#Radu Gabrea

[rudyroth79]

Știri: „Radu Gabrea și Eginald Schlattner. Film & Literatură”. Proiecția filmului „Mănuși roșii” (4 iunie 2024, București)

Goethe-Institut și Asociația Euro-Fest, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, continuă în luna iunie proiectul „Radu Gabrea și Eginald Schlattner. Film & Literatură”, dedicat memoriei regizorului Radu Gabrea. A doua proiecție de la Pavilionul Goethe-Institut va avea loc marți, 4 iunie 2024, ora 19.00, când va fi prezentat filmul Mănuși roșii. Rote Handschuhe (Mănușile roșii) este al…

[bartholomaus]

Eginald Norbert Schlattner împlinește astăzi venerabila vârstă de 88 de ani. Născut la 13 septembrie 1933 în Arad, Eginald Schlattner, "ultimul cavaler sas" este pastor luteran în Rothberg/Roșia/Veresmart și scriitor de literatură germană. Întreaga dramă a familiei sale, implicit a sașilor transilvăneni și șvabilor bănățeni (deportările în URSS, expropierea, închisoarea politică, interdicția de a urma studii superioare, încadrarea în slujbe inferioare pregătirii profesionale etc.), se regăsesc zugrăvite în trilogia compusă din romanele sale: Der geköpfte Hahn (Cocoșul decapitat), 1998; Rote Handschuhe (Mănușile roșii), 2000; Das Klavier im Nebel (Pianul în ceață), 2005.

Când satele săsești transilvane se depopulează, pastorul Eginald Schlattner se încăpățânează și continuă să țină slujbe duminicale în fața băncilor goale din biserica bântuită de amintirea unui trecut glorios de peste 800 de ani.

Recomand cu căldură, acelora care încă nu au făcut-o, să citească romanele mai sus amintite. Ele descriu mirific și dramatic deopotrivă peisajul mozaicat al Transilvaniei multietnice care gravita în jurul unor orașe precum Făgăraș, Sighișoara și Brașov, dar și o sumedenie de tipuri și caractere umane. Iar pentru cei foarte grăbiți sunt disponibile ecranizările Cocoșul decapitat (r. Radu Gabrea, 2008) și Mănușile roșii (r. Radu Gabrea, 2011).

Herzlichen Glückwunsch zum 88. Geburtstag, alles erdenklich Liebe und Gute, Eginald Schlattner!

--- Es ist gut, Pfarrer Schlattner zu besuchen. Ich war letztes Mal mit Ruxandra Hurezean von der "Sinteza" dort. Wir haben über die Glückseligkeit der Siebenbürger Sachsen (und auch der Rumänen) vor 1944 gesprochen und über das kommunistische Elend danach. Und vom Lauf der Geschichte, dem man sich nur um den Preis des eigenen Wohls entgegenstellen kann. Fast immer erfolglos, im besten Falle setzt man ein Zeichen. Oder, man macht das Beste daraus... Und wir sprachen über Hans Bergels "Wenn die Adler kommen". Und davon, dass es Momente der Sünde und Schwachheit im Leben eines Menschen gibt und Momente in denen wir, um unser- und der Menschheit willen, wenigstens einigen der 10 Gebote treu bleiben müssen. Schlattner gibt mir keine Hoffnung - er packt mich aber an der Ehre, das Elend und die Schönheit dieses Menschseins auszuhalten. So wie er auch. >>Robert C Schwartz , warum wusste ich, dass dieser erhobene Zeigefinger kommt? Ich hätte die Relativierung politisch korrekt und vorbeugend selber in den Text einbauen können, hoffte aber, Sie stehen da drüber. Schade... Natürlich haben Sie, in der Gnade des Spätgeborenen urteilend, recht. Retrospektiv sind wir ummer alle schlauer. Aber sowohl Eginald Schlattner als auch Sofia Folberth (Casa Krauss), Margarete Rausch (Russland-Deportierte) und hunderte weiterer Zeitzeugen berichten, dass die frühen vierziger Jahre "die letzten und vielleicht glücklichsten Jahre"der Siebenbürger Sachsen waren. Damals so empfunden. Ohne die Korrekturwirkung dessen, was nach dem 23.08.1944 kam. >>Robert C Schwartz , genau richtig. "...offen und ehrlich mit unseren Erinnerungen umgehen". Was bedeutet das für den Journalisten, der aus dem Tondokument der heute 100jährigen Zeitzeugin hört: "...es war die glücklichste und beste Zeit für mich, für uns alle im Dorf..." Soll er dann schreiben: "Vorausgeschickt, dass sie über die Zeit der Naziverbrechen und des Faschismus redet - Sofia war glücklich."? Wenn wir darüber berichten wollen, wie die Siebenbürger Sachsen die Jahre vor 1944 erlebt haben, müssen wir dann nicht das wiedergeben, was SIE DAMALS gefühlt, gedacht und wahrgenommen haben?

[rwpohl]

[centrulculturalreduta2019]

ShortsUP, Proiectul ,,Scurtă istorie a scurtmetrajului românesc (1890 - 2000)’’: ,,În familia Ressel’’ (1916)

În 23 iulie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Centrului Cultural Reduta, publicul cinefil va viziona trei scurtmetraje digitizate în cadrul Proiectului ,,Scurtă istorie a scurtmetrajului românesc (1890 - 2000)’’: „Scene de familie (sau în Familia Ressel) (1916), „Orașul nu doarme niciodată” (1949, Jean Mihail),  „La mere” (1955, Manole Marcus, Iulian Mihu).

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Primul film, în 23 iulie 2021, începând cu ora 19.00, la Centrul Cultural Reduta.

Proiecția filmului: ,,În familia Ressel’’ (1916)

În familia Ressel este una dintre cele mai timpurii, dacă nu chiar cea mai veche înregistrare încă existentă a unui home movie pe teritoriul României. Într-o manieră simptomatică față de istoria fenomenului, a cărui dezvoltare în societate a fost întotdeauna strâns legată de clasa socială și deci de condițiile materiale ale familiei ce înregistra clipe din viața sa domestică, filmul prezintă o amiază în care titulara familie Ressel are o întâlnire de familie într-o grădină somptuoasă. 

