#Alexandru Ghica

[geocursedtraveler]

Calea Victoriei

Today, I will take you on a new trip. We will walk along the most famous street in Bucharest, Calea Victoriei. Long ago, this street had a different name, so let’s explore its history and the stories it hides. We’ll begin with the various names this street has had over time. The first mentions refer to it as “the Great Street” or “the way to Brașov,” as it was a major route leading to that city.…

[jurnaldeoltenia]

Sportivii Power Gym Craiova & SCM Craiova se pregatesc pentru Cezar Fight Championship VII ..

Sportivii Power Gym Craiova & SCM Craiova se pregatesc pentru Cezar Fight Championship VII ..

Power Gym Craiova a anuntat urmatorul eveniment la care participa .. Sportivii Power Gym Craiova & SCM Craiova au inceput pregatirile pentru Cezar Fight Championship VII de aproximativ o saptamana. Evenimentul Cezar Fight Championship este un turneu pentru tinerii lupători din România iar de aceasta data Ionut Puca pregateste un lot destul de numeros. în jur de 300 de sportivi vor lupta într-un…

[alexsavescu]

A început sesiunea de admitere aprilie - iunie 2023 la Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi din Fălticeni

Joi, 20 aprilie 2023, a început perioada de înscriere în  pentru admiterea în instituțiile de formare a agenților de poliție și subofițerilor ale Ministerului Afacerilor Interne, sesiunea aprilie – iunie 2023. Aproape 2.900 de locuri au fost scoase la concurs. Subofițerii jandarmi se vor forma în Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” – Drăgășani și în Școala…

[academiadepolitie]

Pentru 51 de elevi ai școlilor militare de subofițeri jandarmi a început astăzi o nouă etapă în dezvoltarea lor profesională și anume stagiul de practică în structurile operative ale Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș. Aceștia sunt elevi ai școlilor militare, 2 din cadrul Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” din Fălticeni și 49 din cadrul Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” din Drăgășani. IJJ Argeș transmite: „Încă de la primele ore ale dimineții, cu emoții vizibile, tinerii s-au prezentat la sediul unității noastre. Primele activități au constat în prezentarea istoricului unității, misiunile curente ale jandarmeriei și activitățile pe care le vor desfășura pe parcursul stagiului de practică. În următoarele zile, tinerii elevi vor fi repartizați către structurile de ordine publică, unde vor face cunoștință cu tutorii profesionali de la care vor învăța în toată această perioadă. La finalul stagiului de practică, elevii vor fi apreciaţi pentru activitatea desfăşurată şi li se vor acorda calificative care vor fi transmise instituțiilor de învăţământ. Le urăm succes elevilor aflaţi în practică iar după absolvire îi aşteptăm să întărească rândurile jandarmilor argeșeni.” Vrei o Carieră în Jandarmerie? Vino acum pe Academiadepolitie.com - Pregatire Intensiva Examen Admitere #academiadepolitie #scoaladepolitie #jandarmeria #jandarmeriaromana https://www.instagram.com/p/CoFdNb-I2OY/?igshid=NGJjMDIxMWI=

[ilyroman98-blog]

Romanian flag🇹🇩

The national flag of Romania (Romanian: drapelul României) is a tricolor with vertical stripes, beginning from the flagpole: blue, yellow and red. It has a width-length ratio of 2:3.

The Constitution of Romania provides that “The flag of Romania is tricolor; the colors are arranged vertically in the following order from the flagpole: blue, yellow, red”. The proportions, shades of color as well as the flag protocol were established by law in 1994 and extended in 2001.

The flag is coincidentally very similar to the civil flag of Andorra and the state flag of Chad. The similarity with Chad’s flag, which differs only in having a darker shade of blue (indigo rather than cobalt), has caused international discussion. In 2004, Chad asked the United Nations to examine the issue, but then-president of Romania Ion Iliescu announced no change would occur to the flag.

During the 1970s and 1980s, with Protochronism receiving official endorsement, it was claimed that red, yellow and blue were found on late 16th-century royal grants of Michael the Brave, as well as shields and banners. Contemporary descriptions and later reconstructions indicate the flag of Wallachia during Michael’s reign was made of damask, originally yellow-white but later faded to white. It featured a black eagle on a green juniper branch, with a cross in its beak. During the Wallachian uprising of 1821, the colors were present, among many others, on the canvas of the revolutionaries’ flag (a religious image) and in its fringes; much later historiography attributed to them the following meanings: “Liberty (sky-blue), Justice (field yellow), Fraternity (blood red)”. The tricolor was first adopted in Wallachia in 1834, when the reforming domnitor Alexandru II Ghica submitted naval and military colors designs for the approval of Sultan Mahmud II. The latter was a “flag with a red, blue and yellow face, also having stars and a bird’s head in the middle”. Soon, the order of colors was changed, with yellow appearing in the center.

