#Fântâna Lahovari

[turistprinro]

  Ca și turiști sau locuitori al Bucureștiului trecem îngândurați și concentrați asupra aspectelor cotidiene pe lângă statui, monumente închinate unor persoane care au avut un aport important în istoria locului sau istoria țării. Prea obișnuiți cu existența lor, le ignorăm, le ocolim, de multe ori fără a le cunoaște povestea, devenind parte a peisajului citadin, contopindu-se cu acesta.

Fântâna Lahovari se află în fața Blocului Gioconda, orientată către Piața Națiunilor Unite. Iată povestea fântânii și povestea din spatele poveștii.

Pe data de 29 noiembrie 1897, înceta din viață George Emanuel Lahovari, cunoscut și ca G. Em. Lahovary. A fost ziarist român și proprietar al ziarului l’Indépendance Roumaine, decedat în urma unui duel, provocat de Nicolae Filipescu. G. Em. Lahovary a condus o violenă campanie impotriva guvernuluĭ liberal, intrând într-o polemică aproape personală cu Nicolae Filipescu și ziarul Epoca.

Nicolae Filipescu i-a cerut în mod repetat lui Lahovari să înceteze aceste atacuri. Deoarece atacurile nu au încetat, Nicolae Filipescu a considerat că i-a fost lezată onoarea și l-a provocat la duel pe Lahovari, cerându-i „să se iasă în teren”. Prietenii celor doi au susținut că nu existau suficiente motive pentru un duel, așa că Lahovari și-a cerut scuze, încercând să evite confruntarea. Filipescu nu a acceptat scuzele, a ales spada ca armă și “Sala de Tir și Gimnastică” ca loc pentru desfășurarea duelului. Lupta a fost scurtă și au fost încălcate mai multe reguli din „Codul Dueliștilor”. Nicolae Filipescu i-a aplicat adversarului o lovitură nepermis de puternică, în urma căreia Lahovari a murit în câteva minute sub ochii martorilor la duel. Pentru acest omor, justiția l-a condamnat pe Filipescu la închisoare, dar regele Carol I l-a grațiat.

Fântâna a fost ridicată inițial în fața Sălii de Tir și Gimnastică. Monumentul, combinat cu o fântână, îl comemorează pe politicianul și ziaristul George Emanuel Lahovari.

Ulterior, pe locul unde se afla Sala de Tir și Gimnastică a fost construit Teatrul Regina Maria.

După demolarea, în 1986, a Teatrului Regina Maria, care atunci adăpostea Teatrul de Operetă din București, statuia a fost demontată și depozitată, pentru ca la sfârșitul anilor ’90 să fie instalată în părculețul din spatele Blocului Turn. Când au început lucrările la Așezămintele Nadia Comăneci, monumentul a fost plasat în fața Blocului Gioconda, privind spre Piața Națiunilor Unite, unde se află și acum. Fântâna nu a mai putut fi amplasată în locația ințială, deoarece acolo a fost construit între timp unul din “Gemenii Sitraco”.

În scopul acestei reamplasări, în 12 noiembrie 2007, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic a lansat cererea de ofertă pentru Lucrări de reamplasare a monumentului “Fântâna G.Lahovary”. Pentru restaurarea și reamplasarea monumentului de for public Fântâna Lahovary, în Piața Operetei, Primăria București a alocat 1.300.000 mii de lei.

Aceasta este povestea Fântânii Lahovari, iar povestea din spatele poveștii este următoarea:

Pe soclul monumentului este dăltuită inscripția: donațiune făcută de principesa Zoe Soutzu în memoria lui George Emanuel Lahovary.

Principesa Zoe Soutzu (Suțu) purtând numele la naștere Zoe Alexandrescu, a fost fiica lui Nicolae Alexandrescu (fost cafegibașa la curtea lui Grigore al IV-lea Ghica), mare moșier și senator conservator, măritată la 18 ani cu George Emanuel Lahovari, iar după moartea acestuia, aceasta s-a recăsătorit cu principele Alexandru Suțu.

În jurnalul ei, descrie cum și-a pierdut primul soț, G. Em. Lahovary. În memoria sa, a ridicat, în 1903, Fântâna Lahovari realizată de sculptorul Carol Storck.

De te oprești o clipă și privești Fântâna Lahovari să nu uiți că mesajul ei pentru tine este că dragostea dăinuie peste ani, peste viață și peste moarte.

sursa informației: wikipedia

  #gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Fântâna Lahovari Ca și turiști sau locuitori al Bucureștiului trecem îngândurați și concentrați asupra aspectelor cotidiene pe lângă statui, monumente închinate unor persoane care au avut un aport important în istoria locului sau istoria țării.

