#criza economică România

[crossbordercroniclesro]

Românii și Politica: Cum Își Aleg Reprezentanții - O Poveste Ironică și Dramatică despre Bărbați, Femei și Alegerile lor

În România, alegerile politice sunt o adevărată „vacanță” anuală, în care fiecare își pune întrebarea esențială: „Cum să îmi aleg reprezentantul?” Bărbații și femeile, fiecare cu propriile lor plăceri și așteptări, își trasează un drum bătut mai mult de capricii decât de rațiune, dovedind, de fiecare dată, că politica nu este decât o mare farsa, în care actorii joacă roluri mai mult sau mai puțin…

[nicolaeion]

În perioada interbelică, tinerii erau împarțiți între două curente. O categoria ramânea admiratoarea idelor, deja învechite, ale lui Nicolae Iorga, care la 60 de ani încă domina autoritar intelectualitatea românească. Pe de altă parte, odată cu criza economică (1929-31) și cu eșecurile politicii românești, se contura un nou current foarte puternic: curentul legionar, condus de Corneliu Zelea Codreanu. Acesta acaparase aproape integral tineretul românesc, iar Iorga se pare că devenise invidios (poate un capriciu al vârstei). Între camarazii lui Codreanu, putem enumera pe: Nechifor Crainic (care trimis de Carol al II-lea să-l convertească pe Codreanu la politica regală, a sfârșit el însuși convertit), Constantin Gane (un istoric exceptional – a se citit “Trecute vieți de doamne și domnițe”), Radu Gyr (poet de geniu), George Manu (pionier în fizica atomică) ș.a. Între simpatizanții legionari, putem enumera pe: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu ș.a.

Regele Carol, de tristă amintire, văzând că legionarii capătă tot mai multă popularitate, și temându-se să nu piardă puterea, a început prigoana asupra lor, lucru cu care l-a însărcinat pe Eugen Cristescu – Șeful Serviciului de Informații. Acesta și-a introdus oamenii în mișcare, și, prin intrigi și manipulări, a reușit să dezbine mișcarea și să radicalizeze o anumită parte a ei (după asasinarea lui Codreanu).

Tinerii legionari, care numărau pe puțin câteva sute de mii în perioada de cădere a lui Carol, aveau scopuri înalte: integralitate, loialitate, curaj, disciplină, hărnicie, ortodoxie militantă, jertfă șamd. Voiau nu doar o Românie europeană, ci o Românie care să strălucească înaintea tuturor celorlalte țări.

 De ce am ales sa menționez acestea?

Pentru că tinerii de azi nu mai au scopuri înalte. Au modele, dar ce mare diferență față de ce se întâmpla acum 90 de ani! Tendințele Youtube (11.03.2020):

Jador – Lăsați-o să bea

Vlăduța Lupău – Am prieteni de valoare

Andreea Bălan – Am inimă de fier

5GANG – John Cena

Florin Salam, DEM, Dani Mocanu, ADDA etc.

Nu vorbim aici de proști, cum au existat în toate timpurile și toate locurile. Ci vorbim de marea majoritate a tinerilor, tineri care acum 90 de ani s-ar fi înghesuit poate pe holurile facultății de filozofie să-l adudă pe Nae Ionescu vorbind despre românism. Prostia și ignoranța au acaparat și pe cei mai buni dintre noi, pe cei mai inteligenți. Este o prostie generalizată care nu mai poate fi numită ca atare căci reprezintă normalitatea.

Acum a început cernerea pentru neamul românesc. Cei mai buni ai noștrii au murit în închisori. Am rămas noi, cei josnici, între Occident și țiganiada românească. Au rămas trădătorii, șerpii, șmecherii, „cei cu școala vieții”, mi-se-rupiștii, etc. Scăderea drastică se constată inclusiv la nivel duhovnicesc, între oamenii bisericii.

Ce e de făcut? Cred că nimic, nu pentru că nu am avea mijloace, ci pentru că nu avem cu cine. Scopul nostru este „integrarea”. Nu ne interesează elitismul, ci vrem doar să ne integrăm. Politica noastră supremă este să reușim să-i educăm pe străini să diferențieze între noi și țigani.

Au mai rămas câteva mii de Români. Restul sunt italo-români, francezo-români, englezo-români, spaniolo-români etc. care clocesc mai multe cuiburi sub diferite motive, gata să-și mute oricând ouăle, chiar și în cotețul din care au plecat (România), gata să mieune, să latre, doar-doar să se asemene câinilor vremii, să-și vadă și ei puii cocoși si cloști, cu mai multe ouă decât părinții. Dar ce să vezi... tot omletă ajung, tot friptură.

