#suferințe

[alexandrudan]

Purtăm măști în fiecare zi.

🥹Oricât de autentici încercăm să fim, oricât de mult ne străduim să ne conectăm la emoțiile noastre, oricât de onești ne ducem traiul, oricât de mult exprimăm, când vine vorba de a ne proteja în fața durerii, cu toții avem măștile noastre. Și e absolut normal.

Cum ar fi să dăm o voce acelei suferințe? În loc de masca imunității la rănire, să punem în cuvinte ceea ce ne rănește...

😫 Când cineva drag pleacă pentru o perioadă sau intervine chiar despărțirea, activăm masca independenței. Câtă putere răzbate deodată din noi, câte lucruri putem face singuri, deodată. Ne simțim mai capabili, mai energici, mai motivați, preluăm răspunderi pe care altfel nu le-am fi preluat, ca femei devenim "bărbate", ca "bărbați" ne înecăm amarul în negare: suntem bine și fără celălalt, nu-i așa? Nu, nu suntem bine deloc. Nu, nu suntem independenți deloc. Nu, nu suntem atât de puternici și de neatins. Dar e mult mai acceptabil să ne punem masca puterii și a competenței, decât să fim vulnerabili, în nevoie, depinzând de cineva care a plecat. Să simțim rana abandonului nu e ușor, dar dacă ne dăm voie să ne uităm în noi, o să găsim și sursa suferinței, o să ne amintim abandonuri antice și dureroase, cu mame sau tați absenți și o să putem alina partea aceea de copil rănit. Cum ar fi să o putem crește, usor-ușor? Pentru asta...trebuie întâi să o acceptăm. Și pentru asta...trebuie să scoatem masca imunității la rănire.

Când cel drag ne jignește sau agresează, ori pur și simplu nu ne înțelege, nu ne oferă empatie, sprijin... Ori punem masca victimei, ori răspundem la fel sau mai agresiv, pentru a deveni noi înșine agresori. Uneori plecăm și ne simțim în control abandonând. Dar ne-am înțeles și exprimat oare suferința? Sau doar am fugit de ea, punând măștile de apărare, pentru a nu durea atât de rău? Cum ar fi să exprimăm ceea ce simțim și să nu mai permitem abuzuri? Cum ar fi să ne protejăm autenticitatea, nu doar răbdând, tăcând, atacând sau plecând, ci EXPRIMÂND cine suntem și ce simțim?

Da, purtăm măști zi de zi. Pentru că altfel...cine ne-ar putea iubi, atât de răniți și în nevoie?

[confesiunianonime]

singura persoană care mi-a provocat cele mai grele suferințe sunt eu.

#confesiunianonime

[nimrod-the-rebel]

Lumea aceasta nu e vinovată, suntem vinovați noi că nu știm să iubim și nu știm s-o apreciem! Ce-am făcut noi pentru lumea asta, dacă este vorba să intrăm în amănuntele drumului mântuitor? Ce-am făcut noi pentru lumea aceasta asta ni se cere!

O instituție, ca și un neam, trăiesc prin cei care țâșnesc, care stau pe cruce fără să cedeze.

O iubire mare pentru Dumnezeu cere o permanentă jertfire. Niciodată nu vom trăi fără probleme și fără săbii îndreptate împotriva noastră! Nu vedeți învățătura creștină?

"N-am venit să aduc pace pe pământ, ci sabie...

Dușmanii omului sunt casnicii lui." Dar toate acestea nu trebuie să descurajeze pe nimeni cu nimic.

Chiar dacă omul este afectat de aceste nenorociri, asta nu înseamnă să renunțe. Nu! Dumnezeu știe de necazul tău, iar aceste suferințe te încearcă pentru a te putea defini, pentru a merita să fii încununat de Dumnezeu, căci El asta dorește.

.

Arsenie Papacioc - Dialoguri

[dianapopescu]

8 august: Sfântul Ierarh Emilian Mărturisitorul, Episcopului Cizicului

Sfântul Ierarh Emilian Mărturisitorul, Episcopului Cizicului, sărbătorit pe 8 august, l-a succedat pe episcopul Nicolae și a rămas pe tronul său între anii 787 și 815. Sfântul Emilian a trecut prin multe suferințe în decursul domniei iconoclastului împărat Leon Armeanul (813-820). https://www.diane.ro/2024/08/8-august-sfantul-ierarh-emilian.html

[vointadivina]

V3.8 Contradictoriul dintre durerea și Iubirea lui Isus și dintre Dreptatea și Milostivirea Sa. Luisa trebuie să-L calmeze, fără să se conformeze dreptății (13 noiembrie 1899)

