#adrian satmaru

[turistprinro]

În 1935, cu prilejul “Lunii Bucureştilor“, unul dintre importantele evenimente desfăşurate în Capitală, Parcul Carol primeşte o nouă viaţă. Sunt reparate pavilioanele construite în 1906 şi sunt realizate amenajări noi, în perimetrul Parcului şi vecinătatea acestuia. Este modernizată Piaţa Regina Elisabeta, redenumită “Mareşal Joffre“. Redenumirea pieței nu este întâmplătoare. Istoria Mareșalului Joseph Jacques Cesaire Joffre este legată de istoria României interbelice.

Joseph Jacques Césaire Joffre (1852-1931)

La 20 august 1920, la Palatul Artelor din Parcul Carol, mareșalul Joseph Jacques Cesaire Joffre (1852-1931) acorda Capitalei o Cruce de Război în numele Franței. La ceremonie au fost prezenți miniștrii de externe din Anglia, Cehoslovacia, Franța și Portugalia. Mareșalul Joffre a ajuns la Palatul Artelor, cu un automobil pus la dispozitie de Regele Ferdinand (1914-1927). Suveranul român era îmbrăcat într-o uniformă a vânătorilor de munte și purta Marele Cordon al Legiunii de Onoare. Joffre a motivat în discursul său acordarea medaliei prin citarea Capitalei prin ordin de zi pe Fântâna a fost inaugurată în 1935, de regele Carol al II-lea al României, cu ocazia festivităților ocazionate de Luna Bucureștilor, care au durat de la 9 mai până la 9 iunie. La vremea aceea, piața se numea Piața Mareșal Joffre.armată, pentru modul în care bucureștenii au

“suportat cu atâta sânge rece și bărbăție asprele încercări ale războiului”.

Mareșalul francez a pus Crucea de război pe o pernă din catifea roșie, brodată cu stema Bucureștilor și a înmânat-o doctorului Gheorghian. Cu acest prilej au fost decorați și ofițerii români care s-au distins în luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz, așa cum a fost cazul generalilor Rășcanu și Maiorescu.

Generalul Ioan Rășcanu, ministrul de război (13 martie 1920-13 decembrie 1921) a organizat sărbătorirea a trei ani a victoriei de la Mărășești.  A pus la dispoziția mareșalului Joffre, la 22 august 1920, un tren special pentru deplasarea în orașul unde s-a oprit inaintarea germanilor. Discursurile generalilor Rășcanu și Cristescu au fost urmate de decernarea Crucii de război orașului Mărășești. Mareșalul Joffre a înmânat medalia primarului Negroponte.

Fântăna Zodiac, Parcul Carol, București

Festivitățile ocazionate de Luna Bucureștilor, din anul 1935, când a fost inaugurată fântâna Zodiac au durat o lună de zile, din 9 mai până la 9 iunie. Fântâna a fost inaugurată de regele Carol al II-lea al României. Se afla, la vremea aceea, în mijlocul Pieței Joffre și a fost concepută de arhitectul Octav Doicescu, care a conlucrat cu Mac Constantinescu, Dorin Pavel şi August Schmeidegen, aceştia trei din urmă realizând frumoasele mozaicuri cu zodiile, în stil Art Deco.

Fântăna Zodiac, Parcul Carol, București

Fântâna constă dintr-un bazin circular, de mari dimensiuni, în mijlocul căruia se înalță o cupă de piatră, iar mozaicurile negre pe fond cenușiu reprezintă zodiile. După 30 decembrie 1947 atât Parcul cât şi Piaţa din faţa lui şi-au pierdut numele, fiind redenumite Parcul şi Piaţa Libertăţii, pavilioanele au dispărut, o serie de sculpturi au fost mutate, iar pe locul Muzeului Militar a fost construit celebrul mausoleu. Fântâna Zodiacului a rămas însă la locul ei, restaurată, neafectată de ceea ce se petrecea în jur. Fântâna Zodiac este înscrisă în Lista monumentelor istorice (clasa “A”) la nr.2330, cu cod LMI B-III-m-A-20003. În Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului Bucureşti pentru anii 2009-2012 a fost inclusă şi schimbarea pompei de circulaţie şi a instalaţiei electrice.

  Fântâna Zodiac În 1935, cu prilejul "Lunii Bucureştilor", unul dintre importantele evenimente desfăşurate în Capitală, …

[turistprinro]

Una dintre cele mai populare și vechi sărbători pastorale păstrate în zona arcului carpatic, în județul Covasna, este Nedeia mocănească.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Ea se desfășoară de sute de ani, în preajma Sărbătorii Sfântului Ilie. Anul acesta, Sântilia, cum i se mai spune, se desfăşoară în Valea Zânelor, din staţiunea Covasna, sâmbătă, 20 și duminică, 21 iulie 2019.

Sântilia – Nedeia mocănească a voineștenilor este una dintre sărbătorile de suflet ale oamenilor locului, un brand al locului care ilustrează viaţa autentică, cea în care creşterea animalelor, ocupaţie din moşi-strămoşi și transmisă din generaţie în generaţie, are un rol foarte important și în prezent.

La Sântilie, în trecut, oamenii veneau pentru a mijloci idile, pentru a uni destine sau a face alianţe şi, nu în cele din urmă, pentru a uni românii de aici şi românii de peste munţi.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto https://visitcovasna.com/ro)

Sărbătoarea din prezent, Sântilia, Nedeia mocănească a voineștenilor spune povestea ciobanilor care coborau de la munte în preajma Sânt Iliei, pentru a-şi alege nevestele. Astfel, sunt prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei: cerutul miresei, bărbieritul mirelui, împodobirea porţilor cu brazi şi ştergare tradiţionale, ruperea colacului, descălţatul laşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului. Conform tradiţiei, alaiul de nuntă pornește de dimineaţă, din faţa Bisericii Ortodoxe din Voineşti, Covasna, spre casa Nedeii din Valea Zânelor. Se spune că această tradiție datează aproximativ din jurul anului 1500.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

La Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor participă toată comunitatea. Oamenii, îmbrăcaţi în costume populare, întruchipează personajele unei nunţi adevărate: perechea de miri, naşii, vornicii, socrii mari şi mici, nuntaşii, şi sunt respectate toate obiceiurile din zonă: cursa de cai, cerutul miresei, hora miresei, conchioluitul miresei, descălţatul naşilor, Hora Sântiliei. Conform tradiției, pețitorul oferă fetei alese o păpușă de caș, iar fata oferă un fir de busuioc. Ritualul continuă cu o horă unde se dansa Sântilia.

Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor este organizată de Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu şi Asociaţia Judeţeană a  Crescătorilor de Ovine Covasna.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Anul acesta, programul evenimentului este, conform doamnei Flavia Elena Lungu, vicepreședintele Asociației Cultural–Creștine Justinian Teculescu din Covasna, următorul:

Sâmbătă, 20 iunie, începând cu ora 14:00 se va desfășura șezătoarea tradițională cu făcutul de flori. Pe scenă vor urca soliștii Alexandra Bârlă și Alexandru Baciu din Covasna, Grupul folcloric Răzeșii din Tupilați, Neamț, Corul bărbătesc Voievozii Munților din Vâlcele, dar și Ansamblul Junii Săceleni din Săcele. Invitații speciali ai ediției sunt Tudor Limbean, Ilie și Giulia Medrea, Mioara Velicu, Ionuț Fulea, Maria Butilă, Virginia Irimuș.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Duminică, 21 iulie, atmosfera de sărbătoare va fi asigurată de zeci de artiști care vor susține concerte și spectacole de dans folcloric – soliștii Ana Săndulea, Alina Oană și Tudor Mircea din Covasna, Ansamblul Românașul, Ansamblul Junii Covăsneni, Grupul de fluierași Mugurașii, Grupul Vocal Piatra Mare din Dobârlău, Corul Bărbătesc din Voinești și Ansamblul Cununa de pe Someș din Bistrița.

