#la bobotează

[laivinduroriginal]

Tradiții și Obiceiuri Românești de Sărbători: Actualitate și Reinterpretare Modernă

România este cunoscută pentru tradițiile și obiceiurile sale unice de sărbători, moștenite din generație în generație. De la colinde și urături până la preparatele culinare tradiționale, fiecare regiune a țării are propriile sale ritualuri de Crăciun, Anul Nou și Bobotează. În ultimii ani, românii au început să adapteze aceste obiceiuri, aducându-le în contemporaneitate și reinterpretându-le în…

[alexsavescu]

De Bobotează, la Fălticeni

Fălticeni, 6 ianuarie 2024 Biserica Sf. Nicolae Șoldănești Catedrala Învierea Domnului Biserica Sf. Ilie Biserica Adormirea Maicii Domnului

[dininimapentrumine]

Despre importanța BOTEZULUI la Bobotează!

Botezul lui Isus este pentru noi, credincioșii… •Model– dacă EL a acceptat eu ASCULT! •Mărturie– dacă EL a depus mărturia smereniei eu mărturisesc că sângele lui Isus CURĂȚEȘTE de păcat! •Mesaj Gestul lui Isus, de acum 2000 de ani vorbește și azi. -daca Eu, Mântuitorul lumii, m-am botezat tu ce mai aștepți? -dacă eu, am ales singur la Maturitate tu de ce accepți minciuna? -dacă lui…

[stiriarges]

Pregătiri pentru bobotează la Catedrala din Mioveni

În orașul Mioveni, toate bisericile și parohiile se pregătesc intens pentru sărbătoarea de Bobotează, iar credincioșii Continue reading Untitled

[leontiucmarius]

Preot român, viral pe internet, după ce cade în mare la slujba de Bobotează, în Italia. Reacţia internauţilor: "Gravitația e îndelung răbdătoare"

Preot român, viral pe internet, după ce cade în mare la slujba de Bobotează, în Italia. Reacţia internauţilor: “Gravitația e îndelung răbdătoare”

Un preot român a căzut în mare în momentul în care a vrut să arunce crucea, de Bobotează, în Torvaianica, din Italia. Momentul a devenit viral şi comentat de internauţi.

[stiridinromania]

COMUNICAT AL COMITETULUI NAȚIONAL AL PARTIDULUI S.O.S. ROMÂNIA

Văzând comunicatul de presă transmis de către un grup de foști membri ai Partidului S.O.S România în data de 6 ianuarie 2023, pe canalul media “Știri pe Surse”, considerăm acest gest ca fiind o altă încercare nereușită a unora de a dezbina și a aduce prejudicii de imagine Partidului S.O.S. România, partid al cărui crez și demers politic devine pe zi ce trece mai cunoscut și mai îndrăgit de poporul român, fapt ce atrage astfel de acțiuni dușmănoase. În Sfânta Zi de Bobotează, o zi mare pentru toți creștinii, aceștia au acționat printr-un comunicat de presă calomniator, și iată că, pentru a distrage atenția de la sărbătoarea noastră creștină, aceștia repetă hipnotic scenariul din ziua de 6 decembrie 2022, ziua Sfântului Nicolae, o altă sărbătoare importantă pentru creștini, unde și atunci, ca și acum, au manifestat un dispreț vizibil față de poporul român și față de valorile lui creștine, lansând atacuri la adresa partidului S.O.S. România, un partid creștin și iubitor de Dumnezeu. Manifestarea acțiunilor de vrajbă, clevetire și dispreț nu au ce caută în inima unui creștin, iar aceștia, deși poartă crucea lui Hristos pe piept, nu sunt creștini, ci niște prigonitori ai credinței noastre strămoșești. Toate aceste acțiuni de ură împotriva Partidului SOS România fac din acesta un partid martirizat pentru lupta sa în păstrarea valorilor creștine. Trebuie evidențiat faptul că, în urmă cu o zi, în data de 05 ianuarie 2023, s-a constituit ședința Consiliului Național al Partidului S.O.S România, în cadrul căreia s-a discutat și votat, printre altele, și necesitatea demarării unor proceduri legale, respectiv, întocmirea unor sesizări penale împotriva unor membrii pentru acțiuni considerate nedemne față de partid și ceilalți membrii ai acestuia. Printre cei vizați se aflau și unii dintre membrii demisionari. Dincolo de împrejurarea că niciunul dintre membrii demisionari nu s-a remarcat prin acte politice relevante, cunoscute publicului larg, ei ar fi trebuit să știe faptul că într-o organizație, mai ales într-una politică, cauza și ideologia primează și nu există loc pentru manifestarea mândriei de sine și nici loc pentru slăbiciuni și temeri. O mândrie vădită, situată în afara a ceea ce este creștinește, vine și accentuează faptul că demisionarii nu vor să rămână în umbră și că lumea trebuie să audă de ei și despre calificările lor în societate, că altfel, nu se explică de ce au simțit nevoia să își etaleze public pozițiile sociale. Apoi, teama unor repercusiuni legale a arătat nevoia acestora de a justifica publicului o anume cauză pentru care nu mai fac parte din acest partid. Este regretabil că aceștia au înțeles în mod greșit faptul că pozițiile de conducere ocupate într-o formațiune politică nu conferă titularilor dreptul să le folosească în interes propriu și prin interes propriu ne referim inclusiv și la acela de a obține faima și notorietatea personală. Drumul politic este un drum anevoios, iar cauza nu trebuie să dispară niciodată din mintea liderului. Partidul SOS România are nevoie de lideri, de oameni care pot iubi și urma o cauza dincolo de orice deznădejde. “Conform unui principiu recunoscut, trebuie să știi să te supui ca să fii în măsură să comanzi cum se cuvine”, după vorbele marele filosof Aristotel. 07.01.2023 Descarca comunicatul Read the full article

