#România corupție

[crossbordercroniclesro]

Mihail Boldea: VIP-ul Justiției Române sau Simbolul Incompetenței Sistemului?

Într-o țară în care legea ar trebui să fie egală pentru toți, Mihail Boldea, fostul deputat de Galați, pare să fie dovada vie a unei justiții ce șchioapătă periculos. După ce a fost condamnat pentru spălare de bani și înșelăciune la șapte ani de închisoare, Boldea a revenit pe scena publică într-un mod neașteptat, păstrându-și o aură de “VIP” în justiția gălățeană, în ciuda nenumăratelor acuzații…

[laivinduroriginal]

Alegerile Trebuie Duse până la Capăt, Susține Traian Băsescu

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat la Digi24 că alegerile prezidențiale nu ar trebui anulate fără dovezi clare de fraudă, subliniind că doar justiția – prin parchet și instanțe precum Înalta Curte – poate constata fraudele electorale, nu Curtea Constituțională. Potrivit lui Băsescu, procesul electoral ar trebui să continue, iar validarea turului al doilea să se facă doar după o decizie a…

[romanasuloriginal]

La trei decenii și jumătate de la cădere... #Romania https://romanasul.ro/pensionarii-speciali-decorati-si-protejati-de-interese-straine/?feed_id=1242&_unique_id=65a4cd3f07292

[bartholomaus]

Cea mai mare problemă a României e corupția. Cea mai mare din UE! Mai mare ca a Bulgariei. Pierdem anual între 6-12% din PIB din cauza corupției. O statistică despre care am citit în mai multe locuri vorbește despre circa 17-18 miliarde de euro pierdute anual de România (sursele diferă, dar suma mai mare e - se pare - mai aproape de realitate) din cauza corupției. Nu că se fură neapărat aceste sume ci că acești bani i-am avea la buget dacă corupția ar fi mică sau deloc. Adică România pierde anual 1400 km de autostradă sau cam tot atâtea spitale noi, ANUAL. Credeți-mă, nu sunt sume scoase din burtă.

Cea mai mare corupție din România e în sectorul bugetar. Și din ăștia cea mai mare e în administrația locală. Și din administrația locală, cea mai mare e în orașele mici și mediul rural. Adică 1 primar sau o administrație locală din 3 e coruptă. De aia e așa mare discrepanță între standardul de viață din orașele mari românești și mediul rural.

De aceea aveam cel mai mare procent de oameni din mediul rural care se încadrează (conform standardelor UE) la capitolul sărăcie. 30% din populație (majoritatea din rural) sunt săraci rupți. Orașele mari au standarde la nivel european, dar la țară e jale!

Adică Uniunea Europeană utilizează un set de 13 indicatori specifici pentru a evalua sărăcia și a determina dacă o persoană sau o familie se confruntă cu deprivare materială și socială severă. Adică o persoană este considerată în starea de deprivare materială și socială severă dacă nu poate bifa cel puțin 7 dintre următoarele 13 elemente care caracterizează un trai decent:

1. Capacitatea de a face față cheltuielilor neașteptate.

2. Posibilitatea de a plăti pentru o vacanță anuală de o săptămână plecând de casă.

3. Absența restanțelor la plata ipotecii sau a chiriei, facturilor de utilități, abilităților în rate sau altor împrumuturi.

4. Capacitatea de a asigura o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile.

5. Menținerea locuinței la o temperatură adecvată.

6. Accesul la un automobil pentru uz personal.

7. Înlocuirea mobilierului uzat.

8. Acces la o conexiune la internet.

9. Înlocuirea hainelor uzate cu altele noi, măcar o dată la 2 ani.

10. Deținerea a două perechi de încălțăminte potrivite, inclusiv o pereche pentru toate anotimpurile.

11. Cheltuirea unei sume mici de bani săptămânal pentru sine.

12. Participarea la activități recreative regulate.

13. Întâlnirea cu prieteni sau familie pentru o băutură sau masă cel puțin o dată pe lună.

Minim 7 criterii reflectă standardele minime de decență în trai, iar incapacitatea de îndeplinire indică sărăcie severă. Repet, 30% din populația Ro, nu poate bifa 7 indicatori din cei de sus.

Cine sunt vinovații? Sistemul românesc, mai precis două din cele mai înfipte la cârmele puterii partide, PSD și PNL. Acest Sistem pesedisto-penelist au pus bețe în roate masiv DNAului, singura autoritate care mai putea lupta contra corupției. Cu ajutorul CCRului.

De când CCRul, în vremea lui Dragnea, a hotărât că DNAul nu mai poate beneficia de sprijinul tehnic al SRIului, fiindcă – cică – Corupția nu e o problemă de siguranță națională (iar SRIul lucrează – cică – doar pt siguranța națională), DNAul lucrează acum la un dosar în medie 3-4 ani, în loc de 4-7 luni, înainte de decizia acestui organism numit CCR, care pare a fi mai curând un organism afiliat intereselor PSDului și PNLului.

