#fost șef al Poliției Române

[jurnaldeoltenia]

Șeful AEP și un fost șef DGA, declarați plagiatori - decizia CNATDCU

Șeful AEP și un fost șef DGA, declarați plagiatori – decizia CNATDCU

Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), rămâne fără titlul de doctor în științe după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în mod oficial, retragerea distincției academice pentru plagiat, anunță PressOne. Aceeași decizie de…

[news24hrou]

DIICOT: Urmărire penală in rem după ce fostul ministru Doina Pană s-a plâns că ar fi fost intoxicată cu mercur

Procurorul-șef DIICOT, Felix Bănilă, a anunțat, miercuri, că a fost începută urmărirea penală in rem pentru constituire de grup infracțional organizat și tentativă de omor după plângerea fostului ministru Doina Pană, precizând că încă nu există un suspect, dar că au fost audiate multe persoane.

Felix Bănilă a declarat, miercuri, că, la începutul lunii februarie 2018, fostul ministru Doina Pană a făcut o sesizare către organele de poliție acuzând că ar fi fost intoxicată cu mercur.

“Organele de poliție din cadrul Direcției de investigații criminale a IGPR au formulat o sesizare, nu este sesizarea noastră, au formulat ei o sesizare din oficiu pe care ne-au înaintat-o și tot în luna februarie s-a început urmărirea penală in rem pentru două infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat și tentativă de omor. Urmărirea penală la acest moment se desfășoară in rem, nu avem niciun suspect, însă în cauză au fost audiate multe persoane și s-a efectuat și un raport de expertiză medico-legală. Sunt mai multe versiuni de anchetă pe care procurorul le analizează, dar la momentul acesta nu putem face publice prea multe amănunte, țin de apanajul procurorului de caz și așa cum publicul larg are interesul să cunoască evoluția acestei cauze, vă dați seama că interesați sunt și cei vizați de această anchetă”, a declarat procurorul-șef DIICOT, la sediul CSM.

Întrebat dacă declarațiile de până acum din dosar au fost de ajutor, Felix Bănilă a replicat: “Sunt de ajutor, dar ancheta încă nu este finalizată”.

Surse apropiate anchetei au precizat pentru MEDIAFAX că în cauză a fost audiată și Doina Pană. Fostul ministru a depus o plângere la Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române, însă cauza a fost trimisă la DIICOT. Pană a depus, de asemenea, mai multe documente medicale prin care reieșea că aceasta avea, în organism, o cantitate dublă de mercur.

Fostul ministru al Apelor și Pădurilor Doina Pană a declarat că ar fi fost intoxicată cu mercur. ”Problema e veche și nu aș fi intervenit dacă nu era acel articol de presă care duce în derizoriu o situație foarte gravă. Eram ministru al Pădurilor, în guvernul Tudose când s-a întâmplat. Am început să mă simt foarte rău, am mers la medic, am aflat că aveam probleme foarte mari cu inima, am urmat tratament, dar mă simțeam tot mai rău. Am făcut apoi o analiză toxicologică unde am descoperit că am fost intoxicată cu mercur în cantitate mare. Am făcut plângere la poliție abia când am demisionat. E o anchetă în derulare și sper din suflet să îi prindă”, a spus Doina Pană, la Antena 3.

http://bit.ly/2COPVyX http://bit.ly/2W5V9T8

[alexsavescu]

Noului inspector general al Poliției Române a fost învestit în funcție

Noului inspector general al Poliției Române a fost învestit în funcție

Astăzi a avut loc învestirea în funcție a noului inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române, domnul chestor general Ioan Buda. Ședința s-a desfășurat la sediul IGPR, fiind condusă de ministrul afacerilor interne, Carmen Dan.

 De asemenea, începând de astăzi la conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a fost împuternicit comisarul șef Adrian Popescu, care a…

[news247worldpress-blog]

Breaking: Carmen Dan a învestit noua conducere a Politiei Române. Mandatul noii echipe – o reformă reală a Poliției

COMUNICAT Nr. 14 din 19 ianuarie 2018   Carmen Dan a învestit noua conducere a Politiei Române. Mandatul noii echipe – o reformă reală a Poliției Ministrul afacerilor interne, Carmen Dan, a avut astăzi o ședință de lucru la sediul IGPR cu întreaga conducere a Poliției Române. Cu această ocazie au fost prezentați noul șef al Poliției Române, chestorul principal Cătălin Ioniță, și noul adjunct al…

[mesagerulneamt]

”Nițică schimbare!”. Așa a fost percepută, de o parte din cadrele ISU Neamț, punerea la dispoziția șefului IGSU a colonelului Ioan Nițică. Au fost, ca peste tot, oameni care s-au bucurat la modificarea ”regimului” și, desigur, au fost și unii care s-au gândit la ”împrejurările determinante” și au realizat că, într-o zi, sistemul îi poate pune la zid extrem de rapid și pe ei. Nu se poate evalua proporția fiecărei categorii și nici nu este acesta scopul articolului, deși ea poate fi lesne intuită. Colonelul Nițică n-a fost un șef în preajma căruia subordonații să se simtă confortabil.

Educat în spirit militar de la 14 ani, a pus disciplina și onoarea mai presus de orice. Tăios, atent la detalii, dur și neiertător – asta e fața pe care o vedeau subordonații săi. Același colonel Nițică era, însă, zâmbet larg, cordialitate, aparentă obediență, când ajungea în preajma prefectului, indiferent cine era el, a președintelui Consiliului Județean, a primarului de Piatra Neamț, indiferent cine era el, și a altor oficialități, indiferent cine erau ele. Răspundea întotdeauna ”prezent” și nu întârzia niciodată. Chestiune de onoare. Și, probabil, de percepție a fiecărui oficial drept un superior.

În fine, același colonel Nițică a adunat tot felul de bombe de prin județul ăsta, cât timp a lucrat la Protecția Civilă, iar după înființarea ISU, din ianuarie 2005, și-a luat cizmele de cauciuc și a fost la inundații sau a coordonat intervenții dificile de stingere a unor incendii de amploare. Și, din păcate, au fost destule în ultimii 12 ani.

This slideshow requires JavaScript.