Poate cel mai reprezentativ fapt în legătură cu istoria filmului domestic este faptul că nu doar că familia pare să fie una în mod evident avută, considerând diversele artefacte ce transpar din filmare (precum grădina amplă, hainele cu care sunt îmbrăcați, fântâna, casa bogată ce se vede uneori în fundal ș.a.m.d.), dar este totodată familia unui puternic industriaș/magnat al cinematografiei române timpurii: Ludovic Ressel, fondator și patron al companiei „Filmul Național Român” și regizor de film la rândul lui (deși puține dintre filmele sale se păstrează până în prezent). 

La fel cum familia Lumiere a fost prima din istorie care să își înregistreze momente din viața domestică (să amintim, de exemplu, de faimosul Repas de bébé din 1985), home movie-ul a fost la începuturile sale apanajul industriașilor cinematografici și al caselor regale europene – fenomenul cunoscând o democratizare treptată de-a lungul ultimilor 120 de ani ce s-a aflat în strânsă legătură cu costurile tehnologiei de înregistrare.

Filmul începe cu o ipostază clasică a familiei extinse: copii sunt surprinși la joacă (aici, dându-se în hamac și tachinându-se reciproc) iar adulții stau la masă puțin mai încolo. Însă nu doar copiii sunt cei care își joacă poante unii altora: animați și febrili, adulții la rândul lor se gâdilă și se distrează unii pe alții, cât și pe copii. 

Urmează două momente parțial înscenate – în primul, familia se așează într-o formație de grup, ca și când ar poza pentru o fotografie de grup, însă fiind o imagine în mișcare, vedem cum copiii sunt neliniștiți, cum își scapă lucrurile din mână, sușotelile tinerilor și tot așa. În cel de-al doilea, pare că se dorește o înscenare a unei plimbări a familiei printr-un rondou din curte – un bărbat din familie se străduiește să îi facă pe copii se pozeze, iar o femeie din familie este adusă cu forța, cu șezlong cu tot, ca să participe la moment; care, jovial, descinde într-o fugăreala generalizată la care participă atât adulții și familia. 

Deși pare că toată lumea este conștientă de cameră, indiferent că pozează conștient sau că refuză să stea locului (în cazul celor mici), un moment de repetiție notabil apare înspre final: în care unul dintre bătrâneii familiei trece prin fața camerei impasibil, pare să realizeze prezența camerei, apoi reia întreaga mișcare, de daca aceasta privind în obiectiv și salutând prin ridicarea pălăriei. 

Filmul se încheie cu o serie de cadre individuale în care membrii și membrele familiei pozează rând pe rând (sau, uneori, în cuplu), în continuare voioși și glumeți: la un moment dat, un măr este aruncat înspre unul dintre bărbați, care se răzbună pe aruncătoare prinzând-o în strânsoare și pupând-o. Peste cinci decenii, cineastul Radu Gabrea va utiliza fragmente din În familia Ressel în filmul său de montaj Amintiri bucureștene (1970), în care remontează ordinea episoadelor (spre exemplu, scena fotografiei de familie apare la final) și în care punctează prin voice-over tocmai performativitatea înregistrării, comparându-i pe membrii familiei cu actori.

Nu în ultimul rând, nu putem să nu remarcăm faptul că, în ciuda faptului că imaginile sunt realizate în plin mijloc al Primului Război Mondial, acest fapt nu pare să importe deloc asupra conținutului înregistrării – însă, după cum remarcă Peter Forgacs și Richard Fung în Mining the Home Movie, înregistrările de tip home movie de-a lungul istoriei evită complet înregistrarea momentelor de greutate și tristețe din viața unei familii, axându-se mai ales pe diverse ritualuri sociale și, grosso modo, pe clipe de fericire, fapt ce face parte din stategia de auto-reprezentare și auto-sublimare a familiei prin intermediul imaginii.

* film digitizat în cadrul proiectului “Scurtă istorie a scurtmetrajului românesc”    

Text: Flavia Dima

Sursă: https://shortsup.ro/portfolio-item/1910/

[grupul-iubim-brasovul]

LIVE -INTERVIU de Colecție-Sâmbātā, ne întālnim cu indrāgitul Actor Claudiu Bleonț-Teatrul Național București,in emisiunea Gândul Zilei alāturi de Eugen Târnovan!

Roluri la TNB:

Douglas - “Papagalul mut - Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat”, text şi regie Nae Caranfil, 2018

Harry - "Orchestra Titanic" de Hristo Boicev, regia Felix Alexa, 2018

Puck - "Visul unei nopți de vară" de William Shakespeare, regia Petrică Ionescu, 2015

Militar, Bărbatul, Al treilea bărbat -"Terorism" de Frații Presniakov, regia Felix Alexa, 2015

Josef Erbarmen - "Hoți" de Dea Loher, regia Radu Afrim, 2014

Piotr Bobcinski, moșier - "Revizorul" de Nikolai Vasilievich Gogol, regia Felix Alexa, 2013

Iuri Petrovski - „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal", regia Florin Fătulescu, 2007

Maestrul de Arte Marţiale - „Burghezul gentilom" după J.B.P. Molière, regia Petrică Ionescu, 2006

Dr. Smil - „Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Dan Piţa, 2004

Andronic - „Ultima oră" de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroşenco, 2003

Caţavencu - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Grigore Gonţa, 2003

Pafnutie - „Crimă pentru pământ" după romanul omonim al lui Dinu Săraru, regia Grigore Gonţa, 2003

Maestatea Sa - „Legenda ultimului împărat" de Valentin Nicolau, regia Alice Barb, 2002

Macbett - „Macbett" de Eugene Ionesco, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea, 2000