Concluzia. Suveraniștii, ca și comuniștii din trecut nu sunt mai puțin rezistenți la corupție. Sunt la fel de imorali și corupți, doar că mai extremiști și mai radicali.

Eu v-aș îndemna să votați, câți mai sunteți în dilemă și nu ați făcut-o, grupurile politice cel mai puțin corupte. Nu contează dacă nu-s perfecți, nu contează dacă au făcut greșeli sau au fost uneori penibili. Ideea e să nu planeze asupra lor prezumția de corupție. Înainte de a avea oameni competenți, trebuie să nu fie corupți sau imorali.

Fiindcă de asta s-a radicalizat jumate din țară. Din cauza de sărăcie, datorată corupției endemice, datorată sistemului controlat de PSD-PNL.

Dar nu putinismul e soluția!

[inprimalinie]

Grigore Culian, NY Magazin, cutremură scena politică din România! Dezvăluiri despre scandalul de corupție Biden - România

Grigore Culian, editorul şi fondatorul celui mai important ziar românesc din Statele Unite ale Americii, a vorbit, în EXCLUSIVITATE pentru https://inprimalinie.wordpress.com, despre scandalul de corupție Biden-România! Jurnalistul a documentat timp de peste un deceniu această mega afacere de corupție! Georgiana Arsene Principalele declarații făcute de Grigore Culian: Trebuie să pornim de la…

[vipromania]

România în Direct: Serviciile secrete intră din nou în dosarele de corupție. 

[plumedepoete]