In 1848, the flag adopted for Wallachia by the revolutionaries was a blue-yellow-red tricolor (with blue above, in line with the meaning “Liberty, Justice, Fraternity”). Already on 26 April, according to Gazeta de Transilvania, Romanian students in Paris were hailing the new government with a blue, gold and red national flag, “as a symbol of union between Moldavians and Muntenians”. Decree no. 1 of 14/26 June 1848 of the provisional government mentioned that “the National Flag will bear three colors: blue, yellow, red”, emblazoned with the words “DPEПTATE ФPЪЦIE” (Dreptate, Frăție or “Justice, Fraternity”). It differed from earlier tricolors in that the blue stripe was on top, the princely monogram was eliminated from the corners, as was the crown atop the eagle at the end of the flagpole, while a motto was now present. Nevertheless, decree no. 252 of 13/25 July 1848, issued because “it has not been understood [yet] how the national flags should be designed”, defined the flag as three vertical stripes, possibly influenced by the French model. The shades were “dark blue, light yellow and carmine red”; as for order, “near the wood comes blue, then yellow and then red fluttering”.

Petre Vasiliu-Năsturel observes that from a heraldic point of view, on the French as well as the revolutionary Wallachian flag, the middle stripe represents a heraldic metal (argent and or respectively), thus, the two flags could be related. Other historians believe that the tricolor was not an imitation of the French flag, instead embodying an old Romanian tradition. This theory is supported by a note from the revolutionary minister of foreign affairs to Emin Pasha: “the colors of the band that we, the leaders, wear, as well as all our followers, are not of modern origin. We have had our flags since an earlier time. When we received the tricolor insignia and bands we did not follow the spirit of imitation or fashion”. The same minister assured the extraordinary envoy of the Porte, Suleiman Pasha, that the flag’s three colors had existed “for a long time; our ancestors bore them on their standard and their flags. So they are not a borrowing or an imitation from the present or a threat for the future”.

After the revolution was quelled, the old flags were restored and the revolutionaries punished for having worn the tricolor.

[avocatcuculis]

Diplome False Europa Ecor si Alexandru Ghica Anulate In Camera Preliminara

Diplome False Europa Ecor si Alexandru Ghica Anulate In Camera Preliminara

Diplomele de licenta de la Universitatea Europa Ecor trimise de catre procurori in camera preliminara pentru anulare Se pare ca discutam despre sute de studenti ai fostei Universitati Europa Ecor dar si Alexandru Ghica, ce sunt chemati acum in fata instantelor penale, in camera preliminara, in vederea anularii de inscrisuri, adica diplomele despre care procurorii spun ca au fost falsificate. Am…

[bacaupress]

80 DE TINERI BĂCĂUANI AU ALES SĂ VINĂ ÎN ECHIPA JANDARMERIEI ÎN SESIUNEA DE VARĂ

New Post has been published on http://bacaupress.ro/archives/1012

80 DE TINERI BĂCĂUANI AU ALES SĂ VINĂ ÎN ECHIPA JANDARMERIEI ÎN SESIUNEA DE VARĂ

80 de tineri băcăuani au ales să se înscrie la examenul de admitere în școlile de subofițeri ale Jandarmeriei Române.

Activitățile derulate în cadrul campaniei Vino în echipa Jandarmeriei, sesiunea de vară , materializate prin înscrierea unui număr de 80 de tineri din județul Bacău la școlile militare de subofițeri se apropie de final . Data limită pentru înscriere este 15 iunie, dată la care se vor demara o serie de activități premergătoare examenelor de admitere.

În acest context, Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău desfășoară, în continuare, activități specifice de recrutare pentru cele două școli de subofițeri ale Jandarmeriei Române: Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani (350 de locuri, din care patru locuri pentru romi şi două locuri pentru alte minorităţi) și Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni, ( 350 de locuri, din care patru locuri pentru romi şi două locuri pentru alte minorităţi). În instituțiile amintite, concursul de admitere se va defășura în perioada 24 august –septembrie 2018, la fel ca celelalte instituţii de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.