Adso von Melk - „Numele trandafirului" după Umberto Eco, regia Grigore Gonţa, 1999

Ion Nebunu` - „Năpasta" de I.L. Caragiale, regia Dana Dima, 1998

Philoctet - „Philoctet" de Sofocle, regia Andreea Vulpe, 1998

Mercuţio - „Romeo şi Julieta" de William Shakespeare, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea, 1994 - 1995

Pistetairos - „Păsările" de Aristofan, regia Nicky Wolcz, 1991

Feste, Nebunul - „Noaptea regilor" de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, 1991

Trofimov - „Livada de vişini" de A. P. Cehov, regia Andrei Şerban, 1991

Reverend Hale - „Vrăjitoarele din Salem" de Arthur Miller, regia Felix Alexa, 1991

Oreste - „Trilogia Antică" după Seneca, Sofocle şi Euripide, regia Andrei Şerban, 1990

Ralph Clark - „Cine are nevoie de teatru? " de Timberlake Wartenbaker, regia Andrei Şerban, 1990

Scipio - „Caligula" de Albert Camus, regia Horea Popescu

Pamfilus / Byrria - „Fata din Andros" de Terenţiu, regia Grigore Gonţa

Tasso - „Torquato Tasso" de Johann Wolfgang von Goethe, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1988

Billy Bibbit - „Zbor deasupra unui cuib de cuci" după Dale Wasserman, regia Horea Popescu, 1983

Sir Andrew - „A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1983-1984 - Debut

Activităţi în afara TNB:

Roluri în teatru:

Teatrul Naţional Marin Sorescu, Craiova, 2012-2013

Tipătescu - "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Mircea CornişteanuUmbra din Iad - "Apocalipsa după Shakespeare. Macbeth" după William Shakespeare şi Adam Mickiewicz, regia Janusz L. WisniewskiMircea Stephan - "Chinezii" de Michael Freyn, regia Mircea Cornişteanu

Teatrul Teodor Costescu, Drobeta Turnu Severin

Salieri - „Amadeus" de Peter Shaffer, regia Toma Enache, 2010Richard - "Richard al III-lea", regia Toma Enache

Centrul Cultural "Eugen Ionesco" Slatina, 2011-2012

Novecento - "Alessandro Barrico", regia Andra NegulescuDuhul - "Măgura" de George Smarandache, regia Andra NegulescuAmedee - «Amedeu sau sapi de el cu greu» după Eugen Ionesco, regia Andra Negulescu

Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film "Dracula"

Fidipide - "Secta femeilor" după Aristofan, regia Toma Enache, 2010

Proiecte independente

Lelio Bisognosi - „Mincinosul" de Carlo Goldoni, regia Toma Enache, 2009-2010Gherman - „Aventurile unui bărbat extrem de serios" de Theodor Mazilu, regia Vlad Stănescu, 2009-2010

Teatrul de Comedie, Bucureşti: 2007 - 2009

„Vinerea Verde" de Dumitru Radu Popescu, regia Ion Eremia„Dumnezeul zilei de mâine" de Mimi Brănescu, regia Marcel Ţop

Asociaţia La Steaua, proiect independent: 2007 - 2008

Rică Venturiano - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Toma Enache

Teatrul Fani Tardini din Galaţi: 2007 - 2008

„Himnus" de Gyorgy Schwajda, în regia lui Radu Dinulescu„Caii de la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu

Teatrul Arca: 2004 - 2005

„Top Dogs. Şomeri de lux" de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu

ARCUB

„Uşa" de Matei Vişniec, regia Alice Barb, 2006

Teatrul Constantin Nottara

„Nu se ştie cum" de Luigi Pirandello, regia Bocsardi Laszlo, 2005

Teatrul de vară Zsambeck, Budapesta

Începând din 1995, a fost guest star în 5 spectacole montate în Ungaria de Beatrice Bleonţ în proiectele unice realizate pentru Festivalul de Teatru Ungar:

Woland - „Maestrul şi Margareta" după Mihail BulgakovOreste - „Electra" de SofocleAncus Marcius - „Răpirea sabinelor" de Leonid AndreevOberon - „Visul unei nopţi de vară" de William ShakespeareGrecul - „Nunta" de A.P. CehovQuasimodo - „Cocoşatul de la Notre Dame" de Victor HugoDoctorul - „Soldatul Pulcinella" după Georg Buchner, scenariul şi regia Simon Balasz, coproducţie italiano-ungaro-română, cu spectacole în Ungaria şi Italia, 2003 - 2004

Teatrul Naţional Târgu Mureş: 1997 - 1998

Macbeth - „Macbeth" de William Shakespeare, regia Ştefan Iordănescu

Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ

Langlume - „Crima din strada Lourcine" de Eugene Labiche, regia Vlad Mugur

Teatrul Odeon: 1996 - 1998

Dr. Hinkfuss - „Asta seară se improvizează" de Luigi Pirandello, regia Alexa VisarionMackie Knife - „Opera de trei parale" de Bertolt Brecht, regia Beatrice Bleonţ

Teatrul Naţional Timişoara : 1996

Poetul - „Cerşetorul" de Reinhard Johannes Sorge, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra: 1991

Moritz Stiefel - „Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei

Teatrul de Comedie: 1981-1982:

Kolea - „Turnul de fildeş" de Victor Rozov, regia Cătălina BuzoianuFugakawa - „Fantome la Kitahama" de Kobo Abe, regia Ion Cojar

Teatrul din Petroşani: 1983 - 1990 (Debut)

El - „Un bărbat şi mai multe femei" de Leonid Zorin, regia Claudiu BleonţEl - „Anonimul veneţian" de Giuseppe Berto, regia Cătălin NaumEl - „Într-un parc, pe o bancă" de Alexandr Ghelman, regia Cătălin Naum

Roluri în film:

"Brâncuşi", regia Adrian Popovici, 2013Marcelino - „Ursul", regia Dan Chişu, 2011Doctorul - "Eva", regia Adrian Popovici, 2009Mihai - "Liceenii...în 53 de ore şi ceva" , regia Adrian Popovici, 2011Col. Niculescu-Coca - "Călătoriile lui Grüber", regia Radu Gabrea, 2008Fabian - "Femeia visurilor", regia Dan Piţa, 2005Sergiu Naum - "Păcatele Evei", producţie Media Pro Pictures, serial tv,2005„Cortul", regia Bogdan Cristian Drăgan, 1997"Şarpele", regia Viorel Sergovici, film tv, 1996Cpt. Petre Dumitriu - „O vară de neuitat", regia Lucian Pintilie, 1994„Polul Sud", regia Radu Nicoară, 1991„Autor Anonim", regia Dan Piţa, 1989„Rochia albă de dantelă", regia Dan Piţa, 1989„Flăcări pe comori", regia Nicolae Mărgineanu, 1988„Dreptate în lanţuri", regia Dan Piţa, 1986„Pas în doi", regia Dan Piţa, 1986„Să mori rănit din dragoste de viaţă", regia Mircea Veroiu, 1984Băiatul - „Concurs", regia Dan Piţa, 1984

Roluri secundare în filme internaţionale:

Sorin - „Born to Raise Hell", cu Steven Segal, regia Lauro Chartrand, 2010Armon - "Anaconda 4: Trail of Blood", regia Don E. FauntLeRoy, film de televiziune, 2009Grigory Orloff - „Catherine the Great", regia Paul Burgess şi John-Paul Davidson, 2005Bogdan - „Dracula III", regia Patrick Lussier, 2005Aldo Serra - "Returns of the Living Dead: Rave to the Grave", regia Ellory Elkayem, 2005The Provider - „Dracula Ressurection", regia Patrick LoussierVlad II - „Vlad", regia Michael D. Sellers, 2003Ossac - „Boudica", regia Bill Anderson, BBC, 2003Andrei - „Ion", regia Thomas BohnHannibal - „Final Countdown", coproducţie Parafilm International şi ZDF Film (Germania), 2003Sultan Mahomed, Baiazid - „The Impaler" (Prinţul nopţii), regia Joe Sapel, 2000"Karoly", regia Arpad Sopsici, 1998

Televiziune:

Jacques - „Cum vă place" de William Shakespeare, regia Olimpia ArghirNae Girimea - „D`ale carnavalului", de I.L. Caragiale, regia Dominic DembinskiAndronic - „Şarpele" de Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici

Festivaluri

„Himnus" de Gyorgy Schwajda, regia Radu Dinulescu - Avignon, 2007

„Caii la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu - Avignon, 2005 - 2006

Formaţie:

Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, clasa profesor Grigore Gonţa, promoţia 1983. Roluri de absolvire: Ghiţă Coşcodan - „Agachi Flutur" de Vasile Alecsandri, regia Grigore Gonţa; Melchior Gabor - „Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind, regia Gina Guzina

Nominalizări şi premii:

Premiul presei „Coup de Coeur de la presse" la Festivalul de la Avignon 2007, secţiunea Off, pentru spectacolul "Himnus" de Gyorgy Schwajda, în regia lui Radu Dinulescu, Teatrul Fani Tardini din GalaţiPremiul pentru cel mai bun actor, Festivalul de Comedie, Galaţi, pentru „Caii la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu, 2006Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Mercutio din „Romeo şi Julieta" de William Shakespeare, regia Beatrice Bleonţ, 1994 - 1995Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Ion Nebunul din „Năpasta" de I.L. Caragiale, regia Radu Dinulescu, 1992 - 1993Premiu pentru cel mai bun actor pentru rolul Tasso în „Torquato Tasso" de Johann Wolfgang van Goethe, regia Anca Ovanez Doroşenco, TNBPremiul pentru cel mai bun actor în filmul „Pas în doi", regia Dan Piţa, Costineşti 1985Premiul pentru cel mai bun actor în filmul „Concurs", regia Dan Piţa, Costineşti, 1983Premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul El din piesa „Un bărbat şi mai multe femei", Teatrul Petroşani, regia proprie

Distincții :

Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”

Diplomă de onoare acordată de Asociația Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile sale din filmele Să mori rănit din dragoste de viață și Dreptate în lanțuri (1984).

#TeleviziuneaGrupIubimBrasovul

#GândulZilei

#ClaudiuBleonț

#TNB

#IUBIM_BRAŞOVUL

[stiri-noi]

Retrospectivă Radu Gabrea, la Teatrul Naţional din Timişoara - TIMPOLIS

[news24hrou]

CNA trimite o scrisoare televiziunilor de ştiri, după conflictul Palada – Goţiu, la B1 TV

Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, joi, să trimită o scrisoare către televiziunile de ştiri, în urma unei dezbateri aprinse pe tema conflictului violent care a avut loc între Mirel Palada şi Mihai Goţiu, într-un studio al B1 TV, într-o pauză, imaginile fiind difuzate ulterior.

Dezbaterea, care a durat aproximativ 50 de minute, a avut loc în cadrul şedinţei publice de joi, în urma unei adrese trimise Consiliului de Iulia Cristina Iancu, redactor la ziarul România Liberă, care a solicitat o poziţie oficială a CNA cu privire la incidentul petrecut pe 13 septembrie, la postul de televiziune B1 TV.

La şedinţă au fost prezenţi în acel moment Florin Gabrea, Valentin Jucan, Orsolya Borsos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Lara Georgescu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

Ca răspuns la adresa trimisă de redactorul România Liberă, CNA a votat să precizeze că, întrucât evenimentul s-a petrecut în afara spaţiului audiovizual, într-o pauză, acesta nu intră în atribuţiile CNA.

Totuşi, Valentin Jucan a propus şi trimiterea unei scrisori, cu care au fost de acord Valentin Jucan, Orsolya Borsos, Viorel Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Florin Gabrea. Ceilalţi membri CNA prezenţi în sală au fost împotrivă.