[stireazileiuk]

Preot la apă. Un slujitor al bisericii a căzut în mare când a vrut să arunce crucea de Bobotează VIDEO

[officialromaniantranslatiuni]

Iordănitul femeilor, Tontoroiul femeilor sau Ziua Femeilor7 ianuarie - noaptea şi ziua de Sfântul Ion.

"Petrecerea zgomotoasă a femeilor căsătorite organizată in ziua şi noaptea de Sântion (7 ianuarie, a doua zi dupa Bobotează) este numită, in judeţele din sud-estul României (Buzău, Vrancea, Brăila, Tulcea şi Constanţa), Ziua Femeilor, Iordănitul sau Tontoroiul Femeilor. Nevestele se adunau în cete de 10-30 de persoane la o gazdă. Aduceau cu ele alimente (ouă, făina, carne) şi, bineînţeles, băutură.

După ce mâncau şi beau din belşug spunând că se iordănesc (sinonim pentru beţie), cântau, jucau, chiuiau, ieşeau pe drum unde înşfăcau bărbaţii iesiţi întâmplător în calea lor, îi ridicau ăi îi duceau cu forţa la râu sau la lac sub ameninţarea că-i aruncă în apă. Aceştia se răscumpărau cu un dar, de obicei cu o vadra de vin, unitate de măsura egala cu 10 litri. Dădeau ce li se cerea şi scăpau. De altfel, nici nu aveau ce face! Se urcau pe o grapa trasă pe rând de alte femei, mergeau prin case şi stropeau cu apă pe cei întâlniţi, făceau tot felul de năzdrăvănii. Acum la Tontoroiul Femeilor cunoscutele norme de bună-cuviinţă ale satului tradiţional erau abolite iar excesele de băutură si petreceri peste măsură tolerate. De altfel, femeile se considerau în aceasta zi mai tari şi cu mai multe drepturi decât noi, bărbaţii: lăsau toate obligaţiile de soţie şi mamă în seama soacrelor şi chiar a bărbaţilor, chefuiau şi se distrau între ele făra să dea cuiva socoteală.

În unele sate ceata femeilor căsătorite primea în rândurile sale tinerele neveste, căsatorite în anul încheiat, printr-o ceremonie specială: acestea erau duse la râu şi stropite cu apă. Elemente ale acestei petreceri de pomină sunt păstrate astăzi de femeile din comuna Pantelimon, din imediata apropiere a Bucureştiului.

Ca origine, ciudatul obicei este o supravieţuire a cultului dedicat zeului Dionisios, care, printre altele, se manifesta prin dansuri frenetice şi extaz mistic inclusiv în cetăţile antice de la Marea Neagra (Calatis, Histria, Tomis)."

