#silvicultură

[jurnaldeoltenia]

Nicolae Giugea : Susțin un amendament prin care cerem suplimentarea bugetului pentru acordarea despăgubirilor pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Nicolae Giugea : Susțin un amendament prin care cerem suplimentarea bugetului pentru acordarea despăgubirilor pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Parlamentul a început, luni, dezbaterea proiectului bugetului de stat şi bugetul proiectului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023. Proiectele vor fi dezbătute mai întâi în comisiile de specialitate, iar joi se va da votul final pe cele două acte normative în plenul Parlamentului, potrivit calendarului stabilit de Birourile permanente reunite. Luni de la ora 15,00 şi marţi, până la…

[romanasuloriginal]

Guvernul României propune modificări sem... #Romania https://romanasul.ro/modificari-in-sistemul-de-asigurari-sociale-de-sanatate-noi-categorii-de-venituri-supuse-cass/?feed_id=812&_unique_id=657a5e66eee8e

[bartholomaus]

Ştiați că la comunitățile săseşti tradiționale din Transilvania erau 2 instituții dătătoare de reziliență și coeziune socială: biserica (includ aici şi vecinătățile) şi şcoala. După perioade de conflicte, saşii au restaurat / reconstruit clădirea bisericii şi a şcolii (adesea situate aproape una de cealaltă) chiar înainte de casele lor. Când erau obligatorii 7 clase, saşii au pus de la ei bani pentru încă 1-2 ani de şcoală pentru ca copii lor să fie pregătiți cum trebuie.¹ Asta apropos la zilele de azi, când investițiile în şcoală şi educație sunt comparate cu risipa de bani la cârciumă, chiar de către primul ministru al României! Tare, nu? Ia-o de aici, "punct culminant" dopă cca 100 de ani de evoluție… 🙂 ¹sursa: Dorner Béla, 1910 ---

Chestiunea pășunatului (în pădure) și o sugestie genială

Europa în secolele 18 și 19 era în plină tranziție: explozia demografică egal mulți oameni. Mulți oameni, orașe și industrie în dezvoltare egal necesitate mare de hrană și lemne. Practicile silvopastorale tradiționale nu aveau capacitatea să asigure aceste resurse. Mai exact, practicile tradiționale silvopastorale nu numai că nu erau eficiente dar distrugeau și ecosistemele de producție în cazul în care se intensificau.

Trebuia trecut deci de la tradiție la ceva eficient, modern, dictat și guvernat de cunoștiințe științifice inginerești și instituțiile aferente noi. Modernul era ceea ce vedem și azi: printre altele, trebuia separată pastoralismul de silvicultură. Oile, vacile, porcii și toate animalele domestice erbivore trebuiau scoase din pădure și pădurea trebuia administrată conform noilor cerințe sociale. Și conform noilor valori.

Trecerea de la tradițional la modern însă nu s-a făcut ușor. Peste tot tradiția rezista, comunitățile locale priveau modernul cu scepticism. În multe locuri în Europa instituțiile formale recurgeau la forță (pedepse) pentru a impune modul modern de utilizare a resurselor naturale esențiale. În zona săsească a Transilvaniei pe la mijlocul secolului al 19 era notat că circa 20 de mii de hectare de pădure încă erau pășunate și se recomanda eficientizarea separării pășunatului de pădure. În multe păduri din Zona Sighișoara (inclusiv în Saschiz, dar nu numai), azi încă putem vedea salcâmi, pini, larice și alte specii de arbori în aliniament, ca elemente ale moștenirii culturale din perioada „marii separări”: marginea de pădure era separată de pășune cu diferite specii de arbori. Și tot sașii din Transilvania erau printre primii care au adoptat silvicultura modernă. Există documente istorice despre activități de reâmăduriri prin plantare din secolul al 17-18-lea...dar să trecem la subiectul titlului.

