#Plugușorul

[laivinduroriginal]

Tradiții și Obiceiuri Românești de Sărbători: Actualitate și Reinterpretare Modernă

România este cunoscută pentru tradițiile și obiceiurile sale unice de sărbători, moștenite din generație în generație. De la colinde și urături până la preparatele culinare tradiționale, fiecare regiune a țării are propriile sale ritualuri de Crăciun, Anul Nou și Bobotează. În ultimii ani, românii au început să adapteze aceste obiceiuri, aducându-le în contemporaneitate și reinterpretându-le în…

[urlati]

Plugușorul în Urlați!

Cu stimă,

Echipa URLATI.ro

[laurentiumihai]

Cum să-ți organizezi bugetul pentru divertisment la început de an

Că deja este un nou an, plugușorul este pornit deja, vrei să te distrezi, firește! Nevoia de relaxare nu este un moft, ci o necesitate. Am întâlnit oameni care munceau de dimineața până seara, considerând că doar așa își pot duce sarcinile la bun sfârșit. Nu este cea mai bună filosofie. Când îți dedici întregul timp job-ului sau afacerii, productivitatea muncii scade. Cu alte cuvinte, muncești…

[alexsavescu]

Foto - Obiceiuri de iarnă la Fălticeni , 31 decembrie 2022

Foto – Obiceiuri de iarnă la Fălticeni , 31 decembrie 2022

Mai multe imagini în Galeria foto – Fălticeni Online VIDEO – PLUGUȘORUL DE LA RĂDĂȘENI VIDEO – URȘII DIN CARTIERUL 2 GRĂNICERI VIDEO – URȘII DIN BAHNA ARINI Video – Urșii de la Bogdănești VIDEO – MĂDĂNILE ȘI URȘII DIN LEUCUȘEȘTI

[bartholomaus]

comentarii memorabile

Si cum v-ati inteles, ce este "patrimoniul cultural" care  trebuie pastrat? Cumva si bisericile sasesti care se prabusesc una după alta si in care azi sunt tinute vaci? Si cine exact este membru al “minoritatii germane"? Cine are parinti germani, bunici, strabunici sau doar a absolvit o scoala germana sau vorbeste germana sau stie cum se numeste Brasovul pe saseste, sau poate ajunge să aibă un caine ciobănesc german? Cine sa fie acea "minoritate germana" pentru care voi munciți necontenit? 

--

Se tot vorbește ca am fi in evul mediu, ca aici la noi baza,  fundamentul este religia creștina așa cum era atunci, înainte de reforma și iluminismul din vest (care nu au existat la noi). Ar fi bine dacă ar fi așa. La noi NU exista creștinism așa cum era el înțeles in evul mediu din vest. Noi încă suntem in epoca pre-creștină, păgână. Temele sunt așa: descânt și deochi, ghicitoare și vrăjitoare, plugușorul, capra, umblatul cu ursul, leacuri băbești și mai nou obsesia cu zodiacul și astrologia. Pai dacă veneai cu de astea in vest in timpul inchiziției - te ardeau pe rug, nu scăpai. Si nu e de mirare - la noi creștinismul a venit târziu, cu sute de ani mai târziu decât oriunde in Europa de fapt. Și încă ceva - biserica la noi are o latura magică precreștină de fapt. La noi in biserică nu se vorbește de biblie sau de pilde pentru viața de zi cu zi, despre doctrina sau dogmă - este un spectacol cu muzica și texte greu de înțeles, repetate, incantații - pentru subconștientul irațional nu pentru creier. Mai aproape de ritualuri păgâne (de tipul misterelor din eleusis de exemplu) decât de orice altceva mai evoluat. Si ne rugam mai degrabă la multi zei nu la unul singur - fiecare zeu cu treaba lui ca in perioada păgână (doar ca acum nu ii numim zei îi numim sfinți). Și oricum - oamenii merg la noi la biserica ca tranzactie - ai făcut prostii dar dacă treci pe la popă sau donezi ceva ești iertat. Și repeți asta de câte ori vrei. E ok. Pentru răspunsuri la ce întrebări ai însă - mergi la ghicitoare sau citești zodiacul, nu vorbești cu preotul. Deci aicea suntem. 500 de ani decalaj economic si cultural cu vestul. La nivel de religie decalajul este si mai mare, probabil 1000 de ani. Vai de lume.

