#Palatul Artelor

[his-portrait]

"La odihnă cu Dorel" (2022)

Lucrarea este disponibilă la Casa Artelor din Galați

[rudyroth79]

Știri: Ziua Europei, sărbătorită prin proiectul ”Emotional Europe”, prezentat la Festivalul ”Next Generation, Please!” (9 mai – 28 iulie 2019, Bruxelles) Șase tineri artiști, români și belgieni, participă în proiectul multidisciplinar ”Emotional Europe”, realizat de Fundația Gabriela Tudor, după conceptul artistic al coregrafului Cosmin Manolescu, în cadrul Festivalului ”Next Generation, Please!”, la Palatul Artelor Frumoase BOZAR din Bruxelles…

[a08121989-blog]

[turistprinro]

În 1935, cu prilejul “Lunii Bucureştilor“, unul dintre importantele evenimente desfăşurate în Capitală, Parcul Carol primeşte o nouă viaţă. Sunt reparate pavilioanele construite în 1906 şi sunt realizate amenajări noi, în perimetrul Parcului şi vecinătatea acestuia. Este modernizată Piaţa Regina Elisabeta, redenumită “Mareşal Joffre“. Redenumirea pieței nu este întâmplătoare. Istoria Mareșalului Joseph Jacques Cesaire Joffre este legată de istoria României interbelice.

Joseph Jacques Césaire Joffre (1852-1931)

La 20 august 1920, la Palatul Artelor din Parcul Carol, mareșalul Joseph Jacques Cesaire Joffre (1852-1931) acorda Capitalei o Cruce de Război în numele Franței. La ceremonie au fost prezenți miniștrii de externe din Anglia, Cehoslovacia, Franța și Portugalia. Mareșalul Joffre a ajuns la Palatul Artelor, cu un automobil pus la dispozitie de Regele Ferdinand (1914-1927). Suveranul român era îmbrăcat într-o uniformă a vânătorilor de munte și purta Marele Cordon al Legiunii de Onoare. Joffre a motivat în discursul său acordarea medaliei prin citarea Capitalei prin ordin de zi pe Fântâna a fost inaugurată în 1935, de regele Carol al II-lea al României, cu ocazia festivităților ocazionate de Luna Bucureștilor, care au durat de la 9 mai până la 9 iunie. La vremea aceea, piața se numea Piața Mareșal Joffre.armată, pentru modul în care bucureștenii au

“suportat cu atâta sânge rece și bărbăție asprele încercări ale războiului”.

Mareșalul francez a pus Crucea de război pe o pernă din catifea roșie, brodată cu stema Bucureștilor și a înmânat-o doctorului Gheorghian. Cu acest prilej au fost decorați și ofițerii români care s-au distins în luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz, așa cum a fost cazul generalilor Rășcanu și Maiorescu.

Generalul Ioan Rășcanu, ministrul de război (13 martie 1920-13 decembrie 1921) a organizat sărbătorirea a trei ani a victoriei de la Mărășești.  A pus la dispoziția mareșalului Joffre, la 22 august 1920, un tren special pentru deplasarea în orașul unde s-a oprit inaintarea germanilor. Discursurile generalilor Rășcanu și Cristescu au fost urmate de decernarea Crucii de război orașului Mărășești. Mareșalul Joffre a înmânat medalia primarului Negroponte.

Fântăna Zodiac, Parcul Carol, București

Festivitățile ocazionate de Luna Bucureștilor, din anul 1935, când a fost inaugurată fântâna Zodiac au durat o lună de zile, din 9 mai până la 9 iunie. Fântâna a fost inaugurată de regele Carol al II-lea al României. Se afla, la vremea aceea, în mijlocul Pieței Joffre și a fost concepută de arhitectul Octav Doicescu, care a conlucrat cu Mac Constantinescu, Dorin Pavel şi August Schmeidegen, aceştia trei din urmă realizând frumoasele mozaicuri cu zodiile, în stil Art Deco.