”Eu v-aş propune să le trimitem o scrisoare tuturor posturilor de ştiri în care să le scriem articolele referitoare la obligaţiile moderatorilor şi ale invitaţilor, fiindcă sunt foarte puţine. Să le trimitem acest text şi să le spunem să ţine cont de ele, fiindcă altfel sunt pasibili de a fi sancţionaţi de CNA în baza acelor articole”, a spus Valentin Jucan, explicând că a făcut propunerea doar pentru posturile de ştiri, pentru că la acestea se găsesc de cele mai multe ori moderatori alături de invitaţi.

Radu Herjeu a spus, însă, că, din punctul său de vedere, propunerea colegilor săi nu ar genera rezultatul dorit, pentru că radiodifuzorii fac anumite derapaje cu bună ştiinţă.

”Scrisoarea asta este tot o frecţie la picior de lemn. Pentru mine, de doi ani şi jumătate, este foarte clar că radiodifuzorii nu sunt nişte pierduţi în ceaţă şi trebuie CNA să le arate încotro e lumina. Ei ştiu foarte bine unde e lumina, ce prevede legea audiovizualului. Ei îşi invită cu bună ştiinţă anumite personaje, abordează anumite subiecte într-un anumit fel cu bună ştiinţă, de multe ori îşi fac calcule înainte – cam ce amendă ar putea lua şi ce profit ar putea avea din emisiunea respectivă”, a spus el.

Radu Herjeu a adăugat că nu şi-ar dori să fie adoptată o măsură în beneficiul imaginii CNA, ci că soluţia ar fi aplicarea sancţiunilor cu stricteţe.

http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2hiV63t

[anthologyfilmarchives]

"Tonight Anthology Film Archives continues its wonderful and wide-ranging Cross-Dressing and Drag on Screen series, guest-curated by John “Lypsinka” Epperson, with a rarely-screened must-see for Fassbinder fans, Radu Gabrea’s flawed but fascinating A Man Like EVA." - @screenslate⠀ ⠀ TONIGHT in our Cross-Dressing and Drag on Screen series:⠀ 6:45 PM Kon Ichikawa's AN ACTOR’S REVENGE⠀ 9:15 PM Radu Gabrea's A MAN LIKE EVA (at Anthology Film Archives)

[7estiasi]

Regizorul Radu Gabrea, înmormântat cu onoruri militare Regizorul Radu Gabrea, înmormântat cu onoruri militare, duminică, 13 februarie. Fiica acestuia, Magda Schubert a postat un mesaj emoționant pe contul de socializare, la scurt timp după ce și-a condus tatăl pe ultimul drum.

[rudyroth79]

De șapte săptămâni, Teatrul Național de Televiziune se vede 7 zile din 7 pe TVR 3

De șapte săptămâni, Teatrul Național de Televiziune se vede 7 zile din 7 pe TVR 3

Am încercat, în tot acest interval, să facem un pic mai ușoară izolarea pe care vremurile ne-au impus-o. Fiecare seară a avut câte o temă: teatru pentru copii, dramaturgie autohtonă clasică, dramaturgie universală – clasică sau contemporană, dramaturgie autohtonă contemporană, comedie. Pe lângă spectacolele de teatru tv am programat și proiectul „Căsuța cu povești” și portrete In memoriam.

Mergem…

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Sicriul cu trupul neînsufleţit al regizorului Radu Gabrea, depus la Teatrul Nottara

Sicriul cu trupul neînsufleţit al regizorului Radu Gabrea a fost depus sâmbătă în foaierul Teatrului Nottara. Toţi cei care l-au cunoscut şi iubit pe marele regizor pot veni să îi aducă un ultim omagiu până la ora 16,30, după care sicriul cu trupul lui Radu Gabrea va fi dus la capela Cimitirului Bellu. Înmormântarea va avea loc duminică, la ora 14,00, la cimitirul Bellu din Capitală. Regizorul Radu Gabrea a murit joi la vârsta de 79 de ani.

AGERPRES

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/sicriul-cu-trupul-neinsufletit-al-regizorului-radu-gabrea-depus-la-teatrul-nottara/

[vrajitorul]

TRAGEDIE în lumea artistică. Regizorul Radu Gabrea a murit

TRAGEDIE în lumea artistică. Regizorul Radu Gabrea a murit

Regizorul Radu Gabrea a murit joi seara, la vârsta de 79 de ani, a declarat pentru Agerpres soția artistului, actrița Victoria Cociaș. Radu Gabrea a debutat în 1969 cu filmul de lung metraj „Prea mic pentru un război atât de mare”. Filmul, realizat după un scenariu de D.R. Popescu, a fost premiat la Festivalul de la Locarno, în 1970. În 1970, anul în care a stat timp de 6 luni la…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/majoritatea-psd-alde-de-la-cna-este-majoritate-soros/

Majoritatea PSD(-ALDE) de la CNA este majoritate Soros

Dragnea: „Eu am ceva cu Soros. Acest om, fundațiile și structurile pe care le finanţează încă din 1990, a finanțat răul în România.��

Chiar dacă Dragnea o fi sincer (?), atitudinea lui nu este împărtăşită de oamenii numiţi de PSD prin structuri. Încep să apară neconcordanţe între linia „naţionalistă” afişată de PSD şi linia reală. CNA a sancţionat televiziunile România TV, B1 TV şi Realitatea TV „ca urmare a autosesizărilor și a reclamațiilor primite pentru diferite emisiuni difuzate”. Ar trebui o clarificare din partea PSD (şi în cadrul PSD), abuzul fiind posibil datorită unor trepăduşi numiţi „din partea PSD”, unii chiar de către agentul infiltrat Victor Viorel Ponta; dacă însă „îşi asumă” fie şi prin tăcere/inacţiune, atunci, ei bine… aia e – măcar ştim pe ce picior dansăm. Iar CNA este doar una dintre instituţiile unde „conduce altcineva decât cine credem noi, ori… conduce altfel”. La o privire mai atentă constatăm că de fapt este vorba de sancţiuni în urma dezvăluirilor care pun în dificultate Sistemul şi pe trepăduşii din Reţeaua Soros. Majoritatea de 7 voturi din 11 a fost posibilă prin „defectarea” membrilor CNA Radu Herjeu, Laura Georgescu, Monica Gubernat şi Răsvan Popescu, toţi susţinuţi de PSD, şi care acum s-au înhăitat cu băsisto-iohanniştii (TOŢI fiind de fapt progresişti şi globalişti; atenţie mare). Valentin Jucan a fost numit de PDL, Viorel Vasile Buda de PnL, şi Orsolya Eva Borsos de actualul „aliat al PSD” – UDMR. Un alt membru CNA numit de PSD (de fapt, de guvernul Ponta, ca şi Laura Georgescu), Gabriel Tufeanu, votase iniţial o sancţiune dublă ca sumă, aşa cum o propusese împreună cu băsisto-iohanniştii din CNA (Dorina Rusu şi Florin Gabrea). Situaţia este foarte gravă. Globaliştii au decretat pe plan mondial o ofensivă („crackdown”) împotriva liberei exprimări şi împotriva mijloacelor media şi online nesubordonate obiectivelor globaliste. În urma constatării că oamenii încep să fie informaţi şi că în urma acestor informaţii se organizează şi duc cu destul succes lupta împotriva globaliştilor, ale căror linii de propagandă se prăbuşesc una câte una. Au avut loc întruniri şi au fost emise declaraţii fără perdea privind „coordonarea în vederea asigurării bunei informări şi combaterii fake news”. Unde au majoritatea guvernamentală acţionează de la nivel statal (şi UE), unde nu o au (Ungaria, SUA…) acţionează „doar” prin ong-uri şi companii online (Google, Twitter, Facebook…). Genul ăsta de atac necesită un răspuns foarte hotărât din partea publicului şi guvernelor „necontaminate”. Fiindcă odată instaurată „o rutină a cenzurii şi a monopolului informaţional”, cu greu se va mai ieşi din ea, punându-se chiar problema pierderii liberului acces la internet. CENZURĂ. CNA-UL INTERZICE CRITICA LUI SOROS. SOROS ESTE NOUL DUMNEZEU. ÎL CRITICI PE SOROS IEI AMENZI ŞI APOI EȘTI ÎNCHIS. Amenzi uriaşe date de CNA pentru „dezinformările” cu Soros din campania electorală primite de România TV, B1 TV și Realitatea TV Nota Redacției: Dacă Fluierul era televiziune eram demult închiși.

