#platou fructe

[juicycrabbucharest]

Festin din Fructe de Mare !

☀️ Bucura-te de savoarea si aroma autentica a platoului Grill cu influente mediteraneene !

Fiecare platou este pregatit  cu cele mai proaspete ingrediente , cum ar fi scoicile , crevetii , pestele si fructele de mare , toate parfumate cu aroma usturoiului și verdeața proaspata .

Comandă / Rezervă acum !

📲 0743900400

[mihaipop33]

Tartă cu mere

Ingrediente:

2 pahare de măsurat* cu făină de grâu

5 ouă de găină

2 pahare de măsurat* cu zahăr

2 g sare

5 mere acre

25 g unt.

(pahar de măsurat de 160 ml din setul de accesorii al multicookerului)

Pentru decor:

20 g zahăr pudră

1 pachet de marțipan colorat pentru decorare

câteva bucăți de fructe de pădure proaspete

frunze de mentă.

<<<<<<Descarca intreaga carte de retete pe gratis>>>>

Mod de preparare:

Se unge interiorul vasului de gătit cu unt.

Se bat cu mixerul ouăle, zahărul şi sarea într-o masă spumoasă consistentă.

Se adaugă făina și se amestecă în continuare cu mixerul.

Se taie merele în 4 bucăți, se scot sâmburii.

Se taie feliile de mere în segmente mici.

Se adaugă merele în aluatul pregătit și se amestecă ușor.

Se toarnă aluatul în vasul de gătit, se netezește suprafața.

Se prepară în modul BAKE/COACERE, timpul de preparare 45 minute, presiunea 0.

După semnalul sonor, care indică terminarea procesului de gătit, se scoate tarta și se întoarce pe partea cealaltă pentru a se coace uniform. Se alege modul BAKE/COACERE, timpul de preparare 20 minute, presiunea 0. După semnalul sonor, se lasă timp de 3-5 minute tarta în vasul de gătit.

Se pune tarta cu mere pe platou ca să se răcească.

Se întinde marțipanul pe foaia de copt la o grosime de 1-2 cm, iar cu forme se taie inimi multicolore.

Se apasă formele de inimioare ușor în jos astfel încât acestea să se fixeze bine în aluat.

Se decorează tarta cu fructe de pădure proaspete și frunze de mentă, apoi se presară zahăr pudră.

Tarta se taie în porții și se servește rece cu ceai sau cafea

........................Continua sa citesti intreaga carte.....................................

[jurnaldedieta]

29 ianuarie, ora 19:00: platou cu fructe (portocala si banana) + seminte si nuci + cafea

A fost o zi lunga, friguroasa si urata pentru mine si chiar m-am chinuit sa nu “ciugulesc” aiurea pe parcursul ei. Am realizat ca as fi mancat de nervi, dintr-o obisnuita proasta - si nu de foame, asa ca m-am convins singura, frumos si cu calm, ca mai pot astepta pana la 19:00, sa ma rasfat cu o gustare sanatoasa si care sper sa-mi redea energia si zambetul. 

De maine incepe o noua etapa pentru mine, care va necesita control si rabdare: mai exact, planuiesc sa ma cantaresc maine dimineata, dupa care sa stau departe de cantar o saptamana, ca sa-mi pot evalua obiectiv progresul si sa nu mai stau cu stress. Daca programul si energia sunt de partea mea, voi incepe sa fac si abdomene de maine. Daca nu reusesc, voi incerca sa le introduc in rutina mea zilnica pana cel tarziu miercuri. Nu vreau nici sa ma fortez foarte mult dintr-o data, pentru ca apoi extenuarea mea generala va deveni prima mea scuza sa am “scapari” de la Dieta Minune - si nu vreau.

Spor tuturor!

[neurodesign-blog1]

O săptămană printre măslini

După o călătorie cu avionul destul de anevoioasă mai mult datorită orarului criminal si nației pestrițe cu care ești nevoit să călătorești, ajung la Roma. După ce aștept peste o ora, căci era prea devreme pentru autobuze să vină să ridice ciudații care se scoală la ora 3 noaptea pentru un zbor de mai puțin de două ore, și după ce-mi pierd iremediabil sticla de apa cumpărată cu 2euro de la cafeneaua -abia dezmeticită si ea, ...apare autobuzul pentru oraș.

Ajung la Termini. Repede repede un capucino cu un “Cornetto alla crema”! E atât de bun încât perspectiva asupra zilei care începe se schimbă rapid! ITALIA. Dau o tură prin preajmă. Observ că locul cool unde mi-am băut capucino-ul, face parte dintr-o chestie mai mare, cu mai multe spații de servire, în genul Eataly. ... Se chemă „Il mercato”. Pe lângă cei care pregătesc sandwich-uri cu diverse brânzeturi, observ o mică brutărie care servește Porchetta, așadar comand repede o foccacia cu porchetta ca să mă tina tot drumul. E bună și are cantitatea așteptată de finocchio și usturoi. (sunt neiertător în aceasta privință, si i-as elimina din servicii pe cei care fac sau vând acea ruladă de porc fără gust si pe care o numesc Porchetta.) Călătoria cu trenul e destul de scurtă pentru că-mi fac de lucru cu email-uri, citesc și ascult radioul în caști. Ajung în gară unde mă aștepta Mino. După câteva schimburi de complimente și mulțumiri, luăm mașina. Prima data mergem să ne cumpăram niște mănuși, apoi deoarece era momentul, ne oprim la o sopresatta si finochiona. Ca sa alunece, “-Un Chinotto cu portocala pentru mine și o bere Moretti roșie pentru Mino, prego”. Ne facem curaj și plecăm pâna la hotel să mă schimb și ... la treabă.

În grădină totul e amorțit, si lumina, puțin gălbuie, si temperatura, dar parca și toamna cu totul. Fac cunoștință cu ceilalți pieptănători de măslini. Sunt rude și vecini de ai lui Mino... vreo 4, 5 nu știu exact și le uit numele aproape instant. Așa sunt eu. Rețin figurile însa numele se lipesc foarte greu. Mai puțin unul, pe Cezare (probabil datorită istoriei)! Are ochelari de „geek” și începem repede o conversație despre o pasiune comună. Mountain Bike-ul. Restul zilei din care nu mai rămăsese foarte mult, se consumă repede și plec la hotel să mă pregătesc pentru cina oferita în “cinstea mea” de Nicoleta, deși știu clar, ca defapt e în cinstea Alexandrei. Ea fiind persoana care cu câteva luni înainte a intrat în gratiile Nicoletei, care acum are bunăvoința și generozitatea de a ma invita, împreuna cu Gigi, Mino, Donatella și alți încă 4 prieteni la o cina de toamna în bucătăria splendidei ei case.

Ajungem pe rând și ca de obicei ne îmbrățișăm cu toții, apoi în jurul unor platouașe cu gustări și cu paharele de șampanie în mana ne facem “update-urile”. Atmosfera joviala ne pregătește pentru deplasarea în bucătărie! Am mai fost la cina la Nicoleta dar am mâncat în salon. Trebuie să spun că aranjamentul din bucătărie e mult mai cordial si mai cald... O masa aranjata splendid în perfectă armonie cu restul bucătărie la limita rusticului cu modernul! Sunt așezat fără niciun merit în capul mesei și mă conformez ca să nu creez valuri... Nicoleta însăși ne servește cu “Tortellini al brodo”, niște minuscule opere de artă umplute cu carne de vita absolut delicioase îmbătate în sucul propriu, adică supa în care a fiert pentru multe ore, carnea din umplutură. Mă gândesc repede la discursul lui Massimo Bottura vis-a-vis de tortellini și cantitatea lor. Ar fi un omagiu dacă am fi mincat doar 8, dar cind primesti peste 40, te simți în vârful barocului culinar al pastelor făcute în casă! Asa cred ca ne-a făcut să ne simtim Nicoleta în acea seară, 12 regi ai tortellinilor în supa. 12 apostoli ai barocului pastelor. A urmat apoi unul din acele feluri de mâncare pe care mulți gurmanzi ai “confort food-ului” l-ar alege ca ultima masă înainte de sfârșitul lumii: Bollito Toscano cu sos verde „cime di rappa”, cartofi la cuptor și maioneză “marca Alby” (care are o culoare incredibilă, un galben verzui electric, precum al mingilor de tenis de câmp, datorită uleiului nou de măsline). Primim pe rând un asortiment de cărnuri fierte lent într-o supă îmbogățită cu legume, dafin și piper: puțina limbă, puțin cotlet, puțină ceafă... Toate se topesc împreună cu sosurile și cartofii cu rozmarin într-un “lied” al toamnei dulci, în care doar culoarea frunzelor trădează vara îndărătnică. Împletite cu discuți în grupuri a câte 3, o sorbitură de vin roșu, apoi râsetele la o glumă spusă în gura mare, bucatele și timpul se scurg fiecare la locul lor eliberând masa pentru desertul pe care l-a pregătit Gigi. “Dolce di Pane”! Un fel de budincă aromatizată cu un sirop particular și fructe confiate. Aflu de la însuși Gigi că are și Courvoisier. Bineînțeles că nu se termină aici... Apare și înghețata (fistic, ciocolată neagră, alune, vanilie) dar și cafeaua. Tipică pentru o cină târzie, doar în Italia. Ne mutăm iarăși în living pe canapele pentru un digestiv și încet, încet în depănările diferitelor povești ale fiecăruia, lumea se pregătește de plecare și cu îmbrățișări și mulțumiri repetate, ne retragem fiecare acasă spre propriul pat pentru a ne încarcă bateriile telefoanelor și pe cele proprii.

