#știința științelor

[nicolae]

Viitorul științei – Știința științelor

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și…

[cartipdf]

Viitorul științei – Știința științelor

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și…

[spiritual123]

Rudolf Steiner

Ga-2 – Linii fundamentale ale unei teorii a cunoașterii în concepția goetheană despre lume cu referire îndeosebi la Schiller

Rezumat

#Goethe #Steiner #Antroposofia #Антропософия #Anthroposophy #Anthroposophie

F. ȘTIINȚELE SPIRITULUI

Rudolf Steiner explorează relația dintre spirit și natură, subliniind că știința despre lumea organică este cea mai înaltă formă a științelor naturii, dar științele spiritului cer o atitudine diferită față de obiecte. Spiritul uman joacă un rol esențial în a aduce în existență resorturile cele mai profunde ale realității, care nu ar apărea în mod obiectiv fără intervenția sa subiectivă.

Steiner subliniază că științele spiritului se ocupă de creațiile culturale, literare, științifice și artistice, percepția spirituală fiind esențială în înțelegerea lor. Ele sunt științe ale libertății, deoarece pun accentul pe ideea că individul uman nu ar trebui să fie condiționat strict de legi externe, ci să-și definească propria existență și activitate în lume.

Steiner susține că, în timp ce științele naturii se concentrează pe legi generale și tipuri, științele spiritului explorează individualitatea și libertatea umană, promovând o înțelegere mai profundă și personalizată a lumii și a rolului uman în ea.

Rudolf Steiner explorează diferitele dimensiuni ale psihologiei și ale individului uman în raport cu comunitatea și poporul său. Steiner începe prin a sublinia că psihologia este prima știință în care spiritul uman se confruntă cu sine însuși, studiindu-se pe sine. El critică abordările care reduc spiritul la fenomene externe și susține că esența psihologică rezidă în capacitatea de a înțelege spiritul ca producător al manifestărilor sale, nu doar ca obiect al acestora.

Steiner discută despre individualitatea umană și despre cum aceasta nu trebuie confundată cu conceptul general de tip uman, ci că fiecare individ reprezintă o expresie unică a spiritului său. El distinge între psihologia care se ocupă cu manifestările individuale ale spiritului și etnologia, care explorează cum individualitatea se exprimă în cadrul unei comunități sau a unui popor. Etnologia trebuie să examineze caracterul particular al unui popor și să determine cum acesta poate fi exprimat în forma instituțională a statului, fără a impune un model universal, ci descoperind înțelepciunea specifică a fiecărui popor.

Steiner subliniază importanța înțelegerii raționale a individualității umane și a popoarelor, recunoscând că fiecare are un caracter distinct și o contribuție unică la umanitate. Această înțelegere profundă este esențială pentru o dezvoltare autentică și adaptată cultural a statelor și comunităților.

Rudolf Steiner discută despre libertatea umană, evidențiind că concepția noastră despre cunoaștere influențează profund acțiunile noastre practice. El subliniază că omul acționează conform ideilor și idealurilor pe care le are, iar acestea sunt determinate de conținutul său de gândire. În contrast cu o viziune dogmatică a științei, ce impune norme externe de acțiune, Steiner propune că idealurile morale sunt activate din interiorul nostru, ghidându-ne prin conținutul lor. Acest aspect este esențial pentru filosofia sa a libertății, în care omul acționează nu pentru că trebuie, ci pentru că vrea. El respinge ideea că acțiunile noastre sunt dictate de o putere exterioară sau de constrângeri, susținând că voința individuală este suverană în determinarea acțiunilor morale. Astfel, libertatea umană este posibilă doar atunci când omul acționează din înțelegere proprie și nu din obligație externă.

Referindu-se a optimism și pesimism, Rudolf Steiner argumentează că omul ocupă un loc central în ordinea lumii și că esența sa, scopul și miezul existenței sunt găsite în interiorul său. El subliniază că fericirea umană nu poate fi obținută prin intervenția externă sau prin condiții impuse din afară, ci trebuie să fie realizată și simțită de om în mod personal. Steiner respinge atât optimismul, care presupune că lumea este inherent bună și aduce fericire, cât și pesimismul, care consideră că lumea este inherent rea și menține omul într-o stare de nemulțumire perpetuă. El argumentează că lumea în sine nu este nici bună, nici rea, ci devine așa în funcție de percepția și interacțiunea omului cu ea. Astfel, fericirea umană derivă din capacitatea individului de a-și satisface dorințele și de a simți plăcere și neplăcere în funcție de propriile sale evaluări și perspective.