 Se înghesuiau tinerii români să-l audieze pe Nae Ionescu la Facultatea de Filozofie, vorbind despre românism. Holurile erau pline, vocea i se reverbera tot mai slab până se pierdea peste mulțimea de capete care își dădeau brânci. Deci dacă acum 90 de ani Nae Ionescu era „pe val”, era „vedeta vremii” și  „playboy”, acum îl avem pe un oarecare Jador (nume de incult) care face ravagii între domnișoarele doamne. O țară unde nimeni nu se mai preocupă de destinul neamului. Toți cântă, fac modelling, gătesc și își caută iubiți/iubite. O țară care moare, o oarecare entitate politică. Dorința de dominare a dispărut. Am redevenit sclavii istoriei, ai unei istorii impersonale care va distruge edificiile noastre, va nivela pământul și nu va mai rămâne „piatră peste piatră”. Ultimele lupte sunt de gherilă. Și totuși Hristos ne spune: Îndrazniți, Eu am biruit lumea. De un sigur Om este nevoie pentru a birui toți oamenii. Hristos ne-a mai învățat să fim conștienți de unde venim, unde mergem și ce avem de făcut între timp. Fideli până la sfârșit misiunii, căci și moartea întru dreptate este tot biruință.

[leontiucmarius]

Solar Power Europe: Taxa de solidaritate impusă de România impiedică investițiile cruciale în noile proiecte fotovoltaice

Solar Power Europe: Taxa de solidaritate impusă de România impiedică investițiile cruciale în noile proiecte fotovoltaice

Iată integral poziția directorului executiv Solar Power Europe: „Evenimentele recente asociate contextului geopolitic european au accentuat tensiunile pe piața energetică. Prețurile ridicate ale energiei electrice cauzate de criza combustibililor fosili, reprezintă principala preocupare a guvernelor țărilor membre UE. Cu intenția de a atenua presiunea economică pusă asupra consumatorilor…

[jurnaldeoltenia]

Banca Mondială a calculat performanţa şi potenţialul oraşelor din România! Craiova, în topul celor mai atractive orașe pentru investiții

Banca Mondială a calculat performanţa şi potenţialul oraşelor din România! Craiova, în topul celor mai atractive orașe pentru investiții

„Ierarhia oraşelor” în termenii indicelui de atractivitate arată că cele mai atractive oraşe continuă să fie Bucureştiul, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Constanța, Galați, Brașov, Oradea şi Ploiești, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, conform HotNews. Criza economică actuală vine cu o oportunitate reală pe care România ar trebui să o valorifice. Cea mai mare oportunitate pentru…

[anisioluiz]

Colapsul gigantului imobiliar chinez Evergrande ar putea afecta și România. Expert: Așa a început și criza globală din 2008 — SACCSIV - blog ortodox

Colapsul gigantului imobiliar chinez Evergrande ar putea afecta și România. Expert: Așa a început și criza globală din 2008 — SACCSIV – blog ortodox

Sursa: https://alephnews.ro/economie/colapsul-gigantului-imobiliar-chinez-evergrande-ar-putea-afecta-si-romania-expert-asa-a-inceput-si-criza-globala-din-2008/ Foto stiridiaspora.ro Gigantul imobiliar chinez Evergrande nu pare să poată evita colapsul. Și asta ar putea duce la o nouă criză economică globală. Analiștii compară situația cu cea provocată de Lehman Brothers în America. „China este a…

[smartseo4you]

Congresul PNL. Liberalii aleg astăzi președintele partidului. Candidează Ludovic Orban, actual președinte al PNL, și Florin Cîțu, prim-ministrul României. Klaus Iohannis și-a exprimat susținerea pentru Cîțu și a atacat USR PLUS. Live video.u, prim-ministrul României.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/congresul-pnl-liberalii-aleg-astazi-presedintele-partidului-candideaza-ludovic-orban-actual-presedinte-al-pnl-si-florin-citu-prim-ministrul-romaniei-klaus-iohannis-si-a-exprimat-sustinerea-pentr/

Congresul PNL. Liberalii aleg astăzi președintele partidului. Candidează Ludovic Orban, actual președinte al PNL, și Florin Cîțu, prim-ministrul României. Klaus Iohannis și-a exprimat susținerea pentru Cîțu și a atacat USR PLUS. Live video.u, prim-ministrul României.

Update 4: Ludovic Orban s-a adresat membrilor de partid: ”Problema e de ce a spus colegul şi prietenul meu Florin Cîţu cum că va lua deciziile cu dumneavoastră. Mă îndoiesc. Mi-a dat afară toţi consilierii de stat din cabinet. Nu-mi aduc aminte ca Florin Cîţu să fi consultat pe cineva când l-a demis pe Alexandru Nazare. Nu-mi aduc aminte să fi fost consultat înainte de deciziile care au dus la criza guvernamentală şi care au dus la retragerea USR PLUS.  Fraţilor, ce facem cu guvernarea? Realitatea e în momentul de faţă că suntem într-o ecuaţie aproape imposibilă. Atâta timp cât nişte parteneri s-au retras şi au zis că au o singură condiţie, stau şi mă întreb cum vom îndeplini condiţia. Credeţi că există vreun liberal cu capul pe umeri care să fie de acord cu a bate palma cu PSD, cu refacerea USL, cu compromiterea PNL. Dacă există cineva să o spună. Negocieri pe sub masă s-au făcut”. 