Meșterii populari își vor prezenta meșteșugurile, oierii vor arăta publicului cum se face cașul, cu lapte muls „în direct”, iar spectatorii vor putea gusta din produse tradiționale păstorești. Anul acesta, în Poiana Nedeii, a fost amplasată o stână tradițională.

  Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Turiștii și toți localnicii sunt așteptați cu drag la sărbătoarea de suflet a voineștenilor:

Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor

Sursa informației Asociația Cultural–Creștină „Justinian Teculescu” din Covasna

  Sântilia – Nedeia mocănească a voineștenilor

[turistprinro]

Frumusețea ceramicii  a făcut celebru satul Olari din Horezu. Ceramica de Horezu se află pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitățiii UNESCO. Astfel, România își alcătuiește tricolorul din albastrul de Voroneț și galbenul și roșul de Horezu.

Farfuriile de toate felurile și diferite dimensiuni, cănile și ulcioarele, toată ceramica produsă la Horezu, în satul Olari sunt decorate cu motive și simboluri cum sunt șerpii, funiile, soarele, copacii, stelele, oamenii, însă, celebru a devenit Cocoșul de Hurez.

Alături de această comoară națională, zona orașului Horezu este o sursă bogată de inspirație pe toate planurile. Iată locurile pe care le recomandăm să le vizitați și, cu siguranță, vă vor bucura sufletul:

Parcul Național Buila-Vânturarița

Muzeul Trovanților

Cheile Bistrița și Peștera Liliecilor

Cheile Polovragi

Peștera Muierilor

Culele de la Măldărești

sau mănăstirile aflate în apropiere: Mănăstirea Horezu, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Govora și Mănăstirea Surpatele.

Toate acestea sunt motive pentru a sta în Horezu câteva zile și pentru a te bucura de ceea ce îți oferă locul acesta binecuvântat de Dumnezeu, bogat și frumos. Recomandarea noastră pentru cazare în Horezu este Pensiunea Criveanu, un loc, cum altfel, cu o bogată și frumoasă tradiție. De douăzeci de ani familia Criveanu omenește cu căldură pe cei ce le calcă pragul. Oameni primitori, interesați doar pentru binele turistului, administrează pensiunea cu aceeași pasiune și dedicație de două decenii.

Pensiunea Criveanu, Horezu

Pe poarta pensiunii au trecut sute de turiști de-a lungul timpului, toți plecând mulțumiți pentru ospitalitatea oferită și fericiți pentru că s-au relaxat. Deși Pensiunea Criveanu se află chiar în centrul orașului Horezu, având acces rapid la importante obiective turistice, traficul este redus și este liniște.

Imagine curtea Pensiunii Criveanu, Horezu

Pensiunea Criveanu are o capacitate de cazare de 16 locuri în 7 camere și un apartament. Fiecare cameră are câte un pat dublu, cu baie proprie cu apă caldă în permanență și este dotată cu televizor și frigider. Mobilierul este confortabil, saltelele paturilor sunt de calitate, așternuturile curate, toate pentru un somn odihnitor. Este curat este peste tot, în camere și holuri. Apartamentul este format dintr-o cameră dublă, baie și bucătărie. În oricare dintre camerele Pensiunii Criveanu se poate, la cerere, instala un pat suplimentar pentru copii.

La dispoziția turiștilor este o bucătărie complet utilată, cu aragaz, cuptor cu gaz, frigider, cuptor cu microunde și veselă. Masa se poate servi în bucătărie, pe una dintre terasele Pensiunii Criveanu sau în foișor.

Bucătăria Pensiunii Criveanu, Horezu

În curte este un grătar, unde poți rumeni niște carne de pui sau porc asezonându-le cu legume … sau ce îți poftește inimioara. Relaxarea este maximă în foișorul Pensiunii Criveanu. Construit din lemn și ornat cu elemente de ceramică de Horezu, foișorul este locul unde, după masă, te relaxezi fiind înconjurat de verdele grădinii Pensiunii Criveanu. Poți admira florile și, dacă ai copii, poți să îi urmărești jucându-se sau dându-se în leagăn.

Foișorul Pensiunii Criveanu, Horezu

Pensiunea Criveanu are parcare proprie, internet WiFi, în camere și în întreaga curte. Înconjurată de verde, pensiunea este ca o oază de liniște. Starea de confort și relaxare la încheierea șederii tale la pensiunea este garantată atât de facilitățile oferite dar și de ospitalitatea familiei Criveanu, oameni deosebiți, calzi și primitori. Este clar că aceasta este cheia succesului lor de-a lungul celor douăzeci de ani.

Nu uitați să vizitați satul Olari, satul unde se făurește celebra ceramică de Horezu. Vizitați atelierul domnului Bîscu, un artizan fără pereche.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografie de Adrian Satmaru

Galerie fotografii Pensiunea Criveanu, Horezu

Pensiunea Criveanu, Horezu, județul Vâlcea Frumusețea ceramicii  a făcut celebru satul Olari din Horezu. Ceramica de Horezu se află pe lista…

[turistprinro]

  Vara pare nehotărâtă dar cu siguranță soarele ne va ferici cu strălucirea sa, în curând, în curând … Ei bine, nu vă propunem ținuturi îndepărtate ci, rămânem atenți și concentrați pe ceea ce are de oferit România.

Hotel Palm Residential, Sebeș

Să fim serioși, primele ei semne ale verii au apărut, primăvara aducând câteva zile călduroase de … aproape vară. Nu mai avem răbdare și începem să ne facem (măcar) o idee pentru vacanța de vară. Iată una din propunerile noastre orașul Sebeș și împrejurimile. O recomandare este cazarea la una din locațiile care oferă servicii de calitate superioară iar atmosfera oferită te duce cu gândul la tropice.

Hotel Palm Residential, Sebeș

Propunerea noastră este Hotelul Palm Rezidential din Sebeș. Palm Rezidential este o locație nouă, deschisă în anul 2018. Dacă ești dornic de liniște și relaxare, atunci Palm Rezidential este destinația ideală. Turiștii descoperă aici condiții de cazare superioare la prețuri corecte, așa cum și noi, cei de la Turist prin Romania am descoperit o locație superbă, locul ideal de cazare pentru cupluri, nu întâmplător fiind o locație preferată pentru un sejur în doi.

Palm Rezidential se află în orașul Sebeș, într-o zonă liniștită. Centrul orașului Sebeș se află la 3 kilometri de hotel, Casa Binder la 2 kilometri și jumătate, Biserica Luterană Evanghelică la câțiva pași iar faimoasa Râpă Roșie se află la 6 kilometri de această minunată locație. Alba Iulia se află la 18 kilometri de Palm Rezidential. Sibiul se află la 48 de kilometri față de hotel, lucru important având în vedere existența Aeroportului Internațional Sibiu. O altă locație de interes este Păltiniș, stațiunea creată de Societatea Carpatina Ardeleană a Turiștilor, în anul 1894, fiind cea mai veche stațiune montană din România. Păltinișul se află la 40 de kilometri de Palm Rezidential, astfel încât de aici, vară sau iarnă, poți să tragi o fugă și să te bucuri de natură.

Hotel Palm Residential, Sebeș

Palm Rezidential oferă 8 spații de cazare de lux, pentru 22 adulți. Camerele sunt mobilate modern, simplitatea cromaticii, alb și negru cu tușe de roșu carmin sau tușe turcoaz, inducând starea de relaxare și, totodată, atmosfera de confort și de calitate. Te poți lăfăi în paturi extralarge sau în canapeaua camerei. Iluminatul camerelor este discret și completează senzația de relaxare.

Camerele Palm Rezidential au dotări moderne: televizor cu ecran plat cu canale prin satelit, aparate de aer condiţionat şi în fiecare cameră vei descoperi baia privată cu cadă și duș, cu uscător de păr și tot felul de accesorii necesare turistului cazat aici: șampon, geluri de duș și prosoape. Unele camere au balcon, astfel încât, poți vedea munții de la fereastra Palm Rezidential.