A făcut, indiscutabil, și greșeli, a avut poate prea multă încredere, în el însuși și în subordonații săi, dar a ținut în mână situațiile de urgență. N-a existat inundație pe o stradă, din Piatra Neamț cel puțin, sau un incendiu de amploare la care colonelul Nițică să nu fie prezent. Nu neapărat din obligație de serviciu. Putea foarte bine să se scufunde în munca de manager și să lase intervențiile pe seama prim-adjunctului și a șefilor de detașamente. N-a făcut-o și nici n-a mimat vreo secundă că este dedicat profesiei. Chiar așa stau lucrurile. A dovedit-o pe vremea când ISU Neamț era ”crud” încă, în 2008, când Siretul a măturat multe din așezările situate de-a lungul albiei și a lăsat oameni sub cerul liber, flămânzi, cu hainele îngropate în mâl și cu animalele înecate în bătătură. A dovedit-o la dinamitarea blocurilor de gheață de pe Bistrița, de unde toată lumea a plecat întreagă după misiuni. A dovedit-o, într-un fel sau altul, în fiecare zi cât a condus instituția. Și nu, colonelul Nițică nu este un erou. Este un om care și-a făcut treaba, mai bine sau mai puțin bine. Numai la incendiul de la fabrica de ciment din Tașca a urcat de vreo patru ori pe silozul unde era pericol să se extindă flăcările, ca să vadă exact cum trebuie acționat.

Exemplele sunt nenumărate, dar nu ne-am propus să-i facem un elogiu, ci doar o analiză. Totuși, recunoașterea meritelor sale a venit direct de la Președinția României, prin cele două ordine ”Bărbăție și Credință”, în grad de cavaler și în grad de ofițer, primite, prin decrete prezidențiale, în 2006 și în 2015.

”Sunt bucuros și mândru, pentru că este o mare onoare să fii decorat de președintele țării”, declara, în 2015, colonelul Nițică. ”Mă rog să-mi termin cariera cu fruntea sus, fără a compromite această distincție, și vreau să am convingerea că mi-am făcut datoria și mi-am onorat jurământul militar, singurul contract pe care l-am încheiat cu Statul Român”.

* Povestea unui dosar

Pe 4 mai 2017, colonelul Ioan Nițică a fost trimis în judecată de Parchetul Militar Iași, sub acuzația de ”omisiunea sesizării”. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Militar Iași, unde a parcurs procedura de cameră preliminară. Pe 21 iunie 2017, instanța a decis să respingă toate cererile și excepțiile formulate de ”inculpat” și a dispus începerea judecății. Pe 23 iunie, colonelul Nițică era deja pus la dispoziție, iar pe 26 mutat la București, unde va lucra, probabil, pe toată perioada procesului, având atribuții de serviciu stabilite de însuși șeful IGSU. Tot pe 26 iunie, colonelul Nițică a contestat decizia din cameră preliminară a Tribunalului Militar Iași, așa că excepțiile și cererile sale vor ajunge la Curtea Militară de Apel București. Abia după ce se va pronunța și această instanță, dosarul va ajunge la judecata de fond.

Dosarul penal întocmit pe numele colonelului Nițică are legătură cu fostul șef al Detașamentul Târgu Neamț, colonelul Dumitru Gavrilescu, atacat cu un cuțit de un țigan din Vânători, în timpul unei intervenții. S-a întâmplat în decembrie anul trecut, la un incendiu de locuință, la care s-au deplasat două echipaje de pompieri.

”Cineva, nu știu dacă dl. Nițică însuși sau cineva de la dispeceratul ISU, ne-a sesizat că este un scandal și comandantul de echipaj a fost atacat cu un cuțit”, a declarat comisarul șef Paul Tablan, șeful Poliției Neamț. ”Fiind vorba despre un cartier locuit de romi, la fața locului au plecat mai multe echipaje de poliție, conduse de șeful Secției Rurale Târgu Neamț, și echipaje de jandarmi. Când au ajuns, una din mașinile de pompieri deja pleca, iar la cealaltă se făceau pregătirile de plecare. Nu era scandal, nimeni nu era agitat și, atunci, polițiștii l-au întrebat pe dl. Gavrilescu ce s-a întâmplat. Dumnealui a spus că nu l-a împiedicat nimeni să desfășoare intervenția, că nu a fost niciun incident, că nu are nimic de declarat și va raporta ce are de raportat pe cale ierarhică. În condițiile astea, polițiștii nu aveau niciun temei să sesiseze Parchetul Militar Iași. Ce să fi scris în sesizare? Că a fost un incendiu, la care s-au dus două echipaje de pompieri? Am făcut până acum sesizări la parchetele militare și pentru pompieri, și pentru jandarmi, și pentru MApN-iști, dar toți au declarat ce li s-a întâmplat. Aici, nimic! Iar polițiștii au întrebat dacă a fost doar scandal cu expresii injurioase – pentru că atunci aveau competență să aplice sancțiuni contravenționale conform Legii 61 – sau dacă a fost vorba despre amenințare sau lovire – ceea ce înseamnă ultraj. Cea mai clară dovadă că ei au procedat corect, conform atribuțiilor și competențelor, este faptul că acum nu sunt judecați alături de dl. Nițică. Dacă ar fi greșit, ar fi fost și ei acuzați de omisiunea sesizării”.

Colonelul Dumitru Gavrilescu s-a ales cu uniforma tăiată cu cuțitul, de țiganul căruia îi luase foc casa. Individul era furios că pompierii ar fi venit prea târziu și i-ar fi distrus acoperișul în căutarea unor focare ascunse. Pe surse, am aflat că, după incident, colonelul Nițică ar fi luat rapoarte de la pompierii care au fost de față la atac, dar nu le-ar fi înaintat, așa cum ar fi trebuit, Parchetului Militar Iași. Cel puțin nu ”de îndată”, așa cum prevede legea. Între timp, colonelul Gavrilescu s-a pensionat și tace. Este opțiunea sa.

Tot neoficial, am aflat că polițiștii și jandarmii, care au fost chemați să intervină în scandalul de la Vânători, au fost audiați de procurorul militar. Niciunul n-a fost acuzat de nimic.

Ceea ce n-am aflat este cine a sesizat, totuși, Parchetul Militar. Destul de reținut în declarații, cât timp dosarul este încă în faza secretă din camera preliminară, procurorul Gheorghe Prelipcean, șeful Parchetului Militar Iași, a spus: ”Noi am fost sesizați tot de către ei, cei de la Interne”.