--

Prea puțini țărani înțeleg că este și asta o știință, că trebuie școală chiar și pentru agricultură, zootehnie etc.

--

Vad la mine in sat "agricultura": o groaza de stane aparute dupa 1990. Livezile sunt taiate sau neglijate si folosite ca si pasune pentru oi. Merii sunt scuturati si fructele date oilor. Ciresii taiati de tot. Viile au ramas doar in amintirea unora. Stalpii de hamei taiati si vanduti la fier vechi. Platim (cu totii din UE) subventie pentru oi, care sunt ulterior incarcate pe vapor si exportate in afara UE. Care e logica unei subventii acordate pentru un produs care nu are cerere pe piata locala, nationala si europeana si mai distruge si restul activitatilor agricole? Anual, cand se incaseaza subventiile din agricultura apar 3-4 masini noi si beneficiarii isi modernizeaza casele. Zero initiative pentru a lucra in cooperativa sau a da plus valoare /prelucra mai departe materia prima din partea fermierilor. Iar daca te apuci de procesat apar desteptii de la diferitele agentii si directii sa-ti spuna ce/cum nu se face. Sistemul pute rau de tot, mai ales de sus.

Eu acuma recent am reclamat la garda de mediu o situație. În apropierea mea sunt două stâne, una într-o fabrică părăsită și alta într-un sit Natura 2000, fostă livadă, unde mergeau oamenii pentru recreere. Zonă frumoasă. În ultimii ani au tăiat tot ca să facă garduri și mai rău, câinii fără jug au cam distrus sau speriat orice urmă de vietate. Recent m-am plâns că nu pot ieși din localitate fără să fiu atacat de câini de stână. Nu mă mir că nu mai au unde să meargă urșii. Subvențiile astea fac mult mai mult rău decât bine. Dezastrul lăsat în urmă de stâne, mai ales eroziunea solurilor în zonele de dealuri, costă mult mai mult decât eventualele beneficii ale acestor practici fals numite agricole.

Trebuie asigurata o diversificare a practicilor agricole pe o anumita zona si subventiile trebuie folosite in asa fel incat sa nu dauneze mai mult decat ajuta. Iar Agricultura + Green Deal trebuie corelata: degeaba vindem carne la 2000-3000 de km de aici si importam fructe de la aceasi distanta... Poluarea rezultata prin deplasare, stocare s.a.m.d. de este complet gratuita si rezultat direct al subventiilor!

Toata lumea se lamenteaza de saracul fermier roman...  O fi fost intentiile bune, dar rezultatul se vede. Fermierii produc pe ce primesc subventia maxima, nu de ce e nevoie. Pe oi iei subventie pe teren + cap de animal, deci 2 subventii. Exista aparent o regula: daca ai pasune, trebuie sa ai si animalul care sa pasca acolo, altfel nu iei banii. Majoritatea oilor sunt oi de carne, foarte putini (si doar cei "adevarati") mulg oile de 3x pe zi si produc produse lactate. Restul vand animalele nascute in primavara pe parcusul anului. Doar business. Nici nu mai vorbesc de suprapasunat si de faptul ca multi NU isi asigura necesarul de fin pentru iarna si scot oile pe camp din lipsa de mancare. In sate exista de regula vreo 5-15 proprietari/concesionari de teren care fac agricultura intensiva si incaseaza zeci de mii de euro subventie anual. Restul sunt ferme de subzistenta (care in 5-10 ani o sa dispara complet). "Ciobanii" nostri sunt niste prosperi oameni de afaceri care castiga de vreo 5-20x mai mult decat restul satenilor, nu contribuie cu nimic in economia/cultura/viata locala si mai ai si de furca cu ei  cand incerci sa pui ceva pe picioare. Si totul cam pe banii nostri...

o mare parte a Transilvaniei (dau exemplul asta pentru ca atat cunosc) nu a avut o traditie atat accentuata a cresutului de animale si o mare parte a peisajului este un peisaj cultural (adica facut de mana omului). Terasele din Biertan au fost amenajate de oameni, iar livezile de ex. au nevoie permananta de mentenanta. Cat despre turismul rural: reprezinta cel mai scurt lant alimentar posibil: direct de la producator la clientul final. Din pacate combinatia dintre agricultura intensiva si turismul de masa nu prea incurajeaza nimic sustenabil...