Update 3: Florin Cîțu a preluat cuvântul, însă în timpul discursului său a fost întrerupt de mai multe ori de susținătorii lui Ludovic Orban care strigau ”demisia”: ”Cei care strigați demisia știți că asta înseamnă să vă dați jos propriul Guvern, numai Dragnea făcea asta. Colegi liberali, eu sunt Florin, omul care nu a intrat de mult în politică, dar am muncit mult și fără compromisuri ca să ajung aici și pentru asta vă mulțumesc vouă. Fără voi nu aș fi putut să candidez astăzi la președinția PNL. Vă spun cu emoție că toți sunteți echipa mea și indiferent cu cine veți vota astăzi vă mulțumesc că sunteți aici. Eu sunt un om de echipă, vreau să facem PNL cel mai mare partid politic din România. Astăzi nu mă votați doar pe mine, ci un nou mod de a face politică. Votați o echipă și vă aștept cu toții în echipa mea”.

Update 2: Ludovic Orban a prezentat o sinteză a mandatului său: ”PNL a dus o luptă de zi cu zi împotriva PSD și a reușit să înfrângă această ciumă roșie, a reușit cu adevărat să aducă România pe o direcție bună. Menționez prima decizie strategică importantă din 2018 în care am hotărât dispozitivul strategic de luptă. Candidatul la funcția de președinte a fost Klaus Iohannis iar candidatul la funcția de deputat a fost președintele. În 2019 am câștigat alegerile pentru Parlamentul European. Am reușit să convingem românii să voteze referendumul pentru justiție care a pus capăt tuturor agresiunilor PSD împotriva democrației. După alegerile parlamentare am reușit pentru prima oară în 30 de ani ca un partid de dreapta să înlăture un partid de stânga, am trecut moțiunea de cenzură și am instituit un guvern monocolor”.

Update 1: Klaus Iohannis a susținut un discurs în deschiderea Congresului PNL, la care participă cinci mii de delegați. În timpul discursului președintelui, de mai multe o parte dintre participanți au scandat numele lui Ludovic Orban.

”Trebuie să recunoaștem că nu a fost o campanie internă așa cum mulți ne-am fi dorit. Mi-ar fi plăcut să văd mai multe dezbateri de idei, nu atacuri la persoană, cum am văzut în ultimele luni. S-au spus lucruri grave. Astfel de atitudini nu trebuie să mai vedem niciodată, nu doar în interiorul PNL, ci nici într-un alt partid din România. (…) Este imperativ să depășim cât mai repede actuala criză. Această guvernare trebuie să continue pentru că nu există niciun motiv real ca premierul să fie demis sau să își dea demisia. Când prim-ministrul și ministrul liberal sunt atacați din toate părțile, PNL ar trebui să îi susțină cu toate forțele. Sunt de neînțeles sabotajele venite din propriul partid chiar dacă până la un punct ele ar putea fi explicabile prin prisma luptei interne”, a declarat șeful statului.

Klaus Iohannis a atacat și USR – PLUS: ”Guvernarea nu este un loc al ironiilor și al gâlcevii nesfârșite, în care unii se comportă de parcă s-ar afla într-o dezbatere pe rețelele de socializare. Guvernarea înseamnă responsabilitate, perseverență, dialog real cu cetățenii. Cine nu este pregătit pentru așa ceva, nu poate guverna România”.

Astăzi are loc Congresul PNL în Capitală, în cadrul căruia va fi desemnat noul președinte al partidului. Începând cu ora 11:00, cinci mii de membri delegați din toată țara vor fi prezenți la Romexpo pentru a-și exprima votul, fie în favoarea lui Ludovic Orban (actual președinte al PNL), fie pentru Florin Cîțu (premierul României). Cel mai probabil, dacă Orban va pierde alegerile, își va pierde și funcția de președinte al Camerei Deputaților. În același timp, dacă Cîțu va pierde, el va rămâne fără funcția de premier al țării.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, care, cu doar câteva zile înainte de reuniunea liberalilor, și-a exprimat susţinerea pentru Florin Cîţu la guvernare, va ține primul discurs al zilei, urmat de reprezentanți ai partidelor politice prezente, într-un format 5+1. Actualul președinte al partidului, Ludovic Orban, va prezenta ulterior raportul de activitate al mandatului său.

Votul pentru candidaţii la preşedinţia partidului ar putea începe în jurul orei 14,00, conform informaţiilor transmise de organizatori. A doua zi după Congres, duminică, va avea loc Consiliul Naţional al PNL, cu 2.000 de delegaţi, pentru alegerea celorlalte funcţii de conducere din partid.

Pentru accesul participanţilor la congres au fost impuse o serie de măsuri epidemiologice, intrarea în sala de conferințe făcându-se numai pe baza adeverinţei de vaccinare anti-Covid, a rezultatului negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid ori a certificatelor care dovedesc trecerea prin boală. Liderii liberali precizau că 80% dintre cei 5.000 de delegaţi au fost vaccinaţi. Cu toate acestea, vor exista şi echipe de testare la faţa locului. 

Context

PNL a ajuns la guvernare după alegerile parlamentare din 2020 datorită faptului că președintele Klaus Iohannis a încredințat formarea Guvernului coaliției PNL- USR PLUS – UDMR. Conflictele permanente din Coaliție și nemulțumirea publicului față de gestionarea pandemiei Covid și față de situația economică au dus PNL în sondajele de opinie cu mult sub PSD.

Pe 30 mai, premierul Florin Cîţu şi-a anunţat candidatura la preşedinţia PNL, afirmând la acea vreme că partidul are nevoie de un “suflu nou”. Ludovic Orban, care anunţase anterior că va candida pentru un nou mandat, a salutat atunci decizia lui Cîţu, arătând că va fi o competiţie fair play, “un festival al democraţiei”.