Variantele sunt doar două. Poliția nu a făcut sesizare, Jandarmeria nici atât, prin urmare, mai rămân ISU Neamț și SIPI. Dacă este vorba despre SIPI, atunci treaba este clară, oficială, instituțională și ”conform legii”. Dacă este vorba despre ISU sau, mai bine zis, altcineva din cadrul ISU decât inspectorul șef, care tocmai este judecat pentru că n-a făcut sesizarea, nu poate fi decât un om de ”bine”, care a știut exact implicațiile noțiunii ”de îndată”. Sau, oricum, mai bine decât Ioan Nițică.

* IGSU se documentează

După câteva convorbiri cu purtătorul de cuvânt al IGSU, căpitanul Cătălin Chirca, nu am reușit să aflăm motivul oficial al punerii la dispoziție a colonelului Nițică și nici rațiunea pentru care acest lucru s-a întâmplat pe 23 iunie, când dosarul a fost înregistrat la instanță pe 5 mai. În final, dl. Chirca ne-a solicitat întrebările în format regulamentar, conform Legii 544. Ceea ce am și făcut. Așteptăm răspuns, evident ”de îndată”.

Întrebările sunt:

– Când a fost înștiințat IGSU despre trimiterea în judecată a colonelului Ioan Nițică?

– Care este, oficial, motivul pentru care a fost pus la dispoziție și cât va dura această stare de fapt?

– Ce se întâmplă în cazul unei condamnări, chiar cu suspendare, conform regulamentelor militare?

– A fost raportat la IGSU incidentul din timpul intervenției la un incendiu din Vânători, Neamț, în decembrie anul trecut, incident care face obiectul dosarului penal? Trebuia să fie raportat, fiind vorba despre ultraj?

Cristina MIRCEA

Colonelul Ioan Nițică – Drumul de la decorat la inculpat ”Nițică schimbare!”. Așa a fost percepută, de o parte din cadrele ISU Neamț, punerea la dispoziția șefului IGSU a colonelului Ioan Nițică.

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Criminalii de la Brăila, organizați în vestul Europei

Atacurile cu arme de foc s-au înmulțit în ultimele luni, iar autoritățile par a nu înțelege fenomenul. Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat recent că măsurile care se vor lua presupun înăsprirea legislației pentru deținerea armelor, adică pentru cei care au pistoale în mod legal, deși peste 90% dintre fapte sunt comise cu cele neînregistrate, pentru care posesorii nu au autorizație. Nimeni nu vorbește încă despre posibile soluții pentru a înăspri pedepsele celor care-și procură arme ilegal și nici despre grupurile de infractori formate dincolo de granițe.

Polițiștii români colaborează de aproape 30 de ani cu autoritățile din mai multe țări europene, pentru destructurarea grupurilor de infractori din România, care s-au format în vestul Europei imediat după deschiderea granițelor, în 1990. Deși se cunosc activitățile infracționale ale multor români plecați la furat în străinătate, care s-au întors în țară și își continuă “business-ul”, în 27 de ani nu s-a luat nicio măsură legislativă pentru a putea fi verificați periodic cei care au deja condamnări în alte țări și foarte mulți bani din surse necunoscute. Dintr-o astfel de grupare, de mici dimensiuni, se pare că făceau parte atât victima atacului armat de la Brăila, cât și atacatorii. Din primele date ale anchetei reiese că cei trei erau prieteni din copilărie, fuseseră plecați în străinătate și erau cunoscuți cu antecedente penale dincolo de granițe, respectiv condamnări pentru furturi în Elveția, Italia, Spania și Franța.

Împușcat cu armă letală

Cristian Brot, în vârstă de 28 de ani, a fost împuşcat vineri, în orașul Brăila, în plină stradă. Făptașii au folosit armă letală, nu pistol cu bile de cauciuc, la fața locului fiind găsite tuburi de cartușe de pistol Glock, de 9 mm. Victima, care a murit în urma atacului, și făptașii, Florin Pintea, zis Pekenia, și Mădălin, complicele său, erau prieteni de foarte mulți ani, dar în ultimul timp se certaseră de mai multe ori. Cei doi făptași au încarcat să scape de polițiști, fugind din localitate, imediat după ce și-au împușcat prietenul, dar au fost prinși sâmbătă seara. Se ascundeau într-o casă nelocuită, din comuna Surdila Greci, la 65 de kilometri distanță de Brăila, dar pe raza aceluiași județ. Fugarii își abandonaseră mașina pe un câmp de lângă localitatea Dedulești, cu cinci kilometri înainte de intrarea în localitate, și astfel au ușurat munca anchetatorilor care erau pe urmele lor. „Cei doi fugari nu erau cunoscuți ca făcând parte dintr-o grupare interlopă, dar se pare că toți trei aveau antecedente penale, fiind cunoscuți cu infracțiuni de furt în mai multe state din vestul Europei. Oamenii de acest tip își păstrează în mașină arme, ca în momentul în care apăre un conflict să le poată folosi, chiar și pentru intimidare”, explică specialistul criminolog Dan Antonescu.

Legislație aberantă și ineficientă

Niciunul dintre ei nu era deținător legal de armă de foc, iar acest aspect face obiectul altei infracțiuni, care se va cumula pedepsei. Problema armelor de foc nu-și găsește rezolvarea, deși ar fi destul de simplu de soluționat, prin înăsprirea pedepselor pentru deținătorii ilegali, nu pentru cei care au permis de armă și pistoalele înregistrate legal. „Din statistici reiese foarte clar faptul că peste 90% dintre aceste infracțiuni sunt comise cu arme de foc deținute ilegal, iar dintre ceilalți, cei mai mulți folosesc arma pentru a se sinucide. Cei care dețin legal arme de foc nici măcar nu le-ar putea folosi cu scop de apărare, pentru că legea prevede că trebuie să păstreze aramamentul în anumie condiții care le fac improprii apărării. Dacă ții pistolul separat de muniție, în casete diferite, și cheile casetelor în altă parte, îți ia foarte mult timp să asamblezi arma. Dacă prin absurd ai reușit să ajungi la casete și să asamblezi, mai trebuie apoi să verifici arma atacatorului, să constați dacă apărarea ta nu este disproporționată”, mai spune specialistul. În aceste condiții, este foarte clar pentru toată lumea că legislația pentru deținerea armamentului este deja suficient de aspră, dar problema este în cu totul altă parte. Mare parte a armelor deținute ilegal se află sau sunt introduse în țară prin intermediul membrilor rețelelor infracționale, mai mari sau mai mici. Poliția Română cunoaște foarte bine problematica acestor grupuri de infractori români, organizate în țările din vestul Europei, în ultimii 27 de ani, și chiar s-a reușit destructurarea multora, cu sprijinul autorităților române. Unii se duc la furat, alții sunt organizați în rețele de trafic de diverse bunuri, dar femnomenul nu este recent. Hoții migrează din România, pentru că aici pedepsele sunt mult mai aspre și le convine mai mult să facă rețele în vestrul Europei.