Interior cameră Hotel Palm Residential, Sebeș

Poți folosi bucătăria cu care este dotată cu aparate pentru ceai sau cafea, cu frigider și chiar cu cuptor. Palm Rezidential are grădină şi terasă. Recepţia cu program nonstop, accesul gratuit la internet WiFi și parcarea privată doar pentru clienții Palm Rezidential sunt alte servicii gratuite oferite de hotel.

Bucătăria Hotel Palm Residential, Sebeș

Nu uita, când te afli în Sebeș, cazat la Palm Rezidential, să vizitezi:

Râpa Roșie

Cetatea Căpâlna

Biserica Evanghelică Fortificată

Parcul din Sebeș cu vechile șanțuri de apă ale cetății

Halele Breslelor

Casa Zapolya

Turnul Studentului

Cetatea veche din Sebeș.

Recomandăm din suflet, Palm Rezidential ca fiind o locație de lux pretabilă mai ales cuplurilor.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografie de Adrian Satmaru și Palm Rezidential

Galerie fotografii Palm Rezidential

Hotel Palm Rezidential, Sebeș, județul Alba Vara pare nehotărâtă dar cu siguranță soarele ne va ferici cu strălucirea sa, în curând, în curând ...

[turistprinro]

Într-o dimineață de primăvară timpurie, începutul lui mărțișor, am simțit nevoia unei guri de aer proaspăt, aproape de munți, aproape de natură, aproape de oameni. Ceva m-a atras către Valea Jiului, dar … până acolo e cale lungă. Am pornit din București către Târgu Jiu; trecuse ceva vreme de când nu mai călcasem pe la poalele Munților Vâlcan. Drumul s-a desfășurat fără evenimente neplăcute, exceptând zona kilometrului 36 de pe A1, unde tot timpul anului, indiferent de anotimp sau an, se lucrează la drum. Dealul Negru m-a întâmpinat molcom și … negru de nori înfuriați, dar am reușit să trec fără să fiu udat. Imediat după Râmnicu Vâlcea, soarele a început din nou să-și arate razele timide. În depărtare, se profilau pe albastrul cerului munții albiți de zăpadă, străpungeau albastrul de gheață al cerului cu vărfurile lor ascuțite ca niște sulițe purtate la război.

Vedere de la balconul Pensiunii Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

Inițial, am intenționat să ajung pe Valea Jiului, dar, uitându-mă pe hartă, mi s-a părut mai interesant să vizitez și alte zone așa că am decis să mă avânt către Munții Vâlcan prin Stănești, apoi Curpen și Vaidei. Imediat la ieșirea din Târgu Jiu, din localitatea aparținătoare Bârsești, se face drumul la dreapta către Vaidei. Șușița, cu apele ei reci ca gheața, îmi este companion de drum. După temperatura apei, este clar că izvoarele și le are în Munții Vâlcan. Ulterior, am aflat că izvorește chiar de la baza Vârfului Straja, cel mai înalt vârf din Munții Vâlcan.

Pensiunea Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

Cum spuneam, tot pe Șușița în sus, drumul ajunge la Stănești, apoi la Curpen. Neștiind calitatea drumului, mai sus, am preferat să-mi găsesc loc de cazare la Curpen. Undeva, retrasă de la drumul județean, pe marginea unei câmpii intramontane, o vilă cu mansardă îmi atrage atenția. Sus, pe lemnul de la mansardă scria cu litere frumos buchisite, Pensiunea Casa Apostu. Am considerat locația perfectă, liniștită, retrasă, aproape de Cheile Șușiței și de Cascada Vaidei.

Curtea Pensiunii Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

Am intrat în curte, o curte frumos amenajată și deși abia se împrimăvărase, ordinea și organizarea lucrurilor te duce cu gândul la o familie de oameni gospodari. M-a întâmpinat chiar proprietarul, domnul Toni Apostu. Un om absolut extraordnar, sincer, calm, bucuros de oaspeți. Pe scurt, un om cu toate calitățile necesare pentru a fi o gazdă perfectă. Ulterior, a venit și soția împreună cu fiica, ambele ocupându-se de bunul mers al gospodăriei și de ordinea și curățenia din Pensiunea Casa Apostu.

Foișorul din curtea Pensiunii Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

Cum am intrat în curte, pe partea stângă, o clădire din lemn, cu geamuri de sus până jos asigura salonul pentru servit masa. De la masă, puteai admira curtea frumos aranjată. Imediat după acest salon, un foișor acoperit, ca o terasă face legătura cu pensiunea propriu-zisă. În spatele foișorului, un cuptor cu grătar și rotisor, mândria domnului Apostu, stă liniștit și așteaptă să fie folosit pentru prepararea delicioaselor produse tradiționale pe care familia Apostu le pregătește cu tot sufletul.

Produse tradiționale – Pensiunea Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

În foișor, pe o măsuță din lemn, decorată cu motive tradiționale, tronează cu respect produsele din fermă proprie ale familiei Apostu, gemuri, dulcețuri, țuici și alte băuturi alcoolice făcute aici. Ospitalitatea familiei Apostu, din punctul meu de vedere, nu cunoaște margini. Ar face totul în așa fel încât musafirii să se simtă mai bine ca acasă.

Livingul Pensiunii Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

Pensiunea Casa Apostu este compusă din 4 camere cu o capacitate de cazare de 8 persoane. Camerele sunt foarte bine întreținute și foarte curate. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost curățenia. Camerele aerisite, și cu miros proaspăt, băile parfumate, lenjeria foarte curată și cu un parfum suav. Nu am reușit să găsesc vreun cusur la această pensiune. Am fost primit cum trebuie, tratat cum trebuie și am aflat și foarte multe informații despre atracțiile turistice din zonă, informații pe care le poți afla doar de la localnici.

De la balcon poți admira în voie măreția Munților Vâlcan și Vârful Straja, dacă este atmosfera curată.

Bucătăria Pensiunii Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

Familia Apostu pune la dispoziția turiștilor salonul pentru servire a mesei împreună cu o bucătărie complet utilată și un grătar unde musafirii sunt liberi să-și prepare bucatele pe care doresc să le servească.

Bineînțeles că dintre serviciile oferite de Pensiunea Casa Apostu nu lipsește legătura la internet asigurată prin conexiune wireless pe toată suprafața pensiunii, parcarea în curte, locul de joacă pentru copii și produsele bio.

Fântână în curtea Pensiunii Casa Apostu, Stănești, județul Gorj

Familia Apostu, buni cunoscători ai locurilor, organizează la cerere, plimbări prin zonă cu ATV-ul, mașini de teren, enduro sau plimbări cu bicicleta prin Cheile Șușiței și împrejurimi. Șușița Verde, cum se mai numește, izvorește la doar câțiva kilometri în amonte de Casa Apostu, de sub Vârful Straja, dar vizitarea acestui izvor necesită ceva antrenament și mult curaj. Șușița a creat prin Munții Vâlcan un rai natural de excepție, un loc puțin călcat de oameni, un loc pus de-o parte pentru cei care vor să-și încarce bateriile pentru o perioadă lungă de timp, un loc unde poți veni să te odihnești într-adevăr, un loc unde poți spune cu mâna pe inimă că ai fost în sânul naturii. Familia Apostu completează cu brio acest peisaj de basm, ospitalitatea lor fiind ingredientul principal pentru o vacanță de neuitat.

Articol scris de Adrian Satmaru

Fotografie de Adrian Satmaru

Galerie fotografii Pensiunea Casa Apostu

  Pensiunea Casa Apostu, Stănești, județul Gorj Într-o dimineață de primăvară timpurie, începutul lui mărțișor, am simțit nevoia unei guri de aer proaspăt, aproape de munți, aproape de natură, aproape de oameni.

[turistprinro]

Când spui Mărginimea Sibiului te gândești la tradiție, cultură, ospitalitate. Mărginimea Sibiului include 18 localități printre care figurează și comuna Sadu. Cu o istorie incontestabilă, Valea Sadului se bucură de prima centrală mixtă hidro-termoelectrică din România. Această centrală datează din anul 1896 și constituie un important obiectiv turistic.