Totuși, în 4 septembrie, Ludovic Orban, susţinea că aceasta este “cea mai urâtă campanie” cu care s-a confruntat în 31 de ani de politică şi a acuzat de mai multe ori faptul că susţinătorii săi sunt ameninţaţi că sunt daţi afară din posturile publice și că acest lucru s-a și întâmplat în mai multe cazuri. El a reclamat şi faptul că, deşi votul la congres este secret, într-o serie de organizaţii judeţene se încearcă să li se impună delegaţilor cu cine să voteze şi să fie verificaţi dacă respectă indicaţiile.

Ulterior, Cîţu şi susţinătorii lui l-au acuzat pe Ludovic Orban că a făcut tot ce este posibil, în calitatea sa de preşedinte al Camerei Deputaţilor, ca să fie dezbătută moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR împotriva Guvernului. În contextul sesizării făcute de el la CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Executiv pe tema moţiunii, Cîţu a anunţat că va cere demisia preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului dacă decizia Curţii va fi favorabilă.

Atât Ludovic Orban cât şi Florin Cîţu au susţinut, de-a lungul campaniei interne, că vor câştiga la congres, iar după 25 septembrie vor conduce PNL.

Sursa stire biziday.ro – Stiri verificate

[economicalmichael]

Economia românească îşi va reveni după criza coronavirus abia în 2022 sau mai târziu.

“Situaţia generală a companiilor s-a înrăutăţit, dar majoritatea companiilor germane din România văd totuşi oportunităţile în criza actuală şi acceptă provocările. Criza Corona are mai ales un rol de catalizator pentru schimbările structurale existente în toate sectoarele economice. Ritmul şi presiunea pentru schimbare sunt în mod clar în creştere”, este de părere Sebastian Metz, director general AHK România. 

Drumul spre redresarea economică rămâne stâncos şi pavat cu multe incertitudini. Programele de sprijin guvernamental ar trebui să ţină seama de acest aspect şi, de exemplu, să extindă noul program de muncă flexibilă, Kurzarbeit”, spune Sebastian Metz.Numărul angajaţilor se menţine la acelaşi nivel, potrivit a 60,6% dintre respondenţi. Semnificativ mai puţine companii decât în anul precedent spun că vor să continue angajările (2020: 17%, 2019: 33%).În ceea ce priveşte intenţiile de investiţii în următoarele 12 luni, 40,4% dintre companii spun că acestea nu se vor schimba (toamna anului 2019: 40%), doar 11,7% văd cheltuieli de investiţii mai mari (2019: 22%).Soldul (diferenţa dintre răspunsurile pozitive şi cele negative) coboară de la 5 la minus 21 de puncte la un minim absolut.În ceea ce priveşte factorii de risc economic din punctul de vedere al companiilor, anul acesta s-a schimbat ponderea, arată studiul citat.“Principalul risc în prezent este cererea scăzută de produse şi servicii, urmată de condiţiile-cadru politico-economice. În anii precedenţi, cei mai importanţi factori de risc au fost lipsa forţei de muncă şi costurile cu forţa de muncă. Pe fondul pandemiei provocată de Coronavirus, restricţiile de călătorie şi lipsa investiţiilor influenţează cel mai mult activitatea companiilor”, se menţionează în document.

[crossbordercroniclesro]

Românii iubesc palinca și vinul, dar le place să se îmbete cu apă rece

Într-o Românie prinsă între trecutul glorios și prezentul dureros, există o realitate greu de digerat: românii preferă să trăiască în iluzia unei lumi perfecte, în loc să accepte adevărul crud al realității. Așa cum iubesc palinca și vinul pentru că dau o senzație imediată de bine, tot așa se îmbată cu apa rece a minciunii, preferând să își adâncească suferința în loc să o confrunte. Această…

[radioclasic]

Sectorul de construcții din România a avut cea mai mare creștere anuală din UE Eurostat referitor la situația din sectorul construcțiilor în UE în luna aprilie 2020 arată că România a avut cea mai mare creștere anuală din UE, iar ministrul de finanțe, Florin Cîțu, spune că aceasta confirmă că guvernul PNL a gestionat foarte bine criza economică.

[stiriarges]

Nicolae Georgescu, deputat PSD: România a devenit o țară de mâna a doua. Numai noi o putem salva!

Nicolae Georgescu, deputat PSD: România a devenit o țară de mâna a doua. Numai noi o putem salva!

Criza sanitară, politică și economică în care se află concomitent România a adus-o într-o situație fără precendent. Deputatul PSD, Nicolae (more…)

[financiar-blog1]

Guvernul Romaniei ofera 100 de milioane de EURO IMM-urilor afectate de criza

Guvernul României va extinde subvenții în valoare de 100 de milioane de euro către firmele mici și mijlocii lovite de pandemia coronavirusului.

Valoarea subvențiilor va fi stabilită în funcție de cifra de afaceri a fiecărei IMM-uri (cu cel mult 15% din cifra de afaceri înainte de criză), conform proiectului de ordonanță privind planul de redresare economică consultat de calculator-salariu.net. Beneficiarii trebuie să fi operat cel puțin un an și trebuie să fi înregistrat un profit înainte de criză.

