#Orchestra Națională din Paris
Explore tagged Tumblr posts
Text
În zona centrală a Romanului, unde se organizează tot soiul de manifestări publice, la doi pași de primărie, se află casa în care a văzut lumina zilei dirijorul Sergiu Celibidache. Clădirea, construită în stilul conacelor boierești, este părăsită de câțiva ani și în stare evidentă de degradare, semnalată prin mesaje de avertizare de tipul ”pericol de prăbușire”. Pentru cei care nu știu, trebuie precizat că, în Germania, țara de adopție a dirijorului, sunt păstrate și marcate cu plăci comemorative toate imobilele în care a locuit Celibidache. Desigur, în aceste condiții, faptul că tocmai casa în care s-a născut marele muzician – și în care a trăit până ce s-a mutat la Iași – este în mare suferință poate fi considerat nu doar o neglijență impardonabilă, ci și o ofensă adusă memoriei lui. Însă, dacă privitorul obișnuit vede o clădire care stă să cadă, ”cârpită” pe alocuri cu niște scânduri și acoperită parțial cu plasă de protecție, Laurențiu Leoreanu, primarul care s-a ocupat direct cu achiziționarea imobilului, până a deveni deputat, vede altceva: un monument salvat.
* Două sute de ani de istorie
Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și este cunoscută și sub denumirea de ”Casa vornicului Done”, după numele altui celebru proprietar. Vornicul Grigore Done, care s-a mutat din Muntenia la Roman, în 1825, a construit biserica ”Sfântul Gheorghe” și a fost unul dintre oamenii de vază ai orașului. Locuința sa atrăgea atenția, atât prin dimensiuni, cât și prin arhitectură. Casa are pivnițe suprapuse, bolți semicilindrice la parter, iar etajul este diferit, construit în stil clasic, cu fronton și coloane. Decorațiunile sunt, însă, în stil neoclasic la exterior (bosaje, cornișe la fronton) și de factură barocă în interior.
În afară de destinația de locuință, clădirea a avut și o utilitate publică: până în anul 2000, a găzduit liceul de artă. De 7 ani, însă, este neutilizată și inutilizabilă în actuala stare. O vreme a fost în litigiu, nu unul în justiție, ci un gen de negociere care s-a purtat între moștenitori și administrația locală. ”Inițial, au cerut 375.000 de euro, dar erau dispuși să lase până la 350.000”, ne-a declarat Laurențiu Leoreanu, primar al Romanului până la sfârșitul lui decembrie 2016. ”Pentru un imobil de asemenea dimensiuni, în centrul orașului nu era o sumă deplasată, dar eu am așteptat să se hotărască, le-am explicat cam cât trebuie investit și, în final, am reușit să obțin prețul nesperat de 100.000 de euro. Structura de rezistență ridica mari probleme, dar am consolidat-o, din bugetul local, și acum nu mai este în pericol de prăbușire, chiar dacă plăcuțele au rămas. Atât la parter, cât și la etaj, au fost montați tiranți metalici, care îi conferă siguranță. Noi am făcut un proiect, este depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, dar durează între 6 luni și un an numai așteptarea”.
Proiectul, aflat în ”așteptare”, este în valoare de aproape un milion de euro (4,3 milioane de lei), sumă la care Primăria Roman contribuie cu 77.000 de lei. Acum 4 ani, imediat după ce imobilul a fost cumpărat, primăria a mai întocmit un proiect de reabilitare (care, la vremea aceea, ajungea cam o treime din suma actuală), dar până la urmă nu s-a concretizat. Evident, romașcanii care aud de ceva timp de restaurarea clădirii, dar nu văd, concret, nicio ”mișcare”, consideră că autoritățile nu se implică suficient. De aceeași părere a fost artistul Dana Șoiman, care, anul trecut, pe 17 iunie, a organizat o expoziție de pictură și grafică la Muzeul de Artă ”Sergiu Celibidache” din Roman , în ideea de a-i aduce un omagiu marelui dirijor și de a trage un semnal de alarmă vizavi de ”halul” în care a ajuns casa în care s-a născut muzicianul.