Reamintim celor interesați că sunt organizate două sesiuni de admitere în cadrul şcolilor postliceale din cadrul Jandarmeriei Române, iar zilnic, între orele 08.00 – 16.00 (de luni până vineri), specialiști din cadrul structurii de resurse umane a unității asigură activitățile de înscriere și întocmire a dosarului de recrutare.

În acest sens, cei care doresc să se înscrie sunt așteptați la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău din str.Constantin Musat,nr 4.

Condițiile de înscriere pot fi găsite pe site-ul unității, la dresa www.jandarmeriabacau.ro, sau pe pagina de facebook a unității, INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN BACAU.

????????????????????????????????????

[arte-cafe]

Cateva cuvinte despre noi

Situata in Copou, zona prin excelenta istorica a Iasului, Arte Café cafeneaua artistilor, este prima care respectand o tematica bine aleasa, se afla in incinta muzeului Mihail Kogalniceanu, cladire construita intre 1807 si 1808, pe temelii de piatra. Arhitectura casei in stil neoclasic, a fost locuinta lui Mihail Kogalniceanu si a familiei sale si locul unor importante intilniri si petreceri a unor personalitati de seama ale orasului si tarii: Carol I, George Enescu, Mihail Sturdza, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negri, si altii. Mihail Kogalniceanu a avut preocupari de muzeistica inca din tinerete. Astfel dorintele sale au fost concretizate abia in anul 1970, cand casa intra in patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei. Aspectul de astazi al cladirii si al expozitiei muzeale (camera de primire, cea a Ecaterinei Kogalniceanu, dormitorul, biroul, salonul, sufrageria, camera copiilor si holul), au rezultat in urma lucrarilor de restaurare si consolidare (1994-1999). Demisolul casei, cuprinde 3 camere, un gherghir si o camara, spatiu care gazduieste astazi Arte Cafe. Capacitatea cafenelei este de 80 de locuri in interior, iar terasa amenajata in curtea ce imprajmuie casa dispune de 45 de locuri. Fiecare incapere are un farmec aparte, oferindu-va posibilitatea de a va intalni prietenii sau partenerii de afaceri intre-un mediu conectat la intreaga lume prin intermediul Internetului WIFI, dar avand in acelasi timp, un grad ridicat de intimitate. Interiorul cafenelei, dispune de doua saloane pentru nefumatori, iar salonul central de forma ovala si spatiul dedicat barului sunt amenajate pentru fumatori. Intimitatea acestor saloane, redata prin amenajarea interiorului, creeaza ambientul perfect pentru petrecerea unor seri romantice, conversatii intre prieteni si discutii de afaceri, seri culturale. Amenajarea spatiului, realizata de artistul plastic Valentina Drutu, pastreaza configuratia casei, imbina elementele moderne cu cele clasice, pastrand echilibrul si unitatea cromatica, compozitionala a spatiului. Tablourile, obiectele decorative, vasele din ceramica pictate realizate de artista dau unicitate, rafinament si distinctie cafenelei. Toate acestea vin in completarea unor servicii profesionale, eleganta si rafinamentul fiind principii dominante ale acestui spatiu dedicat oamenilor de cultura, artistilor si nu numai lor. Muzica de ambient, completeaza in mod fericit atmosfera de bun gust, de relaxare si caldura. Spatiul cafenelei Arte Cafe, este ideal pentru petrecerea momentelor speciale. In acest scop, este posibila rezervarea pentru cocktail-uri oficiale, vernisaje, lansari de carte, seri muzicale.......

[turistprinro]

  Ca și turiști sau locuitori al Bucureștiului trecem îngândurați și concentrați asupra aspectelor cotidiene pe lângă statui, monumente închinate unor persoane care au avut un aport important în istoria locului sau istoria țării. Prea obișnuiți cu existența lor, le ignorăm, le ocolim, de multe ori fără a le cunoaște povestea, devenind parte a peisajului citadin, contopindu-se cu acesta.

Fântâna Lahovari se află în fața Blocului Gioconda, orientată către Piața Națiunilor Unite. Iată povestea fântânii și povestea din spatele poveștii.

Pe data de 29 noiembrie 1897, înceta din viață George Emanuel Lahovari, cunoscut și ca G. Em. Lahovary. A fost ziarist român și proprietar al ziarului l’Indépendance Roumaine, decedat în urma unui duel, provocat de Nicolae Filipescu. G. Em. Lahovary a condus o violenă campanie impotriva guvernuluĭ liberal, intrând într-o polemică aproape personală cu Nicolae Filipescu și ziarul Epoca.