"Fiecare IMM afectată de criză va primi o subvenție cuprinsă între 2.000 și 50.000 EUR".

Beneficiarii sunt microîntreprinderile care nu au angajați cu contract de muncă și freelanceri (PFA) cu activități în domeniul artelor și divertismentului sau al asistenței medicale. Între timp, IMM-urile vor primi subvenții de peste 5.000 EUR în funcție de cifra de afaceri, nu de sectorul de afaceri, așa cum a detaliat Economica.net.

Finanțarea acestui program de subvenții va fi finanțată din fonduri UE pe care România nu a reușit să le absoarbă până acum și pe care trebuie să le utilizeze până la sfârșitul anului.

[borisharea]

Iohannis: “Relansarea economică se va face cu investiţii masive în infrastructura de transport, energetică şi sanitară“

Iohannis: “Relansarea economică se va face cu investiţii masive în infrastructura de transport, energetică şi sanitară“

Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat marți, într-o intervenție televizată, că relansarea economică după criza Covid-19 se va face prin investiții în mari proiecte de infrastructură.

Ar fi o schimbare majoră de strategie după ce, începând cu 2017, România și-a cheltuit toată creșterea economică, plus miliarde de euro din împrumuturi, pentru a mări veniturile unui aparat bugetar care…

[smartseo4you]

Canalul Dunăre-București a fost dintotdeauna o dorință a mai multor generații de români. Ce a spus exploratorul Jacques Cousteau când a venit în România

New Post has been published on https://reporterliber.ro/canalul-dunare-bucuresti-a-fost-dintotdeauna-o-dorinta-a-mai-multor-generatii-de-romani-ce-a-spus-exploratorul-jacques-cousteau-cand-a-venit-in-romania/

Canalul Dunăre-București a fost dintotdeauna o dorință a mai multor generații de români. Ce a spus exploratorul Jacques Cousteau când a venit în România

  Cornel Marțincu, inginer și Director General IPTANA (fostul pilonul principal pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi din România), a explicat într-un limbaj tehnic și economic care este stadiul real al dezastrului al mult așteptatului proiect de infrastructură Canalul Dunăre -București.

În viziunea sa, acest proiect reprezintă o mare pată în istoria și imaginea României, deși în istorie el a fost o idee cunoscută și promovată încă de la epoca Alexandru Ioan Cuza, epoca prin care statul român a luat naștere pe cale naturală și jurisdicțională.

Ne-am bătut joc de bani

„Bătaie de joc, de bani, aceasta este concluzia evidentă la ceea ce s-a întâmplat în istoria recentă a proiectului Canalul Dunăre-București. Printre promotorii acestui mare proiect se numără Virgil Madgearu, un economist de referință pentru România care a susținut nota de fundamentare economică în Parlamentul României.

Al doilea promotor al proiectului este marele Dimitrie Leonida, inginerul cunoscut în istorie pentru electrificarea Bucureștiului. Dimitrie Leonida a susținut tehnic utilitatea realizării acestui canal.

Madgearu și Leonida au fost promotorii primului act pentru acest obiectiv de investiții. Din istorie cunoaștem că a venit războiul, apoi criza din anii 1933 și finanțarea nu a putut fi posibilă, însă ideea conectării Bucureștiului cu Dunărea a rămas”, povestește Marțincu.

Marile capitale ale lumii sunt conectate cu râurile care trec prin ele 

„De la Belgrad, Budapesta, Viena, toate sunt dezvoltate de-a lungul Dunării. Conectarea Bucureștiului cu Dunărea a fost dintotdeauna o dorință a mai multor generații de români. Conjunctura din anii 70 pentru acest proiect a fost extrem de favorabilă. Potopul din 1970 cu Argeșul care a ajuns la București a dat semnalul pentru ce trebuie să facem. Natura ne-a spus să amenajăm râul Argeș pentru a preveni inundațiile.

Un canal a venit ca o soluție și pentru inundații și pentru folosirea acestei ape. Bineînțeles că poate fi folosit. În primul rând, pentru navigație fluvială, apoi combaterea inundațiilor, pentru irigații (în stânga și dreapta Argeșului sunt terenuri Agricole, unule dintre cele mai fertile din România), producerea de energie electrică, verde (ba chiar orientarea este către două domenii producerea de energie verde și transporturi verzi – transportul pe apă fiind cel mai verde transport).

Nu vorbim despre un oraș mic din România ci despre inima economică a României. Relația Bucureștiului cu portul Constanța este intrinsecă. Putem lua în calcul și latura turistică a canalului. Cine nu ar vrea să se urce pe un vapor din București să plece în Delta Dunării, Viena. E o idee care supraviețuiește până astăzi.”

Astfel de proiecte nu se fac pentru 5-10 ani ci pentru sute de ani

„Anul 1990 reprezintă o ruptură totală în ceea ce privește programul de investiții. Destul de criticabilă decizia din acel moment pentru că întotdeauna când ajungi cu un proiect de investiții într-un anumit punct, respectiv la 60% din total, mai degrabă finalizezi decât să abandonezi. Toți acei bani sunt pierduți. În termeni economici vorbim de un cost scufundat.