Duminica trece repede cu o tura la „Il Tripaio” pentru un sandwich cu „Lampredotto” (care, se merita precizat, este o partea mai musculoasa din stomacul vitei, fiartă într-o supă cu legume si plante aromate), apoi pe o vreme mohorâta, mergem să ne reparam la niște băi Romane... defapt chiar Etrusce. Ne bălăcim și ne relaxăm până seara, apoi ne întoarcem în oraș unde ne întâlnim cu gașca de prieteni și mergem la L'Argania, trattoria lui „Il Toppo”, personaj pe care l-am cunoscut cu ani în urmă când am început să vin pe aici. De câțiva ani, fiul lui are grijă de loc, căci „bătrânul” s-a retras și privește totul de acolo de sus... Era mare figura, și de fiecare dată se povestește la masă despre el! În special Mario -”Il Geometra”, are povești interminabile cu el. Era un Personaj, iar locul are încă amprenta lui! Se mănâncă întotdeauna bine. Cârnați adevărați, Coniglio in porchetta, Bacala e cecci, ouă cu trufe, porcini, Fegatelli, ce mai, tot tacâmul! Vinul roșu curge, la fel și voia bună, împletită cu povești despre ce am mai făcut fiecare. Ne despărțim în fata restaurantului (după ce unii au fumat) într-o ploaie aproape „de vară”, și fugim satisfăcuți spre casele noastre pentru a începe o nouă săptămână.

Mă trezesc cu o oarecare ușurința și mâncărimi pe spinare, asemeni unui puști care pleacă prima dată în excursie cu clasa. Reușesc sa iau micul dejun în grabă și mă întâlnesc cu Mino care mă aștepta precis ca un elvețian în lobby. Plecăm la treabă. După o mică introspecție a copacilor din grădină, Mino decide pe care măslin să ”sărim” cu plasa și pieptenul. Înainte de toate, trebuie să aranjăm plasa împletită sub fiecare măslin, apoi cu multă hotărâre și determinare ne apucăm de tras măslinele de pe crengi cu ajutorul unei mini-greble galbene. Observ că nici forma, nici culoarea nu sunt întâmplatoare. Se vede că în decursul multor ani și prin folosirea îndelungată, aceasta s-a perfecționat si a ajuns să aibă forma și culoarea perfectă! Galbenul se citește foarte ușor printre frunzele verzi și măslinele negre. Începem o mica discuție despre “potatura” măslinilor, adică despre tunsoarea lor. În scurt timp și datorită practicii ,înțeleg despre ce-mi vorbește. Măslinii trebuie tunși în așa fel încât să-și dezvolte crengile și rodul pe exteriorul ramurilor dar nu pe înălțime. Deși avem și folosim scara, mi se explică că ideal ar fi să culegi toți măslinii din picioare, fără să fi nevoit a te cocoța în vârful unei scări. Aflu diferite detalii importante. “Deși sunt mai rezistenți decât nucii, când rezemi scara de copac, aceasta trebuie să fie întotdeauna sprijinită pe ambele capete ca să fie cât mai stabilă”. Principala teama este vremea despre care toate previziunile ne dau vesti teribile! Orice ar fi, trebuie să lucram cât mai mult în aceste zile, deoarece avem doar patru la dispoziție. Abia acum realizez că vineri va fi sărbătoare, deci nu se va lucra, asa că trebuie să tragem tare cu culesul până atunci, printre norii negri care ne amenința neîncetat.

După câteva povești despre măslini politică și vecini, o ploaie (e adevărat, anunțata) ne obligă să mergem în căutarea unei gustări. Gustare care se transformă într-o mică excursie pe străduțele satelor din jur, până la o așa zisa “Panificeria” pentru un sandwich. E un loc minuscul, într-o vale umbrită înmuiata de ploaia mocăneasca, dacă se poate spune așa în Toscana... E o casă veche și locul e înțesat de “prosciutti” atârnați pe galantarul din spatele tejghelei. Alături, pe niște rafturi, o selecție de pâini toscane nesărate, crescute cu maia tronează deasupra selecției de salamuri tradiționale. La coada, deja sunt doua, trei persoane cărora li se pregătesc sandwich-uri. În așteptarea unei decizii, intră o italiancă mignonă brunetă și foarte activă, care ne anunță că și Trattoria din spatele casei e deschisă! Ce să mai! ...Oricum plouă, asa că hotăram să facem un upgrade de la sandwich-uri la un prânz „cum trebuie”. La o singură masă, cineva făcea plecăciuni înarmat cu furculița în fața unui platou cu „paste fate in casa al ragu”. Deja se preconizează ceva bun tare! Ca printr-o minune și eu și Mino comandăm același lucru, destăinuindu-ne afecțiunile similare fată de “Picci ala Nana” dar nu înainte de a servi câte un „platouaș” cu minunățiile de le-am văzut afișate în bodega din față pentru sandwich-uri. Totul e minunat. Prosciutto Casentino e de neegalat, la fel și Finochiona! Pastele sunt delicioase, îmbibate într-un sos cu carne de rață și cu ficăței, tipic acestei zone. Încheiem cu „Zuppa inglese”, făcuta pe loc, puțin călduța, delicioasă, turnată peste un pișcot siropat cu Alchermes (un lichior roșu electric, specific zonei și el). Treaba e clară. Mino pare că a făcut o înțelegere cu gestionarul ploii, căci după ce fumează o țigară, stropii se opresc și o luăm spre grădina nostră de măslini. Aceasta e pe un mic deal, lângă casa lui, și de aici se vede toată valea dinspre Arezzo. Aceasta e Toscana cu chiparosii ei Leonardieni... Dupa scurta ploaie care ne-a îngăduit să ne îmbrățișam prânzul, vântului calda uscat frunzele dar și măslinele rămase pe plasa de sub arbori. Restul zilei evident că ține cu noi și ne lasă să lucrăm cu mult spor. Finalul zilei de lucru e apoteotic, deoarece avem un măslin super plin, din care adunăm o cantitate uriașă! Satisfacția e pe măsură. Măslinele sunt grupate pe crengi ca strugurii. Pe la ora 05:00, ziua începe să se amestece cu pâcla gri-albăstruie a norilor închiși. Gata! Hotărâm că ne trebuie un aperitiv! Doar aici și în Spania oamenii au astfel de preocupări în mijlocul săptămânii. De aceea sunt și cei mai frumoși de pe pământ! Dăm o fugă la o bere roșie Moretti si un Crodino cu portocală. E timpul să hotăram unde mâncam. De obicei asta se întâmpla în prima parte a zilei, însa noi am fost prea ocupați azi... Descoperim încă o data că e luni și prin urmare, majoritatea restaurantelor sunt închise. După o serie de telefoane cu final eșuat și o căutare pe Google, îmi rezultă că ar fi deschis „Il Cantuccio”. Incredibil! E restaurantul meu și al Alexandrei favorit. Rezerv repede o masa.