--

Naate Masangazira are you idiot? First of all, that continent was divided into several internal nations that fight between them. In fact that nation sell the slave to the European empires. Second, his "division" was just a way to guarantee peace between the empire and avoid unnecessary colonial wars. And the last thing, the German empire and several others created the infrastructure necessary in the continent for the formation of the future African countries. School, cities, government structures, communication routes, ports. Etc, etc. 

---

Nefericiții sași! Veniti in Transilvania in timpul regalitatii timpurii a urmasilor Sfântului Rege Ștefan, in scop de aparare si dezvoltare economică au pierdut in mai putin de 100 de ani totul, victime ale politicii la "modă", incepand cu dualismul  austro ungar adica aparitia statului national ungar si terminand cu "averea intregului popor" din RPR si RSR. S-au pierdut si ei, fizic, in oceanul germanic, lăsând în urma lor, nostalgia arhitectonică unică! Germania arhitectonică, devastata ireparabil de bombardamentele aliate, are in Transivania , respectănd proportiile, o amintire ce ar trebui salvată. 

--

Sunteți simbolul perfect al ortodoxiei românești contemporane: rea și țâfnoasă cât cuprinde, incultă dar cu pretenții de persoană cultivată, habotnică și bigotă, xenofobă, ultra-naționalistă în sensul cel mai rău posibil, iubitoare de extremism, fără nici o urmă cât de mică de atitudine creștină, în sensul tradițional (bunătate, toleranță, blândețe, smerenie etc). Du-te stimată doamnă la Șoșoacă și ascultă Activenews și lasă-mă în pace!

--

Experiența mea mi-a arătat că din zona ”uniformelor” provin cele mai multe susțineri ale istoriei-propagandă. Poate nu postează ei atât de mult, dar ei sunt marii susținători ai acestei direcții de gândire, acceptată Stat, de Academie și de BOR. E practic temelia, pe care se sprijină românismul și cultura populară. Această Istorie-propagandă națională fundamentată inițial (motivele sunt de discutat) de marii istorici gen Iorga, Pârvan, Giurăscu, Daicoviciu etc și apoi dusă la extrem de regimul lui Ceaușescu sunt filosofia politico-ideologică de bază a României, indiferent de regim. Deși această narațiune e falsă și manipulată ideologic într-un procent nepermis de mult! Însă este susținută de principalele instituții ale Statului: Biserica, Armata, Academia... Armata e hiper-ultra-naționalistă în înțelegerea Istoriei. Mi-au spus-o mulți militari și ofițeri, foști si actuali.  Cunosc un singur militar-istoric foarte cult (sigur sunt mai mulți) și echilibrat în ce spune. La fel, ultra-naționalisti par să fie ofițerii SIE, cel puțin o aripă, mi s-a spus. Mult mai puțin cei din SRI.

--

Făină perspectiva asta, dar cred că ar arăta și mai bine dacă ar fi casele restaurate și zugrăvite in mod tradițional! Fără intervenții chicioase, cum din păcate se întâmplă tot mai des în aceste zone!

--

Sasii au avut de 800 de ani dulap.. dar noi nici cuier n-am avut.

--

Sighisoara - "Gresesti" cu pietrele! Nici ele nu au ramas (ma refer la pavaj), ci au fost scoase ilegal de un fost primar diliu, ultracorupt si pesedez si inlocuite prin 2008-2009 pe bani multi cu un pseudopavaj pseudoistoric.Suntem Caracalul Transilvaniei in privinta asta - fara sa vreau sa jignesc Caracalul, comparandu-l cu imbecilitatile comise de administratia publica sighisoreana, mai ales pana prin anul 2008. 

--

Fapte domnule, fapte! Anunțul tău ar trebui să sune așa : azi dimineață s-a inaugurat drumul expres Bistrița Năsăud - Dej! Lucrarea a durat XX luni, a costat X milioane euro și a fost executată de firmele X, Y și Z! No, ce zici? Te bagi la asemenea anunțuri? Nu te bagi că nu ești în stare de așa ceva, tu în afară de promisiuni și de semnat precontracte și contracte nu ești în stare de nimic!