În Ungaria, celebra revistă „Erdészeti Lapok" (un fel de Forestry files) publica multe articole pro și contra pășunatului în pădure în anii 1850-1920. Dezbaterile erau inclusiv scăpate de sub control, cu jigniri etc. În acest context apare articolul lui Antal Lonkay (1903), care după părerea mea este printre cele mai înțelepte moduri de argumentare pentru separarea pășunatului de pădure. Lonkay pledează pentru adoptarea metodelor științifice, pentru activități de educare a comunităților locale, pentru adoptarea metodelor participative și a exemplelor pozitive în vederea convingerii oamenilor să treacă la technologiile moderne și să aibă încredere în instituții, pentru evitarea agresiunii și a pedepselor, pentru aducerea arborilor presărați pe pășuni în vederea diversifocării producției și a creșterii calității pășunii pentru animale și asistarea comuităților locale. Realitatea este că toate acestea erau deja aplicate și documentate și la sașii din Transilvania și nu exclud că Lonkay s-a inspirat de la sași.

Avem deci nevoie de oameni înțelepți în silvicultură. Așa cum avem nevoie de oameni buni și în conservarea biodiversității și în fruntea tuturor instituțiilor. De ce? Pentru că azi, suntem în fața unui set de alte provocări și societatea -așa cum și cea de acum 100-150 de ani- este once again în fața schimbărilor. Aceste schimbări în fundamente sunt și valorice - așa cum erau și acum 150 e ani. Aceste schimbări nu se fac cu niște păcălici în fruntea societății, care în lipsa capacității de argumentare lucidă trec la amenințări, ci cu oameni înțelepți, empatici și integri care adună oaamenii și cresc încrederea acestora în instituții.

---------

Dacă doriți să vedeți utilizarea nesustenabilă a serviciilor ecosistemice, mergeți în orice moment din weekend în peisajul Hoia. Mașini peste mașini, că oamenii vor să ajungă cu mașina fix la locul de mititei, foc la margine de pădure sau chiar în pădure. Lemne de foc care provin din pădure. Această utilizare nesustenabilă este rezultatul, în esență, a două mari contexte:

- contextul cultural - programul cultural din capul omului legat de comportamentul în natură are multe componente defecte, care sunt incompatibile cu dinamicile ecosistemelor care oferă acele servicii pentru care omul merge acolo.

- context instituțional - lipsa unei griji la nivel instituțional față de natură și om. Nu există indicatoare clare, nu există reguli expuse la capul locului, nu există rangeri care să informeze în permanență vizitatorii și nu există personal care să se asigure că dacă regulile nu sunt respectate, oamenii vor contribui -prin amendă- la bugetul local, acel buget, care se va întoarce în menținerea peisajului Hoia, printre altele, în refacerea daunelor celor care nu respectă regulile.

Problema este că un grup de oameni impun forțat o anumită stare socio-culturală în Hoia spre neneorocul și dezamăgirea altora și în detrimentul naturii.

În mod firesc, ierarhiile implică faptul că mingea este la instituțiile formale.

[albacarolinatv]

Colocviul final al burselor Schweighofer, un eveniment științific de excepție

Colocviul final al burselor Schweighofer, un eveniment științific de excepție

Colocviul final al burselor Schweighofer, un eveniment științific de excepție

Ediția din acest an a burselor Schweighofer pentru studenții facultăților de silvicultură și industria lemnului a ajuns la final

În acest weekend, la Cluj-Napoca s-a desfășurat colocviul în care bursierii și-au prezentat rezultatele cercetărilor științifice din anul universitar 2017-2018

În noua și moderna clădire a…

[gradinagabico]

Asfac

Unicul biostimulator cu aplicare universală în agricultura, horticultură, viticultură și silvicultură. ASFAC-BCO-4 are o înfluență semnificativă asupra germinației semințelor și asupra proceselor fiziologice din plante conducând la creșterea vigorii și implicit la creșterea producției. Este utilizat ca biostimulator în agricultură, horticultură, viticultură, silvicultură și…