Panoramă din curtea Vilelor Maria și David, Tocile

La ieșirea din Cisnădie, mergând spre comuna Sadu, pe Dj106C, ajungem într-un loc pitoresc, unde, ici și colo, se vede câte o casă împrejmuită de pășune și vegetație de deal, localitatea Tocile. Deși aproape de Cisnădie și Sibiu, localitatea Tocile pare ruptă dintr-o poveste de frații Grimm. Am avut ocazia să petrec ceva timp la familia Dumitru, la vila David, în localitatea Tocile. Am fost impresionat de ospitalitatea cu care am fost primit și de peisajul care înconjoară vila. Pe proprietate sunt două vile: una este Vila David, iar cea de-a doua Vila Maria. Domnul David Dumitru, proprietarul vilelor a fost gazda noastră. Ambele vile oferă același confort, aceeași ospitalitate săsească specifică Mărginimii Sibiului, aceleași bucate tradiționale care fac să-ți lase gura apă, și, să nu uităm, ambele sunt utilate cu paturi matrimoniale imense din lemn masiv cu tăblie boltită.

Vila David, Tocile

Vila David dispune de 4 camere cu o capacitate de cazare de 12 locuri, bucătărie proprie complet utilată pusă la dispoziția turiștilor, salon pentru servirea mesei, o terasă cu o masă din lemn masiv și un leagăn chiar la intrarea în clădire. Vila David se pretează foarte bine pentru închiriere în totalitate de către o familie mai numeroasă sau de un grup compact de turiști care numără maximum 12 persoane. Vila David are încălzire centrală, acces la internet prin conexiune wireless, balcoane în fiecare cameră cu o priveliște extraordinară asupra Munților Cindrel. Este de menționat faptul că pentru doritori, există amenajat un grătar pus la dispoziția turiștilor, iar parcarea se face în curtea vilei.

Vila Maria, la distanță de 20 de metri de Vila David, pune la dispoziția turiștilor 14 locuri de cazare distribuite în 5 camere, 4 camere duble cu pat matrimonial și o cameră triplă superioară cu o capacitate de 6 locuri. Fiecare cameră are baie proprie, televizor și acces la internet prin conexiune wireless. Vila Maria dispune de o bucătărie complet utilată pusă la dispoziția turiștilor și de un living imens care poate fi folosit ca și cameră de recreere cât și ca sală pentru servit masa. Clădirea mai dispune de o terasă cu 20 de locuri pentru cei care vor să se recreeze în peisajul mirific oferit de Munții Cindrel. Practic, facilitățile oferite de Vila Maria sunt ca și cele de acasă. Ca și Vila David este recomandată turiștilor care vin în grup sau pentru familii mai numeroase. Parcarea se face în fața vilei, în curtea proprietății.

Dacă alegi să stai într-una din cele două vile cu siguranță nu te vei plictisi. Mărginimea Sibiului oferă nenumărate obiective turistice, naturale și istorice. Sibiul este foarte aproape de cele două vile astfel că, pentru cei care duc dorul orașului, se poate face un desant rapid.

Sala de mese Vila David, Tocile

La cerere, proprietarul poate asigura mese festive cu preparate tradiționale și excursii cu ghidaj autorizat. Pentru pasionații de pescuit este bine de știut că există posibilitatea exercitării talentului în bălțile și lacurile special amenajate in zonă.

Articol scris de Adrian Satmaru

Fotografie de Adrian Satmaru

Galerie fotografii Vila David și Vila Maria, Tocile, județul Sibiu

Vilele Maria și David, Tocile, județul Sibiu Când spui Mărginimea Sibiului te gândești la tradiție, cultură, ospitalitate. Mărginimea Sibiului include 18 localități printre care figurează și comuna…

[turistprinro]

O gigantică arcadă din piatră, un pod natural, unic în lume

Podul lui Dumnezeu este în județul Mehedinți, în zona localității Ponoarele. Este numit și Podul Natural deoarece este un pod format natural, unic în întreaga lume și se prezintă sub forma unei gigantice arcade din piatră peste care trece drumul Baia de Aramă – Drobeta Turnu-Severin.

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu a luat naștere în urma răsturnării zidului superior al unei peșteri și, cu dimensiunile sale covârșitoare domină întregul peisaj din zonă.

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu măsoară 30 de metri în lungime, 13 de metri în înălțime, 22 de metri în lățime și 9 metri la deschidere, fiind astfel cel mai mare pod natural din țara noastră și al doilea cel mai mare de pe continent.

Podul lui Dumnezeu

  Este singurul pod natural în care este posibil accesul cu autovehicule, chiar și cu vehicule de mare tonaj.

  Podul lui Dumnezeu

O legendă locală spune că lui Dumnezeu i s-a făcut milă de localnicii care nu aveau cum să treacă Valea Pragului și l-a alungat pe diavolul care se ascundea în peștera de sub pod. Când diavolul a fugit, tavanul peșterii s-a prăbușit, după care, ieșind la Zătonul Mare, dracul s-a agățat cu ghearele de stâncile din Dealul Peșterii.

Podul lui Dumnezeu

Se pare că o stâncă încă mai poartă urmele zgârieturilor diavolului, purtând numele de Stânca Dracului.

Podul lui Dumnezeu

O altă legendă spune că Dumnezeu a construit podul pentru a-l ajuta pe Sfântul Nicodin să treacă spre Tismana.

Podul lui Dumnezeu

Cel mai bine, Podul lui Dumnezeu poate fi admirat în toată splendoarea sa din Crovul Peșterii, de unde ni se dezvăluie pitoreasca Vale a Pragului. Se poate observa structura etajată a podului fiind compusă din blocuri suprapuse de calcar, rezultat al eroziunii și al precipitațiilor.

Podul lui Dumnezeu

Privita din Valea Turcului, care se gaseste in partea opusa, podul se prezinta sub forma unui arc gigantic, impietrit, pe sub care se dezvaluie inverzitul Deal al Pesterii si azurul cerului.

Foarte aproape de Podul lui Dumnezeu, turistii au ocazia de a vizita doua lacuri carstice extrem de frumoase, despre care se spune ca nu ar avea fund. Acestea poarta denumirea de Zatonul Mare si Zatonul Mic.

Sunt niste locuri naturale pitoresti, interesante, ce fac deliciul oricarui pasionat de fotografii. Din pacate, sunt prea putin cunoscute din cauza neglijentei autoritatilor si lipsei de promovare turistica.

Experienta, in mod cert, nu va fi dezamagitoare, mai ales ca tinuturile si peisajele deluroase ale Mehedintilor sunt intotdeauna o adevarata placere.

Romania este, cu siguranta, un taram binecuvantat cu locuri naturale uluitoare. Un asemenea loc este si

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii de Adrian Satmaru

Minunea din Mehedinți – Podul lui Dumnezeu O gigantică arcadă din piatră, un pod natural, unic în lume Podul lui Dumnezeu este în județul…

[turistprinro]

Vara aceasta ne-a oferit experiența descoperirii unor orașe impresionante. Odorheiu Secuiesc, oraș situat la marginea sud-estică a Transilvaniei, de-a lungul celor două maluri ale cursului superior al râului Târnava Mare este unul dintre orașele pe care le-am cunoscut îndeaproape. Odorheiu Secuiesc a fost denumit de-a lungul timpului în mai multe feluri: Atena Secuiască, Areopolis, oraşul-mamă al secuilor. Având o istorie absolut fascinantă, despre care vom spilcui în articolele ce vor urma, Odorheiu Secuiesc este considerat unul dintre centrele spirituale ale maghiarilor din România sprijinindu-se pe valori tradiţionale, culturale şi educaţionale.