--

Ana Popescu Stimată doamnă: -Eu sînt român.Am avut privilegiul să mă nasc,trăiesc în Sibiu.Am crescut alături de copii sași și maghiari.Am muncit în intreprindere alături de sași și maghiari.Părerea mea:-Sașii și maghiarii cu care am muncit erau-înainte de 89-cei mai buni meseriași din intreprinderea în care am muncit.Au instruit mulți "români pe veci stăpîni"veniți pe acoperișurile vagoanelor de peste munți.Acești români-tipic românesc-la puțin timp au ajuns să-i denigreze pe sașii și maghiarii care le-au dat "pîinea și cuțitul" în mînă.Prin sacoșe și damigene "românii verzi pe veci stăpîni"ajungeau cu hau-hau prin pcr apoi își băteau joc de cei care i-au calificat.Cei mai serioși și paroliști oameni pe care i-am cunoscut eu în 54 ani de trai în România sînt reprezentanții etniilor din Transivania.Mergeți vă rog doar în orașe de aceeași mărime din Transivania și exteriorul arului carpatic și apoi postați cu mîna pe inimă diferența.Atît între orașe cît și între ADEVĂRAȚII TRANSILVĂNENI și ceilalți locuitori ai României.

--

Romanii sunt mai spalati pe creier decat pe maini.

--

Nu serios? Firmele alea din București și Ilfov, care au fost silite să-și mute sediul central la Bucureșt (ca Ursus) oare de unde își încasează veniturile? Strict din București sau și prin sucursalele din țară? Și care e ponderea veniturilor obținute din țară și care exclusiv în București și SAI? Până când există tertipuri murdare- toate firmele de leasing auto au sediul în București, deși majoritatea veniturilor le obțin în provincie; până când parcurile auto ale firmelor și instituțiilor cu sediul central în București se asigură acolo, nu în provincie, unde funcționează majoritatea; până când sunt sute și mii de asemenea tertipuri- hai să fim serioși, putem să credem asemenea statistici măsluite? Suntem și noi, din nefericire, după anexarea de la 1918- 1919, parte a Balcaniei, unde statistica e mincinoasă încă din vremea Bizanțului. Grecia a tot raportat mincinos la Bruxelles până i-a ieșit pe nas și s-a trezit în colaps economic. Iar statistica română e falsificată cu un scop precis- și se bazează pe o contabilitate falsă.

[stiri-noi]

Ionel Sandu, managerul Radical Grup: „O susțin pe Geanina Onilă! Va fi un primar bun, pentru toți albeștenii!”

O ȘANSĂ PENTRU ALBEȘTI… Geanina Onilă, un tânăr politician liberal din comuna Albești, are toate șansele pentru a ajunge primarul Albeștiului, după 27 septembrie. Are proiecte, are idei inovatoare, are viziune. Și, mai presus de toate, este cu sufletul alături de cei din comuna sa natală.

Ideea înființării unei piețe de legume și de fructe în zona Crasna, la Drumul European 581, l-a atras pe omul de afaceri Ionel Sandu, managerul general al Radical Grup, fiu al comunei Albești.

„Da, după analiza platformelor celorlalți, văzând ce idei și ce proiecte au fiecare, am decis să o susțin pe Geanina Onilă. O tânără cu charismă, care poate continua proiectele începute de fosta primăriță, Monica Amancei.

Aș vrea să remarc un lucru: de la Revoluție și până ce doamna Amancei a ajuns la primărie, Albeștiul nu a avut primar. Cât timp a stat în fruntea comunei, ne-a scos din noroaie, a făcut un cămin cultural și o școală, s-a zbătut pentru a scoate comuna Albești din conul de umbră în care căzuse.

Trebuie să recunosc, ca fiu al comunei, că am apreciat faptul că doamna Amancei s-a implicat în tot ce înseamnă activitățile Bisericii, atât personal, cât și din partea instituției.

Am susținut-o în toate proiectele legate de comunitate, pentru că îmi iubesc plaiurile natale și consătenii, și cât voi trăi voi fi legat de aceste pământuri”,

recunoaște Ionel Sandu.

Sunt și câteva neîmpliniri ale fostei administrații, pe care managerul Radical Grup dorește să le expună.