Fântăna Zodiac, Parcul Carol, București

Fântâna constă dintr-un bazin circular, de mari dimensiuni, în mijlocul căruia se înalță o cupă de piatră, iar mozaicurile negre pe fond cenușiu reprezintă zodiile. După 30 decembrie 1947 atât Parcul cât şi Piaţa din faţa lui şi-au pierdut numele, fiind redenumite Parcul şi Piaţa Libertăţii, pavilioanele au dispărut, o serie de sculpturi au fost mutate, iar pe locul Muzeului Militar a fost construit celebrul mausoleu. Fântâna Zodiacului a rămas însă la locul ei, restaurată, neafectată de ceea ce se petrecea în jur. Fântâna Zodiac este înscrisă în Lista monumentelor istorice (clasa “A”) la nr.2330, cu cod LMI B-III-m-A-20003. În Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului Bucureşti pentru anii 2009-2012 a fost inclusă şi schimbarea pompei de circulaţie şi a instalaţiei electrice.

  Fântâna Zodiac În 1935, cu prilejul "Lunii Bucureştilor", unul dintre importantele evenimente desfăşurate în Capitală, …

[stiri-noi]

Ziua în care s-a născut ultimul membru al dinastiei de Medici

Anna Maria Luisa de’ Medici a fost ultima urmaşă a Casei de Medici.

Citeşte şi Din cine ne tragem? Un studiu genetic amplu, la care au participat şi doi români, schimbă ceea ce se ştia până acum despre strămoşii europenilor

  Citeşte şi Amintirile unui pilot de vânătoare ieşit din încercuirea de la Stalingrad: ”Subzistenţa o primeam de la nemţi. La fel, benzina şi muniţia”

Patroană a artelor, ea a lăsat moştenire colecţia mare de artă a familiei Medici inclusiv Uffizi, Palatul Pitti şi vile pe care le-a moştenit la moartea fratelui ei, Gian Gastone în 1737 şi comorile palatine ale statului toscan.

Infama si celebra in acelasi timp, familia de Medici a fost cea mai puternica si influenta familie din Florenta intre secolele XIII si XVIII. Citeşte continuarea în Top 10 cele mai influente familii din lume

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 11 august:

1729 – S-a născut poetul francez Ponce Denis Ecouchard Lebrun (d. 1807).

1890 – A încetat din viaţă John Henry Newman, cardinal englez (n. 1801)

1903 – S-a născut actorul Nicolae Gărdescu, interpretul rolului Baronul von Münchhausen din serialul TV „Căpitanul Val-Vârtej”. (d. 25 iunie 1982)

1953 – URSS testează prima bombă cu hidrogen.

1956 – A încetat din viaţă pictorul american Jackson Pollock, unul din exponenţii majori ai expresionismului abstract (n. 1912).

1961 – A încetat din viaţă Ion Barbu (Dan Barbilian), poet şi matematician: “După melci”, “Joc secund”, “Ochean” (n.18 martie 1895).

1994 – Mircea Coşea, preşedintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică, a prezentat proiectul definitivat al programului de privatizare propus pentru România.

1999 – Câteva milioane de români şi mii de turişti au urmărit în mai multe locuri din România ultima eclipsă de soare a acestui mileniu.

2002 – A încetat din viaţă Jiri Kolar, scriitor, pictor, eminent reprezentant al culturii cehe din secolul al XX-lea (n. 1914).

2002 – A încetat din viaţă regizorul Francis Morane, specializat în realizarea spectacolelor de anvergură, în aer liber sau în sală: „Mayflower”, „Starmania”, „La nuit des merveilles”, „Symphonie historique du château de Bidache”.

2008 – A fost inaugurată oficial prima rezervaţie de urşi din România, în oraşul Zărneşti, din judeţul Braşov, de către Asociaţia „Milioane de Prieteni” şi Asociaţia Mondială pentru Protecţia Animalelor (WSPA).