După o fugă la hotel unde mă primenesc, ajungem la cină! Atmosfera din subsolul unde e restaurantul e caldă, de toamnă. Miroase divin și a vin. Alegem o masă mică în mijlocul localului. Iau inițiativa și o abordez repede pe „Signora:-Aveți Porcini? -Tocmai s-au terminat dar așteptam din clipă în clipă să ajungă unii noi!” Super! Comandăm de băut, și... pana sa ne hotărâm ce luăm de mâncare, ajunge și știrea. „-Au sosit Porcini!” Pare totul „aranjat”, și cu multă mulțumire comandăm Crostini con salsicia cruda, L'isalata di carcioffi crudi con parmigiano, apoi Ribolitta, Zupa di cecci al rosmarino si Porcini trifolatti. D e v i s! Trebuie să spun că hribii la tigaie gătiți ca aici, ne exista nicăieri pe planeta. I-am mâncat în o sută de locuri, i-am și gătit dar niciodată nu ies cum ies la „Il Cantuccio”. Apoi feliile de pâine toscana cu umplutura de cârnat proaspăt, sint o bombă de încântare, pentru că toată bogăția cărnii sărate cu usturoi și vin roșu se întâlnește cu dulceața pâinii nesărate tipice zonei și prin acel contrast-chemare dau naștere unui gust perfect echilibrat, al fermei sănătoase din inima Italiei. Aș putea vorbi mult despre astfel de subiecte dar mă opresc...

Marți dimineața, încerc o alergare. Nu-mi prea ies decât vreo 3-4 km... Ma întâlnesc cu Mino după un duș și o cafea și urcăm pe deal printre măslini. Ne organizăm cu sculele, pieptenul, plasa, cleștii de tuns buruieni și crengi... Luăm totul și ne pregătim de o zi plină. Norii par mai îngăduitori azi. Mino îl cheamă prin telefon și pe Cesare, vecinul lui geek, MTB-istul. Între timp sunt copleșit de mesaje cu invitații la cina pentru miercuri seara, de la aproape toți prietenii noștri. Mi-e imposibil să ajung la toți și trebuie să-i refuz frumos... Nu prea știu cum... asa că pană la urmă, o las mai pe seară că aveam multă treabă și ploaia stătea după noi! Sunt într-adevăr copleșit de amabilitatea lor. Lucrăm cu plăcere cam încă 3-4 ore pană se aud iarăși clopotele bisericii de peste drum. Ele bat în fiecare zi, însă am fost neatent la acest detaliu pană acum. Cu siguranța e nevoie de ceva timp să te depresurizezi dintr-un univers infectat cu zgomotele urbane și graba aceea care „duce nicăieri” specifica Bucureștiului. Îmi dau brusc seama că trăiesc iarăși într-o lume normala. Aceea din care natura face parte „pe bune” din clipele unei zile, cum e și normal. E ca în copilărie.

Aflăm din sunetul clopotelor că e ora prânzului, ne despărțim de Cezare pentru că el merge să mănânce acasă cu soția, însa noi plecăm la „Pan Arte” pentru un paninno. Când ajungem acolo, platoul cu paste din vitrina imi face cu ochiul și comand o porție de „Tortellini con mortadela” în timp de prietenul meu Mino ia niște pește marinat... Concludem cu o cafea tipica și înainte să ne întoarcem în câmp dăm o tură până la moara de ulei (Franatoio Donati) să vedem cum stau lucrurile, și bănuiesc, ca să-mi prezinte Mino, procesul de producție al uleiului. Sunt 2 linii de producție a uleiului presat la rece. Una e cea tradiționala cu 3 pietre de moară care macină măslinele, apoi acel amestec se așează pe niște discuri dintr-un material împletit (care odinioară bănuiesc că era din nuiele), și care se așează una peste alta ca un tort, apoi se presează la niște prese hidraulice. A doua linie, este mai modernă și e complet computerizată. Totul se întâmpla în interiorul unei mașinării. Noi vom face uleiul în cea din urma. Mirosul e extraordinar! Miroase a... ghiciți! Măsline proaspete!

La drumul de întoarcere vad un loc splendid, ca o abație! Îl întreb pe Mino dacă ne putem opri 5 minute. „-Sigur!” Ca la fiecare subiect legat de istorie, Mino începe să-mi povestească... ca o adevărata Enciclopedie. ¨-E o abație „quattrocentesca” care are cele mai frumoase coloane din epoca târzie pre renascentista”, apoi îmi povestește despre San Bernardino care a încercat în 1425 apoi în 1428 a și reușit să-i convingă pe aretini să umple cu pietre fântâna pe locul căreia a fost construita biserica, etc. Îmi povestește despre cum se jucau aici în curtea ei când erau copii, protejați de zidurile înalte... Apoi în mașină, continuăm discuția despre ceramică și Vasele Coraline faimoase în toată lumea iar într-un final reintrăm printre măslini unde continuăm culesul până pe înserat. Discuțiile cu Mino în jurul temei măslinilor; cum trebuie tunși, de ce nu le trebuie prea mult îngrășământ, care sunt rasele rezistente de măslini dezvoltate recent de cercetători, fac ca timpul să treacă mult mai repede decât mă așteptam. La un moment dat se aude un elicopter. „-E domnul Bertelli, se întoarce acasă. Stă aici peste deal. Zboară în fiecare zi la treabă la Milano și înapoi”. Domnul Bertelli e soțul Miucciei Prada și președintele consorțiului. A copilărit împreuna cu Mino, după cum aveam să aflu mai târziu.

Rutina cu aperitivul și pregătirea de cină se repetă și pe la ora 08:00 seara ne dăm întâlnire în fața hotelului de unde plecăm cu mașina spre San Sepolcro, special pentru un restaurant unde o să mâncam trufe albe -e timpul lor! Drumul durează circa 30 de minute și în mare parte l-am făcut pe bicicletă, asa ca ma simt puțin mândru în sinea mea, dar nu fac caz... Mino e un vechi client al locului, deoarece cu ani în urmă avea birourile la doi pași de acesta, așa că suntem întâmpinați cu multă căldură și cordialitate. Mi-am adus repede aminte de cafeneaua noastră din Via Vigevano, unde locuiam la Milano, și în care, după o pauză de vreo 4-5 ani când am intrat revizitând strada noastră, tot personalul m-a salutat pe nume, și m-a întrebat de fiul nostru de parca nu ne văzuserăm de 2 zile. Doar pentru ca îmi beam capuccino și-mi cumpăram țigările de le ei. Cam asa sunt și oamenii aceștia. Am comandat iarăși toate bunătățile. Începând cu Tagliatelle cu trufe albe, (pe care ni le-a preparat un domn în fața noastră cu o prețiozitate, un respect și o precizie de farmacist elvețian), Porcini (sau Hribi) prăjiți în ulei, și apoi un „Tris” de fripturi diferite, cu anghinare și alte legume la grătar. Am mai încercat încă o „Zuppa inglese” ca să înțeleg mai bine cum e cu acest Alchermes. La întoarcerea spre oraș, pe bancheta din dreapta, mă gândeam cu fruntea lipită de fereastra mașinii asemeni unui copil că adun măsline într-o lume în care clopotele bisericii și elicopterul lui Bertelli punctează momentele cheie ale unei zile de muncă. Pauza de masă și finalul ei... Ajuns la hotel, mă gândeam că poate și domnul Bertelli însuși și-ar fi dorit, să adune măsline într-o lume similară, apoi am adormit profund cu acel gând pe buze...

Miercuri am reușit să prind la micul dejun un Croissant cu cremă. Sunt primele care dispar! Mino mă astepta deja pe o sofa în lobby cu câteva ziare. Precis la ora 8, cum convenisem cu o seara înainte. În mașina, în drum spre grădina cu măslini începem o discuție despre politicieni și despre cât de nepregătiți sunt! „Accesul la „social media” până la urmă a schimbat și modul, dar mai ales felul oamenilor care ajung în astfel de poziții. Asta e clar!”