„Am avut cu doamna Amancei o discuție ca de la om și am rugat-o să instituie o Zi a Comunei, pentru că, pe lângă munca de zi cu zi, la o astfel de zi toată comuna se distrează și se simte bine. Mereu mi-a spus: „Stați, să termin de asfaltat”.

Și am tot așteptat, până ce părinții mei au murit și nu au putut să vadă și ei cum arată o zi a satului. Le plăcea tare mult de Irina Loghin, ar fi dorit s-o vadă măcar o dată. Ori, eu am ajutat alte comunități să o vadă și s-o asculte pe această doamnă a cântecului popular, l-am adus și pe Ion Paladi, dar nu am putut s-o duc pe Irina Loghin în comuna mea natală. Au murit părinții mei cu durerea asta în suflet, că nu au văzut și ei cum arată ziua comunei Albești, s-o vadă pe Irina Loghin cântând în comuna lor.

Trebuie, NEAPĂRAT, o zi a comunei Albești. Nimerit ar fi să se țină de Sf. Dumitru, pe vremuri era zi de bâlci la Crasna. Rog viitorul Consiliu Local ca prima hotărâre pe care o vor lua să fie instituirea unei zile a comunei Albești.

Să se facă o dezbatere publică și fiecare cetățean să spună când ar dori să avem o zi a satului. Fiii comunei trebuie să aibă un motiv în plus să revină acasă, să ne întâlnim cu toții și să petrecem de ziua noastră”,

propune omul de afaceri vasluian.

Un alt lucru pe care fiul Albeștiului îl reproșează primăriței Monica Amancei este faptul că „nu s-a implicat absolut deloc în atrage fonduri europene, nu a mers pe atragerea de fonduri UE”.

Și, iată, ajungem la un punct sensibil, în care se naște o întrebare: poate Geanina Onilă să fie primarul pe care și-l doresc albeștenii?

„Răspunsul meu este unul singur: DA. O spun din toată inima. Chiar dacă lumea spune că nu are experiență, se va înconjura de oameni cu viziune, capabili să ducă Albeștiul mai departe, să facă din comuna noastră o localitate europeană”,

explică Ionel Sandu.

Managerul general al Radical Grup susține întrutotul proiectul pieții de legume de la Crasna, promovat de candidata PNL la primăria Albești, Geanina Onilă, și spune că va fi șansa de dezvoltare economică a localității.

Și ar mai fi un lucru demn de luat în calcul de viitoarea administrație a Albeștiului.

„În 2018, am reînviat tradițiile de Anul Nou, un proiect susținut de mine, în care am prezentat Jienii, Haiducii, Arachii, Trupa lui Codreanu, Plugușorul. Am folosit, atunci, costume împrumutate de la alte comune, iar spectacolul a avut mare succes. De asta spun că noua conducere a primăriei va trebui să acceseze fonduri europene, să achiziționeze costume și tot ce este necesar pentru a reînvia tradițiile la Albești”,

a mai spus Ionel Sandu.

[albacarolinatv]

PLUGUȘORUL CAPITALISMULUI AUTOHTON - Dan Fonoage

PLUGUȘORUL CAPITALISMULUI AUTOHTON

Aho, aho, urați cu noi, Plugușor cu șase boi, Plugușor ce aduce anu’ Cu belșug si-n mână banu’. Plugușor cu patru roate, Are țara chiar de toate. Avem pâinea ca un tort Cu făină din import. Carnea-i multă, dar puțină, Ne-a curtat pesta porcină. Merele-s mai mari ca pâlnia Că le-aducem din Polonia Și căldura-i multă-n case Că ne dau străinii gaze. Gazele ce-au fost a noastre În-alte vremuri, mai albastre. Și curentu-i tot așa, Numai alții ni-l pot da, Că l-am lepădat demult, Ne-ncurca, era cam mult. Iarna-i grea, belșugu-i mare, Stau colacii-n galantare Peste tot îi numai miere De te lingi pe bot, măi, vere. Banii curg de-ți rupe sacu’ Buzunaru-i gol, săracu’. Avem fonduri europene Să ne cumpărăm izmene. Nici vorbă de sărăcie, Mai degrabă de magie, Că privești pădurea-n zare Cum te uiți așa dispare. Rămâi mut și plin de spume Cum se poate așa minune!? Dar nu-i bai, avem de toate, Aurul ne stă pe spate, Și noi credem că-i a nost’, Dar se pare că a fost. Ce să-i faci, nu-i supărare, Că românu-i vesel tare, Chiar și-atunci când e lipsit Nu-i năcaz, i-obișnuit. Ș-apoi stă, mai șede-un pic Și zice că nu-i nimic. Plugușor din patru sate Vă urăm s-aveți de toate Anul Nou vouă vă fie La multi ani cu bucurie! La mulți ani s-aveți noroc Mult belșug și spor la vot! Dan Fonoage, scris în noaptea de 29/30 decembrie 2019. Read the full article