În loc să continuăm dezvoltarea noi am transformat proiectul în groapa de gunoi a Bucureștiului. Șeful de proiect pentru această lucrare, Chiriac Avădanei, a avut ocazia să parcurgă canalul cu marele explorator francez Jacques Cousteau care dorea să vadă canalul pe care românii urmau să-l realizeze.

Ajungând în portul 1 decembrie (portul București cum se regăsește și astăzi în hărți) și văzând stadiul proiectului a zis: vezi continuarea pe Grup Infrastructura.

[colegiulpacientilor]

Criza economică va distruge iremediabil sectorul neguvernamentalCerem sprijinul Guvernului pentru a ne continua misiunea socială

Criza în care deja a intrat sectorul privat din România va dărâma, într-un efect de domino, societatea civilă și întregul sector neguvernamental. 

Cu programe susținute din sponsorizări și finanțări private, ONG-urile din România, dintre care multe desfășoară în plină stare de urgență acțiuni în sprijinul populației și autorităților, se vor confrunta în contextul economic preconizat cu blocaje…

[crossbordercroniclesro]

De ce Românii Devin Muritori de Foame: Deficitul Comercial de Alimente Ne Înghite Viitorul!

România, o țară cu un potențial uriaș pentru agricultură și producție alimentară, se scufundă într-un deficit comercial uriaș de 6,3 miliarde de euro pe alimente! Da, ați citit bine. Ajungem să depindem de importuri ca să punem mâncare pe masă, și asta doar pentru că niște „investitori” străini au decis că România e bună doar de vândut și cumpărat. Retailerii internaționali au „investit” peste 20…

[news24hrou]

Guy Verhofstadt: “Această Uniune Europeană, așa cum funcționează acum, nu va supraviețui secolului XXI”

Uniunea Europeană are urgent nevoie de reforme profunde, spune – într-un interviu în exclusivitate la Europa FM – liderul grupului liberal-democrat din Parlamentul European, Guy Verhofstadt.

Eurodeputatul belgian propune, între altele, să se renunțe la regula unanimității în luarea deciziilor și adaugă că – dacă va fi nevoie – Tratatele Uniunii Europene trebuie modificate.

“Nu sîntem pregătiți pentru următoarea criză economică și financiară“, susține Guy Verhofstadt, care și-ar dori ca Uniunea Europeană să creeze “campioni” în economia digitală și să susțină puternic tehnologiile nepoluante.

În opinia sa, Europa are nevoie de mai multă federalizare și de o alocare mai judicioasă a cheltuielilor.

“Cheltuielile noastre militare sînt cea mai mare risipă de bani din istoria modernă a Europei“, crede Guy Verhofstadt, care se pronunță pentru o politică de apărare comună și pentru înființarea unei armate europene.

“Cheltuim de trei-patru ori mai mult decît Rusia pentru armată.

Dar nu prea sînt sigur că, dacă rușii vin încoace, prin România, i-am putea opri. Nu sîntem capabili de așa ceva.

Cheltuielile noastre militare sînt cea mai mare risipă de bani în istoria modernă a Europei.

De aceea spun să începem cu o comunitate europeană a apărării și cu o armată europeană – astfel creezi valoare adăugată“.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2019/05/24-mai-web-verhofstadt-federalizare-si-piata-muncii.mp3

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Pe de altă parte, liderul ALDE e de acord că Europa are nevoie de un set de standarde clare în privința securității sociale, astfel încît “lumea să știe cît cîștigă, de ce drepturi se bucură și ce îndatoriri are“.

“Europa nu va fi niciodată populară dacă Europa nu se hotărăște să garanteze aceste standarde”, adaugă el.

Guy Verhofstadt e de părere că U.E. are, de asemenea, nevoie de o taxare mai judicioasă a marilor companii și de măsuri energice de combatere a evaziunii fiscale.

“Ceea ce e important e să taxăm companiile mari, monopoliste (în majoritate americane) în același fel în care taxăm micile companii.

Pentru moment, micile companii achită nota de plată, nu giganții Internetului – care contribuie, poate, cu taxe la jumătate din nivel, dacă nu chiar mai reduse“.

Transcrierea părții a doua a interviului

– Unii dintre eurodeputații ALDE din România au lăsat să se înțeleagă că sînteți dispus să-i “predați” grupul politic lui Emmanuel Macron, în schimbul președinției viitorului Parlament European. 

– E o prostie. Ce încercăm noi să facem e să fondăm un nou grup centrist și pro-european, care are drept obiective să înnoiască și să reformeze Uniunea Europeană cît mai repede posibil. Vom face asta săptămîna viitoare, în baza rezultatului alegerilor. E adevărat că muncim împreună cu Emmanuel Macron – mulți dintre eurodeputații noștri se află deja în partidul lui Emmanuel Macron. Uniunea Europeană se va schimba, pentru că – încă o dată – din 1979 încoace, de la primele alegeri europarlamentare încoace, majoritatea a fost întotdeauna a socialiștilor și a conservatorilor de modă veche, iar noi vrem să rupem această majoritate, să facem loc pentru reînnoirea Uniunii Europene.