  a douăzeci și treia zi  Stătuseră trei zile în Creta pentru afacerile murdare ale căpitanului Papadopilos, dar și pentru alimentarea navei cu combustibil. Julien și Virgil nu părăsiseră nava de teamă să nu fie recunoscuți. Compania celor două fete, Jade și Alice, le ajutase. Jade era amanta lui Julien și Alice, amanta lui Virgil. Se apropiau deja de Strâmtoarea Dardanele și de Bosfor, aproape de sfârșitul călătoriei. Oricât au îndurat până atunci, încă o săptămână sau două, după cum le spusese căpitanul, nu însemna mare lucru. Fiind o navă de transport de animale, Garda de Coastă din Italia, extrem de severă, nu urcase pe nava căpitanului Papadopulos (binecunoscut de altfel). Scăpase de fetele răpite și cu banii obținuți cumpărase droguri și țigări, foarte căutate în România. Julien luase pașapoartele lui Jade și Alice după ce plătise prețul. Din păcate, epidemia de virus corona cunoscuse o răspândire fără precedent în toată Italia, amenințând cu închiderea aeroporturilor și a porturilor maritime, ceea ce părea să le strice planurile. De aceea, îl îndemnase pe căpitan să nu întârzie mai mult decât era necesar. Chiar înainte de a pleca, un membru al echipajului, de origine egipteană, arătase semne de infecție și a fost lăsat pe insulă. Deși exista riscul ca și alții să fie infectați, căpitanul Papadopulos nu luase în considerare pericolul. Încerca disperat să-și protejeze propria investiție, în acord cu cei doi pasageri speciali, de la care primise încă două mii de euro. Căpitanul se aștepta la controale mai strânse pe drumul spre Constanța, așa că evitatese toate porturile mici până la ieșirea din Bosfor. - Cele trei poduri peste Bosfor sunt foarte impresionante! spuse Virgil - Da, răspunse Julien, dar cred că am văzut patru! De acum înainte, frate, nimic nu ne mai poate opri! - Alice îmi spunea că și în România este foarte periculos! Ea și Jade sunt din România, dacă nu știai! - Foarte bine! Nu vorbesc prea bine română! Fetele ne vor ajuta foarte mult în relația cu românii, care sunt corupți până în măduva oaselor! Marea Neagră era calmă și nava înainta încet, scârțâind îngrozitor, cu toate balamalele sale ruginite. În apropiere de Constanța, o navă militară rapidă, cu zece bărbați la bord, le ordonase să se oprească. - Portul este închis! Cu ce trecuri, căpitane, pe aici? - Import de animale, șefu! răspunse Papadopulos, salutându-i militărește. Vă rugăm să veniți la bord! Liderul de patrulă urcă rapid și a examină pașapoartele echipajului. Julien și Virgile își prezentaseră pașapoartele umplute cu bani. - Voi doi cine sunteți? - Cumpărătorii. Vă rugăm să ne lăsați să intrăm în port! Navigăm de trei luni! Șeful de patrulă luase banii din pașapoarte și îi băgase în buzunar. - Bine, băieți, intrați cât de repede puteți! Dacă sunteți întrebați, deși nu cred acest lucru, spuneți că căpitanul Apostolescu v-a controlat! Julien aruncă o privire spre Virgile. - Iată, frate, cam așa merg lucrurile pe aici! - Și nu ai văzut încă nimic! spuse Alice. Vei vedea după intrarea noastră în țară! Virgil insistase cu ochii pe ea. - Dar cu poliția cum stăm? - Chiar mai bine decât crezi! Majoritatea sunt săraci și banii fac minuni! Dacă nu știți, aici prețurile sunt de trei-patru ori mai mici decât în Franța! - Avem un loc sigur unde să stăm? - Nicio problemă. Există mii de pensii turistice, familiale, ieftine, unde nimeni nu îți pune întrebări despre sănătate! Un pașaport de la unul dintre noi este suficient pentru toți, iar poliția nu verifică registrele de intrare ale unor pensiuni turistice izolate. Căpitanul Papadopulos reușise să readucă nava la țărm, abia păstrându-și echilibrul. Era bine cunoscut în port, dovadă că fusese primit cu aplauze. le vingt-troisième jour   Ils étaient restés trois jours en Crète pour les sales affaires du capitaine Papadopilos, mais aussi pour alimentation avec du navire  le carburant. Julien et Virgil  n'avaient pas quitté le navire de peur de ne pas être reconnu. La compagnie des deux filles, Jade et Alice, il les avait aidés. Jade était la  maîtresse de Julien et Alice, la maîtresse du Virgile. Ils approchaient déjà du détroit de Dardanele et du Bosphore,    près de la fin de leur voyage. Autant qu'ils avaient enduré jusque-là, pendant une autre semaine ou deux,   comme le capitaine leur avait dit, ne signifiait pas grand-chose. Étant un navire de transport d'animaux, la gardes côtière italiene, extrêmement sévère, il n'avait pas grimpé le navire du capitain Papadopulos ( bien connu d'ailleurs).  Il s'était échappé des filles kidnappées  et avec l'argent obtenu, il avait acheté des drogues et des cigarettes, très recherchées en Roumanie. Julien avait pris les passeports de Jade et d'Alice après avoir payé le prix. Malheureusement, l'épidémie de virus covid-19 elle avait connu une propagation sans précédent dans toute l'Italie, menaçant la fermeture des aéroports et des ports maritimes, le chose qui semblait les ruiner leurs plans. Voilà pourquoi, il avait exhorté le capitaine à ne pas être en retard plus qu'était nécessaire. Juste avant de partir, un membre de l'équipage, d'origine égyptienne, il avait montré des signes d'infection et a été laissé sur l'île. Bien qu'existait le risque, que aussi d'autres soient infectés, le capitaine Papadopulos n'avait pas envisagé  le danger. Il essayait désespérément de protéger son propre investissement, en accord avec les deux passagers spéciaux, dont  il avait  reçu encore deux mille euros.  Le capitaine s'attendait à des contrôles plus stricts sur le chemin de Constanța, il avait donc  évité  toutes les petites ports jusqu'à bien partir du Bosphore. - Très impressionnants les trois ponts sur le Bosphore! dit  Virgile. - Oui, Julien avait répondu,  mais je crois que j'ai vu  quatre! A partir de maintenant,  frère, rien ne peut pas plus nous arrêter! - Alice me ditait  qu'en Roumanie c'est très dangereux aussi! Elle et Jade sont de la Roumanie,  si vous ne saviez pas! - Très bien ! Je ne parle pas trop bien le roumain! Les filles nous aideront beaucoup dans la relation avec les Roumains, qui sont corrompus jusque la moelle osseuse! La mer Noire était calme et le navire avançait lentement, grinçant terrifiant, de tous ses charnières rouillés.  Près de Constanta, un navire militaire rapide, avec dix hommes à bord,  les avait ordonné de s'arrêter. - Le port est fermé! Avec quelles  choses, capitain, par ici? - Importation d'animaux, patron! Papadopulos répondit, les saluant  militairement. Montez, s'il vous plaît, à bord! Le chef de patrouille grimpa rapidement et examinait les passeports de l'équipage. Julien et Virgile avaient presanté leur passeports bourré d'argent. - Vous deux qui êtes-vous? - Cumpărătorii.  Nous vous demandons nous laisser entrer dans le port! Nous naviguons depuis trois mois! Le chef de patrouille avait extrait les argents de ses passeports et  les avait mis dans poche. - Bien, des mec, entrez vous aussi vite que vous le pouvez! Si vous quelqu'un vous le demande, bien que je ne pense pas, vous le disiez que le capitaine Apostolescu vous contrôlait! Julien a fait un clin d'œil à Virgile. - De cette façon, tout se passe ici! - Et tu n'as encore rien vu! dit Alice. Vous verrez après notre entrée dans le pays! Virgile avait insisté avec ses yeux sur elle. - Mais avec la police comment nous restons? - Encore mieux que vous ne le pensez! La majorité sont pauvres et l'argent fait des merveilles! Si vous ne sachiez pas, ici les prix ils sont trois à quatre fois plus petits qu'en France! - Avons-nous un endroit sûr pour rester? - Pas de problème. Il y a des milliers de pensions touristiques, famille, bon marché, où personne ne te pose des questions sur  santé! Ça suffit un seule passeport de l'un de nous pour toutes, et la police ne contrôle pas les registres d'entrée du quelques pensions touristiques isolés. Le capitaine Papadopulos avait réussi à ramener le navire à terre,  maintenant à le peine son équilibre.  Il était bien connu dans le port, preuve qu'il avait été reçu avec les applaudissements.