Nicolae Filipescu i-a cerut în mod repetat lui Lahovari să înceteze aceste atacuri. Deoarece atacurile nu au încetat, Nicolae Filipescu a considerat că i-a fost lezată onoarea și l-a provocat la duel pe Lahovari, cerându-i „să se iasă în teren”. Prietenii celor doi au susținut că nu existau suficiente motive pentru un duel, așa că Lahovari și-a cerut scuze, încercând să evite confruntarea. Filipescu nu a acceptat scuzele, a ales spada ca armă și “Sala de Tir și Gimnastică” ca loc pentru desfășurarea duelului. Lupta a fost scurtă și au fost încălcate mai multe reguli din „Codul Dueliștilor”. Nicolae Filipescu i-a aplicat adversarului o lovitură nepermis de puternică, în urma căreia Lahovari a murit în câteva minute sub ochii martorilor la duel. Pentru acest omor, justiția l-a condamnat pe Filipescu la închisoare, dar regele Carol I l-a grațiat.

Fântâna a fost ridicată inițial în fața Sălii de Tir și Gimnastică. Monumentul, combinat cu o fântână, îl comemorează pe politicianul și ziaristul George Emanuel Lahovari.

Ulterior, pe locul unde se afla Sala de Tir și Gimnastică a fost construit Teatrul Regina Maria.

După demolarea, în 1986, a Teatrului Regina Maria, care atunci adăpostea Teatrul de Operetă din București, statuia a fost demontată și depozitată, pentru ca la sfârșitul anilor ’90 să fie instalată în părculețul din spatele Blocului Turn. Când au început lucrările la Așezămintele Nadia Comăneci, monumentul a fost plasat în fața Blocului Gioconda, privind spre Piața Națiunilor Unite, unde se află și acum. Fântâna nu a mai putut fi amplasată în locația ințială, deoarece acolo a fost construit între timp unul din “Gemenii Sitraco”.

În scopul acestei reamplasări, în 12 noiembrie 2007, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic a lansat cererea de ofertă pentru Lucrări de reamplasare a monumentului “Fântâna G.Lahovary”. Pentru restaurarea și reamplasarea monumentului de for public Fântâna Lahovary, în Piața Operetei, Primăria București a alocat 1.300.000 mii de lei.

Aceasta este povestea Fântânii Lahovari, iar povestea din spatele poveștii este următoarea:

Pe soclul monumentului este dăltuită inscripția: donațiune făcută de principesa Zoe Soutzu în memoria lui George Emanuel Lahovary.

Principesa Zoe Soutzu (Suțu) purtând numele la naștere Zoe Alexandrescu, a fost fiica lui Nicolae Alexandrescu (fost cafegibașa la curtea lui Grigore al IV-lea Ghica), mare moșier și senator conservator, măritată la 18 ani cu George Emanuel Lahovari, iar după moartea acestuia, aceasta s-a recăsătorit cu principele Alexandru Suțu.

În jurnalul ei, descrie cum și-a pierdut primul soț, G. Em. Lahovary. În memoria sa, a ridicat, în 1903, Fântâna Lahovari realizată de sculptorul Carol Storck.

De te oprești o clipă și privești Fântâna Lahovari să nu uiți că mesajul ei pentru tine este că dragostea dăinuie peste ani, peste viață și peste moarte.

sursa informației: wikipedia

  #gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Fântâna Lahovari Ca și turiști sau locuitori al Bucureștiului trecem îngândurați și concentrați asupra aspectelor cotidiene pe lângă statui, monumente închinate unor persoane care au avut un aport important în istoria locului sau istoria țării.

[heavyarethecrowns]

Aside from Prince Rudolf (maybe) has there ever been a royal suicide?

Adolphus Frederick VI, Grand Duke of Mecklenburg-Strelitz

Alfred, Hereditary Prince of Saxe-Coburg and Gotha

Avantibai

Chimalpopoca

Dyah Pitaloka Citraresmi

Dipendra of Nepal

Rani Durgavati

Ernst Leopold Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha

Princess Feodora of Saxe-Meiningen

Prince Gaetan, Count of Girgenti

Grigore Alexandru Ghica

Prince Joachim of Prussia

Khurshid of Tabaristan

Prince Kinashi no Karu

Ludwig II of Bavaria

Princess Margarita of Leiningen

Masalanabo Modjadji

Mandume Ya Ndemufayo

Ali-Reza Pahlavi

Tandra Paparayudu

Rudolf, Crown Prince of Austria

Prince Sawara

Princess Sophie of Saxe-Weimar-Eisenach

Tewodros II

Tishyaraksha

Yukhon

[academiadepolitie]