Curtea interioară a Pensiunii Romantika, Odorheiu Secuiesc

Trecutul orașului se concentrează în centrul oraşului. Clădirile cu caracter de opere de arhitectură, monumentele Odorheiului Secuiesc se aglomerează în Piața Centrală. Construită în stil eclectic, după proiectele arhitectului constructor Ottó Stehlo, clădirea Primăriei se prezintă ca unul dintre reperele arhitecturale ale orașului. Statuia din bronz a lui Balázs Orbán, ilustrul revoluţionar, istoric, etnograf şi politician, denumit “cel mai mare secui”, se află, de asemenea, în Piaţa Centrală. Șederea noastră în Odorheiu Secuiesc, timp în care am descoperit istoria locului, s-a datorat și ospitalității Pensiunii Romantika, aflată la aproximativ 2 kilometri de centrul orașului, pe drumul spre Miercurea Ciuc.

  Pensiunea Romatika oferă turiștilor tot confortul necesar pentru a explora orașul și împrejurimile sale. Pensiunea are 23 camere și poate caza până la 60 persoane, are restaurant, bar, grădină de vară, sală de conferinţă, baie în fiecare cameră, cablu TV, internet wireless, parcare păzită.

Camerele pensiunii inspiră căldura de care ai nevoie atunci când acasă este departe de casa ta. Culorile dominante ale mobilierului și accesoriilor din camere sunt crem și ocru. Inspiră liniște și relaxare. Astfel, oboseala călătoriei rămâne la ușa Pensiunii Romantika. Camerele sunt spațioase, luminoase, aerisite și curate. În camera noastră, o canapea și o măsuță de cafea ne-a dat posibilitatea de a ne organiza un mic birou ambulant.

Restaurantul Pensiunii Romantika, Odorheiu Secuiesc

În restaurantul pensiunii atmosfera plăcută este asigurată de decorul rustic. Aici se servesc specialități internaționale, maghiare și transilvănene. Restaurantul Romantika este o locație cu o tradiție de mai mult de 10 ani. Bucătarii restaurantului au dovedit că pot servi orice fel de preparate, din bucătăria internațională sau tradițională, fiind pe gustul și cerințele clienților. Chelnerii sunt profesioniști și amabili. Astfel, în timp, clienții au devenit fideli restaurantului pensiunii Romantika.

Restaurantul Pensiunii Romantika, Odorheiu Secuiesc

Restaurantul are și o sală de conferințe de 50 de persoane dotată cu aer condiționat și echipamente necesare unei expuneri: xerox, fax, microfon, flip-chart, pânză de proiectie, videoproiector și  internet. Sala este iluminată natural. Se pot servi mese tip bar suedez, iar în pauze se pot servi gustări reci, prăjituri, sărățele, cafele și băuturi răcoritoare. Pentru un număr mai mic de participanți, până la 16 persoane, restaurantul pune la dispoziție sala de protocol. Toate acestea sunt la dispoziția oamenilor de afaceri pentru organizarea unor întâlniri, prezentări de servicii sau produse sau întruniri organizate.

Grădina de vară a Pensiunii Romantika, Odorheiu Secuiesc

Grădina de vară a Pensiunii Romantika este locul ideal pentru întâlniri liniștite sau garden-party-uri. Este oaza verde a pensiunii unde se pot servi specialități de cafea, înghețată, prăjituri, băuturi răcoritoare, cocktail-uri, dar și friptură la grătar. Este locul ideal din Odorheiu Secuiesc unde o seară călduroasă de august poate deveni o seară de neuitat.

Ne-am odihnit și relaxat la Pensiunea Romantika și recomandăm tuturor această pensiune. Ospitalitatea, profesionalismul și căldura cu care am fost tratați îi recomandă.

Articol scris de Adriana Roman

Pensiunea Romantika, Odorheiu Secuiesc, județul Harghita Vara aceasta ne-a oferit experiența descoperirii unor orașe impresionante. Odorheiu Secuiesc, oraș situat la marginea sud-estică a…

[turistprinro]

Treci prin stațiunile Călimănești și Căciulata, venind dinspre Râmnicu Vâlcea și îndreptând-te către Brezoi, pe partea dreaptă se înalță impunătorul masiv Cozia cu renumita-i mănăstire, ai Castrul roman Arutela și Oltul, râul care a fost prieten bun haiducilor din vremuri de demult. La câțiva kilometri de la ieșirea din Căciulata se face drumul la stânga către Brezoi, pe Valea Lotrului. Un firișor de apă te ghidează către Barajul Brădișor, ultima stavilă înainte de vărsarea Lotrului în Olt.

Pensiunea Domniței Sophie

Drumul șerpuiește către Brădișor și imediat cum intri în localitatea Săliștea, sat aparținător de comuna Malaia, a doua casă pe partea stângă, este Pensiunea Domniței Sophie. O clădire impunătoare, îngrijită, cu o parcare mare în față. Pe partea dreaptă, înainte de a urca treptele către recepție, dai de o moară în miniatură construită de proprietarul pensiunii, un om cu o pasiune deosebită pentru tot ceea ce înseamnă lemn și handmade. Tot ceea ce pot spune este că aici, totul a fost făcut cu suflet, pasiune și dăruire. Se vede și se simte prin atmosfera creată de cei care au construit și întrețin această locație, pe Valea Lotrului.

Pensiunea Domniței Sophie

  Pensiunea Domniței Sophie este una dintre puținele locații de cazare din zonă care dispune de un restaurant acreditat, astfel că servirea celor trei mese pe zi aici nu constituie o îngrijorare, ba chiar este un deliciu, Domnița Sophie fiind un excelent bucătar. Am avut ocazia să petrec 3 zile la această pensiune și pot spune cu mâna pe inimă că proprietarii sunt oameni gospodari, sociabili, foarte buni cunoscători ai zonei care se implică constant și continuu în promovarea Văii Lotrului.

Restaurantul Pensiunii Domnița Sophie

Pensiunea dispune de 14 camere cu paturi matrimoniale sau twin și de un apartament, capacitatea de cazare fiind de 32 de persoane. Camerele sunt aerisite și bine luminate, curate, foarte bine compartimentate și aranjate. Bunul gust și îmbinarea culorilor îți conferă liniște și relaxare.

Pentru proprietari, relaxarea oaspeților este pusă în prim plan astfel că, în spatele pensiunii există un teren de tenis de picior, piscină pentru adulți și copii și o construcție acoperită cu un loc de joacă pentru copii și o masă pentru tenis de masă. De asemenea, în interiorul pensiunii, chiar lângă cramă, este disponibilă o sală cu masă de biliard.

Oaspeții cazați la Pensiunea Domniței Sophie nu duc lipsă de liniște și relaxare. Pentru amatorii de pescuit, soțul doamnei Sophie, pescar cu experiență, poate oferi ghidaj către diverse locații. Pentru doritorii de drumeții, multitudinea de obiective turistice din zonă asigură șederea pentru cel puțin o săptămână, astfel că, dacă stați la Pensiunea Domniței Sophie puteți vizita, Cascada Sila către care drumul începe exact din spatele pensiunii pe valea pârâului cu același nume, Barajul Brădișor, Lacul Malaia, Cascada Scoruș, Peștera Laptelui, Biserica de lemn din Malaia, Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci, Monumentul din Malaia, Izvorul Sfânta Maria, Crucea și Fântâna Brătienilor și multe altele.

Un lucru este sigur, un sejur la Pensiunea Domniței Sophie constituie o picătură de liniște și relaxare la poalele munților Căpățânii.

Articol scris de Adrian Satmaru – jurnalist

  Pensiunea Domniței Sophie, Malaia, județul Vâlcea Treci prin stațiunile Călimănești și Căciulata, venind dinspre Râmnicu Vâlcea și îndreptând-te către Brezoi, pe partea dreaptă se înalță impunătorul…

[turistprinro]

Șugag. O comună și un sat omonim. Natura își etalează frumusețile făcând exces vizibil la orice pas, în orice anotimp. Șugag se află pe Valea Sebeșului, în jumătatea de vest a țării, pe versantul nordic al Carpaților Meridionali, în Munții Șureanu. Se află în sudul județului Alba, la o distanță de 45 de kilometri de Alba Iulia și la 29 de kilometri de orașul Sebeș. Succesiunea de culmi prelungi, care ușor, ușor coboară treptat de la peste 2.000 de metri altitudine (Vârful lui Pătru se află la 2.130 metri) până la 650 de metri, este separată de o rețea de văi. Astfel, se nasc versanți mai slab sau mai puternic înclinați, unde natura se desfășoară nestingherită. Mai ales vara, în această zonă, turiștii se bucură de explozia de frumusețe a naturii și de ospitalitatea pensiunilor.