[edufinonline]

Ministrul Educaţiei şi Cercetării a încetat delegarea lui Ovidiu Badea în funcţia de director general al INCDS Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" - INCDS îl va avea în funcţia de director general interimar pe Ştefan Neagu, după ce ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie,

[jurnaldeoltenia]

Daniel Gheba: Ca parlamentar USR, voi vota împotriva tunului imobiliar din domeniul agricol şi piscicol pregătit de PSD şi PNL

Daniel Gheba: Ca parlamentar USR, voi vota împotriva tunului imobiliar din domeniul agricol şi piscicol pregătit de PSD şi PNL

“Ceea ce ne-a mai rămas din amenajările piscicole ale statului, falimentate, împuţinate şi mutilate constant în ultimii 30 de ani, împreună cu toate activele valoroase de care încă mai dispun, sunt la un pas de a fi privatizate în condiţii dubioase, în baza unei propuneri legislative iniţiate de parlamentarii PNL. Am solicitat astăzi, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie…

[news24hrou]

Acţiune de protest a Federaţiei Sindicatelor Silva prin care solicită elaborarea de legi pentru întărirea autorităţii personalului silvic Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva organizează marş, la intrarea Izvor a Camerei Deputaţilor, o acţiune de protest prin care solicită elaborarea de legi pentru întărirea autorităţii personalului silvic. La această adunare publică va fi adus un omagiu pentru cei cinci silvicultori care în ultimii ani şi-au dat viaţa pentru apărarea pădurii. https://ift.tt/2Og5kQB

[albacarolinatv]

Proiectul „Pădurea de Mâine" continuă cu plantarea a 10 hectare

Proiectul „Pădurea de Mâine” continuă cu plantarea a 10 hectare

Proiectul „Pădurea de Mâine” continuă cu plantarea a 10 hectare în Dumbrăvița, Brașov

Prima sesiune de plantare din acest an a proiectului „Pădurea de Mâine” a avut loc pe 14 aprilie 2018 la Dumbrăvița, Brașov

50.000 de puieți de gorun, frasin și paltin de munte

Au ajutat cca. 200 de voluntari

Inițiativa continuă eforturile de reîmpădurire ale primăriei

Pe 14 aprilie proiectul „Pădurea…

[smartseo4you]

În regiunea centrală, cele mai mari salarii sunt la Sibiu şi cele mai mici la Covasna

New Post has been published on https://reporterliber.ro/in-regiunea-centrala-cele-mai-mari-salarii-sunt-la-sibiu-si-cele-mai-mici-la-covasna/

În regiunea centrală, cele mai mari salarii sunt la Sibiu şi cele mai mici la Covasna

Sibienii continuă să fie cei mai bine plătiţi din Regiunea Centru, cu un câştig salarial mediu brut, în martie, de 5.335 de lei, la polul opus aflându-se cei din judeţul Covasna, cu 4.007 lei, potrivit unui raport prezentat marţi de Direcţia Regională de Statistică (DRS) Alba primit de Agerpres.ro.

Astfel, potrivit DRS, câştigul salarial mediu brut, calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în judeţele din regiune, a fost de 4.803 lei, în creştere faţă de februarie cu 0,7% şi cu 4,8% faţă de luna marte din anul anterior.

DRS anunţă : „Cel mai mare câştig mediu brut a fost înregistrat în judeţul Sibiu (5.335 lei), iar cel mai mic în Covasna (4.007 lei).”

În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu nominal net, acesta a fost de 2.932 de lei, mai mare cu 0,9% decât în luna anterioară şi cu 5,1% faţă de martie 2019.

Valoarea cea mai mare a câştigului salarial mediu net a fost de 3.253 de lei, înregistrată în judeţul Sibiu, iar cea mai mică în judeţul Covasna, de 2.432 de lei, informează Agerpres.ro.

