pentru alţii epilog: Mihail Bulgakov”, ”Jean Anouilh şi teatrul vârstelor”, ”Eduardo de Filippo şi dialectul universal”, ”Henry de Montherlant – portret în clarobscur”, ”Eugen Ionescu – ieri şi azi”, ”Samuel Beckett – aşteptarea tragică”.

În timp, structura emisiunii s-a diversificat, urmărind fie să evidenţieze o formulă de teatru care apare frecvent la un autor, ca în ”Molière şi farsa” (2008), fie să se înscrie în cadrul cercetării de literatură comparată: ”Cu mască şi fără mască în commedia dell’arte” (iunie 2010), ”Lope de Vega – baroc şi spirit popular” (iulie 2010), ”Mitul lui Don Juan” (august 2010).

La realizarea acestor emisiuni au colaborat permanent Vasile Manta, Cătălin Rusu, Mihnea Chelaru, Mircea Constantinescu.

Emisiunea (90 de minute) s-a difuzat la Radio România Cultural, în ultima duminică a lunii și a stat la baza studiului ”Clasicii dramaturgiei universale” de Costin Tuchilă și Pușa Roth, vol. I, București, Editura Academiei Române, 2010. (Prezentare de Pușa Roth și Costin Tuchilă pe site-ul Teatrul Național Radiofonic).

Claude Debussy

Doi eroi: Maurice Maeterlinck și Claude Debussy

Trecuseră aproape nouă ani de la premiera piesei lui Maurice Maeterlinck, ”Pelléas şi Mélisande” (17 mai 1893, Théâtre des Bouffes-Parisiens, în regia lui Aurélien Lugné-Poe). În sfârşit, Debussy terminase a doua versiune a operei ”Pelléas şi Mélisande”. Era mulţumit şi spera că dramaturgul, care i se păruse un om fermecător dar ignorant în privinţa muzicii, îi va împărtăşi satisfacţia. În fond, nu toată lumea trebuie să se priceapă la muzică şi Debussy îi relatase unui prieten, într-o scrisoare, cu câtă emoţie îl primise Maeterlinck pentru a discuta libretul. E adevărat, nota Debussy, ”când vorbeşte despre o simfonie de Beethoven, parcă ar fi un orb într-un muzeu.”

Pagină din partitura operei ”Pelléas și Mélisande” de Claude Debussy

Acum, foarte încântat de sine, maestrul îi cânta dramaturgului partitura. Instalat în fotoliu, Maeterlinck se străduia să reziste, zgâlţâit din când în când, ca să nu adoarmă de-a binelea, de doamna Maeterlinck, actriţa Georgette Leblanc. Pe chipul lui se citea o plictiseală enormă. Doar zâmbetele amabile ale doamnei Georgette reuşeau să salveze aparenţele. În fine, după ce maestrul termină de cântat, gazdele avansară o propunere: anume, ca rolul Mélisande să fie interpretat de Georgette Leblanc, care, pe lângă darurile actoriceşti, avea şi o voce foarte frumoasă. Zis şi făcut. La puţin timp, domnul Claude Debussy începu să repete rolul cu doamna Georgette Leblanc, spre marea bucurie a soţului. După câteva repetiţii, se aşternu tăcerea. Desigur, urma ca doamna să fie chemată oficial la Opera Comică din Paris.