Casa Transalpina, Șugag, județul Alba

O pensiune a cărei nume îți spune că te afli în apropierea celei mai frumoase și înalte șosele din România, Transalpina, ne spune povestea ei ce se împletește cu povestea faimoasei șosele. Se află chiar pe DN67C, intrarea în pensiune făcându-se direct din șosea. O casă mândră te întâmpină și îți promite relaxarea și liniștea de care ai nevoie în zilele pe care le petreci aici.

În camerele curate și aerisite, mobilierul modern, accesoriile asortate sunt prietene bune cu verdele pădurii care îți bate în ferestre. Un aer blând și cald de curățenie sufletească și o energie ce inspiră calmul și relaxarea te întâmpină în camerele pensiunii. Orice cameră ai alege în Casa Transalpina, vei trăi aceeași senzație de liniște și relaxare. Somnul îți este odihnitor și diminețile, aici, pot începe cu scăldatul picioarelor în firul pârâului din spatele pensiunii. Martoră îți va fi pădurea ce, tainică, șoptește blând din cetină.

Un foișor te așteaptă să îți aduni familia sau prietenii cu care ai venit în vacanță. Ce prilej mai bun de a te bucura de prezența lor și ce loc mai bun decât foișorul acesta care ocrotitor te primește sub acoperișul lui? Te poți relaxa aici, în foișorul Casei Transalpina, după ce ai servit masa sau după grătarul pe care ai rumenit fripturile și frigăruile. Te poți relaxa aici, după ce te-ai întors din drumeție. Pădurea, vecina prietenă a Casei Transalpina, te așteaptă să o descoperi, să-i respiri aerul și să-i deslușești tainele.

Gazdele Casei Transalpina sunt oameni gospodari, sinceritatea și căldura cu care te primesc te vor cuceri și, cu siguranță, în următorul concediu, vei reveni. Sunt oameni pentru care prezența ta în Casa Transalpina este prioritară. Pentru ei, tu, turistule, ești în centrul atenției lor. Pentru toate acestea, vii și revii la Casa Transalpina.

hdr

Casa Transalpina, Șugag, județul Alba Șugag. O comună și un sat omonim. Natura își etalează frumusețile făcând exces vizibil la orice pas, în orice anotimp.

[turistprinro]

Micile muzee aflate în diverse localităţi din ţară sau aflate în îngrijirea unor mănăstiri sunt comori care surprind crâmpeie din istoria locului și, bineînțeles, din istoria românilor. Sunt muzee de artă, muzee de istorie, case memoriale, mici sau mai mari colecţii adunate, expuse și îngrijite de o biserică sau mănăstire. Aceste mici comori includ opere de artă sau obiecte neaşteptat de frumoase şi interesante, piese ale unui patrimoniu foarte puţin cunoscut.

Una din comorile patrimoniului religios și istoric se află la Mănăstirea Suceviţa. Valoarea sa religioasă și culturală face ca Mănăstirea Sucevița să fie perla ortodoxiei românești și să facă parte din patrimoniul universal.

Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița este unul dintre cele mai cunoscute aşezăminte monastice ale Moldovei. Ansamblul de la Suceviţa a fost construit la porunca şi cu cheltuiala familiei Movilă, la sfîrşitul secolului al XVI-lea. Ansamblul este alcătuit dintr-o incintă rectangulară de zid, având în colţuri turnuri de apărare. Într-o poziţie centrală, în interiorul ansamblului, se află biserica. În mare parte, biserica este cea care a adus faima mănăstirii. Este asemănătoare cu bisericile care urmăresc tipul de plan al lăcaşelor de cult din vremea lui Ştefan cel Mare, cu suita de încăperi specifice bisericilor de la Putna şi Neamţ. Are pridvorul închis, pronaos, gropniţă, naos şi altar. Biserica Suceviţei este ultima din şirul celor împodobite cu pictură exterioară. Specialiştii consideră că această pictură datează din 1596. La scurtă vreme, biserica capătă două elemente care o fac să fie atât de des citată: cele două pridvoare deschise, de influență muntenească, amplasate la intrările de pe laturile sale de nord şi de sud.

In the museum

Clădirile monastice sunt situate în interiorul incintei, pe latura de est a acesteia. La etaj, se află muzeul mănăstirii. Vasile Drăguţ, în Dicţionarul enciclopedic de artă medievală românească, Bucureşti, 1976 descrie o parte din exponatele muzeului:

„o valoroasă colecţie de artă veche, un epitaf brodat (secolul XV), un aer brodat (1491), o ferecătură de argint de la Neagoe Basarab, precum şi vestitele învelitori de mormânt ale lui Ieremia (1606) şi Simion Movilă (1609).“

Muzeul mănăstirii are în posesie una dintre cele mai bogate și prețioase colecții de artă medievală din Moldova: acoperămintele de morminte ale domnitorilor Ieremia (datând din 1606) și Simion Movilă (1609), capodopere ale broderiei, unul dintre cele mai reușite portrete laice din epocă, epitaful cu 10.000 de mărgăritare (1597), caseta de argint cu părul doamnei Elisabeta, soția lui Ieremia Movilă.

Muzeul Mănăstirii Sucevița

Broderiile de valoare excepțională sunt  exponate păstrate cu grijă și evlavie. Se remarcă broderiile care datează din secolele al XV-XVI-lea, din vremea lui Ștefan cel Mare și Ieremia Movilă, lucrate cu fir de aur, argint, mătase și perle. Broderia care îl înfăţişează pe Ieremia Movilă este o mărturie a receptivităţii la orizonturi estetice diferite, care îl caracterizează pe Ieremia Movilă şi lumea moldovenească a epocii sale.

Muzeul Mănăstirii Sucevița

Portretele lui Ieremia și Simion Movilă, alături de piese inestimabile cum ar fi epitaful cu perle, tetraevangheliarele ferecate în argint aurit, chivotul donat de Mitropolitul Gheorghe Movilă sunt considerate a fi cele mai importante piese. Remarcabile sunt și pietrele tombale din gropnița celor doi Movilești, cu unele influențe muntenești.

Istoricul de artă polonez Waldemar Deluga consideră că:

Moldova epocii lui Ieremia devenise „un loc în care influenţa din est şi cea din vest se întrepătrundeau cu uşurinţă“ .

Muzeul Mănăstirii Sucevița

Toate aceste piese preţioase ale muzeului de la Mănăstirea Suceviţa se constituie în mărturii ale artei moldovenești, parte a patrimoniului religios și istoric românesc, fiind una dintre cele mai bogate și prețioase colecții de artă medievală din Moldova.

  Sucevita Monastery

In the museum

Muzeul Manastirii Sucevita

In the museum

In the museum

Sucevita Monastery

    Muzeul mănăstirii Suceviţa, județul Suceava Micile muzee aflate în diverse localităţi din ţară sau aflate în îngrijirea unor mănăstiri sunt comori care surprind crâmpeie din istoria locului și, bineînțeles, din istoria românilor.

[turistprinro]

Un peisaj care îți taie respirația, misterios, sălbatic și plin de viață, totodată: asta am trăit și respirat cu toți porii, cu mintea și cu sufletul, într-o călătorie desprinsă din vis. Călătoria pe Valea Lotrului ne-a reamintit câte frumuseți ne sunt la îndemână și, totuși, nu știu cum se face dar ne aducem aminte rar de ele.