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul anterior, câştigul salarial mediu net a înregistrat în martie creşteri în majoritatea judeţelor, respectiv în Sibiu cu 9,1%, în Harghita cu 8,7%, în Mureş cu 6%, în Alba cu 5,9%, iar în Braşov cu 2%. A scăzut în Covasna, cu 2,8%.

Efectivul de salariaţi înregistrat în Regiunea Centru la sfârşitul lunii martie a fost de 695.123 de persoane, din care 55,1% şi-au desfăşurat activitatea în cadrul serviciilor, 42,6% în industrie şi construcţii şi doar 2,3% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit.

[chiefwhispersturtle]

Originea mlaștinii de aici a fost documentată de dl. geolog Dr. Mihai Iacomir pe parcursul a 250 de ani la solicitarea OAR Brașov. OAR filiala Brașov a decis acum cca. 2 ani să facă o microzonare geotehnică pe cele 10 ha propuse pentru proiect deoarece se intenționa crearea unui concurs internațional de arhitectură pentru viitoarea Sală Polivalentă. Acea microzonare geotehnică urma să fie primită de participanții la concurs pentru a se stabili care zonă este propice construirii Sălii Polivalente. Faptul că s-a renunțat la concurs și se tot supralicitează cu stadion lângă, parc plus alte lucruri, ține de spectacolul pre-electoral.

Condiții geologice și pedo-climatice

Solul are o stratificație încrucișată – nisip și argilă, sus versanții din jur sunt formați din conglomerate, jos există un golf care se alimentează cu apă prin principiul vaselor comunicante, iar apa are caracter ascensionar. În golful de jos țâșnește apa și se formează bălțile. Interesant că și construcția sălii polivalente a urmărit să ridice nivelul cu câțiva metri de la cota actuală printr-un deal artificial pentru a opri caracterul ascensionar al apei. Deci, cumva proiectanții sunt conștienți de problemă. Deal artificial care costă, plus piloți forați de minim 15 m și alte soluții tehnice scumpe necesare construirii pe teren mlăștinos.

Hărțile

Mlaștina de la Șprenghi în reprezentări cartografice pe parcursul a două secole și jumătate:

1. Harta iosefină cca. 1769. Se poate distinge și reprezentarea pârâului Șprenghi care curge spre Nord. Apar în dreapta sa Str. Lungă și de Mijloc.

2. Fragment din Harta Brașovului din 1887. Balta se numește chiar “izvorul Șprenghiului”, continuat cu “pârâul Șprenghi” care se unește cu altul dinspre aliniamentul Str. Cristianului de astăzi, numit ”Pârâul Bureților”. Pârâul continua spre Spurcata ca și astăzi, deosebirea e că în anul de grație 2020 pârâul este în mare parte e acoperit și “îmbunătățit” cu un mix fecaloid ce iese la suprafață la Avantgarden.

Se observă în zonă trei mici rafinării, o fabrică de țiglă, Poligonul cazărmii de Artilerie, Dealul Pisicii, Dealul Șprenghi și cariera. În acei ani Brașovul avea nu mai puțin de 6 rafinării, mai multe decât Ploieștiul care a recuperat rapid spre 1900. Tot din acei ani avem și o carte poștală colorizată care surprinde zona foarte detaliat, inclusiv ”petroleum fabrik” din harta din anul 1887.

3. O hartă topografică din 1957 în care se vede foarte bine balta, cariera, sunt reprezentate cotele de nivel, drumurile, calea ferată. Toate hărțile de față relevă același lucru pe firul cronologic a 250 de ani de istorie locală: un teren mlăștinos, impropriu construirii unor mari edificii sau agriculturii. De fapt, în interbelic orașul s-a tot extins și balta fiind un teren nepotrivit pentru agricultură (aici nu puteau face orezării din cauza climei) sau construcției, a devenit groapa de gunoi a orașului.