[simo-simo]

Matematica (și matematici[1]) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea. În sens modern, matematica este investigarea proprietăților structurilor abstracte definite în mod axiomatic folosind operațiile logicii formale.

Structurile anume investigate de matematică își au deseori rădăcinile în științele naturale, cel mai adesea în fizică. Matematica definește și investighează și structuri și teorii proprii, în special pentru a sintetiza și unifica multiple subramuri matematice sub o teorie unică, o metodă ce facilitează în general metode generice de calcul. Ocazional, matematicienii studiază unele domenii ale matematicii strict pentru interesul noțional abstract exercitat de acestea, ceea ce le transformă într-o abordare mai degrabă legată de artă decât de știință.

Din punct de vedere istoric, ramurile majore ale matematicii au derivat din necesitatea de a face calcule comerciale, de a măsura terenuri și de a predetermina evenimente astronomice în scopuri agricole. Aceste domenii specifice pot fi folosite pentru a delimita în mod generic tendințele matematicii până în ziua de astăzi, în sensul delimitării a trei tendințe specifice: studiul structurii, spațiului și al schimbărilor.

Studiul structurii este o dezvoltare mai nouă a matematicii care a fost percepută mult timp exclusiv ca știința cantității. Teoria numerelor (inițial studiul numerelor naturale, numere pare, numere impare apoi numere întregi, continuând cu numere raționale și în sfârșit numere reale, întotdeauna corelate cu operațiile aritmetice între acestea, toate acestea incorporate ulterior in algebra elementară) a permis evidențierea unor proprietăți calitative ale numerelor, referitoare la operația de împărțire, cu sau fără rest. Investigarea în profunzime a acestor teorii și abstractizarea lor a dus în final la algebra abstractă care studiază printre altele inele și corpuri, structuri care generalizează proprietățile operațiilor cu numere în sensul obișnuit. Conceptul indispensabil în fizică de vector, generalizat în sensul de spațiu vectorial și studiat în algebra lineară este comun studiului structurii și studiului spațiului. Matematica modernă abordează structuralul prin teoria mulțimilor, grafurilor, combinatorică, topologie și sectoare adiacente.[necesită citare]

Studiul spațiului pornește în mod natural de la geometrie, începând de la geometria euclidiană și trigonometria familiară în trei dimensiuni și generalizată apoi la geometrie neeuclidiană, care joacă un rol esențial în teoria relativității. O mulțime de teorii legate de posibilitatea unor construcții folosind rigla și compasul au fost încheiate de teoria lui Galois. Ramurile moderne ale geometriei diferențiale și geometriei algebrice abstractizează studiul geometriei în direcții distincte: geometria diferențială accentuează uzul sistemului de coordonate și al direcției, pe când geometria algebrică definește obiectele mai degrabă ca soluții la diverse ecuații polinomiale. Teoria grupurilor investighează conceptul de simetrie în mod abstract, făcând legătura între studiul structurii și al spațiului. Topologia face legătura între studiul spațiului și studiul schimbărilor, punând accent pe conceptul continuității.

Studiul schimbării este o necesitate mai ales în cazul științelor naturale, unde măsurarea și predicția modificărilor unor variabile este esențială. Calculul diferențial a fost creat pentru acest scop, pornind de la definiția relativ naturală a funcțiilor de diverse variabile și rata lor de schimbare în timp, metodele de rezolvare ale acestora fiind ecuațiile diferențiale. Din considerente practice, este convenabil să se folosească numerele complexe în această ramură.

O ramură importantă a matematicii aplicate este statistica, aceasta utilizând teoria probabilității care facilitează definirea, analiza și predicția a diverse fenomene, și care este folosită într-o multitudine de domenii.

[stiri-noi]

BASF invită liceenii să se înscrie în programul de experimente științifice Chemgeneration

Începând din luna martie, BASF lansează în trei orașe din România – București, Cluj-Napoca și Iași – programul științific BASF Chemgeneration, destinat elevilor de liceu. Programul se va desfășura în perioada 2018-2019 și va fi gratuit pentru toți liceenii din țară.