[exclusivfm]

Foarte important ! http://bacaupress.ro/archives/2461

LA CARACLAU Plugusorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K

LA CARACLĂU, comuna Bîrsănești, județul Bacău, Plugușorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K.

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala http://bacaupress.ro/archives/2461

LA CARACLAU Plugusorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K

LA CARACLĂU, comuna Bîrsănești, județul Bacău, Plugușorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K.

[bacaupress]

LA CARACLAU Plugusorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K LA CARACLĂU, comuna Bîrsănești, județul Bacău, Plugușorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K.

[electrostar]

LA CARACLAU Plugusorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K

New Post has been published on http://bacaupress.ro/archives/2461

LA CARACLAU Plugusorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K

LA CARACLĂU, comuna Bîrsănești, județul Bacău, Plugușorul Tineretului FILMARE EXCLUSIV TV UHD 4K.

[alexandra-turony87-blog]

  Plugușorul este o urare de bine și are ca scop aducerea de prosperitate și belșug pentru gazdă. Se poate merge cu plugușorul de Anul Nou. Urarea este realizată în general de băieți, dar ocazional pot fi implicate și fete.  Este un străvechi obicei agrar și simbolizează un rit de fertilitate care urează recolte bogate pentru noul an. Precum îi spune și numele, colindătorii poartă cu ei un plug frumos împodobit cu flori, panglici și alte decorațiuni. În trecut era folosit de țărani pentru a aduce urări autorităților din satul lor. Se merge cu plugușorul de seară până dimineața când soarele răsare. În zilele noastre mersul cu plugul este mai puțin răspândit, acesta fiind înlocuit cu un buhai. Buhaiul este un fel de toba din lemn acoperită cu o piele de animal, în mijloc fiind puse câteva fire de păr de cal.

Alături de plug și textul recitat, se folosește și clopoței, buhai și pocnituri de bice. În unele locuri pot fi implicate și instrumente muzicale precum fluier, tobă, cobză, vioară, etc. Versurile plugușorului diferă de la regiune la regiune. În prezent există mai multe variante ale acestei urări, dar toate au câte ceva în comun.  Mai jos am scris varianta plugușorului care este recitat în zona Ardealului.

    Plugușorul !

Aho, aho, copii și frați ! Stați puțin și nu mânați,

Lângă boi v-alăturați, Și cuvântul mi-ascultați:

S’a sculat mai amu, Bădică Traian

Si-a încălecat, Pe-un cal învătat,

Cu numele de Graur,, Cu șaua de aur,

Cu frâu de mătasă,, Cât vita de groasă.

Și în scări s’a ridicat, Ca s’aleagă-un loc curat

De arat și semănat. Și’n curând s’a apucat,

Câmpul neted de arat, În lungis, și’n curmeziș

S’a apucat într’o joi, C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei, În coada cu dalbei,

În frunte țintăței. Mânați flăcai: hăi, hăi!

Ziua toată a lucrat, Brazda neagră a răsturnat

Și prin brazde-a semănat, Grâu mărunt și grâu de vară,

Să dea Domnul să răsară. Si când lucrul a sfârșit

Iată, mare, s’a stârnit, Un vânt mare pe pământ

Și ploi multe după vânt, Pământul de-a răcorit

Si sămânța a’ncolțit La lună, la săptămână

Îsi umplu cu aur mâna. Și se duse ca să vadă

De i-a dat Dumnezeu roadă  Și de-i grâul răsărit

Și de-i spicul aurit.,  Mânati flăcăi: hai, hai!