Acordarea primului ajutor reprezintă una din competențele indispensabile care se formează în Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani. În perioada 15-17 nov. 2022, cu sprijinul unor specialiști din cadrul I.S.U. Vâlcea, elevii Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” au primit informații utile și au desfășurat activități practice pentru a putea pune în aplicare, în mod calificat, etapele acordării primului–ajutor victimelor unui accident sau în cazuri de îmbolnăvire subită: persoane aflate în stop cardio-respirator, fracturi, hemoragii, sufocări, electrocutări etc. În urma activităților la care elevii au participat cu interes, s-au creat premise suficiente pentru un răspuns prompt și eficient în acordarea primului-ajutor de către jandarmi. Vrei o Cariera in Jandarmerie? Vino acum pe Academiadepolitie.com - Pregatire Intensiva Examen Admitere #academiadepolitie si #scoaladepolitie https://www.instagram.com/p/ClGkxRuIq1s/?igshid=NGJjMDIxMWI=

[rudyroth79]

Minunatul cadru natural cuprins între lacurile Plumbuita și Tei a fost propice pentru ridicarea unui ansamblu arhitectural remarcabil, reședința domnească (landhaus) de vară, construită la 1822 de Grigore al IV-lea Ghica, primul domn pământean după epoca fanariotă. Ansamblul cuprinde palatul domnesc, corpul de gardă și un lăcaș de cult ce constituie o adevărată necropolă a familiei Ghica. Ca așezare geografică, reședința domnească a lui Grigore al IV-lea Ghica se află în str. Doamna Ghica nr. 5, situată între râul Colentina și lacul Tei pe un promontoriu cu o cotă de nivel de 9 m spre lacul Plumbuita – Colentina și având la nord artera de circulație ce face legătura între cartierul Colentina și zona industrială Pipera, iar la sud noul cartier de locuințe Colentina.

Construit în conformitate cu gustul și tendința de occidentalizare a boierimii române, atât de accentuată la începutul secolului trecut, palatul lui Grigore Ghica servea ca reședință de vară. Inscripția cioplită pe o placă de marmură și prinsă ulterior pe unul dintre cei doi stâlpi ai intrării ne înfățișează actul modest de naștere al acestui palat, „zidit din temelie de către voievodul Grigore Ghica VIII, Domn al Țării Românești, pe moșia sa domnească Colentina, în anul 1822. Aici fu odinioară falnica sa locuință de vară, alături de care, spre dreapta cuviință, a înălțat apoi întru slava și pomenirea Domnului Dumnezeu biserica familiei cu hramul Înălțarea Domnului și a împodobit-o cu frumoase daruri prin înalta și statornica sa voință”. Odată cu dispariția inscripției, în perioada anilor 1946–1947, au dispărut fără urmă și cei doi vulturi, de fapt două pajuri specifice motivului românesc. Cei doi vulturi care flanchează poarta principală acum sunt de stil german și au fost confecționați ulterior. Palatul denumit și „De la Colentina – Tei”, construit într-o arhitectură neoclasică italiană, de tip rusesc, manifestată la noi adesea în sec. al XIX-lea, atât în construcțiile civile mai importante, cât și în cele cu caracter religios, are ca primă trăsătură caracteristică volumul foarte bine echilibrat ce dă o puternică impresie de stabilitate. Stilul neoclasic pătrunde în Țările Române mai ales prin intermediul arhitecților francezi, el manifestându-se foarte repede în arhitectura ecleziastică, exemplificat în refacerea Bisericii Sf. Dumitru (1819), apoi capela de lângă palat – Biserica Tei – cu hramul Doamnei, construită în 1833.