[turistprinro]

O plimbare de dimineață în parc, o dimineață caldă de decembrie poate aduce istoria în prezent. O rază de soare printre norii lui decembrie au făcut ca ultimele frunze să primească o strălucire aurie în timp ce contururile copacilor să fie învăluite într-o stranie ceață.

Parcul Carol – București

    Parcul Carol, numit Parcul Libertății în anii 1948-1991, este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureștilor, pe Dealul Filaretului. Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie glorioasă a Majestății Sale Regele Carol I, Ion N. Lahovari, ministrul domeniilor în guvernul George Cantacuzino a propus amenajarea Parcului Carol I pentru a fi folosit ca loc principal de organizare a Expoziției Generale Române.

Planurile parcului sunt semnate de arhitectul peisagist elvețiano-francez Eduard Redont. Parcul a fost amenajat între anii 1900-1906 și a fost inaugurat în 1906. Comisarul general al organizării parcului a fost omul de știință Constantin I. Istrati (1850 – 1918), profesor universitar și academician.

Parcul Carol – București

La 15 iunie 1905 a fost făcută prima săpătură la terasamente. Au fost dislocați circa 575.000 metri cubi de pământ, pentru săparea lacului, pentru arene, pentru modelarea terenului după plan. Suprafața inițială a parcului a fost de 36 ha, cea totală atingând în final 41 hectare. Pe 2 hectare din suprafața totală a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul era amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetația fiind amplasată în jurul Aleii Centrale, construită într-un stil geometric. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel și Louis Leyvraz au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori.

Parcul Carol – București

Parcul conținea și o mică grădină zoologică, ale cărei elemente au fost ulterior transferate la grădina zoologică Băneasa, precum și câteva pavilioane expoziționale și clădiri anexate acestora. Conform planurilor întocmite de Ștefan Burcuș, Victor G. Ștefănescu, Ion D. Berindey a fost construit un castel de apă, denumit Cetatea lui Vlad Țepeș. În fața Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar până în 1938, an în care palatul a luat foc și a fost demolat după cutremurul din 1940, a fost construită o cascadă mare după planurile arhitecților Petculescu și Schindl. Cascada era străjuită de trei sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea și Karl Storck. Cele trei sculpturi sunt Frumoasa adormită și două sculpturi care reprezintă doi tineri nud, cunoscute sub denumirea de Giganții. După construirea Mausoleului, Giganții au fost mutați pe marginea Aleii Centrale a parcului, aproape de intrarea dinspre Piața 11 iunie, iar Frumoasa Adormită a fost mutată în Parcul Herăstrău.

Fântâna 1906 – Parcul Carol, București

În interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor în aer liber, și o moschee în apropierea lacului de agrement.

În perioada comunistă, între anii 1960-1963, Parcul Carol, care imediat după 1947 fusese redenumit «Parcul Libertății», a suferit schimbări importante. Majoritatea monumentelor au fost demolate iar unele au fost mutate cum a fost cazul moscheii «Hunchiar-Regele Carol I», aflată astăzi în Piața Pieptănari. Esplanada a fost lărgită, devenind monumentală. La capătul ei, pe locul Muzeului Militar (fostul Palat al Artelor), a fost construit sub coordonarea arhitectului Ovidiu Maitek, Mausoleul din Parcul Carol, care s-a numit pe vremea aceea „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”.

În prezent, fostul castel de apă, denumit Castelul lui Țepeș Vodă, deoarece se intenționa a fi o reconstituire a Cetății Poenari, este sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Parcul Carol – București

Un adevărat muzeu în aer liber, Parcul Carol prezintă vizitatorilor săi obiective turistice care reprezintă file din istoria noastră. Iată ce poți vedea în Parcul Carol

Mausoleul din Parcul Carol (1962), opera arhitecților Horia Maicu și Vasile Cucu;

Fântâna George Grigorie Cantacuzino, realizată în stil neoclasic în anul 1870;

Statuile Giganții

Monumentul Eroului Necunoscut, adus de la Mărășești în 1991;

Muzeul National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, inaugurat în anul 1909;

Fântâna Zodiac

Fântâna 1906

Institutul Astronomic al Academiei Române

Arenele Romane, cu o capacitate de 5000 de locuri

Statuia doctorului Constantin I. Istrati

Castelul Vlad Țepeș

Toate acestea vor face obiectul unor viitoare articole incluzând și marele dispărut Palatul Artelor.

hdr

Parcul Carol, București O plimbare de dimineață în parc, o dimineață caldă de decembrie poate aduce istoria în prezent. O rază de soare printre norii lui decembrie au făcut ca ultimele frunze să primească o strălucire aurie în timp ce contururile copacilor să fie învăluite într-o stranie ceață.