V3.8 Contradictoriul dintre durerea și Iubirea lui Isus și dintre Dreptatea și Milostivirea Sa. Luisa trebuie să-L calmeze, fără să se conformeze dreptății (13 noiembrie 1899)

            În această dimineață adorabilul meu Isus părea neliniștit. Nu făcea altceva decât pleca și venea; fie stătea cu mine, fie, atras de iubirea Sa arzătoare față de creaturi, mergea să vadă ce fac ele, și se îndurera de ceea ce sufereau, ca și cum El însuși și nu ele, ar fi fost cuprins de acele suferințe. De multe ori am văzut Confesorul, care cu autoritatea lui sacerdotală Îl…

[spiritual123]

Rudolf Steiner

Ga-4 – Filosofia libertății

Rezumat

#FilosofiaLibertatii #RudolfSteiner #Antroposofia #Антропософия #Anthroposophy #Anthroposophie

REALITATEA LIBERTĂȚII

XIII. VALOAREA VIEȚII

(PESIMISM ȘI OPTIMISM)

Autorul examinează problema valorii vieții prin prisma a două concepții opuse: optimismul și pesimismul.

Optimiștii, precum Shaftesbury și Leibniz, cred că lumea este în esență bună și că viața merită să fie trăită, fiind o colaborare armonioasă unde chiar și răul are un rol benefic, fiind doar un grad mai redus al binelui. Ei consideră că omul trebuie să urmeze voia lui Dumnezeu pentru a contribui la binele suprem al lumii.

Pe de altă parte, pesimiștii, reprezentați de Schopenhauer și Eduard von Hartmann, văd viața ca fiind plină de suferințe și neplăceri. Schopenhauer consideră că temelia lumii este o voință oarbă și nesatisfăcută, ceea ce duce la suferință continuă. Hartmann, însă, vede această suferință ca parte a unui scop cosmic, în care durerea lumii contribuie la eliberarea de suferință și la procesul de mântuire a lui Dumnezeu.

Steiner analizează aceste perspective, argumentând că strădania și dorințele în sine nu produc neapărat neplăcere, ci mai degrabă neîmplinirea lor. El susține că plăcerea este legată de speranța împlinirii dorințelor, iar neplăcerea apare atunci când aceste dorințe rămân nesatisfăcute.

Capitolul explorează în detaliu cum diferite concepții despre valoarea vieții influențează etica și comportamentul uman, evidențiind importanța perspectivelor individuale asupra plăcerii și suferinței în determinarea valorii vieții.

Aparent, dacă viața ar fi evaluată doar prin prisma plăcerii și a suferinței, atunci viața nu ar merita trăită, deoarece există mai multă suferință decât plăcere. Această viziune pesimistă, însă, este respinsă de autor, afirmând că viața are un scop mai profund decât simpla căutare a plăcerii. Conform lui Steiner, dorințele și nevoile noastre sunt esențiale pentru determinarea valorii vieții, iar plăcerea nu poate fi măsurată simplu în termeni absoluți, ci trebuie raportată la aceste dorințe și nevoi. Valoarea vieții și a plăcerii este determinată de capacitatea noastră de a depăși suferința și de a ne realiza dorințele într-un mod concret și direcționat.

REALITATEA LIBERTĂȚII

XIV. INDIVIDUALITATE ȘI SPECIE

Autorul explorează tensiunea dintre individualitate și apartenența la grupuri sociale și biologice. El subliniază că, deși oamenii sunt parte a unor grupuri (precum rasa, poporul, familia, sexul), aceste afilieri nu ar trebui să le limiteze libertatea individuală. Steiner argumentează că adevărata individualitate se manifestă atunci când o persoană se eliberează de caracteristicile speciei și acționează pe baza propriei intuiții și autodeterminări.

Steiner critică tendința de a judeca oamenii doar prin prisma caracteristicilor de specie și subliniază că fiecare individ este unic și trebuie înțeles ca atare. El evidențiază că, în special în cazul femeilor, rolurile și funcțiile sociale sunt adesea determinate de percepțiile generale asupra sexului, ceea ce le împiedică să se manifeste ca individualități libere. El susține că femeile ar trebui să aibă libertatea de a decide pentru ele însele, fără a fi constrânse de așteptările societale.

Valorile și acțiunile etice autentice provin din intuițiile individuale și adevărata viață morală a omenirii se bazează pe libertatea și creativitatea individuală, nu pe conformitatea la legile speciei sau ale autorităților sociale.