Perfecta simetrie în plan și elevație este acuzată în fațada principală de un ușor decroș central, care cuprinde la parter intrarea, flancată de doi lei sculptați, iar la etaj o interpretare a motivului Pazzi, bine-cunoscutul motiv al Renașterii italiene. Deasupra cornișei decroșului se găsește un altorelief, reprezentând două tunuri și două drapele. Porticul cu coloane pseudo-dorice susținând un fronton triunghiular, cu cornișa articulată prin triglife și metope cu roze, sunt elemente caracteristice clasicismului. Clădirea palatului este unică prin acuratețea fațadelor, prin contrastul dintre cele două registre ritmate prin bosaje și arcaturi, prin echilibrul dintre plin și gol, prin rafinamentul decorației exterioare: grupuri sculpturale, metope cu motive florale, ancadramente de uși și ferestre. Pentru reușita euritmie a fațadelor lungi, clădirea are la extremități două pavilioane ușor decroșate, cu registrul superior subliniat de pilaștri corintici, angajați, ce flanchează golurile, ale căror arcuri se reazemă pe imposte. Pavilioanele sunt acuzate pe fațadele lungi de către un fronton de vădită influență neoclasică rusă, ca la palatul amiralității din Leningrad, dar tratate mai simplu. Pe fațada dinspre lac, palatul are o terasă largă, cu trepte ce coboară în grădina cu vedere spre Plumbuita. Parterul clădirii cuprinde încăperi modeste ca decorație, în general stucaturi, el fiind destinat unor funcțiuni anexe ale palatului și unor întâlniri și întruniri mai puțin oficiale. Intrarea se face printr-un hol care cuprinde o scară dublă ce duce la etaj în dreapta și în stânga, rezemată pe coloane. Scara dublă din stejar prezintă o dantelărie fină a balustradelor. La etaj, holul este acoperit cu o boltă în leagăn ce mai păstrează pictura originală, compusă din motive romantice, realizată de pictorul italian Giacometti.

Pictura se mai păstrează de asemenea și pe tavanul buzunarelor laterale ale holului. Holul și buzunarele sale laterale cuprind accesul în camerele palatului. Repertoriul ornamental este variat, cuprinzând scene mitologice, decor floral-vegetal și zoomorf, medalioane cu amorași și figuri umane, coloane în stil ionic și corintic. În holul central este reprezentat Apollo cu o nimfă, iar de jur-împrejur este pictată o friză cu bacante, un joc al sabinelor și două medalioane cu figuri mitologice. În stânga și în dreapta holurilor, pe tavan, Venus și Cupidon sunt înconjurați de frunze de acant, Cupidon conducând carul alegoric tras de cocoși, șerpi și lebede. În salonul central sau „de vânătoare”, bolta păstrează un bogat decor vegetal cu păsări și balustrade în trompe l’oeil. Și celelalte încăperi abundă în motive florale vegetale, în medalioane cu chipuri romane ce poartă cununi de lauri, peisaje romantice.

În forma actuală, incinta palatului este separată în trei curți delimitate de ziduri: curtea principală, curtea fostă princiară și curtea gărzii. Curtea principală de acces în palat, situată în partea vestică, prezintă o poartă centrală flancată de doi stâlpi de piatră bogat ornamentați cu scene de vânătoare, elemente florale, susținând vulturi cu aripile deschise, componentă a blazonului de familie al Ghiculeștilor. Tradiția spune că vechile case ale acestei familii princiare, ca de fapt și palatul, erau legate printr-un tunel secret cu mânăstirea Plumbuita pe o distanță de aproximativ 1 km.

După moartea lui Grigore Ghica survenită în 1835, palatul de la Colentina servește ca reședință de vară fratelui său Alexandru Ghica, domn al Țării Românești (1834–1842), cel care în iulie 1859 va fi numit de Poarta Otomană caimacam în Țara Românească. Palatul a mai fost reședință militară pentru Oman-pașa, care la 23 august 1854 comanda cei 30.000 de turci care se stabiliseră în București și în împrejurimi. Acest edificiu ridicat probabil după planurile arhitectului Vilacros reprezintă, din punct de vedere al stilului și construcției, unul din cele mai reprezentative monumente de la începutul veacului al XIX-lea, în București. Având în vedere diversele funcționalități pe care le-a avut de-a lungul anilor, cât și starea de degradare la care ajunsese la un moment dat, în anul 1978 s-a trecut la restaurarea întregului ansamblu arhitectonic. Lucrările de restaurare s-au desfășurat sub îndrumarea Consiliului Popular al Municipiului București și au avut ca principal obiectiv redarea în circuitul public a monumentului de valoare istorică și arhitecturală. Restauratorilor le-a revenit sarcina de a înlătura adaosurile făcute de-a lungul timpului și a imprima acestui vestigiu strălucirea de altă dată. Interioarele au fost mobilate cu piese ce respectă riguros elementele de epocă, recreându-se astfel vechea atmosferă a veacului al XIX-lea. Mobilierul imită stilul renaștere spaniolă, Luis Filip, Ludovic al XVI-lea, din lemn alb și  mahon, Gustaviansk și alte elemente de decorație interioară. Lambriuri din lemn de stejar, perdele și draperii de pluș, jardiniere cu plante decorative aduc prospețimea acestor interioare. După restaurare, palatul a servit ca restaurant destinat turiștilor români și străini, și sediu pentru recepțiile oferite de municipalitate oaspeților de peste hotare.