[iamlaichici]

Nu știu câți dintre voi ați citit vreodată ce scrie @maticiuc_codin pe aici, pe internet. Nu discutăm dacă vă place personajul sau nu. Eu știu doar că are o inimă mare și că ține enorm de mult la copii. Știu doar că am citit cu nod în gât despre fata din salonul #702 acum ceva ani. E o poveste veche, cu o fetiță, ce era internată la Spitalul Fundeni, la etajul 7, de leucemie... Lăcrămioara o chema. Într-un șcenariu normal, statul ar trebui să se ocupe de bunul mers al spitalelor și al altor instituții, ar trebui să asigure toate cele necesare și să repare când este nevoie, totuși trăim în România. Și îmi este greu să-mi aduc aminte când s-a modernizat sau construit un spital din bani publici, fără să iasă cu scandal după. ( corupție, firmă proastă de construcție, nereguri etc. ) Cumva, nu știu de ce, noi suntem datori să ajutăm, mai ales când vine vorba de copii, de sănătatea lor, de educația lor și implicit de viitorul lor. @tshirtfactoryro are aceste tricouri, pe care le-am achiziționat recent, care ajută la restaurarea etajului 7 a spitalului Fundeni. Tricourile costă 100, respectiv 80 de lei. Mie îmi plac chiar mult, au material bun, iar imprimeul foarte reușit. Nu știu să-ți zic de ce ar trebui să cumperi tricourile, poate din spirit civic, poate în memoria Lăcrămioarei, poate pentru că vrei să simți cum e să faci o faptă bună sau pur și simplu îți plac tricourile. În ultimul timp, am învățat că un lucru infim de mic poate să conteze incredibil de mult. Mulțumesc Codin și @jurnalul_unui_burlac pentru că militați pentru această cauză, de la voi am descoperit aceste tricouri. Mulțumesc și @lolrelai pentru „reminder-ul” pe care l-ai lansat aici pe #instagram. Eu sunt un om, eu sunt #Laichici și cu siguranță cumpărând un tricou nu s-au rezolvat probleme. Însă dacă cumperi și tu și ea și el și încă 100, pun pariu că o să se simtă măcar o speranță de mai bine! Povestea Lăcrămioarei: https://www.facebook.com/codin.maticiuc/posts/1602707093370953/ Link-urile tricourilor Fetița 702 - https://www.tshirt-factory.ro/tricou-702-p56939/ 702 Romania - https://www.tshirt-factory.ro/tricou-702-romania-p56948/ #fatadela702 #spitalulfundeni #etajul7 (la Timisoara, Romania) https://www.instagram.com/p/B1HPZd-insR/?igshid=5ka83an2hcvh

[12iul-ie]

despre țara mea, despre românia.

m am mutat în străinătate câțiva ani în urmă.

nu din cauza banilor. din cauza unor evenimente nedorite.

nu eram nici prea mică, nici prea mare. dar am înțeles repede că mutarea aceea era singura soluție.

am înțeles și cât de important este să apreciezi faptul că ai de ales. era prima oară când nu aveam.

voiam să plec. obosisem. eram extenuată și aveam nevoie de o gură de aer curat.

am primit vestea pe 1 mai în acel an iar pe 5 mai în același an la ora 12 eram deja în aeroport așteptându mi zborul.

plecam într o țară unde cunoșteam limba, într o țară pe care o vizitasem de nenumărate ori. mă mutam într un oraș pe care l numeam ‘locul meu de suflet’.