De la GROAPA DE GUNOI  a orașului, la STADION MUNICIPAL. Istoria unui eșec cu repetiție

This slideshow requires JavaScript.

În interbelic mlaștina de la Șprenghi devine treptat groapa de gunoi a orașului, după ce apele ajung și la adâncimi de 2-3 metri, datorită calității terenului din zonă, ce nu se preta nici agriculturii, nici construcțiilor.

Cariera de la Șprenghi și Groapa de Gunoi a orașului în anul 1965

Avem în foto de mai sus o imagine aeriană(fragment) din 1965. Pe lângă cariera de la Dealul Șprenghi, apare în prelungire groapa de gunoi și nu luciul de apă așa cum fusese până de curând.

Macheta Complexului Sportiv Orășenesc Brașov

  După numai câțiva ani, regimul comunist decide să construiască acolo un COMPLEX SPORTIV ORĂȘENESC, așa cum se vede macheta din foto alăturat. O parte din el rămâne pentru totdeauna la stadiu de machetă. Dar totuși, stadionul s-a înaugurat în 1969, construcţia sa înglobând multă muncă patriotică a cetăţenilor. Avea o capacitate de 28.000 locuri pe gradene. A găzduit câteva meciuri memorabile, amicalele România – Israel şi România – SUA, finala Cupei României dintre Steaua şi Dinamo din 1989 (prima finală de cupă jucată în afara Bucureştiului). Aici şi-a disputat FCM/ FC Braşov meciurile la sfârşitul anilor ‘80 şi începutul anilor ‘90. Prin anii ‘70 aici juca divizionara C CSU Braşov. Pe la începuturi, s-au ţinut şi niște concursuri de atletism. Tot pe acest stadion s-au organizat concerte rock (Iris, Holograf, Compact, Grup 74), precum şi spectacole ale Cenaclului Flacăra. La 23 august sau 1 Mai, aveau loc uneori manifestări omagiale. În primăvara lui 1989 pe Stadionul Municipal a avut loc un mare miting cu participarea oamenilor muncii din oraş, prin care s-a marcat finalizarea achitării datoriilor externe ale României. Gazonul era bine întreţinut (într-o perioadă se ocupa de el îngrijitorul care era şi pe Tineretului), dar din cauza pânzei freatice aflată foarte aproape de suprafaţă, în cazul unei ploi, apa se drena foarte greu.

Municipalul a fost dărâmat între 2006 și 2008 cu promisiunea fermă a municipalității că se va construi o mai mare arenă în locul său.

  Balta din 2012. Posibile proiecte și proiectul faraonic al municipalității

  This slideshow requires JavaScript.

Între anii 2008 și 2012, s-a adunat pe amplasamentul fostului Stadion Municipal balta fotografiată în toată splendoarea sa de către conferențiar Dr. Ionescu Dan în 2012, profesor al Facultății de Silvicultură. Dl. profesor propune în locul unei costisitoare Săli Polivalente care poate fi construită în alte locații fără probleme pe bani mai puțini – un PARC TEMATIC, EDUCATIV ȘI SPORTIV pe amplasamentul fostului Stadion Municipal. Acest parc ar avea și zone de sălbăticie, cu lăculețe, pădurici, fiind foarte benefic în sfera educativă. S-ar putea preda inclusiv ore de științe ale naturii și biologie acolo, ar îmbina cunoașterea mediului cu joaca și sportul, relaxarea și alte activități. Aerul curat și vegetația care filtrează noxele și praful ar avea efecte benefice clare. În loc să aruncăm milioane de euro în mlaștină, am putea s-o exploatăm inteligent în interesul brașovenilor, mai ales că Municipalitatea dispune de alte terenuri propice Polivalentei în alte părți.

După 2012 au fost aruncate în mlaștina Municipalului sute de tone de moloz aduse de pe toate platformele industriale.