Prof Ion Ghinoiu

sursa http://www.crestinortodox.ro/.../datini-obiceiuri...

"Uneori, femeile mergeau din casă în casă cu o căldare plină cu apă, stropind oamenii cu busuioc, parodiind astfel umblatul preotului cu botezul, lucru strict interzis de biserică, dar practicat cu perseverenţă sute de ani. Toate femeile erau obligate să vină la petrecere cu mâncare, băutura urmând a fi cumpărată; de băutură se mai făcea rost şi de la cei întâlniţi pe drum, care, pentru a scăpa de udat şi de aruncatul în sus, promiteau orice."

sursa http://www.traditionalromanesc.ro/.../iordanitul-si...

"toate variantele petrecerilor de femei, care implică secrete şi iniţieri, refac, mai mult sau mai puţin complet, un vechi scenariu, ce ne trimite cu gândul la cultura vechii Europe matriarhale.Maria Gimbutas, referindu-se însă la arhaica religie europeană construită pe cultul zeităţilor feminine, consideră că aceasta a supravieţuit parţial, fiind transmisă pe durată lungă de bunica şi mama familiei."

sursa - Elena Rodica Colta

"Petrecerile de femei – reminiscenţe ale unor vechi mistere ale bătrânei Europe" http://mariaberenyi.hu/Izvorul2006.pdfFoto Colecția Costică Acsinte 

[christmastyme]

DECEMBER 6, 2017 IN CALENDARUL STRĂVECHI BY GORNEANU IULIA

Sân-Nicoară. Moșul Cel Bun, Dezlegător Al Colindelor.

Dacă luna noiembrie e guvernată de sărbători ale Lupilor și ale luminii, luna decembrie stă sub semnul a doi Sfinți – Moși: Moş Andrei şi Moş Nicolae. În amintirea Sfântului Andrei (Sântandrei), lunii decembrie i se mai spune Andrea, Indrea sau Undrea, cu toate că Sf. Nicolae (Sân-Nicoară) este unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendar. Imaginarul popular îi atribuie lui Sân-Nicoară aura unui sfânt bătrân, ca şi anul care se apropie de sfârșit. Este considerat protectorul copiilor, al orfanilor, al văduvelor, al corăbierilor şi al soldaţilor, cel care „păzește” Soarele să nu fugă de pe cer. Se ştie de când lumea că e bun, generos, aducător de bogăție şi noroc iar atunci când își scutură barba, „ninge negreşit”. Dacă trece luna decembrie fără să ningă şi rămâne pământul negru, se zice că a întinerit Moş Nicolae.

Doba magică a colindătorilor

Ziua de 6 decembrie încheie ciclul sărbătorilor dedicate Lupului. Spiritele rătăcitoare care începuseră să capete forţă din cauza îmbătrânirii anului şi a degradării timpului, încep să bată în retragere odată cu intrarea în drepturi a cetelor de colindători. În această zi se aud dobele prin satele noastre, semn că intrăm într-o perioadă sacră, de refacere a timpului pur.

Doba, nelipsită în vechime din recuzita zeilor războiului, însoțește ceata de colindători și îi apără de duhurile malefice, dezlanțuite de haosul provocat de agonia şi moartea Zeului An. În general e confecţionată din piele de câine sau de capră, animale în care țăranii cred că se poate întruchipa diavolul. Funcţia apotropaică a dobei e susţinută şi de ungerea acesteia cu usturoi, plantă magică utilizată împotriva spiritelor rele. Există şi o strigătură de drum care subliniază rolul exorcist al dobaşului: „Eu bat doba, eu colind / Eu duc sacii cu colacii/ Şi vă apăr de toţi dracii”. Totodată, doba are şi un rol de semnalizare iar prin fixarea ritmului, devine instrumentul care ordonează haosul. Aceleaşi funcţii de semnalizare, ordonare şi purificare le au zurgălăii, tălăngile şi clopoţeii, amplificând totodată eficienţa rituală a colindului. Haosul primordial ce pândește sfârșitul anului, poate fi organizat doar prin ritual. Intervenția colindătorilor este obligatorie pentru că doar ei au puterea de a restabili ordinea, de a purifica spațiul, de a reînnoi vremea.