în acele 4 zile nu am avut prea mult timp să mă gândesc în detaliu la situație și nu vărsasem nicio lacrimă. mi am făcut bagajul cu un oarecare entuziasm și fără prea multe regrete.

nu mi am luat rămas bun de la nimeni, știam că va fi prea greu să o fac.

aflându mă în drum spre aeroport, ieșind din bucurești, lacrimile începeau să curgă. un sentiment străin m a cuprins când eram în sfârșit față în față cu adevărata realitate.

părăseam locul în care m am născut și am crescut. părăseam tot ce știam. frica de necunoscut mă făcea să tremur.

pentru prima oară priveam bucureștiul cu alți ochi. orașul care mi se părea rece și trist, plin de oameni alergând dintr o parte în alta, începea să prindă culoare.

începuse să plouă și mă simțeam ca într un film dramatic, muzica din căști întărea scenariul de tragedie.

timpul trecea din ce în ce mai greu și pierdusem orice legătură cu lumea din jurul meu.

realizasem că niciodată nu prețuim ceea ce avem până în momentul în care pierdem acel lucru.

‘așa e mai bine’ îmi spuneam. ‘nu există alte variante’

mama mi a șters lacrimile.

‘afară e mai frumos. este un nou început. suntem oameni și ne adaptăm.’

am ales să o cred. nu știam cât de adevărată era prima ei propoziție, dar sțiam ca celălalte două cu sigur sunt.

ajunsă la destinație, într un loc cunoscut mie, aveam un sentiment de ușurare și căldură.

speranța că totul o să meargă așa cum îmi plănuisem era prea mare ca să mă las copleșită de orice alt sentiment negativ.

să ai speranță în inimă face o diferență radicală în orice situație.

primele luni, fiind obișnuita să merg în locul în care mă mutasem doar în vacanță până atunci, așteptam ziua în care o să mă trezesc și o să plec înapoi în bucurești.

nici nu mi despachetasem lucrurile.

gândurile mele nu se duceau la viitor, tot ce aveam era prezentul. nimic altceva.

apoi, cu timpul, începusem să cred că totul e un vis și că mă voi trezi acasă într o dimineață și ii voi povesti prietenei mele despre ce visasem în acea seară.

am mers într o tabără pentru copiii din diasporă în acea vară. am cunoscut oameni minunați acolo. nu voi uita acea săptămână niciodată.

toți aveau un singur vis. că situația din țară se va schimba și ca se vor întoarce acasă. vorbeau cu lacrimi în ochi de românia.

nu îi înțelegeam.

‘ce idioți’ îmi spuneam.

chiar nu eram capabilă să înțeleg de ce ar putea cineva care locuiește în suedia sau în canada să vrea să stea în românia.

după tabără, m am înscris aici la o școală în limba engleză. am spus că locul meu este acolo deoarece toți elevii sunt din alte țări.

îmi era frică de a mă duce într o școală unde puteam fi singura dintr un alt loc. îmi era frică de singurătate și de etichetele care îmi puteau fi puse.

datorită școlii pentru străini în care învăț până în prezent, nu m am integrat în adevărata comunitate a țării unde locuiesc. nu regret, deoarece a început să mi placă diversitatea și iubesc să ascult povestea fiecăruia.

în primul meu an aici mi am făcut mulți prieteni. prieteni care îmi oferă o companie mult mai bună față de cei de acasă. prieteni de la care am ce să învăț și pe care nu ii preocupă bârfele și lucrurile inutile.

în primul meu an aici nu m am gândit la casă prea mult. totul mergea prea bine să am timp să dau atenție ‘trecutului’.

acel an m a schimbat radical și mă uit la cine eram înainte să plec din țară și la cine sunt acum, ca la două persoane diferite.

nu este datorită țării în care stau. este datorită mutării în sine. mutarea m a maturizat și mi a schimbat toată perspectiva asupra vieții și asupra oamenilor din jurul meu.

mergând la cursuri de limbă română și istorie în fiecare sâmbătă și duminică, am început să dezvolt un sentiment nou pentru mine: iubirea pentru țara natală.

nu am început să mă duc la acele cursuri deoarece nu făcusem destule ore de română și istorie cât locuiam în românia, ci pentru că simțeam că ceva important lipsește.

începând să mi iubesc țara am făcut un pas gigantic spre a descoperi cine sunt cu adevărat.

am învățat să fiu mândră că sunt româncâ.

ciudat, nu? să începi să ți iubești țara la mii de kilometrii depărtare.

niciodată nu am vorbit țara mea de rău la străini și te rog ca nici tu să nu o faci. cu orice ocazie spune le cât de minunată e țara ta. spune le că românia e pământ sfânt.

nu uita de unde ai plecat, nu uita ce ai lăsat în urmă și nu uita să te întorci acasă din când în când.

nu uita să vorbești și să scrii corect gramatical.

nu te da mare prietenilor când te întorci prin țară făcându te că nu ți amintești cuvinte în română și spunând cuvinte în limba țării în care locuiești.

spune le tuturor că ești român fără rușine și fără să ți fie frică de părerea pe care ar putea să o aibă.