Lacul Vidra și drumul DN7A

Salba de lacuri care însoțește cursul Lotrului, împreună cu înălțimile Munţilor Lotrului, Căpăţânii, Şureanu şi Cândrel, dăruiesc turistului o frumusețe rară, sălbăticie și aerul acela inconfundabil de verde de munte. Mândria acestei salbe este Lacul Vidra. Mai puţin cunoscut și mai puțin promovat decât lacul Vidraru, însoţit de vestita şosea transfăgăraşană, acest lac este infinit mai sălbatic şi mai misterios, deși este relativ bine legat de căile de comunicație montane.

Cu o lungime de 9 km, înconjurat de păduri de molid, Lacul Vidra se întinde pe o suprafață de o mie de hectare, este amplasat pe cursul râului Lotru, în vecinătatea stațiunii Vidra, între Munții Lotrului, ai Latoriței și ai Căpățânii. În matca lacului Vidra își revarsă apele râul Lotru și alte 81 de râuri și pârâuri. Este un lac artificial de acumulare. Aflat la altitudinea de 1289 m, lacul alimentează cu apă Hidrocentrala Ciunget.

Lacul Vidra

Barajul Vidra, care a dus la apariția lacului Vidra, a fost construit între anii 1966-1973, în apropierea punctului de vărsare a pârâului Tunari în râul Lotru, în cheile Vidrei, la 30 km în amonte de stațiunea turistică Voineasa. Barajul lacului nu este spectaculos, nu-ți taie respirația, nu te ameţeşte prin dimensiuni şi prin milioanele de tone de beton, acesta fiind alcătuit dintr-un miez de argilă şi arocamente. A fost dat în folosinţă la 1 martie 1972.

În pofida aspectului domol al barajului, cu o înălțime de puțin peste 120 metri, apele lacului Vidra au un volum impresionant, fiind apropiat de cel al Lacului Izvorul Muntelui (Bicaz) şi al Lacului Vidraru. Barajul este alimentat de nu mai puţin de 76 de captări de pâraie din bazinele hidrografice ale Olteţului, Lotrioarei, Jieţului şi Gilortului.

  Lacul Vidra

În albia sa naturală, în aval de baraj, râul Lotru nu mai curge, el fiind condus printr-o galerie subterană spre Hidrocentrala Ciunget. Prin vechea vale a Lotrului, practic, astăzi curge un râu nou, format din unirea apelor care se scurg de pe versanții Munților Lotrului și Latoriței.

Lacul Vidra alimentează cu un debit constant de apă Hidrocentrala Ciunget, a doua mare hidrocentrală din România, după cea de la Porţile de Fier. Hidrocentrala Ciunget, situată mult în aval, la ieşirea Latoriţei din defileu, este construită sub pământ şi are o putere instalată de 550 MW. Ea este întrecută numai de Hidrocentrala Porțile de Fier, care are o putere de peste 1000 de MW, pe partea românească a fluviului.

În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și captări secundare, ce cuprinde 81 de captări grupate în trei ramuri distincte:

Ramura Nord (gravitațională și cu pompaj); Ramura Sud (gravitațională și cu pompaj); Ramura Vest (gravitațională).

Lacul Vidra

Mai puțin cunoscut decât „fratele” său mai mare, Vidraru, Lacu Vidra este mult mai sălbatic și considerat mult mai misterios de către turiști. Lacul Vidra este destinația perfectă unui traseu alternativ pentru Valea Prahovei. Este un drum care trebuie parcurs prin creierii munților, spre Lacul și stațiunea Vidra, Malaia, Obârșia Lotrului și împrejurimi. Peisajul este superb pe șoseaua ce șerpuiește prin munți, printre pădurile de foioase si conifere, iar odată ajuns la Lacul Vidra, acesta se dezvăluie timid publicului.

Lacul Vidra

Călătoria noastră prin zona Lacului Vidra a fost atunci când coniferele dădeau în pârg și, fiind întretăiate cu foioasele, se întreceau în a expune frumusețile cu pâlcurile de salcâmi înfloriți. Vă lăsăm pe voi să vă imaginați tabloul olfactiv dat de mirosul florilor de salcâmi și peisajul care, într-o liniște desăvârșită, ne-au transformat în statui mute.

Aceste frumuseți trebuie trăite și aceste locuri desprinse, parcă, din imaginația unui scriitor de basme, trebuie văzute și simțite. Profită de natura care se dăruiește necontenit și, nu uita,

dacă ești în trecere sau dorești să te relaxezi pentru mai multe zile în zonă, contactează-ne pentru cea mai bună recomandare de cazare și masă.

hdr

Barajul și lacul Vidra, județul Vâlcea Un peisaj care îți taie respirația, misterios, sălbatic și plin de viață, totodată: asta am trăit și respirat cu toți porii, cu mintea și cu sufletul, într-o călătorie desprinsă din vis.

[turistprinro]

Un monument ciudat, care înfăţişează o palmă, se află în Pasul Ciumârna, din judeţul Suceava. A fost  realizat în anii 1960, la mijlocul unui drum care leagă localităţile Sadova şi Rădăuţi. Palma este un monument ridicat în cinstea celor care au construit drumul care străbate Obcina Mare. Este cunoscut ca fiind Monumentul Drumarilor sau Monumentul Drumului sau Monumentul Palma. Este un monument înalt de aproape 7 metri, reprezentând o mână îndreptată spre înălțimile văzduhului.

În inima Bucovinei, în vârf de munte, la sfârşitul anilor ’60 şi-a făcut apariţia pe Obcina Mare, la o altitudine de peste 1.000 de metri, un monument mai deosebit, care reprezintă o mână îndreptată spre cer. Monumentul Palma a fost construit în anul 1968 de către muncitorii şantierului Suceava al Întreprinderii de construcţii pentru transporturi (ICT) din Iaşi.

Povestea monumentului începe în anul 1949, când s-a demarat construcţia drumului naţional 17A, şosea ce face legătura între localităţile Sadova – Suceviţa – Rădăuţi şi care traversează Obcina Feredeului şi Obcina Mare. Proiectul a fost început de Sovromconstruct.  În anul 1954, după desființarea Sovromurilor, execuția lucrării a fost continuată de către Întreprinderea de Construcții de Drumuri București, din care s-a desprins, în anul 1956, Întreprinderea de Construcții pentru Transporturi (ICT) din Iași.

Această porţiune de drum naţional a fost finalizată în anul 1968, după ce peste 1.500 de muncitori au luat parte la construirea unui drum la care s-a lucrat în condiţii foarte grele. Pe lângă şoseaua propriu-zisă, drumarii au realizat 19 poduri şi nu mai puţin de 180 de podeţe din beton armat. Pentru recunoașterea eforturilor și sacrificiilor muncitorilor care au realizat acest drum, conducerea ICT a hotărât construirea unui monument al drumarilor. Astfel, după aproape două luni de la finalizarea şoselei, constructorii au reuşit să ridice pe Obcina Mare primul monument al drumarilor din România.

Există o legendă care spune că, în anii ’60, două echipe de muncitori au început construcţia şoselei din cele două direcţii. După opt ani de muncă grea, drumarii au terminat drumul. În locul unde echipele s-au întâlnit, au bătut palma, acolo, s-a construit Monumentul Palma. Este locul cel mai înalt din trecătoare.

Monumentul Palma din Pasul Ciumârna a fost  construit din fier, beton armat şi materiale folosite în construcţii. Acesta are o înălţime de şapte metri şi reprezintă o mână, simbolul muncii şi al forţei, mână care este îndreptată spre cer. În jurul mâinii apare vântul care are la capăt un pod. În mijlocul mâinii se află o placă de marmură pe care este gravat mesajul:

„Construcţia Drumului Naţional Sadova – Rădăuţi s-a terminat în anul 1968 de către Şantierul de Drumuri Suceava din Întreprinderea Construcţii – Transporturi Iaşi. Beneficiar Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi”.

În anul 2006, monumentul drumarilor de pe Obcina Mare a fost reabilitat, fiind vopsit şi reparat în locurile în care începea să se degradeze.

Și, nu uita, turistule:

Dacă ești în trecere sau dorești să te relaxezi pentru mai multe zile în zonă, contactează-ne pentru cea mai bună recomandare de cazare.