Arme de foc are cine vrea în România. Spre vest sunt trecerile de frontieră doar cu buletinul, iar controalele în bagaje se fac prin sondaj, adică pot trece și 200 de mașini fără să fie controlate. Polițiștii de frontieră sau vameșii controlează doar dacă au o suspiciune sau o informație. Chiar dacă se găsesc arme, sancțiunea este foarte mică, iar de cele mai multre ori se invocă și necunoașterea legislației. Dan Antonescu

Rețele destructurate cu ajutorul polițiștilor români

Colaborarea între poliții este foarte importantă, dar hoții recidivează tocmai pentru că pedepsele sunt foarte mici în țările din vestul Europei. Uneori sunt doar de câteva luni de închisoare sau chiar fără închisoare, dacă se recuperează mare parte din prejudiciu. „Polițiile din țările vizate, în colaborare cu Poliția Română, au reușit să depisteze și să țină sub control, apoi să anihileze foarte multe rețele. În Germania, de exemplu, hoții români au învățat că nu există o centralizare eficientă a datelor, pentru că fiecare land are statisticile proprii. Mi-au spus polițiștii din Germania că de cele mai multe ori au obținut informațiile de la Poliția Română, pentru că nu puteau face conexiunile necesare între fapte și anumiți suspecți. Ei nu au un Parchet general și o structură centrală a Poliției, cum este IGPR”, explică fostul șef al Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei, Dan Antonescu.

Este posibil ca atacul să fi fost un conflict spontan, nu o crimă cu premeditare. La locul incidentului au fost găsită și o teacă de sabie și un topor. Este clar, din primele date ale anchetei, că cei care au atacat erau pregătiți pentru un conflict.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/criminalii-de-la-braila-organizati-in-vestul-europei/

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2iqve0F

Necenzuratmm.ro : Cât a reușit să fure Carol al II-lea ?

Scris de CC. Posted in Dezvaluiri

În 1941, Ion Antonescu a hotărât constituirea unei “Comisii de Anchetă privind fraudele din avutul public săvârșite de Carol al II-lea”. Raportul comisiei, împărțit pe patru capitole a constatat numeroase abuzuri și ilegalități.

Primul capitol, intitulat Daruri, avantagii și subvenții primite de la particulari, arăta că fostul suveran a primit de la particulari o serie întreagă de daruri și avantaje prin care și-a mărit considerabil averea. “Valoarea cadourilor depășea semnificația unor manifestări protocolare sau mărturii de devotament și afecțiune deosebită, devenind pur și simplu mijloace ilicite de îmbogățire în dauna particularilor”.

Astfel, de la Nicolae Malaxa a primit o serie de daruri printre care: întregul grajd de curse, evaluat la 2.000.000 de lei, o colecție de mărci valorând 5.000.000 de lei, un tablou de Grigorescu, altul de Luchian. Max Auschnitt a plătit 6.000 de lire sterline pe un cal de prăsilă pentru rege. Societatea Reșița i-a dat 150.000.000 de lei, de la Armand Călinescu a primit o stemă a Frontului Renașterii Naționale înconjurată cu pietre prețioase (250.000 de lei). C.F.R. a oferit o placehtă de paltină cu briliante și rubine în valoare de 900.000 de lei.

B.N.R. a cotizat cu 81.000.000 pentru Fundația Regală la care se mai adaugă 225 de colecții mari de monede jubiliare de aur bătute cu prilegul împlinirii a 10 ani de domnie, 22 de monede mari, 22 mijlocii și 22 mici cu ocazia unui secol de la nașterea lui Carol I, aur masiv valorând 224.345 de lei plus 689.684 de la Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea unui buzdugan, 25,587 kg. de aur în valoare de 5.652.963 de lei pentru confecționarea unui pahar și a unei farfurii precum și a hărții României în relief.

Darurile (care pot fi numite și mită) nu se opresc aici. De la Societatea Techirghiolul (anexă a Băncii Marmorosch, Blank et comp.) a primit vila “Cetatea de Nisip”, construită pe terenul statului (4,5 ha.). De la societatea “Lujani” acțiuni în valoare nominală de 217.000.000 de lei. Banca Marmorosch Blank et comp i-a dat 10.000 de acțiuni evaluate la 5.757.000 de lei. “Societe Financiere textile pour la France et l’Etranger” i-a oferit 9.000 de acțiuni evaluate la 13.565.000. “Astra Vagoane” i-a dat și ea 30.000 de acțiuni valorând 46.227.252. În total, averea lui Carol al II-lea a sporit prin acțiuni cu 204.113.231, acesta nereușind să le valorifice pe toate. Abicarea l-a împiedicat parțial.

Capitolul al doilea al anchetei se refera la Sporirea patrimoniului fostului suveran în dauna statului. Pe acestă linie se înscriau obținerea a 100 de pogoane în pădurea Snagov din partea Primăriei București, dobândirea ilegală de imobile prin procedeul dării în plată: ferma Clenciu-Spanțov (770,8 de ha.), o parte din terenul Școlii de Horticultură de la Băneasa (3540 de m.p.), Stațiunea de montă Băneasa (5 ha. cu construcții), pepiniera de la Murfatlar (72 de ha.), balta Iezerul-Mostiștea (1010,4 ha.), balta Boianu-Sticleanu (6206,6 ha.), pădurea Hereasca (34,8 ha.), teren de cultură în prelungirea Hereasca (6,5 ha.), toate obținute de la Ministerul Agriculturii și Domeniilor în schimbul expropierii unor propietăți aparținând Coroanei pentru a fi demolate și a se construi Palatul regal din București, care era folosit tot de suveran.