2011 – A încetat din viaţă Jani Lane, solist al trupei californiene de rock Warrant; compoziţii: „Cherry Pie”, „Down Boys”, „Uncle Tom’s Cabin”, balada „Heaven” (n. 1 februarie 1964)

2014 – Actorul american Robin Williams a fost găsit decedat la domiciliul său din Tiburon, California, medicului legist declarând că a fost o sinucidere prin asfixiere, acesta a devenit cunoscut datorită rolului din serialul de televiziune „Mork and Mindy” şi a câştigat un premiu Oscar pentru prestaţia din filmul „Good Will Hunting”, a mai fost nominalizat de trei ori la premiile Academiei de film americane, pentru rolurile din filmele „Bună dimineaţa, Vietnam”, „Cercul poeţilor dispăruţi” şi „Regele pescar”, a mai jucat şi în filmele „Mrs. Doubtfire” şi „Cercul poeţilor dispăruţi”

Articolul Ziua în care s-a născut ultimul membru al dinastiei de Medici apare prima dată în Descopera.ro.

[news24hrou]

Ziua Europei, sărbătorită la Bruxelles prin proiectul "Emotional Europe" în cadrul Festivalului Next Generation, Please! Şase tineri artişti, români şi belgieni, participă în proiectul multidisciplinar "Emotional Europe", realizat de Fundaţia Gabriela Tudor, după conceptul artistic al coregrafului Cosmin Manolescu, în cadrul Festivalului Next Generation, Please!, organizat la Palatul Artelor Frumoase BOZAR din Bruxelles, în perioada 9 mai - 28 iulie 2019. http://bit.ly/2UVY5NA

[mesagerulneamt]

Muzeul de Artă din Piatra-Neamț continuă programul expozițional din acest an cu artiștii Gabriela Cristu Sgarbură și Gheorghe Zărnescu. „Atmosfera creată de cele 70 de lucrări expuse este cu atât mai incitantă cu cât diferențele de gen artistic, tehnică, material, cromatică, limbaj sunt mai evidente”, a precizat muzeograful Violeta Dinu.

Gabriela Cristu Sgarbură este absolventă a Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, membră a UAP România și a unor organizații profesionale din străinătate: Association pour la diffusion et la creation de la Tapisserie, din Paris (Franța), membră societară la “Salon d’Automne”, Paris (Franta), de asemenea la “European Tapestry Forum”, Danemarca. Artista a participat din 1997 până în prezent la numeroase și prestigioase expoziții și saloane organizate de UAP România la București, Târgu-Jiu, Constanța, Galați, Brăila, Sibiu, Suceava. În străinătate a expus tapiserie și pictură în Rusia, Canada, Franța, Polonia, Belgia, SUA, Germania, Spania, Norvegia, Suedia, Letonia. Gabriela Cristu Sgarbură s-a afirmat pe simezele galeriilor de artă și muzeelor unde a deschis expoziții personale la București în diferite galerii, între 1978-1990 și în 1998 – Sala Rondă a Teatrului Național din București, în 1999 la Muzeul de Artă din Cluj – Napoca, și în 2002 la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Pentru creația sa laborioasă și originală, artista a fost recompensată cu premii importante, între care Premiul pentru Tapiserie la Salonul Național de Artă, organizat de Fundația Artexpo la Sala de Expoziții a Teatrului Național din București, Premiul pentru Tapiserie acordat la Bienala Artelor Decorative organizată în sala de expoziție “Constantin Brâncuși” la Palatul Parlamentului, Premiul de merit din partea Muzeului Național de Artă al Letoniei. „Lucrările Gabrielei Cristu abordează teme imaginare, suprarealiste și crează o lume care, între vis și magie oferă privitorilor metamorfoze, simboluri și mistere transpuse în țesături din lână și bumbac și in pictură pe pânză”, a menționat muzeograful Violeta Dinu.

This slideshow requires JavaScript.