ULTIMELE PROBLEME

CONSECINȚELE MONISMULUI

Rudolf Steiner explorează monismul și impactul său asupra percepției umane și a gândirii. El argumentează că monismul își fundamentează principiile în experiența umană și refuză să caute explicații în afara lumii experienței percepute. Pentru monism, unitatea este stabilită de gândirea observațională, integrând atât percepțiile obiective cât și subiective într-o realitate coerentă. Astfel, gândirea devine mijlocul prin care individul se conectează la realitățile fizice și spirituale ale lumii.

Steiner subliniază că individul nu este separat de cosmos, ci este o parte integrantă a acestuia, cu toate că percepția poate crea iluzia separării. El argumentează că doar prin gândirea intuitivă omul poate realiza existența sa ca parte organică a universului, eliminând astfel aparențele percepției. Gândirea devine instrumentul prin care se dezvăluie realitatea ca o unitate închegată, care include atât percepția obiectivă cât și conținutul subiectiv al personalității.

În contrast cu dualismul, care caută o realitate transcendentă dincolo de lumea percepută, monismul susține că realitatea totală poate fi găsită doar în interiorul experienței umane. Steiner respinge ideea unei metafizici abstracte și a unei lumi de dincolo, argumentând că toate ideile și conceptele derivă din experiența gândirii și percepției. Astfel, el subliniază că gândirea umană, în înțelegerea sa de sine, nu necesită căutarea unei realități superioare sau a unui sens exterior, deoarece tot ceea ce este esențial poate fi găsit în experiența imediată a individului.

Monismul propus de Steiner promovează o viziune în care indivizii umani sunt conectați prin gândire la o realitate comună și universală, eliminând astfel dualismul și căutarea unei realități externe.

PRIMUL APENDICE

(Adaos la noua ediție 1918)

Autorul adaugă o clarificare în fața obiecțiilor primite de la filosofi imediat după publicarea cărții. El recunoaște că unii cititori pot considera lămuririle sale abstracte și irelevante, dar susține că ele sunt esențiale pentru clarificarea problemei centrale a cărții, ce explorează natura ființei umane și relația acesteia cu lumea. Steiner distinge între dificultățile create de filosofi și aspectele reale ale gândirii umane pe care cartea sa le explorează.

El abordează problema influenței vieții sufletești a unui individ asupra vieții sufletești a altuia, susținând că aceasta nu poate fi înțeleasă prin simpla percepție senzorială, ci necesită o gândire activă și o înțelegere profundă. Steiner respinge ideile că percepțiile noastre sunt doar reprezentări ale unei lumi externe, afirmând că prin gândirea activă putem ajunge la o înțelegere reală a relațiilor interumane și a lumii.

Autorul critică și respinge categorisirile simpliste ale teoriei cunoașterii, cum ar fi realismul naiv, idealismul transcendental și realismul transcendental, argumentând că acestea nu sunt suficiente pentru a explica realitatea complexă a vieții interumane și a cunoașterii spirituale. Steiner propune un "monism al gândirii", susținând că înțelegerea profundă a lumii și a relațiilor interumane necesită o abordare holistică și nu se poate reduce la simpliste construcții filosofice.

Apendicele este o apărare a abordării lui Steiner în fața criticilor filosofice, subliniind necesitatea unei gândiri spirituale și profunde pentru a înțelege ființa umană și locul său în univers.

[johnny-em]

A fost odată o femeie - de prin bloguri adunate

Sursă: A fost odată o femeie – de prin bloguri adunate – Cronopedia Sursă: A fost odată o femeie – Gânduri libere A fost odată o femeie A fost odată o femeie… O femeie puternică, așa cum sunt toate femeile. O femeie care a trecut prin multe suferințe, traume, neiubiri, drame, o femeie care nu a avut de ales decât să devină puternică. O femeie care a dus în spate toate suferințele ei și ale…

[alexsavescu]

Calendarul zilei - Sfântul Sfințit Mucenic Dorotei, episcopul Tirului

Pe 5 iunie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Sfințit Mucenic Dorotei, episcopul Tirului. Sfântul Dorotei a trăit în secolul al IV-lea și este cunoscut pentru învățătura sa profundă și pentru conducerea plină de înțelepciune a comunității creștine din Tir. El a îndurat persecuții și suferințe pentru credința sa, mărturisindu-l pe Hristos cu tărie. Sfântul Dorotei este cinstit pentru…

[filmchillnet]

Exhuma După ce a urmărit originea unei suferințe supranaturale tulburătoare până la mormântul ancestral al unei familii bogate, o echipă de experți în paranormală mută rămășițele – și descoperă curând ce se întâmplă cu cei care îndrăznesc să încurce cu mormântul greșit. https://filmchill.net/movies/exhuma/?feed_id=2805