După o serie de manevre, Carol al II-lea a obținut 15 ha. de vie de Cotnari (“donate” de cooperativa din localitate) pe care au fost construite pivnița și instalația de vinificare, plătite din fondurile Ministerului Agriculturii și Domeniilor (14.713.907 de lei). Un mod important de sporire a averii l-a reprezentat acordarea și întrebuințarea de devize din fondul statului: 302 de automobile, un yacht, și-a plătit deplasările din străinătate (asta pe lângă lista civilă, “salariul” anual), comisioanele bancare pentru trasferurile în stăinătate etc., toate acestea însumând 533.227.214 de lei. Scutirile de taxe și reducerile de impozite au fost o altă cale de îmbogățire. Doar scutirile pentru produsele petroliere folosite de Casa Regală au fost de 28.915.699 de lei, pentru produse de larg consum 38.168.485 de lei, pentru apă, canal, curent, gunoi în intervalul 1934-1940, o sumă de 10.992.214,10 lei, țigările gratuite însemnau 1.284.200 de lei.

Pentru castelul de la Scroviștea, Carol a obținut de la guvern 69.000.000 pentru străzi, asanarea lacului din preajmă etc. Guvernul a mai dat 127.899.000 de lei pentru două automobile vânătoare, plata unei foste servitoare a tatălui Elenei Lupescu, pentru poliția personală a lui Ernest Urdăreanu, plata rentei unei artiste de la Teatrul Național București care a trebuit să se stabiliească la Paris în urma insistențelor Elenei Lupescu, etc.iachtul Luceafărul, cel luat din banii publici, era propietatea regelui, dar trecut în patrimoniul Marinei Române, deci cheltuielile de întreținere și plata personalului (37.132.034) erau din banii statului. Numeroase persoane din serviciul personal al regelui erau plătite de stat. Pasionat de filatelie, a obținut din partea Poștei numeroase timbre autohtone și străine plus un specialist în materie, detașat la Paris pentru a aranja colecția suveranului (3.759.901 de lei). Carol al II-lea a folosit chiar și automobile rechiziționate. Convorbirile telefonice interne și externe (17.963.684) și abonamentele la ziare (6.784.838 de lei) au fost decontate de Poștă. Carol nu a ezitat să pună mâna pe cei 6.000.000 de lei din fondul “Soldați”, ai celor detașați pentru stagiu la Palat, sumă strânsă astfel încât la finalul serviciului aceștia să aibă o sumă minimă de bani. Pe cheltuiala statului s-au făcut amenajări la propietatea particulară de la Băneasa (1.500.000 de lei).

La categoria diverse raportul menționa: Regia Autonomă C.F.R. e executat pentru Casa Regală un automotor de vânătoare cu două remorci-platformă în valoare de 2.000.000 de lei, două vagoane frigorifice pentru vânat la prețul de 9,9 milioane. Prefectura Poliției Capitalei a făcut o brigadă de 18 oameni și un șef de secție cu misiunea să păzească locuința Elenei Lupescu începând cu 1934. Regele nu a plătit taxă de timbru, impozit pentru mașini, a executat la tipografie diverse lucrări, registre și imprimate în mod gratuit, în afară de costul hârtiei. În mai 1932 a primit cadou de la Poliție o instalație de cinema în valoare de 298.000. Icrele pe care regele le primea nu suportau taxa de lux în valoare de 16,5%, adică 30.197. De asemnea icrele negre nu au fost taxate cu 76.017. Alte icre negre au fost predate gratuit, ele costând 6.482.000 de lei. Din ordinul regelui, Direcția Generală a Poliției a plătit lunar 10.000 de lei soției unui maior mort la Jilava. În plus au fost dați 300.000 de lei lui Eugen Bianu pentru urmărirea lui Barbu Știrbei.

Direcția Generală a Pădurilor Statului a dat lemne de 288.572 de lei, a efectuat în 1937 lucrări la Castelul de Vânătoare de la Lăpușna (997.420 de lei) iar anul următor de 1.097.914. Ministerul Sănătății și Asigurărilor Sociale a dat aparatură de radiologie în valoare de 1.130.000 de lei. Biserica Ortodoxă a dat pentru castelul de la Ițcani două vagoane de lemne plus 420.000 de lei pentru reparații și ameliorări. Primăria București a cumpărat colecții de inele vechi și tablouri în valoare de 925.000 de lei, obiecte dăruite lui Carol al II-lea. Primăria Ploiești a oferit produse petroliere în valoare de 485.961 de lei.

Suveranul a obținut și subvenții din partea statului, totalizând 125.337.805, pentru întreținerea palatelor regale, transportul de materiale și persoane pe C.F.R., pentru asigurarea tablourilor. Doar pentru vânătorile regale, Ministerul Agriculturii a cheltuit 10.020.000 de lei, iar pentru grajdurile din str. Virgiliu din București 4.900.792 de lei.

La capitolul al III-lea, Sume a căror proveniență nu s-a putut stabili , comisia de anchetă punea două lăzi cu bani, 110.850.000, predate de Ernest Urdăreanu, în ziua de 6 septembrie 1940, administratorului bunurilor private ale lui Carol al II-lea, precum și suma de 32.950.000 de lei transferați în dolari prin B.N.R. și depuși la Chase Bank din New York. Sume importante au fost deturnate din ordinul lui Carol al II-lea din fondurile destinate construirii Palatului Regal (250.000.000) și de la Stația de montă Mogoșoaia (44.851.810).

După întinse cercetări, instanța specială de judecată de pe lângă Curtea de Casație, prin decizia nr.1 din 26 noiembrie 1941 l-a obligat pe Carol al II-lea să restituie propietățile dobândite ilegal și să plătească suma de 1.161.762.359 de lei. Bineînțeles că statul nu a primit vreun ban. Se adăugau valorile aflate în străinătate, pe care comisia nu a putut să le studieze. Constantin Argetoianu nota la 31 iulie 1938 despre “neîncetatele transferuri pe care regele prevăzător le face în străinătate, cu complicitatea ministrului de Finanțe, Mitiță Constantinescu”.