A! Am uitat sa spun! Cu o zi înainte, Alexandra, soția mea, a insistat să o sun totuși și pe prietena noastră Iole și să-i spun că sunt la Arezzo, „căci dacă afla din alte surse se va supăra”... Asa că am sunat-o, dar n-a ieșit cu mult mai bine! A început repede să strige la telefon că ea e ultima fraieră din sat, cum de ea e singura care nu știa că vin, de ce nu i-am zis că vin, ca să stau la ea, etc.! În 5 minute mi-a făcut capul bostan! Pană la urmă cred, dar nu sunt sigur, că am convins-o că nu venisem în vacantă, ci la treabă și în acest fel am mai îmbunat-o. Pe drum, Mino i-mi spune cu mare bucurie că în fârșit a reușit să găsească încă doua persoane care să ne ajute! „-Se pricep! Sunt albanezi, asa că știu cum e cu măslinii!” Ajungem la treaba noastră. Ne reluăm mini greblele galbene și reîntregim echipa formată din cei 2 albanezi și Cesare, care erau deja puși pe treabă în livadă. După ce ne prezentăm, observ că albanezii au o altă tehnică. Nu pun plasa doar pentru un singur măslin. O întind pentru doi, în asa fel încât productivitatea crește prin eliminare unor timpi morți prin strângerea și întinderea plasei de 2 ori. Suntem 5 persoane așa că recoltatul bubuie. În sfârșit vremea e ceva mai frumoasă. Nu mai suntem amenințați de ploaie. Zilele acestea, pe toată coasta de vest, în Liguria și La Spezia, furtunile au făcut prăpăd! Zeci de porturi avariate, sute de iahturi distruse, o situație cu adevărat grava. Sună telefonul. Răspund. „-Unde sunteți?” Era Iole, care, după ce-i explic exact locația, apare în peisaj cu o mașinuța roșie! Coboara cu un cos plin de sandwich-uri cu „Arista” pentru noi. Iole e un om deosebit! S-a gândit că nu am cum să ajung la ea la cină, așa că a venit ea în întâmpinare și ne-a adus prânzul în livadă! În timp ce-mi povestește cum a făcut Arista (cotlet fara os) în untură de porc că să nu se usuce, deschid sticla de vin pe care a adus-o: un Pegaso di Bolgheri 2016. Ne așezam pe câteva lăzi cu măsline, îi invitam și pe colegii noștri albanezi la un sandwich și un pahar de vin. Scena e superba! Pare varianta contemporană a tabloului „Dejun pe iarba” a lui Monet. Iole (precum Olempia) tolănita sub un măslin =dar îmbrăcată=, dedicată ca întotdeauna țigărilor ei, eu și Mino în jurul platoului cu sandwich-uri așezați pe lăzile pline cu rod. Întregul tablou prinde cu ajutorul sonorului o puternică tentă postmodernă deoarece Iole începe să ne povestească pățaniile ei cu acțiunile de la bursă. Scopul lui Iole a fost atins! Ne-a făcut fericiți! Timpul rămas după ce pleacă cu mașinuța ei roșie și pană la aterizarea domului Bertelli nu e mult, așa că tragem tare să adunăm cât mai multe măsline! Aportul celor două ajutoare specializate din Albania e vizibil și reușim să adunăm o cantitate record pentru această zi. Aproape 12 lăzi, anevoios datorită accesului greoi de pe scări, măslinii fiind prea înalți în acest an. Mino e hotărât! La primăvara o să le tragă o tunsoare ca lumea. Încărcam totul în mini tractor și mândri că am făcut treabă bună urcăm la pas cu el până sus în grădină de unde împreună cu celelalte lăzi, le vom urca în mașina cu care mergem la moară, la presat! Totul parcă se întâmplă prea repede și ușor iar ca să punem o piedică în calea uitării, Cezare ne invită înainte de toate, să bem o bere la el. Mergem cu mare drag. În timp ce ne hidratam cu niște weissbier, ne planificăm miscările, deoarece va trebui să facem două transporturi! Hotărâm ca vom merge toți trei cu două mașini, descărcăm primele lăzi, eu voi aștepta acolo lângă ele, în timp ce ei se vor întoarce pentru restul. Zis și făcut!

Ajunși la „Frantoio Donati” rezemăm prima încărcătura cu lăzi de un perete și rupem bilet de ordine „ca la clinică”! Spre deosebire de prima dată când am venit aici, acum e mult mai liber. Înțeleg că datorită vremii dar și deoarece vineri (adică mâine) e sărbătoare. Așadar printr-un concurs de împrejurări „stăm foarte bine”. Era aproximativ ora 17.30. Avem vreo încă 6 mașini în fața noastră care trebuie să descarce. Înainte să plece cu Mino pentru a încărca al doilea transport, Cezare îmi spune să țin ochii pe măsline! CLAR!!! Rămân paznic, atent la numerele afișate cu roșu pe panoul de deasupra cuvei în care, pe rând, fiecare familie sau ferma descarcă rodul multor ore de cules. De obicei au între 400 si 600 de kilograme de măsline. După ochi, nici noi nu stam rău. Dacă o să avem 350-400kg ar fi foarte bine, mă gândesc. În seara aceasta o să dau curs invitației lui Mario și a Patriciei la cină. Au fost primii care m-au invitat și le-am promis că merg încă de luni. După vreo ora, apare și Mino cu Davide dar și cu Adriano, ginerele lui. La țanc! Mai e o mașină care descarcă apoi e rândul nostru. Trebuie să spun că vărsatul lăzilor cu măsline în cuva-cântar e cea mai ușoară muncă din lume în acest moment. „Rapidissimi”, golim 29 de lăzi! Dau fuga repede în încăperea de dinăuntru ca să văd cântarul și să fac o poză. 572Kg! Așa da! Ma întorc la Mino! E vădit mulțumit! Zarurile au fost aruncate! Cam asta e! Mulțumiți ne strângem mâinile. Davide se oferă să mă arunce repede la hotel ca să mă pregătesc de cină. Ajungem destul de repede, povestind despre automobile.

În fata hotelului realizez că trebuie să iau o sticla de vin. Din fericire magazinul de vis-a-vis e încă deschis. Impresionat de vinul lui Iole, merg tot spre un Bolgheri. Pentru flori nu mai am timp. E deja ora 08:00 și magazinele s-au închis. După un duș rapid, mă îmbrac și cu planul de dinainte gândit, cer una dintre bicicletele de la hotel pentru clienți. Cobor cu un angajat la subsol și după o scurtă verificare observ că bicicleta oferită mie nu are aer. Facem rost de pompă si umflu rotile. Plec încovoiat pe o bicicletă mult prea mică pentru mine, dar e OK. E noapte. Noroc că am lumini! După o plimbărica de 10-15 minute ajung la Mario care ma întâmpină ca să punem bicicleta la loc sigur în scara blocului. Urcăm cu un lift îngust și modern. La intrare mă îmbrățișează Patrizia și Laura cu prietenul ei. Casa lor e foarte intimă! E caldă, e practic o mansardă foarte chic, asemănătoare cu cele întâlnite la Milano, sau la New York. După o tura ghidata, ne adunăm în jurul mesei frumos ornamentate. Toată cromatica atmosferei din leaving e în jurul unui gri și verde închis de China, lemnul roșiatic și arama, probabil de la mobilier. Nu știu exact dacă e reală, însă asta e amintirea atmosferei în capul meu acum... Acum îmi dau seama că eram destul de excitat de întâmplările ultimelor ore și nu eram prea atent la toate detaliile. La masă ni se alătura fiul lor Lorenzo care, încă o dată, mă șochează ca și astă vară, cu cât de tare poate să semene cu Petru, fiul nostru. De la gesturi, felul în care râde șmecherește și inteligent, până la expresii și simțul umorului, totul e identic. Laura e la fel, parcă ieri ne-am fi văzut ultima dată! Facem glume, încercăm uleiul lor nou și Patricia, după ce ne „fura” din fata brânza și strugurii, ca sa nu ne umplem, începe să ne „lovească” de la bucătărie, mai întâi cu o supa groasă de ciuperci, simplă, toscană, dar extrem de aromată în sinceritatea ei de pădure. Apoi servim niște cârnați suculenți răsuciți într-o mică glazură de vin rosu cu ceapă caramelizată, lângă care, pentru că e toamnă, cartofi la cuptor cu rozmarin și un piure de „cime di rapa”, stropit cu putină lămâie și „Ulei Ignorant”(asa l-a denumit Mario). Da, e totul perfect, mulțumesc de întrebare... Povestim despre măslini și despre experiența lor de anul acesta la culesul lor. Reconfirm faptul că-mi pare rău că nu am ajuns să-i ajut și pe ei anul acesta, dar „Nu-i nimic, ne organizăm la anul.” Trecem rapid la deserturi unde talentul Patriziei e deja cunoscut, așadar, avem o tartă de mere, brownie, panforte, smochine confiate si torroncino. Între timp primesc un mesaj de la Mino, care mă anunță că au intrat măslinele noastre în producție și pe la 12 noaptea ar trebui să înceapă să curgă uleiul. Leonardo iese în oraș, noi mai rămânem la povești, apoi, bem o cafea și Mario propune să dăm o fugă la „Frantoio” să prindem „live” momentul în care începe să curgă uleiul. Propunerea lui pica mănușă, însa nu aș fi îndrăznit să o propun eu. După mii de pupături, ne despărțim de restul comesenilor și plecăm spre moară.