arată le ce oameni buni suntem. arată le de ce suntem capabili.

nu spun să iubești politicienii și nici toți oamenii corupți din românia. spun să ți iubești țara și poporul.

datorită situației din țară suntem cum suntem. suntem oameni muncitori, oameni care știu ce înseamnă o viață grea și oameni care știu ce înseamnă dorul de casă și ce înseamnă dorul de familie. oameni care fac orice pentru familia lor.

sângele tău e sânge de român. iar sângele apă nu se face niciodată.

respectă țara în care ești. respectă i oamenii. admir o. dar nu uita cine ești.

abia aștept totul timpul o ocazie să vorbesc cu cineva despre cât de frumoasă e țara noastră și despre ce istorie și cultură bogată avem.

sper ca într o zi să mă întorc acasă.

pentru asta am de muncit și de gândit în aprofunzime mult însă ceea ce câștigi prin moduri grele, rămâne al tău pe veci.

ce frumusețe ar mai avea lucrurile și ce am mai învăța dacă cele mai arzătoare dorințe ale noastre ar fi ușor de obținut ?

sper că lucrurile se vor schimba în țară totuși. sper să vedem în curând o schimbare în bine și să ne putem întoarce cu toții acasă.

dacă aș putea da timpul înapoi, n aș schimba faptul că am plecat. aveam nevoie de asta.

mă bucur că am realizat într un final tot ce am realizat.

fie că ești în românia sau ești român și locuiești în altă țară, luptă pentru originea ta pentru că încă mai avem șanse ,oricât ar fi ele de mici, să facem o schimbare.

păstrează tradițiile noastre, păstrează limba și cultura, pentru că asta este tot ceea ce ne a rămas. nu ți vinde identitatea străinilor, pentru că nici ei nu și o vând nouă.

identitatea ta este tot ce ai mai de preț.

de câte ori nu am auzit că ar trebui să scriu în engleză tot ce scriu aici. cică dă mai bine și sună mai interesant.

nici nu consider asta o variantă, toate cuvintele mele spuse aici nu vor avea același farmec în nicio altă limbă.

oriunde ai fi, fii mândru de ceea ce ești. rupe etichetele pe care ni le au pus străinii.

“spuneți generațiilor viitoare că nu am fost mereu slugile occidentului.”

[crossbordercroniclesro]

Alegerile Prezidențiale Anulate: Documentele Desecretizate Care Îl Incriminează pe Călin Georgescu!…

Alegerile Prezidențiale Anulate: Documentele Desecretizate Care Îl Incriminează pe Călin Georgescu! Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie fără precedent, anulând primul tur al alegerilor prezidențiale! Această hotărâre șocantă, bazată pe documente desecretizate de SRI și SIE, a provocat indignare și controverse la nivel național. În timp ce Guvernul pregătește reluarea…

[mariussescu]

Mai trece o generație până scăpăm de șpagă

Mai trece o generație până scăpăm de șpagă

Apropo de afirmația premierului Dăncilă, că în România șpaga e doar o formă a mulțumi celor care te ajută, mă gândeam la o fază: degeaba țipăm noi că vrem o țară ca afară, fără șpagă, corupție etc, dacă la primul obstacol de care ne lovim băgăm mâna în buzunar. Vina e în primul rând a generațiilor dinaintea noastră, dar cel mai important e să nu transmitem mai departe reflexul ăsta, de a da șpagă…

[leontiucmarius]

Roberta Metsola vine în România. Discuţii cruciale pentru aderarea la Schengen

Roberta Metsola vine în România. Discuţii cruciale pentru aderarea la Schengen

Roberta Metsola vine în România în plin scandal de corupție la Parlamentul European.

[bartholomaus]

Eu propun să ne întoarcem la granițele istorice din secolul nouă. Să dăm pecenegilor ce li se cuvine de drept pecenegilor. Sunt convins că și Israelul ar avea teritorii de recuperat de la noi. Măcar Teleormanul sau ceva. Eu le-aș da și Craiova pentru că am mâncat odată o ciorbă acolo și, după ce că era scumpă, nici nu mi-a plăcut. Nu știu de ce se miră străinii că România nu recunoaște Kosovo. Guvernul României nu recunoaște nici restul României, d-apoi fiefuri desprinse la plesneală în cofăptășie cu NATO. Noi la București încă așteptăm ca primăria să recunoască apa caldă. Kosovo mai poate aștepta cinci secole recunoașterea, din punctul meu de vedere. Sârbii sunt frații și surorile noastre, iar asta nu se va schimba doar pentru că așa au poftit Yelțîn și Clinton.