Traian iute s’a întors… Și din grajd pe loc a scos

Un alt cal mai năzdrăvan, Cum îi place lui Traian:

Negru ca corbul, Iute ca focul,

De nu-l prindea locul; Cu potcoave de argint

Ce sunt spornici la fugit. El voios a’ncălecat,

La Tighina a plecat, Și oțel a cumpărat

Ca să facă seceri mari, Pentru secerători tari.

Si să facă seceri mici, Pentru copilași voinici.

Și-a strâns fine și vecine, Și vreo trei babe bătrâne,

Care știu rândul la pâne; Și pe câmp i-a dus

Și pe toți i-a pus, La lucrul pamântului, În răcoarea vântului.

 Ei cu stânga apucau Și cu dreapta secerau

Și prin lan înaintau De părea că înotau.

Mânati măi: hăi, hăi!

Altii în urma lor legau, Și clăi mândre ridicau,

Apoi carele’ncărcau, Și pe toate le cărau

În capul pământului, În bătaia vântului.

Arie pe loc făceau, Și grâul îl treerau;

Harabale încărcau, Și la moară le porneau.

Și turnau deasupra’n cos, Grâu mărunțel de cel ros,

De sub piatră în covată, Curgea făina curată.

Traian mult se bucura, Zeciuiala morii da

Si voios se înturna. Iară mândra jupâneasă

Auzea tocmai din casă, Chiotul flăcăilor

Scârtâitul carelor. Mânați măi: hăi, hăi!

În cămară ea mergea, Și din cui își alegea

Sita mare și cam deasă, Tot ca pânza de mătasă

Și cernea, mare, cernea, Ninsoare se așternea;

Apoi pâne plămădea, Și-o lăsa până dospea;

Colacei că învârtea, Pe lopata mi-i culca

Și’n cuptor mi-i arunca; Apoi iară cu lopata,

Rumeni îi scotea și… gata!, Atunci ea’mpărțea vreo cinci,

La flăcăii cei voinici, Și’mpărțea trei colacei

La copiii mititei. Mânați măi: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an, Holde mândre lui Traian,

Asfel să dea și la voi, Ca s-avem parte și noi.

Să vă fie casa, casă; Să vă fie masa, masă;

Tot cu mesele întinse, Și făcliile aprinse.

Și la anul să trăiti, Să vă găsim înfloriți,

Ca merii, Ca perii,, În mijlocul verii,

Ca toamna cea bogată, De toate’ndestulată.

Aho, aho!

6. Sărbătorile de Iarnă. Mersul cu Plugușorul Plugușorul este o urare de bine și are ca scop aducerea de prosperitate și belșug pentru gazdă.

[news24hrou]

La mulți ani, 2019. Când se merge cu Plugușorul in Romania La mulți ani, 2019. Când se merge cu Plugușorul in Romania http://bit.ly/2SugNvc

[rcpc]

Day 53: Plugușorul! Uratura! Haitura! 

The word ”plugușorul” translates literally to ”the plow”, but I'm not writing about agricultural tools in this post.

From the Peace Corps Moldova book Sărbătorile de Iarnă: Winter Celebrations: ”On New Year's Eve, whether it's celebrated old style [on January 13th] or the new style [on December 31st], teenagers and young people go from house to house and present the "urătura”. An ”urătura” is a verse that wishes the family good luck, good health and happiness through the year. People say that the traveling group of ”urătorii”(people performing this) is ”cu plugușorul” (with the plow) or ”cu uratul” (with wishes). Different people say different parts, but often repeat the call ”hăi, hăi”, which is a sound like ”giddy-up” or ”hya” that is used to urge along oxen.”

Appreciating the travelling troup of good-wishes, I worked with my tutor and my peers in the Health Education program to film us doing an urătura/plugușorul. The intent was to show our gratitude to our partners for their support of our time in Moldova by trying to join in on a local tradition.

Because we were lacking the proper clothing (the national costume) and objects beyond the bell (drums, braided bread rings, a staff), I’ve linked above a video of five tenth-grade boys performing an urătura/plugușorul at a school event for New Years/Christmas.

———————–

To see all of the 100 Things We Love About Moldova that have been posted so far, click here.

[stiri-noi]

Până când se merge cu Sorcova, Plugușorul și Semănatul. Obiceiuri și tradiții pentru primele zile ale anului

[stiri-noi]

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile. Ce nu e bine să faci în prima zi din an