Ajungem cu 3-4 minute înainte să înceapă să curgă uleiul. Îi întâlnim pe Mino și Adriano în ușa morii, povestind probabil chestiuni de familie (așa mi-am imaginat). „Giusto in tempo ragazzi!” se aude vocea lui Mino. Intrăm, după ce-și arunca țigara și ...în sfârșit curge aurul verde! E un sos de măsline, nu pare ulei! E verde electric, probabil și de la reflexele inoxului pare întradevăr fluorescent! Facem glumițe între noi, cu o satisfacție copilăroasa. Îmi frec mâinile de mulțumire în gând! În realitate fac fotografii. Mino gustă uleiul direct de la sursă cu degetul mic. Îmi face scurt cu ochiul în semn că e bun! E o experiență minunată pe care vreau s-o repet! Începem să facem calcule despre procentul de ulei pe cantitatea de măsline. „E bine”, spune Mino.

Toată această poveste cu făcutul uleiului, nu e deloc rezonabila comercial, din multe motive. E nevoie de mult efort ca să tunzi copacii, apoi se găsește foarte greu forță de lucru pentru cules, așa încât la final efortul pe care-l depui pentru acele câteva kg de ulei e prea mare și nu se reflecta în cost nici pe departe, însa oamenii continua să-și facă uleiul ca să continue tradiția, și ăsta e un lucru fantastic! Mă gândesc însa că până la urmă, tradiția e adevărata valoare a unei nații. Până la final umplem aproape 2 butoaie de 50 de litri. Mă întorc cu Mario la ei acasă de unde îmi recuperez bicicleta, apoi plec spre hotel prin liniștea unui oraș liniștit îmbibat în culoarea portocalie a felinarelor stradale, mulțumit că ne-am încheiat treaba pentru care venisem.

Mă trezesc „pus pe fuga”. Trag de mine puțin și ies pregătit să alerg într-o ploaie mocăneasca cu accente torențiale o data la 10-15 minute. Nu e prea plăcut, ce să zic. Am studiat pe Google maps împrejurimile și am ales să alerg într-un parc din apropiere. Chiar în fața clădirii Carabinierilor. După ce prind vreo doua dusuri de ploaie de care vorbeam mai sus, mă fac ciuciulete dar reușesc să alerg vreo 9 km. Fac un duș și ma asez in fata unui mic dejun bogat. Îmi dau întâlnire pe la 11 cu Mino și plecăm linistiti spre un loc special ca să mâncam Bistecca alla Fiorentina, pe niște drumuri locale, discutand despre istorie. Îmi povestește despre zonă, despre cum au făcut colmatări și au colectat râurile din toată valea respectivă Romanii. Ne oprim la un dig să vedem. E impresionant. Ca de fiecare dată când ești lângă cineva special care îți explică, locurile se schimbă, prind altă formă, sensuri noi, pe care inițial nu le observai. Îmi arată și-mi povestește despre casele Leopoldine. Ne plimbăm pe străduțele înguste dintre sate încă puțin, apoi, intrăm pe autostradă o bucată mică pană la o ieșire spre Florența unde se afla restaurantul pentru care am venit!

Afacere de familie, „Osteria de Giusti” e plină ochi de cupluri și familii cu copii mici și mari, care râd, plâng, se joacă pe telefon sau aleargă printre mese. Noroc că am rezervat masă. Ne interesăm de bistecca, și băiatul vine cu bucata crudă ca să o vedem. E cum trebuie. Are vreo 5 centimetri grosime și hotăram că e suficientă pentru amândoi, apoi comandăm pastele: eu gnocchi cu ragu de rata, Mino papardelle al cinghiale. Apoi împreuna cu Bistecca, niște anghinare excelente înăbușite cu usturoi și roșii uscate. Carnea e moale și gustoasa. O primim tăiata feliuțe, cu un strop de ulei nou pe deasupra, și mult piper proaspăt măcinat. E clar, e festinul nostru. O super porție de mâncare după care, deși super mulțumit, cer și un „autograf” sub forma unui tiramisu. Și o cafea. Cu mulțumirea unui alt lucru bine făcut, ne întoarcem la mașină și plecăm agale spre Arezzo, făcând o oprire la Civitella della Chiana, povestind despre monumente și valorile lor lăsate în paragină într-o Italie care îmbătrânește și în care imigranții care iau locul populației au resurse financiare limitate. Ne întoarcem spre orașul strălucitor cufundat într-un amestec de întuneric și pâcla de toamnă. Ne mai oprim la o mică cafea, apoi mă lasă la hotel unde, după ce-mi rezolv niște cumpărături, adorm târziu, fără sa mai cinez.

Vineri dimineața mă scol greu, aproape că pierd micul dejun! Îmi strâng lucrurile, fac check out și ies în fața hotelului de unde mă recuperează iarăși Mino. Mergem la el în garaj să împachetăm niște ulei ca să-l trimit în țară. Rezolvăm cu ușurința chestiunile administrative și trimitem pachetul, după care, ne oprim la o cafea la „Le cattive abitudini”. Locul îmi trezește amintiri plăcute de astă vară când am venit la 4 dimineața cu prietenii după o petrecere să mâncam croissants proaspeți abia scoși din cuptor. După cafea, afară la o țigară, continuăm să povestim un subiect început cu o zi înainte, legat de modul în care enzimele transformă moleculele de gluten, intoleranta și cauzele ei, despre multinaționale, Institutul de panificație de la Torino, și altele. Plecăm până la urmă înapoi acasă la Mino să probăm uleiul.

Intre timp, de dimineață, a mai făcut niște mici achiziții pe care le întinde pe masă. Putin prosciuto casentino, putină finochiona, niște salam cu piper, un pecorino bun, măsline taggeasche și niște foccacia cu maia. Dar înainte să ne înfruptăm din toate, probăm uleiul. Turnându-l pe o bucată de foccacia, aproape ca într-o rugăciune îl întreb pe Mino cum i se pare ca a ieșit. Și ca într-o spovedanie, îmi spune că după părerea lui care are un „palat gustativ deosebit” uleiul de anul acesta are vreo două defecte! 1. Au fost cam multe frunze care au impregnat o aromă particulară care însă dispare după câteva zile, și ... 2. Îi cam lipsește un soi de măsline din blend-ul de 4 care ar face uleiul tipic de Val di Chiana atât de particular. Eu râd și mi se pare că sunt la mii de ani lumina în stare să percep aceste detalii. Mi se pare excelent, dar nu doar atât. Este excelent! ...Și oricum, de acum încolo, orice ulei de măsline o sa aibă pentru mine un alt gust, pentru că știu cum se face.

O imbrătisez pe Franca, soția lui, apoi plecăm spre gară „furând” dintr-un copac al grădinii lor, primul cachi "vanilat" copt de anul acesta. O ultimă cafea la barul gării, apoi în așteptarea trenului povestim despre al doilea război mondial când el avea 8 ani și despre cum arăta zona aceasta a orașului...

Ne luăm rămas bun și îi mulțumesc încă o dată pentru toate! A fost o săptămâna de neuitat! (de aceea o și scriu acum). Urc în tren și după puțini kilometri sunt nevoit sa mănânc fructul „furat” pentru că era pârguit și exploda de dulceață în mâna mea.