În complexul palatului, în 1980, din inițiativa MMB, a luat ființă un punct muzeistic expunând piese ce au aparținut familiei Ghica, precum și valoroase piese de patrimoniu, care ne introduc în atmosfera de altădată a vieții de curte de la acest palat.

Palatul Ghica Tei reprezintă dorința împlinită a Voievodului Grigore al IV-lea Ghica, Domn al Țării Românești care, cu limbă de moarte, a lăsat Legatul Măriei Sale întru pomenire Grigore Ghika Voevod pentru Moșia Colentina din anul 1833, redactat în limba greacă, prin care impunea generațiilor următoare să conserve acest lăcaș pentru „plăcerea nevinovată și petrecerea plăcută a poporului”.

Sursa text și foto: Muzeul Municipiului București.

Arhiva Muzeul Municipiului București

„Palatul Ghica Tei” de Dr. Maria-Camelia Ene Minunatul cadru natural cuprins între lacurile Plumbuita și Tei a fost propice pentru ridicarea unui ansamblu arhitectural remarcabil, reședința domnească (landhaus) de vară, construită la 1822 de Grigore al IV-lea Ghica, primul domn pământean după epoca fanariotă.

[stiriarges]

26 iunie este Ziua Drapelului Național

26 iunie este Ziua Drapelului Național

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat (more…)

[cydrone-studios]

Alexandru Ghyka - Comunismul e o utopie

Alexandru Ghyka – Comunismul e o utopie

Alexandru Ghyka – Comunismul e o utopie

„Comunismul e o utopie! E cel mai greu blestem ce a cazut pe neamul romanesc!”

Alexandru Ghyka.

Alexandru Ghykareprezinta un model de lupta. Stranepot al domnitorului Grigore Ghica al V-lea (1807-1857), domnitorul Tarii Moldovei intre 1849-1853 si 1854-1856, a fost director general al Politiei (1940-1941). El avea sa patimeasca indelungat, fiind inchis in…

[news24hrou]

Călin Popescu Tăriceanu urează “La mulți ani, PNL, simbol căruia i-am dăruit cei mai frumoși ani ai vieții mele și pe care nu am să încetez vreodată a-l iubi, cu bune și rele”

Liderul ALDE a urat vineri, în ultima zi de campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, la nulți ani PNL.

“Pe la jumătatea secolului 19, într-o ceremonie grandioasă la castelul Windsor, Regina Victoria înnobila un reputat ofițer englez, Stephen Bartlett Lakeman, care se remarcase pe câmpul de luptă în Africa, consolidând Imperiul Britanic. A devenit celebru mai ales după ce a impus culoarea kaki uniformelor britanice, contribuind decisiv la salvarea de vieți omenești, pentru că roșul anterior transforma soldații în ținte vizibile.

Puțini mai știu azi că în casa din București a lui Stephen Bartlett Lakeman a avut loc, pe 24 mai 1875, nașterea marelui Partid Național Liberal, ctitorit de Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Gheorghe Vernescu, Alexandru G. Golescu și alții. Astăzi se împlinesc 144 de ani de la acel moment măreț în istoria modernă a României, apariția celui mai important partid din istoria noastră. Faptul că actul de naștere s-a semnat în casa unui britanic poate fi considerat ca având o simbolistică aparte: un partid ai cărui membri au fost hărăziți să aibă privirea mereu ațintită spre Europa și să facă totul ca România să se integreze deplin în ea.

Prigonit de comuniști, PNL a rezistat și a renăscut ca pasărea Phoenix, în decembrie 1989. Nu a avut o istorie ușoară nici în ultimii 30 de ani. Mereu au existat lovituri, trădări, tentative de a fi deturnat de la misiunea sa istorică, împingeri ba spre stânga, ba spre dreapta, în numele unor interese de moment. Mulți s-au bătut să pună mâna pe el și, uneori, au și reușit. Cei care astăzi l-au confiscat nu sunt nici măcar umbre ale liberalilor adevărați ci niste profitori care s-au cocoțat în vârf pe memoria miilor de vieți curmate de temnițele comuniste. Martirii liberali care au murit pentru drepturile și libertățile românilor se întorc în mormânt când văd cum epigonii de astăzi le-au vândut pentru un pumn de galbeni.