Colindătorii – alai străvechi al zeilor solari

Ceata de Feciori, cea mai arhaică formă de colindat atestată la noi, se adună de Sfântul Nicolae, se organizează după reguli riguros stabilite, urmând să se spargă de Bobotează. Se alege mai întâi gazda, apoi conducătorul cetei -vătaful mare- şi ajutoarele acestuia: vătaful mic, crâşmarul şi colcerul. În toată această perioadă, ceata pune stăpânire pe sat, devenind cea mai importantă autoritate din comunitatea ţărănească. Unele cete sunt însoţite de turcă, altele de steag. În mai multe sate din țară, conducătorul cetei de colindători poartă o bâtă, semn arhaic al iniţierii feciorilor în vechime. Bâta are şi menirea de a înspăimânta diavolii, conferindu-i purtătorului rangul de aliat al forţelor supranaturale pozitive, solare, în lupta împotriva celor malefice, ale întunericului.

Există şi o veselie la casa gazdei în timpul funcționării cetei, reminiscenţă a sărbătorilor dionisiace legate de moarte şi renaştere ca mod de a reacţiona la crizele din viaţa divinităţii, a lumii şi a omului. Turca sau capra, divinitate taurină de origine indoeuropeană, se naşte simbolic la confecţionarea măştii cu acelaşi nume, petrece cu ceata de feciori şi apoi moare de Bobotează pentru a renaşte împreună cu timpul calendaristic cu care se confundă. Moartea simulată a caprei, urmată de ospăţului feciorilor, sunt reminiscenţe ale sacrificiului regelui Saturnaliilor. Prezenţa măștii, a jocului, împlineşte colinda şi are o funcţie augurală, vechiul sincretism dintre cuvânt, muzică şi dans fiind întâlnit până astăzi. Trecerea colindătorilor pe uliţele satului constituie un parcurs magic, adevărat brâu protector ce cuprinde întreaga comunitate, iar colinda îndeplineşte rolul unui cântec-urare, care se repetă şi se reactualizează la fiecare casă, dând putere de împlinire cuvântului rostit.

Toate aceste vestigii străvechi, prezente în perioada postului Crăciunului, sunt puse sub semnul sacralităţii. Chiar dacă reminiscenţele serbărilor antice marcate de ospeţe, jertfe animaliere, rituri de purificare şi practici oraculare au ajuns până la noi, creştinii respectă întocmai restricţiile alimentare, ceremoniale şi de comportament impuse de post, pentru a întâmpina cum se cuvine marele praznic al Naşterii Mântuitorului, cea mai fastuoasă sărbătoare a românilor.

Sfântul Nicolae

Celebrat astăzi și pus sub semnul Sfântului protector, unul dintre cele mai populare nume de la noi este de sorginte grecească, Nikolaos fiind o contopire a cuvintelor nikao – „a învinge“ și laos – „popor“.

„Sfântul Nicolae este episcop de Myra în Lycia (în Anatolia, Turcia), în prima jumătate a secolului al IV-lea. Este sărbătorit pe 6 decembrie, iar mutarea moaștelor lui la Bari, pe 9 mai. Mărturiile istorice despre viața lui sunt foarte puține și confuze. Ceea ce este sigur, este faptul că a fost un episcop cu o viață sfântă. Conform tradiției, a suferit din cauza persecuțiilor din timpul împăratului Dioclețian și apoi a fost prezent la lucrările conciliului I ecumenic de la Nicea (325). A murit între anii 345-352. În secolul al VI-lea, împăratul Iustinian i-a construit o biserică, iar mai târziu, în jurul anului 840, împăratul Vasile Macedoneanul a dispus construirea unui oratoriu în curtea lui imperială. În vestul creștinătății, papa Nicolae I îi dedică o biserică în Lateran (cca. 860). În rândul populațiilor germanice, cultul lui este răspândit de către principesa Teofana, o bizantină căsătorită cu împăratul Otto al II-lea (973-983). Din mărturiile timpului, reiese că în anul 1087, moaștele lui furate de soldați italieni au fost duse la Bari, unde se află și astăzi în bazilica care îi poartă numele și unde există și un institut de studii care are ca scop principal cunoașterea și promovarea spiritualității orientale și a unității dintre părțile orientală și occidentală ale creștinătății. In Franța și Germania, mai mult de 2000 de biserici sunt dedicate acestui sfânt, și aproape 400 în Anglia, Rusia, Italia, Grecia, România, etc. Foarte multe persoane îi poartă numele, semn evident al venerării de care se bucură.