* Planurile sună bine
Proiectul, depus vara trecută, prevede realizarea unui centru cultural. La parterul Casei Celibidache, ar urma să fie un muzeu al tradițiilor locale, cu spații pentru expoziții permanente, iar etajul va fi dedicat muzicii: sală de audiții (cu dotarea și echipamentele necesare) și încăperi dedicate dirijorului, unde vor fi expuse obiecte personale, fotografii, cărți și documente.
Evident, pentru ca toate planurile – frumoase de altfel – să devină realitate, prima condiție este să existe fondurile. Iar următoarea – o firmă care să aibă specialiști atât de buni încât să ”șteargă” toate urmele lăsate de cutremure și de trecerea celor două secole peste clădire, fără ca stilul și arhitectura să fie schimbate. Asta pentru că tot avem exemple nefaste, de diverse ”realizări”, cu tot felul de constructori-restauratori, care se întrec în diplome și premii, dar se dovedesc niște jalnici cârpaci, care nu fac diferența între un imobil de patrimoniu și un bloc ANL.
Și în această privință, acum parlamentarul Laurențiu Leoreanu este optimist: ”Avem specialiști aici, la noi, în municipiu, care au confirmat deja, prin lucrările pe care le-au făcut până acum. Oricine poate vedea cum arată Colegiul «Roman-Vodă», biblioteca, dar și multe imobile din centrul istoric. Suntem orașul cu cele mai multe clădiri de patrimoniu reabilitate. Dacă fiecare primar care a fost din 1989 încoace făcea măcar cât am făcut eu, cred că astăzi nu mai aveam niciun monument istoric nerestaurat”.
Casa Celibidache figurează, alături de Casa Spițerului Brukner, Spitalul Vechi și Cetatea Nouă (a lui Ștefan cel Mare) de la Gâdinți, pe Harta patrimoniului rănit, întocmită de Mircea Diaconu. Și nu figurează oriunde, ci la categoria ”intervenții de urgență”. Europarlamentarul a făcut apel la Ministerul Culturii să se implice pentru salvarea imobilului, însă probabil, din punctul de vedere al decidenților din minister, obiectivul deja fusese trecut pe lista ”rezolvat”, din clipa în care Primăriei Roman i s-a cerut să includă Ministerul în proiect. Nu ca finanțator, ci doar ca partener în demersuri, ceea ce înseamnă o creștere de punctaj la evaluarea proiectului. Acum rămâne de văzut cât de lungă va fi așteptarea – deja a trecut aproape jumătate de an – și cât de mult va conta memoria lui Celibidache pentru cei care vor decide soarta casei sale.
* Cine a fost Sergiu Celibidache
Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai valoroși dirijori și compozitori ai tuturor timpurilor, s-a născut la Roman, la 28 iunie 1912. Primele lecții de compoziție și de pian le ia în copilărie, la Iași, unde se mută, împreună cu tatăl și cu cei trei frați ai săi. A urmat, în paralel, facultățile de filosofie și matematică, la București. În 1936, studiază compoziția la Academia de Muzică din Berlin. Aprofundează dirijoratul, la 25 de ani, cu Walter Gmeindl și devine absolventul Universității ”Friedrich Wilhelm”. A obținut doctoratul în muzică la Berlin.
Anul 1945 este unul norocos pentru tânărul muzician, care este numit, în ciuda vârstei, dirijor al celebrei Orchestre Filarmonice din Berlin, impunîndu-se prin profesionalism și originalitate. A părăsit Germania, în 1954, pentru a dirija renumite orchestre simfonice din Franța, Italia, Suedia, URSS, Israel, Austria, Brazilia, Argentina, Olanda, Anglia, România. Între anii 1962 și 1972, a dirijat Orchestra Radio din Stockholm. În perioada 1972-1977, a stat la pupitrul dirijoral al Orchestrei Radio din Stuttgart, iar din 1979 și până la sfîrșitul vieții a condus Orchestra Filarmonicii din München, aceasta devenind, sub conducerea sa, una dintre cele mai cunoscute din lume.