Florin Mureșan „O săptămâna printre măslini”, © noiembrie 2018

[officialromaniantranslatiuni]

Breakfast vocabulary

mic dejun (n) – breakfast

mâncare (f) – food

legumă (f) – vegetable

roșie (f) – tomato

castravete (m) – cucumber

măslină (f) – olive

salată (f) - salad

fruct (n) - fruit

fructe confiate - dried fruit

măr (n) – apple

portocală (f) – orange

lămâie (f) – lemon

marmeladă (f), gem (n), dulceață (f) – jam

 pâine (f) – bread

pâine prăjită (f) – toast

chiflă (f) – bun

pateu (n) – pastry

sandviș (n) - sandwich

corn (n) – croissant

biscuit (m) – biscuit

fursec (n) – cookie

brioșă, madlenă, prăjiturică (f) – cupcake, muffin

cereale (f, pl) - cereals

 pateu (n) – pâté

crenvurst (m) – sausage

șuncă presată (f) – ham

salam (n) – salami

kaizer (n) – bacon

ou (n) – egg

ou prăjit – fried egg

omletă (f) – omelette

brânză (f), cașcaval (n) – cheese

iaurt (n) – yoghurt

unt (n) – butter

sare (f) – salt

zahăr (n) – sugar

ulei (n) – oil

oțet (n) – vinegar

miere (f) – honey 

 băutură (f) – drink

apă (f) – water

lapte (n) – milk

lapte cu ciocolată – chocolate milk

lapte cu cacao – cocoa

lapte degresat – skimmed milk

lapte semi degresat – semi-skimmed milk

lapte de soia – soy milk

cafea (f) – coffee

cafea decofeinizată - decaffeinated coffee

cafea cu lapte – coffee with milk

ceai (n) – tea

ceai de mentă – mint tea

suc (n) – juice

suc de fructe – fruit juice

suc de mere – apple juice

limonadă – lemonade

oranjadă – orangeade

ziar (n) – newspaper

masă (f) – table

scaun (n) – chair

cană (f) – mug

carafă (f) – jug

ceașcă (f) – tea cup

farfurie (f) – plate

platou (n), tavă (f) – tray

castron (n), bol (n) – bowl

ceainic (n) – teapot

ibric (n) – coffee pot

cafetieră (f) – coffee maker

prăjitor de pâine (n) – toaster

aragaz (n) – stove

a mânca – to eat

a bea – to drink

a lua micul dejun - to have breakfast

mai vrei…? – do you want more…?

Pofta bună! – Enjoy your meal!

Sărut-mâna pentru masă! – Thank you for the meal!

[90revolution]

Am petrecut câteva zile prin Sibiu, un prilej bun ca să încercăm mai multe restaurante și să le aranjăm într-un top în funcție de preferințele personale.

Syndicat Gourmet

Primul în topul preferințelor ar fi Syndicat Gourmet, unde am fost pentru că am văzut că este cel mai bun restaurant din Sibiu conform ghidului Gault & Millau. Nu ne-a dezamăgit și am găsit aici ceea ce speram să găsim. Un restaurant micuț, cu aproximativ 10 mese destul de aproape una de cealaltă, într-o clădire veche din centrul Sibiului.

Meniul este mic, ceea ce-i întotdeauna un semn bun, și va trebui să stați cu dicționarul aproape dacă vreți să-l înțelegeți, pentru că are multe regionalisme și arhaisme. Găsiți aici chestii precum sloi de oaie cu peltea de gutui, cotlet de noatin, limbă de vită cu sos de heciumpeci, fleică de porc cu piure de topinambur șamd.

Ca aperitive am încercat sloiul de oaie (18 lei), care-i un fel de carne de oaie la garniță, dar cu șuvițe de carne în stilul unui pulled pork. Alături de mămăliguță, arată cam așa (nu, acela nu este un mic):

Am mai încercat și samosa cu miel și sos de mentă (15 lei) și un foie gras (18 lei) care era pe meniul zilnic. Foarte bune toate aperitivele.

#gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Pentru felul principal am ales piept de rață de curte, sfeclă roșie și chutney de merișoare (55 lei) și cotlet de noatin cu salată picantă, sos de miel și rădăcinoase la cuptor (65 lei). Rața a fost bine făcută, rozalie în interior și cu piele crocantă la exterior:

Noatin este un regionalism pentru miel bătrân sau berbec tânăr, de maxim un an, depinde ce vă place mai mult. Cu siguranță a fost un fel mult mai interesant și mai gustos decât rața. Îl recomand și celor care nu mănâncă în mod normal carne de oaie, pentru că nu se simte atât de pregnant nici gustul nici mirosul de oaie.

Syndicat Gourmet merită o steluță în plus doar pentru faptul că este primul restaurant în care la sugestia celui care ne-a servit, vinul roșu, pentru că era baricat, a fost turnat încă din timp ce serveam aperitivul în decantor, pentru a se aera.

Am mâncat și trei deserturi. Negresa cu sfeclă roșie cred că ar fi bună pentru cei care preferă dulciurile fără zahăr, iar la tarta cu mere am fost cu toții plăcut surprinși de gustul de înghețată de cătină. Mi-ar plăcea să găsesc separat pe undeva doar înghețata. Cel de-al treilea desert cred că a fost tarta cu fructe de pădure. Au fost 16 lei deserturile, dar dacă ajungeți la Syndicat Gorumet, mai degrabă v-aș recomanda să vă concentrați pe aperitive și pe felurile principale, pentru că acolo este poezia.

Dacă ar fi să aleg ceva ce nu mi-a plăcut, aș putea reproșa că la masa de lângă noi s-au așezat niște clienți în vârstă, care pentru că făceau pe mofturoșii, au fost serviți cu tot felul de tratații din partea casei. Nu-i o problemă reală, dar chestia asta m-a făcut să mă simt mai puțin special decât ceilalți clienți.

Oricum, nu încape discuție că Syndicat Gourmet este primul restaurant pe care ar trebui să-l încercați dacă ajungeți în Sibiu. Merită primul loc din Sibiu în topul Galt Millau.

Pardon Cafe & Bistro

După o vizită la muzeul de istorie naturală, ni s-a făcut poftă de o friptură de stegosaur, așa că am ajuns peste drum, la Pardon Cafe. Decor este ușor steam-punk, cu multe elemente de alamă iar în spatele localului au câteva mese chiar lângă bucătărie. Ne-a plăcut și decorul și servirea. Și mâncarea. Am comandat două ciorbe, o pastramă și o pulpă de rață.

Așa arăta platoul cu pastrama, alături de o porție de legume rumenite. Nu am le-am mâncat eu, dar se pare că nu au fost plângeri la adresa lor 🙂

Am comandat și o pulpă de rață iar ca garnitură am ales boabe de porumb în loc de varză sau cartofi. Pielea nu a fost crocantă, însă pulpa de rață a fost îndeajuns de fragedă încât să o mănânc folosind doar furculița, nu și cuțitul.

În final, un desert numit “tort izvor de ciocolată”. A fost bun și interesant ca aspect:

Restaurant Hermania

Restaurantul Hermania ne-a fost recomandat de mult timp însă d-abia acum ne-am făcut curaj să intrăm. Decorul este cu aspect rustic, cu tot cu un șemineu funcțional. Cred că pe timp de iarnă acel șemineu este senzația localului.

Pentru produsele culinare au contract cu băcănia și cu păstrăvăria Albota și în general încearcă să aplice principiul “from farm to table” în meniu. Aici a fost prima dată când am avut curaj să încercăm untură pe pâine, care a venit în următoarea formă de agregare:

A fost cremoasă, cu bucățele minuscule de jumări și cu ceapă alături. A fost ok, dacă n-ați mâncat niciodată merită încercată, dar nu pot să spun că-i ceva ce aș comanda cu regularitate.

Pe lângă ea am mai comandat un platou de brânzeturi cu dulceață de ardei iute. Platoul a fost interesant iar porția generoasă:

Pentru felul doi am ales un tigaia sasului (50 lei), care conținea diverse cărnuri, varză acră, spätzle și dulceață de ceapă. Cărnurile nu pot să zic că au fost ceva deosebit iar în privința spätzle-ului (gustare nemțească pe bază de făinoase, ou, piper) îl declar învingător pe cel pe care l-am mâncat în Munchen, cu mult piper și ceapă crocantă deasupra.

Am încercat și file-ul de păstrăv în crustă de muștar (37 lei), însă a fost mai mult un păstrăv pane. Mă așteptam chiar să aibă crustă.

Și aici s-a comandat o pulpă de rață pe varză roșie cu spätzle și mere la grătar (45 lei), că altfel nu se putea. Bună, fragedă, cu mențiunea de mai sus pentru spätzle 🙂

Taverna Akropolis

Deși un restaurant grecesc nu pare o alegere tipică pentru centrul Sibiului, am mâncat de 2-3 ori la Taverna Akropolis și de fiecare dată a fost foarte bun. Țin minte că porțiile au fost destul de generoase de fiecare dată, mai ales cea de gyros la cuptor (30 lei):

Cred că aș recomanda orice preparat grecesc de aici fără să-mi fie teamă. Deși nu am fost aici și în ultima noastră vizită, dacă vreți ceva bun și consistent, recomand. Îi găsiți pe strada Turnului, unde au câteva măsuțe afară.