Gheorghe Zărnescu a studiat sculptura la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București cu profesorii Geta Caragiu și Constantin Lucaci. Artistul a participat la toate expozițiile de prestigiu organizate de UAP Bacău, unde crează și locuiește din 1983 până în prezent, de asemenea la simpozioanele de sculptură organizate în perioada 1976-2010 la Măgura – Buzău, Drăgășani-Vâlcea, Bistrița-Năsăud, Costinești, București, Baia-Mare, Bacău, Râmnicu – Vâlcea și Săliște-Sibiu. Din 1981 până în prezent și-a valorificat creația în expoziții personale deschise în galerii de artă și Muzeul de Artă din Bacău, în galeriile din Focșani și București, la Muzeul de Artă, Timișoara și Muzeul Bucovinei, Suceava. A fost recompensat cu o bursă Herder acordată de Universitatea din Viena în 1984 și a obținut numeroase și importante premii, între care: Premiul “George Apostu” și Premiul Ministerului Culturii, 1991; în 1997, Premiul pentru Sculptura acordat de UAP România, Marele Premiu “Mihai Grecu” obținut la Saloanele Moldovei – Chișinău, 1999, Pemiul Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Bacău, 2001, Marele Premiu la Bienala “Lascar Vorel”, Piatra- Neamț, 2003. Lucrările de artă ambientală semnate de Gheorghe Zărnescu au amplasamente în Bacău, Călărasi, Reșița, Râmnicu-Vâlcea, Slobozia, București, Bistrița. Despre creația artistului criticul de artă Alexandra Titu consemna in 2014: “…Coerent cu celelalte explorări și totuși singular ca implicare subiectivă, ca soluții plastice și opțiune formală, un ciclu disparat în timp, indică experiența metafizică, reflexia asupra condiției tragice a omului (“Călător sub cer de stele”) și a sacrificiului, condiție inevitabilă a depășirii condiției sale. Crucifixele carbonizate, aluzii la cataclismul istoric, securea agresiv dublată, fragmentele decupate de arbore sunt cateva momente ale tragismului existenței.”

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 21 aprilie 2017, ora 17.00. Programul de vizitare este: zilnic de marți până duminică, între orele 10.00 – 18.00. (Mesagerul de Neamț)

Gabriela Cristu Sgarbură și Gheorghe Zărnescu, pe simezele Muzeului de Artă Piatra-Neamț Muzeul de Artă din Piatra-Neamț continuă programul expozițional din acest an cu artiștii Gabriela Cristu Sgarbură și Gheorghe Zărnescu.

[danibobe-blog]

⭐Angelescu Palace (1905) interior virtual tour Part 1 ⭐ It's now an upscale restaurant and restored nicely - although its facade is partially covered with a mesh commercial for the restaurant. You can read the story of the first 50 years of its existence in Romanian as written by Ioana Angelescu, who is a descendent of the Angelescu Monteoru family. I managed to take pictures of a document that I got from the restaurant staff and then I digitalized it into text for your enjoyment. ⭐ PALATUL ANGELESCU⭐ ⭐O ISTORIE A PRIMEI JUMATATI DE SECOL⭐ ⭐loana Angelescu ⭐ "Palatul Angelescu, aflat in apropierea intersectiei actualei strazi C. A. Rosetti cu actualul Bulevard General Gh. Magheru, in plin Centru al Artelor bucurestene, este una din foarte putinele cladiri ale Micului Paris dambovitean care au reusit sa invinga nemernicia timpului, regasindu-si, odata cu maretia si frumusetea arhitecturala, propria ei istorie. Coborand pe scara timpului, aflam ca acum vreo 160 de ani in urma, strada Clementei (strada C. A. Rosetti de astazi) era pomenita deja printre cele aproximativ douazeci de strazi frumoase ale Bucurestiului existente la acea data. Printre proprietarii celor mai intinse suprafete de terenuri din zona intalnim numele boierilor Butculesti (descendenti ai paharnicului Constantin Butculescu) Unul dintre urmasii acestuia, Dimitrie Butculescu, a mostenit acareturile inconjurate de o frumoasa gradina (cam 8000 mp) de la numerele 11-13. Personalitate apreciata in epoca, acest Dimitrie Butculescu era cunoscut nu numai drept fondatorul miscarii cooperatiste din Romania, ci si ca un pasionat arheolog, numismat si filatelist. Lui i se datoreaza organizarea, in propria sa casa din strada Clementei 13, in anul 1892, a primei expozitii filatelice din Romania, eveniment care a marcat de fapt nasterea filatelfei romanesti. Un deceniu mai tarziu, in urma unei licitatii de adjudecare, Casa Butculescu si tot locul imprejmuitor sunt preluate de Societatea de Asigurari Dacia Romana care, in anul 1904 le vinde Doctorului Constantin Angelescu si sotiei sale, fiica marelui proprietar, senatorul Grigore Monteoru..." ⭐More in the comment below⭐ (at Bucharest, Romania)