Această Uniune Europeană, așa cum funcționează acum, nu va supraviețui secolului XXI. E nevoie de reformă. Nu sîntem capabili să rezolvăm criza migrației, pentru că statele membre nu se pot pune de acord asupra căii de urmat. În “cartierele”  noastre sîntem slabi. Și, cu siguranță, nu trebuie să explicăm asta României: nu foarte departe de ea sînt conflicte înghețate în care nu jucăm vreun rol. Nu sîntem pregătiți pentru următoarea criză economică și financiară: guvernanța Uniunii Europene, din punct de vedere economic, nu e bine așezată. Și, în fine, nu avem vreun rol în lumea digitală de astăzi. Sînt numai firme americane (Amazon, Google, Facebook) sau asiatice (AliBaba), nici una europeană. Trebuie să creăm “campioni europeni” cît mai curînd posibil. Aceasta e reforma în profunzime de care avem imensă nevoie în Europa și de aceea formăm acest nou grup: pentru a fi cît mai puternici, pentru a avea influență și pentru a aduce schimbarea în Europa.

– La asta vă gîndeați cînd ați declarat că, astăzi, Uniunea Europeană nu există?

– Da. Chiar cred asta: să fim sinceri, nu e vorba de o uniune, e o confederație de state-națiune. Dacă o țară, una singură, se opune unei politici anume, aceasta nu se concretizează. Am văzut asta de multe ori. Ne confruntăm și acum cu criza migrației pentru că statele membre nu se pot pune de acord în această privință. În opinia mea, trebuie să fondăm o adevărată uniune. De ce e ea necesară? Pentru că lumea de mîine va fi cu totul diferită: deja este dominată de chinezi, indieni, americani și ruși. Într-o astfel de ordine mondială numai o Europă unită poate apăra interesele cetățenilor noștri  și modul nostru de viață.

– Ca să fie foarte limpede: vorbiți despre renegocierea Tratatelor?

– S-ar putea întîmpla. Și dacă, în cele din urmă va fi necesar, da. De altfel, Mișcarea Renaissance, a președintelui Emmanuel Macron a propus asta. Dacă va fi necesar, o vom face. Așa nu mai putem continua.

– În baza Tratatelor actuale, pare aproape imposibil.

– Nu e imposibil. Am schimbat Tratatele de mai multe ori în trecut, dar ceea ce cred că ne trebuie acum e să schimbăm regula unanimității. Acesta e principalul obstacol în calea Uniunii Europene: incapacitatea de a decide și de a rezolva o problemă.

Europa federală

– Sînteți unul dintre cei mai vizibili partizani ai Europei federale, ați spus-o deja. Cum ar putea un super-stat european să…

– Nu e vorba de un super-stat. Protestez față de acest termen. E tocmai opusul unui super-stat: acesta e centralizat, iar la vîrf (cum se întîmplă în Franța, cu Parisul) se iau toate deciziile. Absolut toate. Nu e cazul într-un stat federal: acolo decizi la nivelul cel mai potrivit. Dacă aplici o politică locală, decizi la nivel local. Dacă e mai bine să o aplici la nivel regional, la nivel regional o vei face. La nivel național, tot așa, și doar acele politici care aduc valoare adăugată cooperării europene se decid la nivel european.

Să vă dau un exemplu: apărarea. Armata. Lumea nu prea știe asta, dar cheltuielile noastre  cu apărarea sînt la jumătatea nivelului din Statele Unite. Dar putem asigura doar 10% din operațiunile armatei americane. Nu știu dacă sînteți un matematician…

– Dimpotrivă.

– Nici eu. Dar știu – și știți și dumneavoastră – că un astfel de procentaj înseamnă că ești de trei-patru ori mai puțin eficient, nu? Nu e foarte greu de priceput. Încă un exemplu, prin comparație cu Rusia: cheltuim de trei-patru ori mai mult decît Rusia pentru armată. Dar nu prea sînt sigur că, dacă rușii vin încoace, prin România, i-am putea opri. Nu sîntem capabili de așa ceva. Cheltuielile noastre militare sînt cea mai mare risipă de bani în istoria modernă a Europei. De aceea spun să începem cu o comunitate europeană a apărării și cu o armată europeană – astfel creezi valoare adăugată. Europa funcționează cel mai bine cînd își combină eforturile, reduce costurile și cînd ai solidaritate între statele membre ale Uniunii. Cu Trump în Casa Albă, cine știe dacă vom primi ajutor la nevoie?

Asta înțeleg eu printr-o federație europeană. Folosesc mereu cuvintele “Statele Unite ale Europei” – au mai făcut-o și Churchill, și Victor Hugo, dar de asta avem nevoie: nu mai jucăm nici un rol la nivel global. Dacă e un conflict în Siria și se organizează o conferință de pace, e vorba de o întîlnire între ruși și americani – în Europa, la Viena. Astfel se desfășoară lucrurile: noi nu avem nici un rol. Ca să ne recîștigăm autoritatea, suveranitatea și posibilitatea de a ne apăra modul de viață și interesele, avem nevoie de o Europă puternică. Acesta e punctul meu de vedere, iar el n-are nimic de-a face cu un super-stat: știți care este bugetul Uniunii Europene, e – mai mult sau mai puțin – la nivelul bugetului Belgiei. Un super-stat cu bugetul unei țărișoare!