În timp ce se înfrupta din banii publici, Carol(după abdicare va tări în străinătate sub numele de Carol Caraiman) ținea discursuri despre cinste, corectitudine, despre forța de granit a oștirii române și despre hotărârea ei de a aprăra fiecare palmă de pământ a țării. Ostentativ, și-a petrecut sărbătorile de iarnă din 1939 în rândul militarilor, începând de la granița de vest, Oradea, apoi în Dobrogea, la Constanța, apoi la Est la Chișinău. În capitala Basarabiei a vorbit patetic despre “drepturile noastre istorice asupra acestui ținut moldovenesc” după care a asistat la parada militară. Regele avea să noteze: “În timpul paradei mi-a fost frig, mai ales la picioare și asta m-a făcut să mă duc la Cercul Militar pe jos. Entuziasmul publicului a fost stârnit cu această ocazie. Am fost inspirat.” Oamenii nu știau că regelui îi este frig, credeau că el coborâse pentru a fi alături de ei, simbol al susținerii în cazul unei agresiuni sovietice.

sursa

Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi. Carol al II-lea, editura Enciclopedică, București, 2010

http://www.cocoon.ro/cat-a-reusit-sa-fure-carol-al-ii-lea/

[stiri-noi]

Fratele lui Emi Pian, dezvăluri de la perchezițiile polițiștilor. ”M-a deranjat un singur lucru”

Elvis Pian, fratele interlopului Emi Pian ucis de membru unui clan rival, a vorbit miercuri seară la România TV despre perchezițiile în urma cărora alți doi frați de-ai săi, Grațian și Ciprian Duduianu, au fost reținuți pentru 24 de ore pentru tentativă de omor.

Elvis Pian a dezvăluit că șeful acțiunii l-a abordat direct în legătură cu întâlnirea dintre șefii Poliției și membrii clanului Duduianu.

Astăzi la percheziție m-a deranjat un singur lucru. Un domn al acțiunii, șef al acțiunii, m-a luat deoparte în curte și m-a întrebat: I-a spune-mi și mie unde te-ai întâlnit cu șefii Poliției Române? Eu, cu mortul în casă, aveam timp să mă întâlnesc cu șeful Poliției Române? Cine sunt eu să cunosc șefii Poliției? Eu, Nicușor, nu am cunoscut niciodată vreun șef al Poliției, nu este adevărat”, a declarat Elvis Pian.

Acesta a precizat că în timpul perchezițiilor nu au fost găsite contracte de cămătărie. ”În timpul percheziției au fost ridicate actele noastre de la casă, nu s-au găsit acte de cămătărie. M-a întrebat un domn, a căutat arme și a venit să îl ia pe Grațian și pe Ciprian. Au găsit parfumuri și haine, 2.000 de lei. Nu există așa ceva”.

Vreau să fim lăsați în pace. Dacă frații mei sunt vinovați să plătească, legea să-și facă datoria. Dacă nu, să se se întoarcă la familiile lor. Legea este pentru toți. Dacă greșim, să plătim. Să ne aresteze dacă suntem infractori

Elvis Pian:

Descinderile în forță operate miercuri dimineață de trupele speciale în mai multe locații din București și Ilfov ale clanului Duduienilor, în dosarul deschis după uciderea lui Emi Pian, au avut și o țintă foarte sensibilă pentru șefii Poliției Române, afirmă pentru Libertatea surse implicate în anchetă.

Astfel, sâmbătă noaptea, cu doar câteva ore înaintea înmormântării interlopului, ar fi avut loc o întâlnire în condiții neobișnuite între membrii ai Duduienilor și o tripletă de la vârful forțelor de ordine: Liviu Vasilescu, șeful Poliției Române, Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei, și un ofițer superior de la o secție din sectorul 5, zonă unde locuiesc capii familiei lui Pian.

[stiri-noi]

I-am găsit pe șefii din Poliţie care i-au dat calificativul ”foarte bine” comisarului şef Alexe pentru căutarea Alexandrei, după ce acesta a ascultat de interlopii din Caracal!

După dezvăluirile din Libertatea, chiar și în dosarul DIICOT apare faptul că polițistul Nicolae Alexe, șeful operațiunilor de găsire a Alexandrei Măceșanu, a dat informații din anchetă clanului Rădoi, care a trimis polițiștii în altă parte a orașului, ca să se răzbune pe clanul Oacă! Cu toate acestea, doi ofițeri cu funcții de conducere, comisarul șef Cristian Voiculescu și comisarul șef Daniel Rădulescu, i-au dat calificativul ”foarte bine” polițistului Alexe, când el era cercetat de magistrații de la Secția Specială!

Doi înalți ofițeri, cu funcții de conducere, ambii comisari șefi, Cristian Voiculescu și Daniel Rădulescu, sunt cei care au ales să-l acopere pe Nicolae Alexe, conform informațiilor Libertății din interiorul MAI.

Alexe i-a dat informații din anchetă lui ”Codiță”

Comisarul-şef Nicolae Alexe a primit un ”foarte bine” pentru ziua în care Alexandra Măceşanu a sunat la 112. În loc să organizeze operaţiunile de căutare, el a ajuns abia după 7 ore la Caracal şi a apelat mai întâi la interlopi, ca să o găsească pe fată.

Când a primit de la Alexe descrierea mașinii lui Dincă, Remus Rădoi, zis ”Codiță”, șeful a mai multe firme de pază și lider al unei importante grupări din Olt, i-a îndrumat greșit pe polițiști, spunându-le că e posibil ca fata să fie răpită de un clan rival, Oacă.

”Mai multe echipaje s-au dus aiurea, peste clanul Oacă, astfel încât căutarea a fost întârziată”, a explicat pentru ziar unul dintre investigatorii cazului.

”Foarte bine”

În pofida acestor derulări, în care Nicolae Alexe a scos informații oficiale și confidențiale din anchetă, către interlopi, care au păcălit poliția, el a primit un calficativ la superlativ din partea MAI.

Raportul în care activitatea lui Alexe este notată cu ”foarte bine” a fost semnat de un fost şef al IPJ Olt şi de unul dintre adjuncţii IGPR.

Raportul a fost întocmit pentru perioada în care cms-şef Alexe a fost adjunct al inspectorului șef al IPJ Olt: 14 aprilie 2019 - 26 iulie 2019. ”Foarte bine” a primit Alexe de la şefii lui inclusiv pentru ziua de 25 iulie 2019, atunci când Alexandra Măceşanu a sunat la 112. Nicolae Alexe se afla atunci la comanda IPJ Olt şi a coordonat toate activităţile de căutare.

Calificativul i l-a dat Voiculescu, care știa că se pensionează imediat

Raportul de evaluare a lui Alexe a fost întocmit de  comisarul șef Cristian Voiculescu, fost şef al IPJ Olt, susțin surse din Poliție. 

Voiculescu e cel care l-a desemnat pe Alexe înlocuitor la comanda IPJ Olt în perioada 13 - 26 iulie 2019, cât timp el s-a aflat în concediu de odihnă.