[truthseekerro]

Ce este arabescul? partea a 3-a

http://ro.truth-seeker.info/nestemate-ale-islamului/ce-este-arabescul-partea-a-3-a/

Ce este arabescul? partea a 3-a

Ce este arabescul? partea a 3-a

În versiunile sale mai stilizate arabescul în forme de plante nu mai păstrează decât o asemănare îndepărtată cu planta. Dar reprezintă în schimb o transcriere perfectă a legilor ritmului în termeni vizuali. Desfăşurarea sa este continuă, ca un val, cu faze contrastante având diferite niveluri de rezonanţă. Modelul nu trebuie să fie simetric, însă, pentru a compensa aceasta, prezintă întotdeauna anumite repetiţii a căror caracter ritmic este accentuat de faptul că sunetele şi tăcerile sunt din punct de vedere estetic echivalente.

Strict vorbind, ritmul nu aparţine spaţiului ci timpului, din care nu este o măsură cantitativă ci una calitativă. Ritmul este restabilit în dimensiunea sa spaţială prin această mediere a mişcării.

Fiind în acelaşi timp ritm şi melodie, arabescul în mod implicit reţine relaţiile sale familiale cu lumea vegetală şi virtualităţile sale în acest sens sunt pregătite să izbucnească în orice moment oportun; cadrul stilistic şi geniul special al artistului sau a grupului etnic, vor servi pentru a determina gradul în care modelul se poate apropia de natură fără să-şi piardă continuitatea sa ritmică, sau, încă, sa se îndepărteze de natură fără să fie din această cauză sărăcit; căci o anumită formă de ‘îmbogăţire’ face parte din ideea de decoraţie şi, într-un mediu arid, nimic nu este mai bogat şi mai preţios decât vegetaţia exuberantă.

*

Al doilea mod, sau element, al arabescului este îmbinarea, din care exemple perfecte pentru aceasta pot fi văzute deja în monumentele Umayyade, în palatul de la Khirbat al-Mafjar şi, mai ales, în Marea Moschee din Damasc, acolo unde ia forma unor zăbrele sculptate care protejează ferestrele. Conform unor istorici de artă, îmbinarea Arabă se presupune că ar proveni de la mozaicurile de pavaj romane, care erau folosite încăîn Syria Umayyadă. Dar în fapt, îmbinările romane sunt cele care reprezintă imitaţia naturalistică şi urbană – sau parafraza acesteia – a unui motiv

aparţinând în mod esenţial artelor arhaice, adică, a artelor care erau legate încă de limbajului simbolismului. În acest caz iarăşi, arta Islamică a preluat un motiv foarte vechi şi l-a dezvoltat cu un fel de geniu matematic. Îmbinarea arabă are o complexitate geometrică şi o calitate ritmică care se poate spune că lipseau într-o oarecare măsură în partea romană. Aceasta din urmă se poate reduce la reprezentarea frânghiei cu noduri şi aceasta este partea importantă; în tipul de îmbinare arabă, pe de altă parte, spaţiile pline şi zonele vide, modelul şi baza sa, au amândouă o valoare strict echivalentă şi se echilibrează unul cu altul, în acelaşi fel în care curgerea liniile se întoarce întotdeauna la punctul de origine, astfel încât atenţia cuiva nu se opreşte niciodată la un element particular al decorului. Continuitatea îmbinării invită ochiul să o urmeze şi viziunea este apoi transformată într-o experienţă ritmică însoţită de satisfacţia intelectuală dată de regularitatea geometrică a întregului.

            sursa: stiintasacraislamica.wordpress.com

[rudyroth79]

„Crucea de război” franceză pentru orașul București

„Crucea de război” franceză pentru orașul București

Se împlinesc astăzi, 19 august 2020, 100 de ani (1920), de când, în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară, „Crucea de război” („Croix de guerre 1914–1918”), prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna, sosit în capitala României pe 18 august 1920.