Notă: Articolul a fost scris la începutul lui martie, fix înainte de izolare. Am tot amânat publicarea lui sperând că lucrurile vor reveni la normal. La Pardon Cafe și la Akropolis sigur au loc de măsuțe afară. Sper ca și cei de la Syndicat Gourmet și de la Hermania să fi găsit între timp o modalitate prin care să se adapteze la situația actuală. Dacă ați trecut recent pe la unul dintre ele, m-aș bucura dacă mi-ați putea spune cum s-au adaptat.

Unde mănânci bine în Sibiu (2020) Am petrecut câteva zile prin Sibiu, un prilej bun ca să încercăm mai multe restaurante și să le aranjăm într-un top în funcție de preferințele personale.

[cabaneinmaramures-blog]

%random_anchor_text%

urismul creeaza noi locuri de munca in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescarie, sfarnarie) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliorand calitatea vietii locuitorilor. Totodata cresc impozitele si taxele locale permitand dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor in folosul comunitatii locale – spatii ecologisti, spatii recreative, parcuri, dotari tehnico-edilitare, mentinere cu apa, energie electrica, instrui, dispensare etc. De toate acestea beneficia ajunge populatia locala cat si turistul. When you Pensiuni Maramures loved this post in addition to you would like to obtain guidance concerning web page (cazaremm.ro) i implore you to visit the web page. Prin turism sunt finantate adesea si activitati culturale ca spectacole de actorie, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive care antreneaza si populatia locala. Aceasta domni la cresterea nivelului de cultura fizica si cultura al locuitorilor din regiune turistica respectiva, largirea orizontului de perceptie al acestora, schimb de cunostinte si experiente inde sat si targ. Activitatea agroturistica, datorita complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in intreg a zonelor rurale, iar aceasta mers la randul ei va provoca o mers-inainte a circulatiei turistice. Agroturismul reprezinta o reala sansa pentru economia locala, asta creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale orisicine au fost neglijate multa timp, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitati dinamizeaza cust economica locala. Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a a lua in sens oferta de cazare, de a valorifica in astampar proaspata sau prelucrata produsele proprii din gospodarie, de a depune servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse alimentare proaspete, produse de mamica industrie, artizanat; el este iubitor de trasee, de recreere, solicita servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13] Dinapoia cum se constata, agroturismul, alcatuire a turismului campenesc, are cele mai grozavi implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de trai al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in obstesc si nu in ultimul etaj, in protejarea si conservarea mediului genuin si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul incita la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este cela de a elabora o strategie de organizare si desfasurare durabila si de provivasire a turismului campenesc, cu precadere a agroturismului, la standing sediu, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14] Un alt consecinta eficace precizat de activitatea turistica este efectul inmultitor al acestuia. Invar banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, achitare personalului, provocand de oricare soroc noi venituri si realizand investitii de fiecare vor beneficia viitorii vizitatori • Din parere de aspect socio-cultural: Activitatile si serviciile din domeniul turismului rustic sunt intr-o recolta interactiune creand invar o numar de avantaje sociale, avantaje de fiecare beneficiaza ajunge entitatea agroturistica, cat si mediul din fiecare aceasta realiza dotatie. Se activeaza invar traditiile prietenos culturale, mestesugaresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale personaj de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, insemna turistilor in zonele respective fiind considerata ca o cinste a calitatii mediului natura si a patrimoniului lor izvoditor si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea iesi intre locuitori si turisti. Invar turismul se inregistra ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, proptea in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a tenta vizitatori, si duca la sensibilizarea locuitorilor in problemele de mediu si patrimoniu cultural izvoditor. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultura, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. • Din exact de vedeala social-politic: Turismul a protegui la cresterea fenomenului de nemiscare, dar si de limitare a procesului de destarare a populatiei rurale, deci de intretinere a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, tocmai cea adolescenta, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor populare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pronuntare in vederea largirii orizontului de cunoastere a mediului campenesc din defect noastra, ajuta la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti inde localnici si turisti, creeaza o infatisare externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si mediu naturala si ospitaliera a satului ortodox. Se pot indica, deasemenea, si o insirare de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului campenesc, efecte ce se resimt mai distins la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate intre altele acordarii unor facilitati foarte intinde, lipsei cadrului parlament si a reglementarilor de functionare ce pot indreptati dezvoltarea unui au-toturism „greu" si cu litera de platou in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului duium de turisti orisicine, prin umblet si tumult, pot perturba viata rurala si salasluire florei si faunei naturale. Deasemenea petrecere unui numar gros de trasee si poteci, drumuri de purtare si criza, vizitate in grupuri de asupra 25-30 de persoane, in areale sensibile, rodi perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de vara si sezonul alb, si o excesiv puzderie ramificare a activitatilor sportive pot a birui la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul satenesc intensiv practicat intr-o anumita regiune cumva a provoca schimbari in modul de sange al localnicilor si samite a sluji poluarea. [15] Inapoia cum se poate respecta , toate aceste activitati turistice au lovire interj despre mediului ambiant cat si deasupra mediului economicos si a momi sociabil. 1.3 Motivatiile ce stau la albina practicarii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului orasean, alaturate conventiilor sociale specifice, pesemne fi depistata o insirare de necesitati pe orisicare oraseanul le a scoate din ce in ce mai invariabil si intinde sa le transforme in actiuni [16]: • Reintoarcerea la natura, justificare valabila pentru toate categoriile de etate, sex, profesie, rupt prietenos. Este rezultatul necesitatii de recreare, sanatate, tihna concret si duhovnic; • Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta a preciza zonelor rurale, dintre oricare pot fi amintite: familia de tip linistit, comunitatea locativa, grupul de patima, grupul folcloric etc.; • Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt, de invar, motivatii cine se pot a implini cu audienta in ambianta satului turistic. Contactul direct cu piese ale • tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, modifica vacantele rustice intr-un sadea opinie de asimilatie a unor noi si numeroase cunostinte; • Motivatiile estetice ce decurg din necuratul de frumos, tocmeala, acord, firesc, calcula majoritatea turistilor, orisicine viziteaza satele respective, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a considera locuri ajunge de iele si de pitoresti; • Curiozitatea ce a reiesi din informatii despre ospitalitatii impoporare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, conditiona pofta multor turisti de a a sti la baboi locului toate acestea; • Odihna, apara de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de orisicine doresc sa beneficieze cei oricare isi ingrijesc sanatatea in vacanta; • Sportul, vanatoarea, pescuitul sportsman, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii orisicare a dobandi o informatie autentica, lasand loc indestulator initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale. Teritoriul Romaniei prezinta o ocean avere de valori cultural-istorice si naturale, fiecine raspund unor variate motivatii ale calatoriilor turistice, spre cine comorile de maiestrie populara, etnografie si folcloristica reprezinta o imagine de blazon a poporului nostru. 1.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic este necesara deoarece fitece politie rurala constituie o entitate cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate cat mai eficace potential, din stadiu de expresie turistic. De intocmai, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectat a turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau altul, in destinatie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Asezarile rurale de perierghie turistic sunt prezente, si s-au evoluat, pe cele mai variate forme de conformatie, de pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii, limba in teren montana, fiind grupate pe fundatie specificului in cateva tipuri majore [17]: • Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaza prin asistenta unui domeniu fire atragator, cu elemente de posibil turistic numeroase si variate, fiecine favorizeaza petrecerea timpului slobod. Asezarile turistice de acest tip, situate in zone de deal si de munte, cu casele raspandite la o oaresicine spatia unele baboi de altele, dar si in portiune litorala – sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilitati de deplasare in aer liber, bai de aer, helioterapie, excursie: Tismana (Gorj), Bradet (Arges), Botiza (Maramures), Tamojna Veche (Imuabilitate). • Satele balneare sustin turismul balnear de insemnatate locala si mai rar regionala, bazandu-se pe o insirare de „resurse turistice" exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sarate, morman: Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), Sacelu (Gorj). • Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu masa de ninsoare durabil, conditii de panta deosebite ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna (Fundata, Garina – Jud. Sorean), dar si zonelor