Trecură câteva săptămâni bune. Nu era însă motiv de îngrijorare şi doamna Georgette continua să înveţe partitura. Dar într-o zi, un prieten veni în grabă şi le arătă soţilor Maeterlinck un ziar în care scria, negru pe alb, că Opera Comică din Paris pregăteşte premiera cu ”Pelléas şi Mélisande” de Debussy, cu soprana Mary Garden în rolul Mélisande. Mary Garden, cum e cu putinţă? După momentul de furie, Maeterlinck încercă să oprească repetiţiile. Directorul Operei, André Carré, era însă ferm. Alergă la maestru. Maestrul îi spuse că nu a promis niciodată că îi va încredinţa rolul Georgettei Leblanc. Trânti uşa şi alergă la tribunal. Acest nemernic trebuie pedepsit! Mai repede decât s-ar putea crede, Tribunalul îi dădu dreptate compozitorului şi îl înştiinţă pe reclamant, care, în plină criză de nervi, îşi pierdu cumpătul şi făcu gestul suprem de a sări pe fereastră. Din fericire, locuia la parter. Nu mai era timp de pierdut şi, hotărât să lupte până la capăt, se duse la Debussy, pregătit, fireşte, pentru luptă. În faţa furiei oarbe a scriitorului, maestrul – relatează Harold C. Schonberg***) – adoptă o atitudine eroică: ”…s-a prăbuşit într-un fotoliu, în vreme ce soţia lui îi dădea să inspire săruri parfumate. Maeterlinck a plecat năucit spunând: «Muzicienii ăştia sunt nebuni de legat.» S-a vorbit despre un duel între Maeterlinck şi Debussy, sau Carré şi Maeterlinck. Dar n-a avut loc nici un duel. În schimb, Maeterlinck s-a dus la o ghicitoare. Aceasta i-a dat un răspuns pe cinste: «Forţele naturii sunt bine echilibrate. În conformitate cu logica umană, este imposibil să se prevadă rezultatul.»”

Scrisoarea deschisă publicată de Maeterlinck în ziarul ”Le Figaro”, în care îl acuza pe Debussy că i-a măcelărit piesa şi că opera se va juca împotriva voinţei sale, nu avu nici un efect. În finalul textului, dramaturgul îi dorea compozitorului ”un eşec imediat şi definitiv”. E drept, ”Pelléas şi Mélisande” a fost un eşec la premiera din 30 aprilie 1902. Desigur, fără nici o legătură cu interpretarea sopranei Mary Garden. La replica blondei Mélisande, ”Je ne suis pas heureuse” („Eu nu sunt fericită”), publicul a adăugat fără pic de graţie: ”Nous non plus” („Nici noi”). La sfârşitul reprezentaţiei, s-a fluierat teribil, încât a fost nevoie de intervenţia poliţiei pentru a calma spiritele. Dirijorul André Messager a izbucnit în lacrimi iar maestrul s-a baricadat în biroul directorului Operei. ”Această muzică nu va supravieţui pentru că e lipsită de formă”, a prezis Vincent d’Indy, înşelându-se amarnic. Nu numai că a supravieţuit: ”Pelléas şi Mélisande” de Claude Debussy a intrat de mult în galeria capodoperelor teatrului liric.

Costin Tuchilă

________

*) Motivația juriului Premiului Nobel: ”Drept apreciere pentru multilateralele sale actvități literare și îndeosebi pentru operele de dramaturgie, care se disting prin bogăția imaginației și fantezia poetică și dezvăluie, uneori deghizate în basm, o profundă inspirație – adresându-se în același timp, într-un mod misterios, sentimentelor cititorilor și stimulându-le închipuirea.” Olistă a cărților lui Maeterlinck, pe WIkipdia, click aici

**) Ediţie din Livre de Poche, 1989.

***) ”Vieţile marilor compozitori”, București, Editura Lider, 2008.

”Pelléas şi Mélisande”, actul I, scena 1 (O pădure) – George London (Golaud), L’Orchestre de la Suisse Romande, dirijor: Ernest Ansermet

”Pelléas et Mélisande”, actul I, scena 1 (continuare) – George London (Golaud), Erna Spoorenberg (Mélisande), L’Orchestre de la Suisse Romande, dirijor: Ernest Ansermet

”Pelléas et Mélisande”, actul III, scena 1 – Thomas Allen (Pelléas), Ann Howells (Mélisande), dirijor: Sir Colin Davis, Covent Garden, 17 iulie 1978

Vezi Arhiva rubricii Filă de calendar

”Maurice Maeterlinck sau Pasărea albastră a modernismului” de Pușa Roth și Costin Tuchilă Laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1911*), Maurice Maeterlinck (29 august 1862, Gand, Belgia – 6 mai 1949, Nisa, Franța)