”Comisarul şef Voiculescu ştia că n-are nimic de pierdut dacă îi dă «foarte bine» lui Alexe, pentru că el urma să se pensioneze şi nu mai putea primi niciun fel de sancţiune”, au explicat oamenii din poliţie.

Cristian Voiculescu | Foto: pagina de facebook a fostului şef al IPJ Olt

Fostul şef al IPJ Olt, aflat în concediu în ziua în care a dispărut Alexandra, a ieşit la pensie, după 25 de ani de activitate, la începutul acestui an. Iar de atunci, conform postărilor de pe pagina lui de facebook, el se află într-o perpetuă vacanţă.

Cristian Voiculescu | Foto: pagina de facebook a fostului şef al IPJ Olt

Rădulescu, adjunctul de la IGPR a semnat raportul ”ca primarul”

De la IPJ Olt, raportul de evaluare a activităţii lui Alexe a fost trimis la IGPR, pentru aprobare. Documentul a ajuns pe masa cms-şef Viorel - Daniel Rădulescu, care era împuternicit în funcţia de adjunct al inspectorului general al Poliției Române. 

Daniel Rădulescu | Foto politiaromana.ro

”Comisarul şef Rădulescu a semnat, cum se spune, ca primarul. Nu s-a uitat să vadă nici despre cine şi nici despre ce e vorba în acel raport de evaluare”, susţin sursele din poliţie.

Această neglijenţă ar fi şi motivul pentru care lui Rădulescu i-a încetat împuternicirea în funcţia de adjunct. El s-a întors la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate.

Calificativul maxim l-a ajutat pe Alexe să revină în poliţie

La evaluarea de serviciu anuală sau parţială, polițistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: ”foarte bine”, ”bine”, ”satisfăcător” sau ”nesatisfăcător”.

În februarie 2020, prin dispoziția şefului IGPR, comisarul-şef Alexe a fost destituit din poliție. Motivul? 

”În ziua în care Alexandra Măceşanu a sunat la 122, el nu a dispus cu celeritate niciuna din măsurile ce erau în competenţa şefului IPJ Olt, deşi ocupa această funcţie, şi nici nu a verificat dacă se impune declanşarea mecanismului Alertă răpire copil”, se precizează în Dispoziția IGPR 1242/04.02.2020, prin care Alexe a fost concediat.

În martie, după ce a fost destituit, Alexe a aflat că primise calificativul ”foarte bine” nu doar pentru toată perioada în care a fost adjunct la IPJ Olt, ci şi pentru ziua în care acum i se reproşează că nu şi-a făcut treaba.

Acest ”foarte bine” a cântărit mult şi în ochii judecătorilor, care la 22 iulie 2020 au suspendat decizia de destituire a lui Alexe din poliţie.

”Se observă că perioada de evaluare a activității cuprinde și activitatea din ziua în care se reține că a fost comisă abaterea disciplinară, iar existența unei abateri ce justifică demiterea din poliție exclude acordarea acestui calificativ.” Sentința nr. 154/2020 a Tribunalului Olt.

În acest moment, există două dosare Caracal. 

[stiri-noi]

Anunțul făcut de Poliția Română, la luni bune de la dispariția Alexandrei Măceșanu și Luizei Melencu. Cazul Caracal a provocat schimbări majore

[stiri-noi]

Cine este Liviu Vasilescu, noul șef al poliției Române. A condus Direcția de Operațiuni Speciale

[news24hrou]

Brigada Rutieră se delimitează de mesajul purtătorului de cuvânt: „A fost unul strict privat”

Brigada Rutieră a transmis miercuri dimineața un mesaj prin care se delimitează de postarea pe pagina de Facebook a Poliției Române a comisarului șef, Ovidiu Munteanu.

După ce a evaluat pagina poliției Române cu 5 stele, Ovidiu Munteanu, purtător de cuvânt al Brigăzii Rutiere București a scris: “Pentru toţi care jigniţi şi urâţi Poliţia Română, vă rog ca data viitoare când aveţi probleme să apelaţi la oricine altcineva, nu la poliţie. Când vă fură bunurile, când vă agresează pe stradă, la accidente rutiere, vă rog să apelaţi la vecini, la popi, la rude, dar nu la poliţie.”

Contactată de Europa FM, Poliția Capitalei a transmis următorul mesaj, cu mențiunea că este vorba de punctul de vedere al Brugăzii Rutiere:

„Cu privire la mesajul postat pe pagina de socializare a Poliției Române de către colegul nostru Ovidiu Munteanu, vă aducem la cunoștință faptul că Brigada Rutiera nu achiesează la cele transmise, mesajul fiind unul strict personal.Brigada Rutieră vă asigură că este și va rămâne în slujba cetățeanului, indiferent de situație.”

Incidentul are loc în contextul în care după ce Poliția a retras plăcuțele și permisul de conducere bărbatului care conducea o mașină cu plăcuțe de înmatriculare ofensatoare la adresa PSD, ratingul paginii de Facebook a instituţiei a scăzut la mai mult de jumătate.

Ca urmare, poliţiştii au început să îşi acorde singuri cinci stele, încercând să recupereze pierderile, dar și să-i îndemne pe alți colegi să facă același lucru.

Iritat, însă, de reacţiile negative, purtătorul de cuvânt de la Brigada Rutieră le sugerează oamenilor să nu mai apeleze la Poliţie, atunci când au o problemă.

Şi Valentin Rîciu, consilierul ministrului de Interne Carmen Dan, a acordat cinci stele paginii de Facebook, pentru că, susţine el “este o instituţie care merită respect”.

https://ift.tt/2Ozp9Aa https://ift.tt/2vmU9dZ

[news24hrou]

Fost șef de la Poliția Mizil – în instanță, acuzat că s-a folosit de funcție pentru favoruri sexuale

Fostul comandant al Poliţiei Oraşului Mizil a fost trimis în judecată de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti pentru că s-a folosit de funcția sa pentru a obține favoruri sexuale.

Comisarul, în prezent pensionar, este judecat în libertate alături de alte două persoane acuzate de trafic de minori.

Comisarul Marius Nicuşor Rotaru este acuzat că nu a sesizat serviciul competent din cadrul Poliţiei Române abilitat să ancheteze cazuri de proxenetism și trafic de persoane, permiţând traficanţilor să-şi continue activitatea. În schimbul tăcerii ar fi primit permisiunea să profite de prostituatele minore.