Scopul programului este de a educa elevii, într-un mod practic, cu privire la importanța chimiei și a științelor naturale pentru construirea unui viitor durabil. Elevii sunt invitați să participe la o serie de ateliere de chimie, cu durata totală de 90 de minute, în cadrul cărora asistă la prezentări interactive, învață normele de conduită în laborator și efectuează experimente în perechi, asistați de moderatori special instruiți. Atelierele sunt destinate tuturor liceenilor, și nu doar celor cu rezultate de excepție sau pasionați de chimie.

“Am creat acest program pentru ca elevii să înțeleagă cum funcționează chimia dincolo de manuale și de săli de clasă, să participe la experimente interactive și să afle cum, prin intermediul științei, fiecare dintre noi poate contribui cu soluții atât la micile probleme cotidiene, cât și la unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea contemporană”, spune Luminița Teodorescu, Managing Director, BASF România.

BASF Chemgeneration este un proiect amplu, care se organizează în 11 țări din Europa Centrală și de Sud, împreună cu unele dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din lume. În România, BASF realizează acest program în parteneriat cu Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor (Universitatea Politehnica din București), Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Facultatea de Chimie (Universitatea Alexandru I. Cuza din Iași).

“Tema acestei prime ediții este economia circulară, mai exact, reutilizarea unui obiect prin reciclare”, explică Luminița Teodorescu. “Elevii vor crea un sistem real de filtrare a apei, vor fabrica hârtie de scris prin reciclarea ziarelor vechi, vor extrage metal prin electroliză și vor demonstra că există materiale plastice care pot fi degradate complet în mai puțin de patru săptămâni. Practic, vor dovedi că este posibil să atingem obiectivul <<zero deșeuri>>, fără să renunțăm la confortul de zi cu zi.”

Detaliile privind desfășurarea programului, în fiecare dintre cele trei orașe, sunt următoarele:

București: primul atelier va avea loc pe data de 9 martie, la Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor (Universitatea Politehnica). Următoarele ateliere se vor desfășura săptămânal în aceeași locație, în fiecare zi de vineri, la ora agreată cu profesorul coordonator din cadrul facultății și vor fi organizate pentru grupuri de maxim 30 de elevi. Date de contact: teenslab@yahoo.com

Cluj-Napoca: primul atelier va avea loc pe data de 16 martie, la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică (Universitatea Babeș-Bolyai). Următoarele ateliere se vor desfășura săptămânal în aceeași locație, în fiecare zi de vineri, la ora agreată cu profesorul coordonator din cadrul facultății și vor fi organizate pentru grupuri de maxim 28 de elevi.

Iași: primul atelier va avea loc pe data de 16 martie, la Facultatea de Chimie (Universitatea Alexandru I. Cuza). Următoarele ateliere se vor desfășura săptămânal în aceeași locație, în fiecare zi de vineri, la ora agreată cu profesorul coordonator din cadrul facultății și vor fi organizate pentru grupuri de maxim 24 de elevi.

[truthseekerro]

Un cititor si scriitor împătimit

http://ro.truth-seeker.info/nestemate-ale-islamului/un-cititor-si-scriitor-impatimit/

Un cititor si scriitor împătimit

Un cititor si scriitor împătimit

Al-Jahiz

  Al-Jahiz s-a nascut in anul 776 si a murit in 868 si a fost un scriitor arab. Numele sau complet era: ‏أبو عثمان عمرو بن بحر محبوب الكناني الليثي البصري‎ Abū ʿUṯmān ʿAmr bin Baḥr Maḥbūn al-Kinānī al-Līṭī al-Baṣrī.  Opera sa, de un pronunțat caracter enciclopedic, se distinge prin raritatea și abundența materialelor adunate, verva expunerii și modernitate. Domeniile de care s-a ocupat Al-Jahiz au fost: biologie, istorie, filozofie, teologie, filologie.