[radioclasic]

Ziua Deținuților Politic Anticomuniști a fost marcată duminică la Făgăraș

Duminică dimineața, într-un moment plin de emoție și recunoștință, comunitatea din Făgăraș s-a reunit pentru a comemora “Ziua Deținuților Politic Anticomuniști”, conform legii nr. 247/2011. Această zi, marcată anual pe 9 martie, este dedicată memoriei tuturor celor care au îndurat suferințe în închisorile comuniste, familiilor acestora, precum și tuturor victimelor abuzurilor sistemului totalitar…

[rosesformyheart]

💔❤️‍🩹❤️

Peste ani când vom fi bine și fiecare e vindecat de suferințe, vreau să vin în lume după tine să ți spun că te iubesc. Să stam îmbrățișați pe plaja la răsărit, să ascultăm valurile și să ți șoptesc asta la ureche. Să-ți simt mirosul pielii, de care nu mă mai satur, iar tu să mi spui ca m ai așteptat să mi gasesc calea spre tine ca să fim împreună pentru totdeauna.

Te iubesc.

[paginadepsihologie]

Corpul încearcă adesea să ne vorbească, să ne spună o poveste: propria poveste, uitată de noi. În străfundurile lui, el păstrează amintirea unor suferințe și traume din copilăria timpurie, din viața intrauterină, uneori chiar din istoria părinților și a strămoșilor. Imprimate în mușchi, țesuturi și în carne, aceste dureri răsună în organism și ies la suprafață de-a lungul vieții.

Descoperă 🔗 https://buff.ly/3SjH9S1

[dininimapentrumine]

Se merită!

Dacă îți spune cineva că viața trebuie să-ți fie numai flori și veselie, nu-l crede, Biblia ne arată altceva, chiar dacă stai aproape de Domnul, viața e o luptă crâncenă, și uneori sunt răni adânci și grele, dar cu toate rănile și suferințe care pot apărea, finalul acestui război este grandios! Cerul te așteaptă, iar acolo în cer nu va mai fi lacrimă, nici necaz, ci doar bucurie, pace și lumină!…

[un-suflet-anonim]

Nu-ți mai pot fi salvator,

Nu-ți mai pot fi erou,

Nu-ți mai pot bate-n piept iar

Nu-ți mai pot fi pansament în zadar

Luptele se duc în doi, nu de unul singur

Și numai eu să car și să îndur

dureri, lacrimi și suferințe,

căințe și penitențe.

În timp ce tu-mi joci sufletu-n picioare,

Rece, nemiloasă și nepăsătoare

de tot ceea ce ți-am oferit,

de toată iubirea ce ți-am împletit

adânc în ființa ta, și ți-am pulsat prin vene

Iubire în loc de venin,

Fericire în loc de chin.

Nu-ți mai pot fi salvator,

Nu-ți mai pot fi erou,

Iubirii tale egoiste, nu-i mai pot fi nici măcar ecou.

@un-suflet-anonim

[vointadivina]

V2.84 Luisa continuă să se simtă în contradicție între nevoile Dreptății și de a fi victimă, fără a putea împiedica pedepsele (21 octombrie 1899)

V2.84 Luisa continuă să se simtă în contradicție între nevoile Dreptății și de a fi victimă, fără a putea împiedica pedepsele (21 octombrie 1899)

            După ce am petrecut zile foarte amare de lipsă, mă simțeam obosită și fără forțe, deși mi-am oferit acele suferințe spunând: „Doamne, Tu știi cât mă costă să stau fără Tine, dar mă resemnez Voinței Tale Sfinte, oferind această durere foarte amară, prin care să-Ți demonstrez iubirea mea și ca să Te calmezi. Aceste plictiseli, tulburări, slăbiciuni, răceli pe care le simt, intenționez…

[mixandra14]

Preferi să ai mult, ori atât cât îți trebuie?

Cel ce are mult în stăpânire dorește și mai mult, iar acesta este dovada că încă nu are destul.

"Numai că nu are multe în stăpânire cel care pur și simplu nu suferă de frig, nu e flămând, nu e însetat." Nu este niciodată puțin ceea ce e deajuns și nu e niciodată mult ceea ce nu e de ajuns.

să ai veșnic ca unitate de măsură dorințele firești: te va costa puțin ori chiar nimic să ți le împlinești; ai numai grijă să nu confunzi viciile cu dorințele.

tot ce ne trebuie pentru a trăi este gata și la îndemână; ne costă însă multe chinuri și suferințe să ne satisfacem dorințele.