Concret, Rotaru a ascuns mai multe plângeri venite din partea unor adolescente forțate să se prostitueze de o grupare de interlopi din Mizil.

Victimele reţelei de proxeneţi erau ameninţate şi păzite în permanenţă. Erau conduse la domiciliul clienţilor sau în stradă chiar de către unul dintre proxeneţi, astfel că era imposibil să scape de vigilenţa acestora.

În noiembrie 2015, una dintre fete a reuşit să scape din apartamentul unde era amenajat bordelul clandestin, sărind pe geam. Tânăra s-a dus la șeful Poliției din Mizil căruia i-a cerut ajutorul, dar fără niciun rezultat .

Șeful Poliției din Mizil a fost arestat preventiv în 2016 în urma unor percheziții care au avut loc la sediul Poliției, iar după doi ani de anchetă a fost deferit justiției pentru favorizarea făptuitorului şi folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual.

https://ift.tt/2FPUslL https://ift.tt/2tTNoAs

[news24hrou]

Fostul șef al Poliției, chestorul Cătălin Ioniță, urmărit penal pentru corupție

Procurorii anticorupție au început urmărirea penală împoriva fostului șef al Poliției.

Chestorul Cătălin Ioniță este acuzat de trafic de influență și fals în declarații, în formă continuată, infracțiuni pe care le-ar fi săvârșit  în perioada 2009 – 2010, când era șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sectorului 1 București.

Procurorii DNA susțin că acum 8 ani, Cătălin Ioniță a pretins de la o femeie 4 hectare din terenul pe care aceasta îl revendica.

Petruța Dinu, acuzată și ea penal, de cumpărare de influență, încerca să intre în posesia a 18 hectare de teren, în Popești Leordeni,  lângă București.

În schimbul obținerii terenului, fostul șef al Poliției i-ar fi promis femeii că îi va determina pe funcționarii publici cu atribuții în acest sens să urgenteze finalizarea procedurii de punere în posesie.

În 2010, Petruța Dinu a primit terenul de la autorități dar după cinci ani, întreaga suprafață i-a fost vândută lui Cătălin Ioniță și unui membru de familie.

Potrivit DNA, cumpărătorii au achitat doar prețul de 70.000 de euro pentru suprafața de 14 hectare, restul de peste 4 hectare fiind cedate cu titlu gratuit chestorului.

Ioniță și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției și spune că-și va dovedi nevinovăția.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2018/06/27iun-12-Ionita-despre-dosar.mp3

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

DNA mai precizează că în declarațiile de avere din perioada 2015 – 2018, Cătălin Ioniță a mințit în ceea ce privește terenul obținut.

sursa foto: site-ul Poliției Române

https://ift.tt/2MrpOle https://ift.tt/2Mugtcp

[news24hrou]

Șeful Poliției Române, Cătălin Ioniță, a renunțat la funcție/ Ioan Buda, propus în locul său

Şeful Poliţiei Române,  chestorul principal Cătălin Ioniţă, a solicitat încetarea împuternicirii din funcţia de inspector general al IGPR.

Potrivit Ministerului de Interne, chestorul Ioniță a invocat  motive personale.

Ministrul de Interne,  Carmen Dan,  a transmis documentele prim-ministrului Viorica Dăncilă, împreună cu propunerea de împuternicire în funcţia de inspector general al Poliţiei Române a chestorului general de Poliţie Ioan Buda, fostul şef al Poliţiei de Frontieră.

Ioan Buda are o vechime de 28 de ani în MAI, iar în perioada 2015-2016 a ocupat funcţia de secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, poziţie din care a coordonat inclusiv activitatea Poliţiei Române.

Chestorul principal Cătălin Ioniţă a fost împuternicit în funcţia de şef al Poliţiei Române în luna ianuarie, după ce Carmen Dan i-a cerut demisia fostului șef, Bogdan Despescu.

Ministrul de Interne i-a reproșat atunci, lui Despescu, că nu a acționat corect în cazul unui agent de Poliție, suspectat de pedofilie.

foto: Poliția de Frontieră

https://ift.tt/2yGLx6T https://ift.tt/2N0U07W

[news24hrou]

Reacția fostului șef IGPR, după raportul Corpului de Control al MAI: “Datele sunt nereale”

Fostul şef al Poliției Române, chestorul Bogdan Despescu, susţine că scandalul privind polițistul acuzat de pedofilie, și acuzațiile care i se aducă, potrivit cărora l-ar fi acoperit pe agresor, sunt doar un pretext pentru demiterea sa.

Reacția lui Bogdan Despescu vine după ce, raportul Corpului de Control al ministrului de Interne dat publicității vineri seară, arată că 18 comisari si agenți de politie, printre care fostul sef IGP Bogdan Despescu, au fost găsiți vinovați și sunt cercetați disciplinar în cazul  poliţistului Eugen Stan, acuzat de pedofilie și de agresiuni sexuale în mai multe dosare.

Evenimentul din 5 ianuarie, în urma căruia un poliţist de la Rutieră este cercetat pentru pedofilie, a fost un “veritabil pretext” pentru demiterea sa din funcţie, acuză Despescu. În plus, el spune că raportul Corpului de Control al ministrului de Interne prezintă “date nereale” şi “informaţii incomplete”, “de natură a induce în eroare opinia publică, cu scopul provocării oprobriului societăţii” împotriva sa.

“Declanşarea cercetării mele disciplinare, ca urmare a verificărilor efectuate de Corpul de Control al Ministrului, nu m-a surprins deoarece această decizie era “necesară” pentru argumentarea declaraţiilor publice prin care ministrul afacerilor interne s-a antepronunţat cu privire la vinovăţia mea, atât la momentul solicitării demisiei mele din funcţia de inspector general, dar şi ulterior, cu ocazia intervenţiilor în mass-media.

De altfel, deţineam date, dintre care unele au devenit publice, încă de la sfârşitul anului 2017, despre intenţia doamnei ministru de a mă schimba din funcţie, astfel că evenimentul din 05.01.2018 a devenit o oportunitate speculată şi un veritabil pretext“, a susţinut Bogdan Despescu, într-o declaraţie pentru AGERPRES.

MAI: 10 şefi din Poliţie l-au protejat pe agentul pedofil

http://ift.tt/2FOa49h http://ift.tt/2GlyNRR