Din PNL-ul în care eu am intrat în decembrie 1989 nu a mai ramas decât numele. Un nume glorios, dar un prezent deplorabil.

Cred, însă, că liberalismul nu și-a spus ultimul cuvânt în România, că vor veni vremuri mai bune și că moștenirea Brătienilor, a lui Ghica și Rosetti va renaște iar din cenușă.

La mulți ani, PNL, simbol căruia i-am dăruit cei mai frumoși ani ai vieții mele și pe care nu am să încetez vreodată a-l iubi, cu bune și rele”, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.

http://bit.ly/2gOg8UD http://bit.ly/30JxyHa

[turistprinro]

16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian și a 260-a zi în anii bisecți.

Iată selecția noastră de evenimente istorice care s-au întâmplat în ziua de 16 septembrie, în România.

La data de 16 septembrie 1836:, domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.

Platforma Gloria (sursa informației și a fotografiei https://www.omvpetrom.com/ro/news/gloria-reintoarcere-tarm)

La data de 16 septembrie 1976, a intrat în funcțiune prima platformă românească de foraj marin.

Istoricul platformei Gloria Platforma Gloria este prima platformă de foraj marin din România. A fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licență americană (Offshore Co, SUA). În 1980, platforma Gloria a finalizat forajul la sonda Lebăda 8 – care a devenit prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din România.

În perioada 1976-1986, Gloria a funcționat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri. În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producție pentru primul zăcământ offshore pus în producție în România – Lebăda Est.

Începând din 1998, platforma Gloria s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de țărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime și a fost folosită ca platformă de producție. Producția sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto și cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuințe.

În anul 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare Gloria, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța. Este pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție, în România.

Alte evenimente importante ce au legătură cu data de 14 septembrie

Anca Parghel (16 septembrie 1957 — 5 decembrie 2008) – sursa foto https://revistatango.ro/intalnirea-mea-cu-anca-parghel-215

La data de 16 septembrie 1957 s-a născut, în orașul Câmpulung Moldovenesc, Anca Parghel, interpretă și profesoară română de jazz. De-a lungul carierei a cântat alături de muzicieni români cunoscuți, între care Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar și cu celebrități din jazzul mondial: Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillip Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek.

Anca Parghel (16 septembrie 1957 — 5 decembrie 2008) – sursa foto https://www.click.ro/vedete/romanest

În 2008 artista a primit numeroase premii, din care o parte pentru albumul “Zamorena” și single-ul “Brasil” lansat în colaborare cu Fly Project și Tom Boxer. Din premiile primite merită amintite: “Artistul anului 2008” și “Cel mai bun cântec pop-dance” la Premiile Radio România Actualități, “Premiul pentru întreaga activitate” la Romanian Music Awards, “Trofeul aniversar” și “Best Hit” la Romanian Top Hits, precum și alte premii în cadrul “Galei sectorului 6”, “Eroii din Ring” a ziarului Ring, emisiunilor “Duminica în familie”, “Agentul VIP”, “Confidential”, ș.a. De asemenea, Anca Parghel a fost desemnată “Cetățean de onoare al orașului Câmpulung Moldovenesc“, localitatea de origine a artistei.

Silvia Popovici ( 7 mai 1933 –  16 septembrie 1993)

La data de 16 septembrie 1993, a trecut în neființă Silvia Popovici, actriță română de teatru și film.

Consacrarea definitivă în cinematograful românesc a venit o dată cu debutul regizoarei Malvina Urșianu, care în 1967 o alege să interpreteze rolul titular din filmul Gioconda fără surâs (1967). Silvia Popovici va rămâne multă vreme fidelă regizoarei, cu care va realiza și Serata (1971), Trecătoarele iubiri (1974), Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1979).

O popularitate deosebită în rândul românilor a obținut cu rolul Oana din serialul TV Mușatinii, în regia Soranei Coroamă-Stanca.

Informații și fotografii wikipedia.org, https://www.click.ro/vedete/romanest, https://revistatango.ro/intalnirea-mea-cu-anca-parghel-215, https://www.omvpetrom.com/ro/news/gloria-reintoarcere-tarm)

Ziua de 16 septembrie 16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian și a 260-a zi în anii bisecți.