Monumentul Drumului sau Palma din Ciumârna Un monument ciudat, care înfăţişează o palmă, se află în Pasul Ciumârna, din judeţul Suceava…

[turistprinro]

Roșia Montană, localitatea minieră veche de mai bine de 2.000 de ani, situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi, la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud, are o pleiadă de obiective turistice pe care nu se zgârcește să le arate turiștilor. Celebrul Dealul Cetății este probabil cea mai importantă mărturie istorică, Cetatea Alburnus Maior care se află pe Dealul Cetății, Muzeul Mineritului, Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectură populară) sunt obiectivele de văzut în Roșia Montană. Nici natura nu se lasă mai prejos, etalându-și frumusețile: Piatra Corbului, Piatra Despicată, tăurile de o frumusețe nepământească.

Râul Roșia

În acest articol vom aduce câteva informații despre Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”.

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul mineritului aurifer de la Roșia Montană este o adevărată colecție care amintește de istoria acestei zone în privința exploatărilor aurifere. De la machete ale fostelor galerii romane întinse pe zeci de kilometri și până la unelte folosite în trecut în minerit, toate pot fi văzute aici.

Subteranele Roșiei Montane ascund peste 100 de kilometri de galerii săpate prin metode tradiționale din perioada antică până în cea modernă. Lungimea exactă nu e cunoscută deoarece rețeaua construită timp de aproape 2.000 de ani nu a fost cercetată integral până în prezent.

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile Romane ies în evidență în cadrul sistemului prin forma trapezoidală perfectă, ce le-a făcut să reziste mii de ani. Ele sunt unice în lume prin lungime și gradul de păstrare, lucru apreciat de experții britanici, ce recomandă introducerea în Patrimoniul UNESCO. Un fragment de câteva sute de metri din totalul de 7 kilometri poate fi vizitat la Muzeul Mineritului inaugurat în 1981 la baza Masivului Orlea.

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Acest muzeu a fost creat de oameni pasionaţi de istoria locului dintre cei care au lucrat şi lucrează la Roşiamin, societatea de stat care a operat vechea exploatare minieră din Roşia Montană. Prin efortul acestora, au fost amenajate pentru vizitare o serie de galerii romane, săpate cu dalta şi ciocanul acum 2.000 de ani, un muzeu în aer liber, cu utilaje folosite de-a lungul timpului pentru extragerea aurului, precum şi o expoziţie de fotografii vechi ce ilustrează activitatea minerilor prin secolul 19.

O vizită durează circa o oră și jumătate și, în acest timp, istoria îți aduce mărturiile sale despre viața, truda și obiceiurile oamenilor care de-a lungul a peste 2.000 de ani au adus la lumină aur.

Sursa vizitatirosiamontana.wordpress.com

GALERIE FOTO – MUZEUL MINERITULUI (Interior)

    Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

Galeriile romane (Roman mining galleries)

  GALERIE FOTO – MUZEUL MINERITULUI (Exterior)

    Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului (Mining Museum)

Muzeul Mineritului, Roșia Montană, județul Alba Roșia Montană, localitatea minieră veche de mai bine de 2.000 de ani, situată în centrul 

[turistprinro]

Probabil cel mai spectaculos lac din România

Lacul Bâlea, din Munții Făgăraș, județul Sibiu este situat la o altitudine de 2.034 metri. Lacul are 360 metri în lungime, o suprafață de 4,65 hectare și o adâncime de 11,35 metri. Este unul dintre cele mai spectaculoase lacuri din România.

  Lacul Bâlea

În 1932, lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 hectare în jurul lacului au fost declarate rezervație științifică. Rezervația cuprinde plante rare (floarea de colț) și animale ocrotite (capra neagră, râsul, acvila de munte).

  Circul glaciar Bâlea este dominat de creste crenelate din care se ridică, de la est la vest, vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.507 metri altitudine), Văiuga (2.443 metri altitudine), Iezerul Caprei și Paltinu despărțite de șaua Caprei (2.315 metri altitudine) și curmătura Bâlii (2.208 metri altitudine).

  Lacul Bâlea

Peste 200 de zile, pe lacul Bâlea se instalează un pod de gheață, începând cu sfârșitul lunii octombrie și se menține până la sfârșitul lui mai, atingând și 1,20 metri grosime. Sub podul de gheață, temperatura apei la contactul cu gheața, este de 0 grade Celsius și 2,5-2,8 grade Celsius în adâncime. În timpul verii, temperatura apei la suprafață variază între 10 și 15 grade Celsius, în funcție de temperatura aerului.

    Lacul Bâlea se află la o distanță de 77 km de orașul Sibiu, 68 km de Făgăraș și la 85 km de Curtea de Argeș, drumul pe care se poate ajunge la el fiind faimosul Transfăgărășan, una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din Europa. Vara se poate ajunge până la Bâlea lac cu mașina, însă între 1 noiembrie și 1 iulie, Transfăgărășanul este închis oficial pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 104 (Piscu Negru — județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă — județul Sibiu), pe celelalte porțiuni circulația fiind permisă tot timpul anului. În sezonul rece, Valea Bâlea, între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac (3.700 metri), se poate traversa doar cu telecabina situată în imediata apropiere a cabanei Bâlea Cascadă (1.234 metri altitudine).

Șoseaua Transfăgărășan (DN7C) traversează cel mai înalt lanț muntos din România, Munții Făgăraș, pe o distanță de aproximativ 92 km prin județele Argeș și Sibiu. Transfăgărășanul ajunge la altitudinea de 2.042 metri și este situat pe locul al doilea ca altitudine în România după șoseaua Transalpina (DN67C), cu 2.145 m, din Munții Parâng. Șoseaua pornește de la kilometrul 0, din Bascov (județul Argeș), continuă pe malul stâng al lacului Vidraru și de-a lungul văii pârâului Capra, ajungând până la tunelul de la Bâlea Lac, la limita cu județul Sibiu și se încheie în zona comunei Cârțișoara, județul Sibiu, unde se unește cu DN1 (E68). Șoseaua a fost construită între 1970-1974 și leagă Transilvania de Muntenia.

Lacul Bâlea și Transfăgărășanul nu sunt singurele puncte de atracție pentru turiști. În zonă există numeroase obiective turistice:

Mănăstirea Curtea de Argeș

Lacul și Barajul Vidraru

Cetatea Poenari (construită la sfârșitul secolului XIII și începutul secolului XIV de domnitorul Negru Vodă, și refăcută de Vlad Țepeș în secolul XV)

Cascada Bâlea (numită și Urlătoarea Bâlei, situată între vârfurile Moldoveanu — 2.554 metri și Negoiu — 2.535 metri, la o altitudine de 1.234 metri; cea mai mare cascadă în trepte din țara noastră, cu o cădere de 60 de metri,

Casa memorială a lui Badea Cârțan din Cârțișoara, masivele și traseele montane din jurul Transfăgărașanului.

Lacul Bâlea

O atracție sezonieră este Hotelul de Gheață, unic în Europa de Est, care, din iarna anului 2006, este construit în fiecare an pe malul lacului.

Și, nu uita, turistule:

Dacă ești în trecere sau dorești să te relaxezi pentru mai multe zile în zonă, contactează-ne pentru cea mai bună recomandare de cazare.

http://www.balea-turism.ro

http://www.balealac.ro

Lacul Bâlea, județul Sibiu Probabil cel mai spectaculos lac din România Lacul Bâlea, din Munții Făgăraș, județul Sibiu…

[turistprinro]

Ziua Păsărilor

Parcul Natural Văcărești Pe data de 15 aprilie, se va sărbători Ziua Păsărilor, în Parcul Natural Văcărești, din București. Societatea Ornitologică Română și Administrația Parcului Natural Văcărești sunt organizatorii acestui eveniment. Ceea ce avem noi, bucureștenii, de făcut este ca, echipați corespunzător, să ne bucurăm de priveliștea oferită de frumusețea sălbatică (încă) a singurului parc…