Ar…

[his-portrait]

Lucrarea este disponibilă la Casa Artelor din Galați

"Te-ai întors de la mine —

furându-mi adolescența,

întâia iubire,

întâia durere,

întâiul sărut cu gura închisă.

Și orașul în care veneam pentru tine

Și din care plecam fără tine

— și pe el mi l-ai furat;

și mi-ai furat și ce-ți aparținea:

mobilele tale, câinele, mâncarea de seară,

și pe bătrânii tăi părinți mi i-ai furat

cu surâsul și bolile lor.Nu mai pot mângâia nimic:

nici clanța de-alamă a ușii tale,

nici dezarmatul tău umăr.

Mi-ai furat cicatricile,

adresa ta de pe plicuri,

obrazul tău pe care-mi număram anii,

vârstele mele oglindindu-se

în părul tău lins și cărunt.

Cu cine să mă mai întrec eu acum

în goana spre moarte?"

[rudyroth79]

”Anotimpul Brâncuși” de Costin Tuchilă

”Anotimpul Brâncuși” de Costin Tuchilă

La Bruxelles, într-o singură zi pot fi mai multe anotimpuri. Aterizezi pe o vreme de toamnă însorită, dar cu vânt (”din față”, comunică din timp pilotul) care zguduie din când în când și reduce viteza avionului. Pe la amiază, toamna însorită devine vară și te bucuri dacă ai două-trei ceasuri libere. Nu contează că, repede, toamna își reintră în drepturi, cu nori de ploaie, cum citiseși în…

[rudyroth79]

Știri: Simpozionul internațional ”East and Central European Modernity Rebuilding in the Performing Arts”( 23–24 noiembrie 2017, Bruxelles)

Criticul de teatru Iulia Popovici şi artistul Mihai Mihalcea participă la simpozionul internaţional ”East and Central European Modernity Rebuilding in the Performing Arts” la Centrul de spectacole ”La Bellone” din Bruxelles în perioada 23–24 noiembrie 2017, cu sprijinul ICR Bruxelles. Invitații, critici de teatru ��i de dans, artiști și profesori din domeniul artelor spectacolului, vor dialoga pe…

[rudyroth79]

Muzeul Simu și Pinacoteca București, un destin comun într-o lume a artelor în expansiune

Muzeul Simu și Pinacoteca București, un destin comun într-o lume a artelor în expansiune

Începând cu data de 29 iulie 2020, expozițiilor deschise la Palatul Suțu – Timpul Orașului, Natură moartă, natură vie – Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București, Bucureștiul medieval al familiei Mavrocordat, Tattarescu – Studii de perspectivă, Nicolae Grigorescu și poetica imaginii și Reclama modelează lumea. Un itinerar prin colecțiile MMB– li se adaugă o nouă expoziție…

[rudyroth79]

Știri: ”Dirijor de Grammy” – un dialog cu Cristian Măcelaru, la TVR 1 (1 și 2 februarie 2020) De câteva zile deţinător al premiului Grammy, dirijorul român Cristian Măcelaru a acordat de curând, la Palatul Artelor din Bruxelles, un interviu în exclusivitate pentru TVR jurnalistei Mihaela Crăciun.

[rudyroth79]

Știri: Dirijorul Cristian Măcelaru și violoncelistul Andrei Ioniță, două concerte de Ziua României, la BOZAR (29 noiembrie și 1 decembrie 2019, Bruxelles)

Știri: Dirijorul Cristian Măcelaru și violoncelistul Andrei Ioniță, două concerte de Ziua României, la BOZAR (29 noiembrie și 1 decembrie 2019, Bruxelles)

Cristian Măcelaru, dirijorul care va fi din 2021 succesorul francezului Emmanuel Krivine în fruntea Orchestrei Naţionale a Franței, și Andrei Ioniță, supranumit de The Times ”unul dintre cei mai interesanți violonceliști ai lumii”, vor susține pe, 29 noiembrie, ora 20.00 și pe 1 decembrie 2019, ora 15.00, două concerte la Palatul Artelor BOZAR din Bruxelles, alături de Orchestra Națională a…