Timp de doi ani, între 1973 și 1975, a dirijat Orchestra Națională din Paris și, ocazional, orchestrele radio din Florența, Roma, Milano, Torino, Veneția, precum și Orchestra Regală din Copenhaga.
Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut în special pentru varietatea tempo-urilor: astfel, cu cât pasajul muzical era mai bogat și mai complex, cu atât tempo-ul devenea mai lent, un stil care dădea un efect deosebit în sala de concert. Din acest motiv, Celibidache a refuzat înregistrările pe discuri.
Printre alte compoziții, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii și al unui Concert pentru pian și orchestră, rămase, în cea mai mare parte, inedite.
Sergiu Celibidache s-a stins din viață la 84 de ani, pe 14 august 1996, în Franța, în reședința sa din departamentul Loiret (în apropiere de Paris). A fost îngropat în micuțul cimitir din localitate.
Cristina MIRCEA
Patrimoniu: Casa celui mai mare dirijor din lume, abandonată de 7 ani În zona centrală a Romanului, unde se organizează tot soiul de manifestări publice, la doi pași de primărie, se află casa în care a văzut lumina zilei dirijorul Sergiu Celibidache.
#casa celibidache roman#Franta#loiret#monumente istorice#Orchestra Filarmonicii din München#Orchestra Națională din Paris#Orchestra Regală Copenhaga#Paris#patrimoniu#requiem#sergiu celibidache
0 notes
Text
Succes de amploare pentru Opera Națională din București la Sala Mare UNESCO, cu „Povestea iei”, după 57 de ani de la ultimul turneu la Paris
Succes de amploare pentru Opera Națională din București la Sala Mare UNESCO, cu „Povestea iei”, după 57 de ani de la ultimul turneu la Paris
Opera Naţională Bucureşti, în parteneriat cu Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, a prezentat pe 23 noiembrie 2022, la Sala Mare a UNESCO din Paris, Povestea iei, un spectacol multimedia complex și original ce a fost dedicat aniversării a 160 de ani de Diplomație românească precum și sărbătoririi Zilei Naționale a României, un succes extraordinar pentru compania de balet și orchestra…
View On WordPress
#balet#București#coregrafie#cultură#Evenimente românești în Diaspora#muzică clasică#Opera Națională București#societas#știri
0 notes
Text
Cea mai mare sală de concerte simfonice din România își deschide stagiunea: dirijorul Christian Reif și pianistul Matei Varga la Sala Radio
(8 octombrie 2019)
După o participare importantă în cadrul Festivalului Internațional ”George Enescu”, Orchestrele și Corurile Radio România își redeschid - vineri, 11 octombrie (19:00) - noua stagiune la SALA RADIO, cea mai mare sală de concerte simfonice din România, dotată cu cea mai mare orgă din sud-estul Europei.
Dirijorul german Christian Reif, aplaudat recent la pupitrul Orchestrei Simfonice de Tineret din San Francisco, pianistul român Matei Varga, laureat al Concursului Internațional ”George Enescu” și două lucrări celebre ale căror povești au marcat istoria muzicii – unicul concert de pian semnat de Schumann și suita Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski-Ravel - definesc concertul inaugural al noii stagiuni. Evenimentul este prezentat de Orchestra Națională Radio.
Programul serii, 100% romantic, debutează cu Schumann - Concertul în la minor pentru pian și orchestră, unul dintre cele mai cunoscute concerte de pian compuse vreodată. Lucrarea a avut premiera absolută la Dresda, în 1845, cu soția sa, celebra pianistă Clara Schumann, ca solistă. O lună mai târziu, concertul era interpretat la Leipzig, sub bagheta unui alt mare compozitor al vremii, Felix Mendelssohn. Într-o frumoasă poveste ce străbate istoria muzicii, se pare că lucrarea l-a influențat pe Grieg în conceperea propriului său concert de pian, care, la rândul său, l-a inspirat pe Rahmaninov în scrierea primului său concert.