Voi ați văzut cum arată litoralul Bosniei? Nici eu. Toată harta fostei Iugoslavii a fost redesenată la mișto, de niște ticăloși care au vrut să se asigure că vor fi mereu conflicte teritoriale și că nicio etnie nu-și va putea crește economia fără dependență completă de UE și NATO. Le-au șerpuit ăștia de trebuie să treci prin două controale vamale ca să te duci de la garaj până la toaletă. Dai dintr-o țară în alta în același supermarket. Carmangeria e la bosniaci și raionul cu detergenți e în Croația. Fiecare țară are autostrăzile ei care nu duc nicăieri și nu se conectează una cu alta. Când aluneci iarna pe trotuar și cazi în șanț, ai trecut ilegal frontiera. Dacă ți se încleiază gura în fosta Iugoslavie, nu știi niciodată în ce țară scuipi.

Dar să te pună dracu să-i faci bosniaci pe herțegovineni sau sârbi pe kosovari, că jar mănânci! În realitate Bosnia și Herțegovina sunt Bosnia SAU Herțegovina. E în funcție de ce gabor te oprește să-ți dea amendă că te pișai la pom și ți-a trecut jetul peste cele trei frontiere semnalizate cu un coteț de câine. Am convingerea că principiul politic după care au fost redesenate granițele a fost în funcție de cui îi plăcea Eminem. Dacă în familia respectivă exista o babă care nu asculta Slim Shady și-un nepoțel care era fan, trăgeau granița prin mijlocul curții. Îmi place că toți se acuză unii pe alții de rasism, dar toți arată identic, ca niște gopnici cu care am băut eu în Odesa.

De unde atâta rasism? Am văzut mai multă varietate rasială la mine în Teleorman. Cred că până și uniformele armatelor sunt tot pantofi de lac și Sergio Tacchini. Probabil că, dacă nu arăți ca un taximetrist din Roșiori, cu zece cruci la retrovizoare, nu te califici pentru asigurări medicale. Nicăieri nu m-am simțit mai ca acasă decât în fosta Iugoslavie, până în punctul în care eu aș face referendum ca să pună vopseaua scorojită pe steag. Conflictele interetnice din regiunea aia sunt echivalentul a doi cocalari care se ceartă pe care dintre ei are bemveul din 2002 mai puțin lovit. Vorba aia, ne înțelegem noi mai bine cu ungurii și suntem culturi relativ diferite. Ăia sunt toți la fel, dar ar fi în stare să-și scoată ochii pentru ce afiș cu femei dezbrăcate și-au pus fiecare în luneta tractorului.

Evident că statele astea puteau rămâne o federație de state semi-independente, cum și-au dorit inițial, dar Clinton și băieții veseli de la Moscova s-au înțeles altcumva. Au arvunit și-au ațâțat toate grupările politice rivale până a ieșit ce-a ieșit. Pe urmă a venit UE ca o divă și a despărțit familiile cum a vrut: Pe tine te luăm, că-i ordin de la Washington, tu da, tu aștepți la coadă, tu nu, iar bunica trebuie să mai facă zece flotări ca să se califice. E atâta corupție la vârf în statele alea încât majoritatea liderilor trebuie să umble și cu chiloții blindați sau să fugă în Vest ca să nu-i îngroape poporul în pantă la final de mandat. Noroc că istoria se poate rescrie permanent cu suficientă șpagă. Altfel Teleormanul era de mult anexat de către regimul de la Tel Aviv. Îmi făcea și mie Netanyahu un zid gratuit între mine și vecinu', că prea ascultă manele toată ziua. Îl puneam să treacă de două ori frontiera ca să ajungă la birt.

[stiridinromania]