– Să reformulăm, atunci:  cum o să funcționeze un stat federal european, viitoarele State Unite ale Europei, în condițiile în care 31 de milioane dintre cetățeni trăiesc chiar acum în deprivare materială severă? Dacă oamenii aceștia s-ar strînge laolaltă, ar forma al șaptelea stat membru ca populație.

– Ar funcționa grație unei economii mai dezvoltate, devenind un lider în economia digitală, cu propriile companii – nu americanii Amazon și Google, ci variantele europene ale Amazon, Google și Facebook. Ar funcționa printr-o nouă industrie, una care ia în seamă transformările ecologice ale continentului. De ce să nu creăm un “campion european” care produce mașini cu baterii regenerabile cu hidrogen? Toate acestea vor face parte din  noua ordine mondială.

Politica fiscală și piața muncii

– Dar de ce nu o politică fiscală comună?

– Sînt pentru o politică fiscală comună ca bază: sînt un liberal, cred că statele membre pot decide care e povara fiscală pe care vor să o pună în seama companiilor. Dar baza ar trebui să fie aceeași – ar trebui să avem aceeași definiție a profiturilor care trebuie taxate. Ceea ce e important e să taxăm companiile mari, monopoliste (în majoritate americane) în același fel în care taxăm micile companii. Pentru moment, micile companii achită nota de plată, nu giganții Internetului – care contribuie, poate, cu taxe la jumătate din nivel, dacă nu chiar mai reduse. Politica fiscală nu trebuie să înăture autonomia statelor membre , dar avem nevoie de o defniție comună în statele membre și de mari companii care să plătească aceleași taxe ca cele mici.

– Mă gîndeam, mai degrabă, la modalitățile de evaziune fiscală despre care-am aflat grație documentelor Panama Papers sau LuxLeaks.

 – Nu numai asta, dar și pe continent se întîmplă ca marile companii să evite plata taxelor, în detrimentul celor mici. Trebuie să rezolvăm această problemă – politica fiscală  ar trebui să fie una dintre prioritățile europene.

– Ar putea fi asta, credeți, una dintre explicațiile revirimentului populist?

– Dar ceea ce propun populiștii e să limităm mobilitatea forței de muncă. Ceea ce e o nebunie – sînt trei milioane de locuri de muncă neocupate. Pe de o parte avem milioane de tineri fără slujbe, pe de alta – milioane de slujbe neocupate în Europa. Lipsește mobilitatea forței de muncă. Este redusă, iar populiștii vor să o reducă și mai mult. Oameni din România, de exemplu, vin la muncă în Vestul Europei. Ei nu vor așa ceva, critică asta. Eu cred că e o prostie, pentru că Europa nu e doar o piață comună a bunurilor și serviciilor, e mai ales o comunitate a cetățenilor, a forței de muncă. Oamenii au posibilitatea, dacă nu-și găsesc de muncă într-o țară, să-și caute de lucru în alta. Am mai spus-o: sînt trei milioane de locuri libere de muncă în Europa, ceea ce este o pierdere enormă.

– Pe de altă parte, inteligența artificială va face să dispară sute de mii, dacă nu milioane de slujbe.

– Și, în același timp, tot inteligența artificială va crea o multitudine de alte slujbe. Nu e adevărat că progresul și inovația distrug locurile de muncă: se întîmplă în anumite cazuri, dar în același timp se creează alte meserii. E vorba de meserii noi, așa că oamenii au nevoie de educație. E posibil ca, pe parcursul unei vieți, să nu ai o singură meserie, ci mai multe. Acesta va fi viitorul.

– Sînteți un fost ministru al bugetului (în Belgia) și mă întrebam cum vedeți evoluția unor noțiuni precum ziua de muncă și salarizarea .

– În unele profesii vor fi cu mult mai puțin rigide. Flexibilitatea e cheia într-o economie modernă.

– „Flexibilitatea” înseamnă adesea contracte temporare de muncă și un program din zorii zilei pînă la miezul nopții.

– Sînt împotriva acestor contracte. Avem nevoie de standarde de siguranță pentru forța de muncă, astfel încît lumea să știe cît cîștigă, de ce drepturi se bucură și ce îndatoriri are.

– Salariu minim european, asta spuneți?

– Sînt mai degrabă pentru venitul minim garantat , un termen mai general, care se aplică și situațiilor în care nu ai un loc de muncă. E nevoie, de asemenea, de standarde sociale la nivel european. Europa nu va fi niciodată populară dacă Europa nu se hotărăște să garanteze aceste standarde.

– În fine, să prespunem c-ați ajunge președinte al Comisiei Europene după alegeri. Care ar fi imele trei decizii strategice pe care le-ați pune pe masa Consiliului European?

– Le-aș propune să renunțăm la regula unanimității, pentru că așa putem lua decizii mai repede. În al doilea rînd, haideți să reducem Comisia Europeană: un mic Guvern european, cu 12-15 oameni. A treia propunere ar fi pregătirea, în ritm foarte rapid, a investițiilor pentru o nouă perioadă de creștere economică, una care să creeze locuri de muncă pentru acele 31 de milioane de persoane despre care vorbeați.

http://bit.ly/2JX0KVk http://bit.ly/2JCxXFY