În partea a doua serii, veți asculta suita Tablouri dintr-o expoziție – de Musorgski (în versiunea orchestrată de Ravel, compozitorul cunoscutului Bolero). Lucrarea a fost dedicată de compozitorul rus prietenului său, Viktor Hartmann, arhitect și pictor, decedat subit la doar 39 de ani. Provocând imaginația auditoriului, suita redă sonor tablourile create de Hartmann, reunite în expoziția realizată în memoria sa.
Aflat pentru prima oară la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, dirijorul Christian Reif va debuta în stagiunea 2019-2020 la pupitrul unor orchestre cu prestigiu precum Scottish National Orchestra (Marea Britanie), RTE National Symphony Orchestra (Irlanda), Brno Philharmonic (Cehia) ș.a. Colaborările viitoare mai includ concerte alături de orchestre simfonice din Dallas, Carolina de Nord, Santa Barbara, cu Orchestre National de Lyon, San Francisco Symphony, Orchestra Naţională a Belgiei şi Orchestra Simfonică Portugheză din Lisabona. Dirijorul de origine germană a studiat la unele dintre cele mai prestigioase instituţii din lume: Juilliard School - New York şi Mozarteum Salzburg.
Laureat al Concursului Internaţional George Enescu şi al Concursului Maria Canals din Barcelona, Matei Varga desfăşoară o intensă activitate concertistică atât în Statele Unite, cât şi în Europa. Cariera muzicianului român include evenimente prezentate în cele mai mari săli de concerte din lume, precum Carnegie Hall (New York), Konzerthaus (Berlin), Auditorium du Louvre (Paris), National Center for Performing Arts (Beijing), Palau de la Música (Barcelona). Cel mai recent album al său, Early Departures, lansat la casa de discuri Sono Luminus a fost apreciat de BBC Magazine. În luna mai a acestui an, Matei Varga a debutat la Victoria Hall din Geneva, alături de Orchestre des Nations.
Concertele pot fi ascultate în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro.
Biletele la concertele Orchestrelor şi Corurilor Radio sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio. Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.
Serviciul Comunicare și Relații Publice
Adăugat de Luciana Gingăraşu
0 notes
Text
Știri:tti Concert aniversar Dinu Lipatti (9 iunie 2017, Paris)
Știri:tti Concert aniversar Dinu Lipatti (9 iunie 2017, Paris)
Vineri, 9 iunie 2017, ora 20.00, la Sala Bizantină a Palatului Béhague din Paris (123 Rue Saint-Dominique, 75007 Paris), va avea loc un concert aniversar Dinu Lipatti, ”À la recherche de la lumière” (În căutarea luminii), susţinut de Mara Dobresco şi Andrei Kivu. Intrarea este liberă cu rezervare obligatorie la [email protected] sau la 01 47 05 15 31.
Programul va cuprinde:
J. S.…
View On WordPress
#À la recherche de la lumière#Adagio#Alianţa Internaţională a Comemorării Holocaustului#Andrei Kivu#Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris#cultură#Dinu Lipatti#Harmonic Presence Foundation#Il pleure dans mon cœur#Institutul Cultural Român#Institutul Cultural Român - Paris#J. S. Bach#Jésus#Johannes Brahms#Mara Dobresco#Muzeul de Artă şi Istorie a Iudaismului de la Paris#muzică clasică#New York University Orchestra#Orchestra Națională Radio#Orchestra Philharmonia#Orchestre Traditions Musicales Francaises#Palatul Béhague din Paris#Philippe van den Bosch#que ma joie demeure#recital violoncel și pian#știri#Zoltan Kodaly
0 notes
Text
Gabriel Croitoru va cânta pe vioara lui George Enescu, la Sala Radio
Gabriel Croitoru va cânta pe vioara lui George Enescu, la Sala Radio
(11 octombrie 2018)
Ați ascultat vreodată vioara de colecție pe care cânta George Enescu?
Dacă nu ați avut încă ocazia, nu trebuie să pierdeți concertul susținut vineri, 12 octombrie (19:00), la Sala Radio, de violonistul Gabriel Croitoru, alături de Orchestra Națională Radio și sub bagheta dirijorului de talie internațională Nicolae Moldoveanu.