Ce a transmis partidul S.O.S. ROMANIA cu privire la Schengen

In urma recentelor evenimente legate de votul pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen, Partidul SOS ROMANIA a transmis pozitia pe care o are in legatura cu aceasta problema. Redam comunicatul integral mai jos. "CU PRIVIRE LA ACTUL DE TRĂDARE SĂVÂRȘIT DE CLASA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ PENTRU ADERAREA LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI COMPORTAMENTUL DISCRIMINATORIU ȘI DEGRADANT LA ADRESA ROMÂNIEI AL UNIUNII EUROPENE, ȘI ÎN SPECIAL AL AUSTRIEI ȘI OLANDEI CARE AU VOTAT ÎMPOTRIVĂ          De 16 ani de când suntem în U.E. și ar fi trebuit să fim și în eterna ”Cale a șantajului politic European”: Schengen, nu auzim decât condiții impuse României, condiții pe care niciuna dintre țările dezvoltate occidentale europene nu a fost nevoită să le îndeplinească și pe care nu le respectă.          Schengen nu este un cadou sau un privilegiu, ci UN DREPT AL TUTUROR STATELOR EUROPENE, care este interzis României și poporului român, pentru că este folosit ca obiect de șantaj pentru obținerea de avantaje economice și politice pentru statele membre europene, dar și ale altor continente. În acest context este condamnabil comportamentul partidelor politice care s-au succedat în Parlamentul  României și la Guvernare, precum și al Președinților României care au acționat ca niște trădători și au acceptat devalizarea economiei naționale, înstrăinarea resurselor, emigrarea românilor și tratamentul de sclavi ai Europei. Acești reprezentanți ai poporului român nu sunt altceva decât călăii națiunii române, asasinii economici ai României și cei care s-au prezentat în fața Marilor puteri europene, dar și mondiale, în poziția ”Ghiocelul” și au vândut România și poporul român pentru avantaje proprii și pentru că nu sunt decât niște veritabile amoebe fără pic de dragoste și respect față de o națiune care i-a trimis la conducerea țării noastre pentru a-și exercita suveranitatea, interesele națiunii române și a Statului Român.          Având în vedere că de 16 ani nu suntem primiți în Schengen, dar suntem folosiți ca sclavi și umiliți, Partidul S.O.S. România consideră că aderarea la Spațiul Schengen nu este o prioritate a României, ci un drept care ni s-a luat, precum și faptul că ar trebui inițiat un Referendum pentru a consulta poporul român dacă mai dorește să fie stat membru UE sau ar trebui demarată procedura de RO-EXIT.          În plus, este imperios necesar ca toate firmele olandeze și austriece să fie supuse boicotului național român, precum și excluderii acestora din spațiul românesc. Partidul S.O.S. România solicită Parlamentului României – Camerei Deputaților să voteze și să aprobe inițiativa legislativă a Doamnei Senator Diana Iovanovici -Șoșoacă PLX 236/2022, privind abrogarea Legii nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SN a Petrolului – PETROM – SA București, prin care PETROM VA REVENI ÎN PATRIMONIUL STATULUI ROMÂN. Este obligatoriu ca toate resursele României care au fost date ilegal statelor europene, dar și altor state, să revină în patrimoniul României și al poporului român, conform art. 136 Constituția României.          Partidul S.O.S ROMÂNIA solicită DEMISIA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI – KLAUS WERNER JOHANNIS, A PREȘEDINȚILOR CELOR DOUĂ CAMERE ALE PARLAMENTULUI: MARCEL CIOLACU, ALINA GORGHIU (care deține ilegal funcția de Președinte al Senatului, având în vedere că nu a fost aleasă), a Ministrului Afacerilor Externe: BOGDAN AURESCU, demisia din Parlamentul României a tuturor partidelor parlamentare, a Ministrului Energiei: VIRGIL POPESCU, DEMISIA ÎNTREGULUI GUVERN ROMÂN, având în vedere actele de Înaltă Trădare și subminare a economiei naționale săvârșite de aceștia împotriva României și poporului român.          Solicităm Parchetului General anchetarea tuturor faptelor de corupție, șantaj, subminare economică, înaltă trădare ale oficialilor români, dar și ale societăților și reprezentanților străini care au activat și activează pe teritoriul țării, implicați în șantajul și escrocheriile cu privire la aderarea României la UE, spațiul Schengen și devalizarea economică a țării.PREȘEDINTEDIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ" Comunicat-Schengen-1Descarcă Read the full article

[cristianlisandru]

EXCLUSIV | MApN vrea să cumpere submarine Scorpene de la Naval Group, compania care încă nu a parafat contractul pentru cele patru corvete ale Marinei Militare? Contractele pentru submarinele franceze, în centrul unor scandaluri de corupție, crimă și scurgeri de informații TOP SECRET

EXCLUSIV | MApN vrea să cumpere submarine Scorpene de la Naval Group, compania care încă nu a parafat contractul pentru cele patru corvete ale Marinei Militare? Contractele pentru submarinele franceze, în centrul unor scandaluri de corupție, crimă și scurgeri de informații TOP SECRET

Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării Naționale, a semnat, în luna iulie, o scrisoare de intenție, împreună cu ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, subiectul fiind achiziționarea de către România a unor elicoptere de luptă performante, dar și a unor submarine de atac Scorpene. Scrisoarea de intenție a fost semnată după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat România,…

[rudyroth79]

„În pustietatea cuvintelor” (62) de Nicolae Lotreanu

„În pustietatea cuvintelor” (62) de Nicolae Lotreanu

• În România nu există corupție, ci dezintegrare morală epidemică. Corupție există peste tot unde trăiesc oameni, dar, în mai mare sau mai mică măsură, este controlabilă. La noi, în această perioadă, există doar o „mână” de oameni morali și care respectă legile și pe ceilalți. Cei mai mulți au un comportament cu tendință, mai vagă sau mai clară, antisocială. Condiția umană actuală, modul de…