Noul Stalinism. SOROS ESTE NOUL DUMNEZEU CARE NU POATE FI CRITICAT. DACĂ SPUI CU DOVEZILE PE MASĂ CĂ UNII SUNT FINANȚAȚI DE SOROS IEI AMENZI DRASTICE DE LA CNA. Membru CNA: „Toată ziua auzeam de Soros” – așa că a dat amenzi mari ca să nu mai audă de Soros. Deşi conform Constituției, fiecare e liber să vorbească 24 de ore din 24 de Soros, dacă doreşte Instigările la Cenzură ale Rețelei Soroşiste declanşate acum o lună de Soroşista Pippidi, sunt acum puse în practică de CNA. Mai deschide cineva gura despre Soros? PAC. Încă o amendă După care PAC i se va riduca Licența. La fel au închis şi OTV-ul. Iată lista iubitorilor lui GEORGE SOROS de la Consiliul Național Al Audiovizualului cei care au aplicat CENZURA INDIRECTĂ prin AMENZILE DATE. 1. Membrii CNA au decis că România TV merită cea mai mare amendă, respectiv 100.000 de lei, sumă propusă de Orsolya Eva Borsos și votată de șapte din cei 11 membri – Valentin Jucan, Orsolya Eva Borsos, Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Radu Herjeu, Răsvan Popescu şi Laura Georgescu. 2. De asemenea, membrii CNA au decis amendarea televiziunii B1 TV cu 10.000 de lei pentru patru ediții ale emisiunii „Dosar de politician”, difuzate în luna noiembrie și în care s-a vorbit despre implicarea omului de afaceri George Soros în campania electorală din România pentru alegerile parlamentare Amenda de 10.000 de lei a fost propusă de președintele ședinței, Radu Bogdan Herjeu, după ce alte două propuneri, formulate de Dorina Rusu, de 15.000 de lei, și de Răsvan Popescu, de 5.000 de lei, nu au întrunit numărul necesar de voturi. În schimb, propunerea lui Herjeu a fost votată de șapte din cei 11 membri CNA – Florin Gabrea, Valentin-Alexandru Jucan, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Bogdan Herjeu, Dorina Rusu și Orsolya Eva Borsos. Ca să nu bată la ochi, unii au votat pentru amendare înte-un caz şi împotrivă în alt caz Legislația cu privire la CNA trebuie drastic revizuită înainte ca rețeaua progresistă să aplice CENZURA DEFINITIVĂ şi să închidă posturi de televiziune 3. Și postul Realitatea TV a fost amendat cu 5.000 de lei de CNA pentru emisiunea „Jocuri de putere”, difuzată pe 17 noiembrie, în care invitații – președintele Partidului România Unită (PRU), Bogdan Diaconu, și Sebastian Ghiță, pe atunci candidat al PRU, au expus teoria conform căreia George Soros controlează prin fundațiile și ONG-urile sale politicienii din mai multe țări, printre care și România. În timpul emisiunii au fost afișate pe ecran burtiere precum: „Ghiță: Magnatul Soroș este un pericol pentru România”, „Ghiță: Soros are agenți de influență în presa românească” și „Ghiță: Rețeaua Soros controlează și unii procurori români”. Așa cum vedeți cel amendat şi cenzurat este de fapt Ghiță Cererea Soroşistei Pippidi de acum o lună care cerea CNA-ului să acționeze şi să dea amenzi după care „să-nchidă România TV așa cum au făcut cu OTV-ul”, a început să fie pușă în aplicare. Până n-a instigat Pippidi şi rețeaua Soros la Cenzură nimeni nu s-a sesizat de la DNA. Consiliul Național al Audiovizualului a decis să amendeze posturile de știri România TV, B1 TV și Realitatea TV pentru o serie de emisiuni difuzate în luna noiembrie în care principalul subiect de discuție a fost implicarea miliardarului George Soros în spațiul politic din România și, implicit, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. În ședința de marți, 31 ianuarie, membrii CNA au decis amendarea televiziunilor România TV, B1 TV și Realitatea TV pentru o serie de dezinformări făcute în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. În respectivele programe s-a vorbit despre implicarea miliardarului George Soros în peisajul politic românesc și despre cum acesta controlează prin fundațiile și ONG-urile sale politicieni din mai multe țări, inclusiv din România. Cele trei posturi au în comun faptul că în emisiunile vizate invitat să vorbească, în platou sau prin telefon, a fost Sebastian Ghiță. Membrii CNA au decis că România TV merită cea mai mare amendă, respectiv 100.000 de lei, sumă propusă de Orsolya Eva Borsos și votată de șapte din cei 11 membri – Valentin Jucan, Orsolya Eva Borsos, Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Radu Herjeu, Răsvan Popescu și Laura Georgescu. S-au opus membrii Radu Calin Cristea, Florin Gabrea, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu, subliniem însă că ultimii trei au dorit să aplice postului amenda maximă, de 200.000 de lei, care însă nu a întrunit numărul minim de voturi (șase). „Eu cred că trebuie să luăm o atitudine față de aceste mecanisme de manipulare, pentru că nu se poate să folosească televiziunile astfel de mecanisme fără absolut nimic – fără dovezi, fără realitate”, a subliniat Orsolya Eva Borsos. În primul tur au fost votate trei propuneri: prima, formulată de Dorina Rusu, de 200.000 de lei, votată de Valentin-Alexandru Jucan, Dorina Rusu, Florin Gabrea și Gabriel Tufeanu. Cea de-a doua, formulată de Radu Călin Cristea, în valoare de 50.000 de lei, a fost votată de Monica Gubernat, Răsvan Popescu și Radu Călin Cristea. Propunerea Orsolyei Borsos a fost votată de Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Radu Herjeu și Orsolya Borsos. În cel de-al doilea tur, a fost votată propunerea de 200.000 de lei – Gabriel Tufeanu, Florin Gabrea și Dorina Rusu au fost pentru, ceilalți împotrivă. Dorina Rusu a fost și membrul CNA care s-a autosesizat în acest caz, motivându-și decizia astfel: „Am văzut că se lansau tot felul de ipoteze și acuzații legate de Soros. La început cred că toată lumea a luat-o puțin în glumă. După aceea, am văzut că de dimineață până seara cât de mare era dezinformarea, manipularea. De dimineață până seara la România TV s-a vorbit despre Soros (…) Niciun moment nu s-a spus cine e Soros, ce a făcut (…) de dimineață până seara, tot ce era legat de Soros era rău, dacă se scădeau salarii sau dacă nu știu ce se întâmpla era rău (…) dacă era ceva legat de Iohannis era tot din cauza lui Soros, toți erau oamenii lui Soros, toți făceau ceva din cauza lui Soros. Părerea mea este că Soros a fost doar un pretext, pentru că era nevoie înainte de campanie electorală, în campanie electorală, să existe cineva care să fie folosit drept cal de bătaie. Și, într-adevăr, a fost folosit.” Membrul CNA a adăugat că din cauză că nu au fost ședințe ale forului audiovizual s-a ajuns la acuzații extraordinar de grave, „niște aberații, niște monstruozități legate de faptul că Soros a pus focul la Colectiv, care au continuat după aceea sub alte forme”. „În momentul în care lași să se extindă o asemenea infecție, ea are niște consecințe care nu mai pot fi controlate”, a mai adăugat Dorina Rusu. „Metoda este următoarea. Cred că de la această formă de pază informațională ar trebui să pornim. Exstă câteva frânturi de adevăr care pot fi probate (…) Se folosesc bucățele de adevăr pe care se construiește un întreg eșafodaj și pe care se construiesc acuzațiile pe care publicul nu mai reușește să le distingă de fapte și opinii, de realitate și de supoziții și speculații. Publicul având în minte niște chestiuni simple, care pot fi adevărate, nu mai pot discerne mai departe. Pornind de la niște nimicuri adevărate întregul scenariu capătă valențe de adevăr. Aceasta este schema pe care se merge și nu doar la România TV”, a spus, la rândul lui Valentin-Alexandru Jucan. B1 TV, amendă de 10.000 de lei De asemenea, membrii CNA au decis amendarea televiziunii B1 TV cu 10.000 de lei pentru patru ediții ale emisiunii „Dosar de politician”, difuzate în luna noiembrie și în care s-a vorbit despre implicarea omului de afaceri George Soros în campania electorală din România pentru alegerile parlamentare. Forul a considerat că au fost încălcate prevederile legislației audiovizuale referitoare la informarea obiectivă a publicului și obligația moderatorilor de a solicita interlocutorilor să probeze afirmațiile acuzatoare. În respectivele emisiuni, Sebastian Ghiță, pe atunci candidat din partea PRU, în prezent dat în urmărie internațională, dar și alți membri ai aceluiași partid, printre care Andrei Piticaș, i-au acuzat pe reprezentanții USR că ar fi finanțați de omul de afaceri George Soros. Amenda de 10.000 de lei a fost propusă de președintele ședinței, Radu Bogdan Herjeu, după ce alte două propuneri, formulate de Dorina Rusu, de 15.000 de lei, și de Răsvan Popescu, de 5.000 de lei, nu au întrunit numărul necesar de voturi. În schimb, propunerea lui Herjeu a fost votată de șapte din cei 11 membri CNA – Florin Gabrea, Valentin-Alexandru Jucan, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Bogdan Herjeu, Dorina Rusu și Orsolya Eva Borsos. Ceilalți – Monica Gubernat, Laura Georgescu, Radu Călin Cristea și Răsvan Popescu – au fost împotrivă. Dorina Rusu a expus o parte dintre derapajele postului B1 TV, amintind de faptul că Andrei Piticaș a vorbit despre faptul că ceea ce fac acum în România ONG-urile lui Soros este similar cu fenomenul Pitești, moment în care moderatorul nu a intervenit în niciun fel. În aceeași emisiune s-a vorbit despre „trădătorii de neam și țară”. Mai mult, Dorina Rusu a subliniat că Sebastian Ghiță a afirmat că i-au venit prin poștă informații despre cum sunt plătiți ONG-iștii lui Soros, însă nu a prezentat nicio dovadă și, din nou, moderatorul nu a avut nicio reacție. „Într-o altă emisiune s-a vorbit despre caracatița agenților de influență, antrenații lui Soros care ne bagă venin în suflet. Vorbesc despre faptul că un invitat face afirmații foarte grave pe post și moderatorul, deși este o dezbatere, nu spune absolut nimic. Tot în «Dosar de politician» s-a făcut afirmația că procurorii și judecătorii sunt plătiți de Soros, fără ncio dovadă. Afirmațiile nu au fost în niciun fel amendate de moderatori, nu s-au cerut probe, nimic din toate astea”, a mai spus Dorina Rusu. Realitatea TV, amendă de 5.000 de lei Și postul Realitatea TV a fost amendat cu 5.000 de lei de CNA pentru emisiunea „Jocuri de putere”, difuzată pe 17 noiembrie, în care invitații – președintele Partidului România Unită (PRU), Bogdan Diaconu, și Sebastian Ghiță, pe atunci candidat al PRU, au expus teoria conform căreia George Soros controlează prin fundațiile și ONG-urile sale politicienii din mai multe țări, printre care și România. În timpul emisiunii au fost afișate pe ecran burtiere precum: „Ghiță: Magnatul Soroș este un pericol pentru România”, „Ghiță: Soros are agenți de influență în presa românească” și „Ghiță: Rețeaua Soros controlează și unii procurori români”. „Printre alte probleme dezbătute în emisiune, aceștia au expus teoria conform căreia George Soros controlează prin fundațiile și ONG-urile sale politicienii din mai multe țări, printre care și România. Scopul acestuia este distrugerea a ceea ce este național și înavuțirea prin însușirea resurselor țării. Pentru asta s-a apelat la policitieni, procurori, oameni de presă, toți fiind agenți de influență în slujba sa. În opinia lui Sebastian Ghiță, unii au recunoscut fățiș acest lucru – Sandra Pralong, de exemplu –, alții slujesc interese străine – Monica Macovei sau Raluca Prună. Mai toate guvernele României au fost sabotate din umbră de fundațiile Soros și de Consiliul Investitorilor Străini. Românii nu mai pot munci în propria țară, pentru că țara lor este furată sistematic”, arată o sinteză a constatării întocmită de Direcția Monitorizare a forului audiovizual.