Gabriel Croitoru a obţinut, din anul 2008 (prin concurs), dreptul de a cânta pe vioara de patrimoniu universal Guarneri, ce a aparţinut lui George Enescu, instrument aflat în administrarea Muzeului Naţional „George Enescu”. De această dată, Gabriel Croitoru va interpreta Concertino pentru vioară şi orchestră, semnat de compozitoarea Carmen Petra Basacopol.
Născută în 1926, la Sibiu, artista și-a completat studiile absolvite la Universitatea Națională de Muzică din București la Paris, obținând doctoratul în muzicologie la Sorbona. Este laureată a premiilor UCMR (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România), a Premiului Academiei Române și a obținut Diploma de Onoare la Concursul Internațional de Compoziție de la Mannheim (Germania). Între cele 80 de opusuri semnate de Carmen Petra Basacopol, muzica de cameră ocupă un loc privilegiat.
În programul serii de la Sala Radio veți mai asculta Uvertura Otello – semnată de compozitorul ceh Antonín Dvořák și Dansuri simfonice - Rachmaninov, ultima lucrare a compozitorului rus. Create la New York, Dansurile Simfonice au avut premiera absolută în 1941, în interpretarea cunoscutului ansamblu Philadelphia Orchestra, căruia partitura i-a fost dedicată. În 2017, pe scena celebrei Opere Regale din Londra (Royal Opera House) - Covent Garden, coregraful britanic Liam Scarlett a creat o coregrafie pe partitura lui Rachmaninov.
Violonist, corepetitor, organist şi nu în ultimul de rând dirijor, Nicolae Moldoveanu este unul dintre muzicienii români care şi-a construit un vast parcurs în lumea artistică internaţională. Pregătirea sa muzicală l-a purtat în apreciate instituţii de învăţământ superior europene, de la Conservatorul din Leipzig (unde a studiat orga) la cursurile Conservatorului din Zürich (unde s-a dedicat artei dirijorale) şi apoi la Basel şi Berna şi în cele din urmă la Academia Regală de Muzică din Londra.
Printre ansamblurile importante pe care le-a dirijat de-a lungul anilor se numără: Filarmonica Regală din Liverpool, Orchestra Radio din Olanda, BBC Concert, BBC Philharmonic, Orchestra Filarmonicii din Malaezia, Orchestra de Cameră din Stockholm, Orchestra de Cameră din Scoţia, Orchestra Simfonică din Islanda, Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Filarmonicii din Varşovia, Orchestra Simfonică din Birmingham, Melbourne Symphony, Orchestra Filarmonicii George Enescu. Printre ansamblurile de care îl leagă o colaborare deosebită se află English Sinfonia şi London Mozart Players.
Violonistul Gabriel Croitoru se bucură de peste o mie de apariţii scenice. A evoluat ca solist în compania unor orchestre importante din întreaga lume, cum ar fi: London Royal Philharmonic, Orchestra de cameră "Regina Sofia“, orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Cannes, Lyon ş.a. A fost aplaudat în recitaluri în: Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, China, S.U.A. Începând din 2011, a susţinut mai multe turnee naţionale de anvergură, sub titlul “Duelul viorilor” (alături de Liviu Prunaru şi Horia Mihail) şi “Vioara lui George Enescu la sate” (alături de Horia Mihail). Pe 22 ianuarie 2015, Gabriel Croitoru a fost aplaudat alături de violonistul Liviu Prunaru şi de pianistul Horia Mihail într-un recital extraordinar la Londra, parte a unui amplul program de evenimente dedicate lui George Enescu, la 60 de ani de la moartea compozitorului, manifestări organizate de Institutul Cultural Român din Londra.
Concertele pot fi ascultate în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro.
Biletele la concertele Orchestrelor şi Corurilor Radio sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio.
Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.
Serviciul Comunicare și Relații Publice
Adăugat de Luciana Gingăraşu
0 notes