Polivalenta promisă în campania din 2016 are o valoare oscilantă intre 20 și 60 milioane de euro, depinde de momentul la care ne raportăm în care proiectul a fost scos de la naftalină. Ultimul link ar fi acesta. Acum două zile am aflat că a obținut și autorizație de construire.

  Date geologice și documentare istorică obținute via geolog Dr. Mihai Iacomir. Date sportive: Adrian Aliman. Surse foto: arhitect Gruia Hilohi, colecționar cărți poștale dl. Vass, conferențiar dr. Dan Ionescu.

    Mlaștina de la Sala Polivalentă. Între istorie și eșec previzibil Originea mlaștinii de aici a fost documentată de dl. geolog Dr. Mihai Iacomir pe parcursul a 250 de ani la solicitarea OAR Brașov.

[edufinonline]

Ministrul Educaţiei şi Cercetării a încetat delegarea lui Ovidiu Badea în funcţia de director general al INCDS Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" - INCDS îl va avea în funcţia de director general interimar pe Ştefan Neagu, după ce ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie,

[jurnaldeoltenia]

Daniel Gheba : Agricultura românească, încotro?

Daniel Gheba : Agricultura românească, încotro?

Săptămâna aceasta, în Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice de la Camera Deputaţilor a fost dezbătut proiectul de modificare a Codului Civil cu privire la arendă. Iniţiativa a trecut de Senat cu stabilirea unei perioade de minim 7 ani pentru derularea acestor contracte şi obligativitatea moştenitorilor şi a cumpărătorilor de a prelua contractul. Mă opun…

[gradinagabico]

Asfac

Unicul biostimulator cu aplicare universală în agricultura, horticultură, viticultură și silvicultură.

ASFAC-BCO-4 are o înfluență semnificativă asupra germinației semințelor și asupra proceselor fiziologice din plante conducând la creșterea vigorii și implicit la creșterea producției.

Este utilizat ca biostimulator în agricultură, horticultură, viticultură, silvicultură și floricultură.

În agric…

[news24hrou]

Silvicultorii pichetează Parlamentul

Membrii Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva pichetează, marţi, sediul Camerei Deputaţilor, nemulţumiţi de proiectul de lege privind modificarea legii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere.

Sindicaliştii din silvicultură solicită plenului Camerei Deputaţilor şi Comisiei pentru agricultură respingerea proiectului de lege nr. 9/2019 de modificare şi completare a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, “prin care se urmăreşte legiferarea împroprietăririi fără drept cu terenuri agricole sau forestiere a formelor asociative ale comunităţilor din fostele regiuni grănicereşti, respectiv împroprietărirea fără drept cu terenuri forestiere în suprafaţă de până la 30 de hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, a unităţilor de cult care au deţinut în folosinţă sau administrare şi nu în proprietate astfel de suprafeţe”, potrivit comunicatului transmis de Federaţia Silva agenției Agerpres.

Totodată, Federaţia Silva solicită Parlamentului României înfiinţarea unei comisii pentru cercetarea retrocedărilor abuzive de păduri şi luarea de măsuri pentru stoparea retrocedărilor ilegale de păduri.

Celelalte solicitări ale sindicaliştilor din silvicultură către parlamentari sunt: respingerea propunerii legislative nr. 16/2019 prin care drumurile forestiere, lucrările de corectare a torenţilor şi terenurile forestiere aferente acestora, care deservesc fondul forestier proprietate publică a statului, sunt trecute cu titlu gratuit din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora; respingerea propunerii legislative nr. 482/2018 pentru aprobarea O.U.G nr. 56/2018 de completare a Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, prin care se urmăreşte transformarea unor regii în societăţi pe acţiuni; asigurarea unei protecţii reale a personalului silvic cu atribuţii de pază a pădurilor, asigurarea unei salarizări corespunzătoare pentru personalul silvic şi introducerea unor activităţi din silvicultură în categoria condiţiilor speciale de muncă.

https://ift.tt/2xQi8pX https://ift.tt/2YnaSLQ