  Al-Jahiz/Al-Ğahiz  a rămas în istorie drept cel mai mare prozator pe care l-a dat literatura arabă clasică. S-a născut la Basra dintr-o familie săracă, iar bunicul lui era sclav negru. A avut ocazia să-i cunoască pe beduinii care veneau la târgul din apropiere de Basra, Mirbad care-i vorbeau în limba lor pură despre tradițiile lor. A cunoscut însă și învățați care studiaseră această limbă și tradițiile. A mai cunoscut centrele de cultură ale Imperiului Arab, printre care și Damasc, iar la vârsta de cinzeci de ani s-a mutat la Bagdad, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Aici a fost căutat de oameni din toate colțurile Imperiului Arabo – Islamic, care auziseră de el și îi citiseră cărțile. Citea cu mare pasiune tot ce-i cădea în mână și astfel a ajuns să cunoască în traducere cărți indiene, grecești și persane. Era o epocă în care se traducea mult, iar al-Jahiz lăuda traducătorii și cărțile care s-au arătat demne de a fi traduse în cartea sa Kitab al-hayawan (Cartea Animalelor, sau in alta traducere posibila, Cartea despre animal).

  Când ajunge să fie cunoscut, cei de la putere au vrut să îl atragă oferindu-i funcții importante în administrație dar n-a rămas prea mult în acele locuri care îi îngrădeau libertatea , ceea ce nu înseamnă că nu a căutat compania celor puternici , cărora le dedica lucrările sale iar ei îl răsplăteau pentru aceasta, după obiceiul vremii. Este cunoscut și ca partizan al orientării teologice numită mu’tazilism despre care unii au reținut doar că ar fi fost în favoarea utilizării rațiunii ca măsură a tuturor lucrurilor. De fapt, este vorba de o doctrină teologică complexă despre care se știa că a ghidat orientarea unora dintre cărțile lui al-Ğahiz. Cărțile acestea i-au atras prețuirea din partea unor partizani ai doctrinei, dar și criticile vehemente ale unor tradiționaliști care vorbesc despre „minciunile” și „rătăcirile” lui. Spre sfârșitul vieții a fost țintuit la pat opt ani de zile, perioadă în care a continuat să citească, să scrie și să fie vizitat de elevii săi. După moartea sa a devenit cunoscut în toate centrele culturale importante ale Imperiului. Andaluzul Abd Allah ibn Hamud al-Zabidi ar fi spus despre cărțile lui al-Ğahiz: „M-aș mulțumi în rai cu cărțile lui al-Ğahiz, în loc de toate bunătățile pe care mi le-ar putea oferi.”

  Al-Ğahiz a știut să-și atragă cititorii din toate timpurile prin felul în care prezintă chiar și subiecte ce ar putea fi plictisitoare. Căci știința oferită în cantitate mare, spunea el, poate obosi, poate deveni neplăcută. De aceea, anecdota și vorba de duh își găsesc locul în toate lucrările sale care au scopul mărturisit de „a instrui fără a plictisi”. Unii dintre contemporanii săi spun că al-Jahiz ar fi lăsat în urmă trei sute șaizeci de cărți , din diverse domenii ale științelor epocii. Cele mai multe s-au pierdut și s-au păstrat doar treizeci. 

[nicolae]

Viitorul științei – Știința științelor

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și…

[nicolae]

Viitorul științei – Știința științelor

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și…

[nicolae]

Viitorul științei – Știința științelor

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și…

[nicolae]

Viitorul științei - Știința științelor

Viitorul științei – Știința științelor

Sfetcu, Nicolae (2022), Viitorul științei – Știința științelor, Cunoașterea Științifică, 1:2, x-x,   Rezumat Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de…

[nicolae]

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE SOCIALE Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț ȘTIINȚE FORMALE Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley FILOSOFIE Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein RECENZII CĂRȚI Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu Read the full article

[nicolae]

Viitorul științei – Știința științelor

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și cele formale, dar cu o mulțime de noi teorii care vor apare în domeniul științelor sociale și o dezvoltare fără precedent a tehnologiilor. Noua paradigmă a revoluției științifice și tehnologice a făcut progrese rapide, iar lumea a intrat într-o nouă eră a inovației, cu schimbări profunde. Accentele actuale sunt puse pe spațiul cosmic și controlul genetic. Cercetarea și dezvoltarea științifică creativă va deveni principala activitate a umanității. Read the full article

[nicolae]

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE SOCIALE Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț ȘTIINȚE FORMALE Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley FILOSOFIE Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein RECENZII CĂRȚI Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu Read the full article

[nicolae]

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022 - Rezumate

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside,…

[nicolae]

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside,…

[nicolae]

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside,…