Conform scrierilor în care istoria cu legenda se împletesc, sfântul episcop a eliberat trei ofițeri condamnați pe nedrept. Tot el a procurat zestre pentru trei fete sărace și a salvat de la moarte trei tineri condamnați fără vină. Din aceste istorisiri pietatea, imaginația și fantezia populară au contribuit la nașterea unor tradiții folclorice care îl prezintă pe sfântul Nicolae ca cel care în secret aduce daruri pentru copii și pentru persoanele corecte, iar pentru cei care au greșit, au făcut rele, el vine cu o nuielușă pentru a-i îndemna la convertire. În teritoriile de limbă anglo-saxonă, numele lui devine Santa Klaus și este asociat cu Moș Crăciun. ” http://emildumea.ro

https://iuliagorneanu.ro/2017/12/06/san-nicoara-mosul-cel-bun-dezlegator-al-colindelor/

[no-one-understand-my-soul]

nu știu care, cum stă treaba cu seara de 5spre 6 ianuarie de Bobotează, dar am zis să pun și eu fir de ață roșie la inelar și busuioc sub pernă"să mi visez alesul"..cum se face că tot pe tine te-am visat..?

[alexsavescu]

Boboteaza la Fălticeni - Imagini de arhivă

Boboteaza la Fălticeni – Imagini de arhivă

ARHIVĂ FOTO – ALEXANDRU SĂVESCU / 2005 – 2018 Biserica Adormirea Maicii Domnului Biserica Sf. Ilie Catedrala Învierea Domnului Catedrale pe stil vechi Constantin și Elena

[acumtv]

Două cutremure de Bobotează

Două cutremure de Bobotează

Joi, 6 ianuarie, chiar de Boboteaza, in România au avut loc două cutremure. De precizat este faptul ca de la începutul anului și pana de Boboteaza au avut loc opt cutremure. Potrivit Institutului Naținal pentru Fizica Pământului, primul cutremur a avut loc pe 6 Ianuarie 2022 la ora 15:19, în zona seismică Vrancea. Seismul s-a produs la adâncimea de 78 km și a avut magnitudinea ml 2.7. Cutremurul…

[globasigbroker]

Sfântul Ioan este sărbătorit în fiecare an, pe 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează.

Potrivit tradițiilor, astăzi se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute în luna decembrie, de Sf. Nicolae.

Tot astăzi, le urăm „Crăciun Fericit” credincioșilor pe rit vechi, decalat în calendarul Iulian cu 13 zile față de calendarul oficial.

La mulți ani, Ioana! La mulți ani, Ion! 🙂

www.globasig.ro

#globasig #asigurări #demnedeîncredere #de19ani

#sărbătoriînsiguranță #sfântulioanbotezătorul

[leontiucmarius]

Îmbulzeală și îmbrânceli la apa sfințită de Bobotează, în Constanța. 150.000 de sticle de agheasmă, pregătite pentru credincioși

Îmbulzeală și îmbrânceli la apa sfințită de Bobotează, în Constanța. 150.000 de sticle de agheasmă, pregătite pentru credincioși

Este îmbulzeală la slujbele de Bobotează. 150.000 de sticle cu apă sfințită au fost pregătite de Arhiepiscopia Tomisului pentru a fi împărțite credincioșilor.

[stiriarges]

Pregătiri de Bobotează, la Mioveni

Pregătiri de Bobotează, la Mioveni

Toate bisericile şi parohiile din orașul Mioveni fac pregătiri pentru Sărbătoarea de Bobotează. Zeci de vase cu apă vor fi sfinţite de către preoţi, (more…)

[stireazileiuk]

Câteva sute de persoane, la slujba de Bobotează oficiată de Înalpreasfinţitul Ciprian Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei pe malul drept al râului Buzău / Cinci tineri au sărit în apă să prindă crucea - FOTO