Amenda a fost propusă de Radu Bogdan Herjeu, care a precizat că „fiind un caz izolat, s-a întâmplat o singură dată” nu consideră că postul ar trebui să primească aceeași sancțiune ca B1 TV. Propunerea a fost votată de șase din cei 11 membri CNA – Florin Gabrea, Valentin-Alexandru Jucan, Gabriel Tufeanu, Orsolya Eva Borsos, Radu Herjeu, Dorina Rusu. Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Răsvan Popescu și Radu Călin Cristea au fost împotrivă.

SOROS ESTE NOUL DUMNEZEU CARE NU POATE FI CRITICAT. DACĂ SPUI CU DOVEZILE PE MASĂ CĂ UNII SUNT FINANȚAȚI DE SOROS IEI AMENZI DRASTICE DE LA CNA.

[stiri-noi]

Lumea filmului este în doliu. A MURIT un mare REGIZOR ROMÂN. "Era un om de o cultură şi de o generozitate ... - Evenimentul Zilei

[semnebune]

„Coborâm la prima” de Tedy Necula (2018)

„Coborâm la prima” de Tedy Necula (2018)

Ca pentru multe alte lucuri în viață, când vorbim despre filmul ăsta ajută să cunoaștem niște lucruri din spatele lui. Și am să încep cu lucrul cel mai evident, că regizorul Tedy Necula e o persoană cu dizabilități, și de ce e important să specific asta. În anul 2002, Tedy a jucat în rolul lui Norocel din filmul Noro– în regia lui Radu Gabrea. Era vorba de un copil cu un handicap grav care vrea…

[news24hrou]

Regizorul Radu Gabrea a încetat din viață

A murit, la vârsta de 79 de ani, regizorul Radu Gabrea, fost președinte al Oficiului Național al Cinematografiei  între 1997 – 1999.

A regizat peste 20 de filme artistice, de televiziune şi documentare.

Student fiind, la Institutul de Construcții din București, a fost arestat timp de 9 luni și jumătate, deoarece un coleg îl invitase la o manifestație de solidaritate cu Revoluția din Ungaria din 1956, manifestație care de altfel nu a mai avut loc.

A debutat în 1969 cu filmul de lung metraj „Prea mic pentru un război atât de mare”, premiat la Festivalul de la Locarno, în 1970.

În același an a realizat primul serial de televiziune din România: „Urmărirea”.

Următorul său film, „Dincolo de nisipuri”, realizat în 1973, a fost oprit din ordinul lui Nicolae Ceaușescu.

În urma intervenției cenzurii, Radu Gabrea a emigrat în Germania, țara de origine a mamei sale.

http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2kTz6wn