Tumgik
#precreştin
johnny-em · 5 months
Text
Floriile- semnificație și obiceiuri
Sursă: Floriile- semnificație și obiceiuri – forum tradiţii – Cronopedia La prăznuirea intrării Mântuitorului în Ierusalim, de Florii, una din marile sărbători ortodoxe, se realizează un melanj reuşit între elementele creştine şi precreştine, rezultând un set de tradiţii şi obiceiuri deosebit de interesante. Sărbătoarea intrării lui Iisus în Ierusalim a fost suprapusă peste o sărbătoare păgână,…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
bmhasdeu · 4 years
Text
Tradiții și obiceiuri de primăvară
Tradiții și obiceiuri de primăvară
        ”Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”. Alecu Russo  Anotimpul primăvara, anotimpul renaşterii, este bogat în obiceiuri populare străvechi, uneori contopite cu tradiţia creştină, alteori dăinuind izolate, cu toate ciudăţeniile lor precreştine, pe care azi ne este greu să le mai luăm în serios, dar pe care cei din vechime le credeau şi le respectau cu stricteţe…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
news24hrou · 7 years
Photo
Tumblr media
Sfântul Andrei, creştinătorul neamului românesc! Noaptea din ajunul sărbătorii, asociată cu apariţia strigoilor, farmece şi ghicirea ursitului: Ce e INTERZIS mâine Credincioşii îl prăznuiesc joi pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, el fiind numit "Cel dintâi chemat", întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Ziua de 30 noiembrie este, totodată, sărbătoare bisericească naţională. Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri precreştine, precum apariţia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului şi a vremii. http://ift.tt/2nePx8Q
0 notes
rudyroth79 · 7 years
Text
Joi, 13 aprilie 2017, începând cu ora 18.00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc vernisajul expoziţiei de grafică ”Folk Ink” de Rada Niţă, curatoriată de Andreea Pocol.
„Expoziția Folk Ink prezintă o serie de gravuri realizate de artista Rada Niță în tehnicile acvaforte, acvatină și ac rece, între anii 2011–2017, cele mai recente constituind parțial și subiectul tezei sale de doctorat. Lumea care ia ființă pe suprafața gravurilor sale reunește elemente culturale și decorative specifice atât pentru folclorul românesc și cel slav, pătrunse de credințe îndeosebi precreştine, cât și pentru manuscrisele iluminate și arhitectura gotică a burgurilor medievale. Acest univers personal este populat cu făpturi fantastice construite pornind de la personaje cunoscute din folclorul românesc și slav, dar cărora li se țese din fusul Radei o altă poveste, primind noi însușiri definitorii și desfășurându-și existența într-un cadru diferit de cel cunoscut. Originalitatea operelor constă tocmai în această îmbinare metaforică fără precedent a două culturi aflate la poli opuși, dar care se completează armonios în lumea fantastică a artistei, oferind un spațiu propice nașterii unui bestiar subiectiv, personal, unic. O parte dintre aceste făpturi fantastice sunt realizate în chip de demoni precum Zmeul, Dragonul cu două cozi, Omul Nopţii, Centaurul sau Tulnicarul cu mască folclorică. O parte dintre aceștia apar însă sub forma unor reprezentări feminine, cum ar fi Sânzienele, Marțolea, Pâca (Divinitatea Tutunului), ţăranca îmblânzitoare de zmei sau Știma Apei care ademenește oamenii la înec. Nelipsite sunt, de asemenea, personaje acvatice în chip de sirene zburătoare sau pești care duc în spinare catedrale gotice. Demonii Radei au comportamente umanizate, fiind surprinși în ipostaze ghidușe, inocente, melancolice, blânde sau exaltate. Multe dintre chipuri prezintă valențe umoristice, dar, desigur, ele își pot manifesta și caracterul malefic în anumite situații. Cu toții însă sunt preocupați de viața cetății şi, în călătoria lor întreprinsă prin spațiul central-european, tranzitează lumi metaforice în căutarea menirii lor și, de asemenea, a umanităţii lor. Artista ne invită să pășim pe tărâmul numai ea de ea cunoscut și să ne împrietenim cu făpturile sale fantastice, care cu siguranță ne vor călăuzi în a visa la propria noastră lume imaginară.” – Andreea Pocol, curator.
Rada Niță, născută în 1989 la Cluj-Napoca, a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Plastice, secţia Grafică, cu licenţă în 2011, masterat în 2013 şi doctorat în 2017 (cu teza Gravura intaglio contemporană în ţările slave. Ipostaze ale fantasticului). Burse de studiu şi stagii de practică la Academia de Artă şi Design din Wrocław (Polonia) şi la Universitatea ”Sf. Chiril şi Metodiu” din Veliko Tărnovo (Bulgaria). Participări la expoziţii colective în Belgia, Polonia, Rusia, Bulgaria, Italia, Portugalia, România, Cehia, Serbia şi Lituania.
#gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */
Rada Niță, ”Zmeu”, ex-libris Tudor Pamfile, acvaforte, 2012
Rada Niță, ”Procesiune”, acvaforte, ac rece, 2015. Sursa: IRCCU Veneția
Expoziţia va putea fi vizitată până pe data de 28 aprilie 2017, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia din Cannaregio 2215 – 30121 Venezia, de marţi până vineri în intervalul orar 16.00–19.00 şi de sâmbătă până duminică în intervalele 10.00–12.00 şi 16.00–19.00. Intrarea este liberă.
Știri: Expoziţia de grafică ”Folk Ink” de Rada Niţă în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia Joi, 13 aprilie 2017, începând cu ora 18.00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia…
0 notes