joase, cu oglinzi de apa, oricine sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. • Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). In aceasta aranja pot fi incluse satele de munte in fiecare preocuparea de postament a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si cine pot sa atraga turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate. • Satele pescaresti si de curiozitate cinegetic ofera si organizeaza diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vanatie, pecuit, safari – asigurand in acelasi durata, posibilitati de cazare, servicii culinar-gastronomice pescaresti sau vanatoresti: Sfantu Gheorghe (Delta), Ciocanesti (Suceava), Gurghiu (Mures). • Satele turistice de realizare artistica si artizanala (Tismana, Margina, Cordun, Sapanta) atrag turistii interesati de creatia artistica si artizanala, prin posibilitatea achizitionarii unor asemenea de creatii nemijlocit de la origine, de la producatorul a invata, prep si posibilitatea de a a participa la valoare absoluta de executare al acestora. • Satele turistice etnofolclorice grupeaza asezarile rurale care detin un materie etnografic, de eficacitate inestimabila, reprezentat prin muzee etnografice, maimarie populara de exceptie, scala traditional si literatura populara: Curtisoara (Gorj), Rasinari (Sibiu), Posada (Suceava) etc. Aceste sate pot a propune turistilor servicii de cazare si greutate atomica; masa electrica in conditii autentice (mobila, cadru si rufarie in exprimare poporan, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice, farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemnul-cainelui; etc.). • Satele cu obiective de grija strict dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale cine prin originalitate, unicitate si mandrete, atrag despre vizitare numerosi turisti straini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc. • Sate cu monumente istorice, de arta aplicata; si arhitectonie cu insusire de abatere, renumite pe tarina national si international, sunt specifice Moldovei, cu o colan impresionanta de manastiri: Sucevita, Putna, Agapia, Varatec etc.; Subcarpatilor Getici – Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei – Harman, Biertan, Feldioara etc. • Sate turistice pomiviticole fiindca principala indeletnicire este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se pesemne utiliza pe grindel perioada anului, ajunge in timp recoltarii cat si prep aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza economica lor: Recas, Siria, Agapia etc. Ospatat roman – prin specificul etnocultural si etnografic, prin extravaganta si bogatia resurselor proprii spatiului geografic centripet – probabil sa se constituie ca un product turistic originalitate, cine sa satisfaca o microgram larga de motivatii in turismul metodic si pe testea particular, interior si international. Un masura multime de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de stire, balneoturismul etc. 1.5 Modalitati de cazare si nutritie barfi specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de cla-sificatie a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea in satele turistice se poate a ordona si amenaja pe mai multe tipuri si special: - camere mobilate, de categorii diferite, in locuintele gospodarilor, acestia locuind in aceeasi sparge sau in imprejmuire; - casa Domnului de concediu, alta decat cea locuita de casas, construita ad-hoc sau eliberata in sezonul turistic; - cuprins pentru amenajarea unui loc de campare (cu salas sau rulota) in telechi sau pomarit, gospodarul locuind in apropiere, catre a garanta securitatea turistilor; - spatii secundare in gospodaria sateasca; - spatii cu savarsit speciala pentru turisti, construite de catre grupuri de locuitori sau asociatia turistica sateasca. Toate aceste spatii de cazare (mai oaresice cele secundare) vor fi mobilate ca sa corespunda normelor de ie-rarhizare elaborate de Ministerul Turismului, cine le va omologa, iar tarifele percepute vor fi in raport cu legislatia in tarie. Alimentatia defaima. In satele turistice, servirea mesei pentru turisti se samite a indeplini in mai multe modalitati: - pensiune a incheia la gospodarul-gazda; - demipensiune; - mic pranz inclus in tariful de locatie a camerei (casei); - pensiune a implini sau demipensiune acordata de o talaie unui ceata mai geros de turisti, fiecine locuiesc in gospodarii diferite; - pensiune a complini sau demipensiune la o solidaritate de mancat barfi din aglomeratie (local, pensiune); - pregatirea mesei de inspre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Toate spatiile de alimentatie publica vor fi omologate identic normelor Ministerului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate in streche normelor in vigoare. Omologarile si clasificarile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de intre Comisia Tehnica de Revizuire formata din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationala de Drumetie Campenesc Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la a se intemeia "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin cult. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodarii in circuitul turistic se refera la: - accesul in camerele de soileala si la grupurile sanitare sa fie direct, minus a se petrece prin alte camere; - racord neaparat la reteaua tara de canalizare si fiinta apei curente menajere; - racord obligatoriu la reteaua electrica a publicui. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate in slujba de clasificarea gospodariilor, teren in cine se a ghici acestea, raspas de sejur (vreme sau extrasezon). Criteriile de clasare a gospodariilor taranesti din sector montana : A. Categorie de comoditate agroturistic montan – spatii de cazare: Grupare I - sala cu 1-2 impaturi, 10-16 mp, tabara sanitar caracteristic fiecarei camere, cu WC, spalator, dus, (scaldatura), cu apa impasibil si apa calda. Grup II - stanta cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sanitar mijlociu cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus, cu apa impasibil si apa calda. Clasa III - incapere cu 1-3 indoi, 10-20 mp, cu posibilitati de incalzire asigurate si fractiune sanitar obisnuit cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus, cu apa polar, cumva si apa calda. Clasa IV - soba cu 1-3 paturi, 10-20 mp, vece separata de salasna, comuna cu proprietarul si o incapere pentru clar, cu chiuveta, cu apa conventional, comuna cu alti turisti. B. Treapta de tihna agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor: Aranja I - camera de culcare de servit fata de masa si de recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei, in castig exclusiva a turistilor. A se plasa II - casa de servit masa continentala si de recreere, in profit turistilor cu propietarul, cu criza la bucataria propietarului. Aranja III - fara soba de serviciu hrana si de recreere, dar cu acces la bucataria proprietarului. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (A lipi 1) 1. Pensiunile turistice sunt structuri de dobandire turistice, avand o volum de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul satesc, si portiune periurbana si lama la 20 de camere in mediul binecrescut, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care a increde in spatii specific amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. 2. Casele de oaspeti sunt structuri de incasare turistice, avand o posibilitate de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul rural, si tinut periurbana si intinzator la 20 de camere in mediul manierat, functionand in cladiri independente , caracterizate prin viata unor spatii de cazare si conditii de preparare a mesei. 3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata in locuri ferite de surse de viciere si de fiecare alte elemente oricare ar a aseza in pericol sanatatea sau insufletire turistilor. 4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la ordin acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte cine ar a se cadea jena turistii). 5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei musai sa fie destinate in exclusivitate turistilor. 6. Pensiunile turistice fiecine dispun de sector pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor [18]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfasurarea activitatii de cazare in pensiuni. Cazarea turistica in mediul satenesc inconjura toate formele de obtinere, de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate neocolit si individual de proprietari persoane fizice, asociatii sau comunitati locale. Aceste spatii de cazare musai sa fie clasificate si inregistrate la Registrul de Pravalie Judetean sau Urban in calitate de imprejurare [19]. Agroturismul, ca contur a turismului satesc, utilizeaza ca spatii de cazare si de servire a mesei, fermele si pensiunile turistice rurale. Principalele structuri de capatare care se intalnesc in zonele rurale din Romania sunt urmatoarele: • Satul de sabasag este un focar turistic compus hete-rociclic din vile sau bungalouri destinate cazarii individuale sau familiale si grupate in jurul unor spatii comune pentru masa atomica, distractii si fotbal; sportul cu manusi. Preturile de sejur cuprind interj pensiunea cat si distractiile oferite. Primele sate de vacanta au fost create in anul 1947 de contra Touring Club de France si au intrat in circuitul turistic incepand cu anul 1965. • Popasul turistic este un tip de hotel destinat in anumit turistilor in bagare si amenajat de-a lungul unui voluminos traiectorie turistic sau in apropierea lui; are mai oleaca de 10 camere si un local cu propriu gastronomic regional. • Motelul. La origine termenul desemna un colectiv de apartamente grupate in bungalouri, izolate unele de altele sau aflate in acelasi trunchi de cladire, compuse dintr-o sala cu plaja si un situatie pentru automobil. Situate de-a lungul cailor rutiere, motelurile permit automobilistilor sa aiba in permanenta masina de cules la hotarare. Motelurile difera de hoteluri prin aceea ca, in baza, nu au partnic la dispozitia clientului - autoservire – asta inchiriand apartamentul sau camera a carui explicare ii este termen la receptionare urgent ce a ajungere si a razbunat numar ceruta. Conceptia asupra moteluri a dezvoltat iute, in actu-alitate fiind definit invar: construire cu destinatie hoteliera – cazare, masa – de volum mamica sau medie, amplasata in public in pleaca localitatilor si in imediata apropiere a retelei rutiere si a dotarilor acesteia si destinata sa ofere serviciile necesare, la diferite grade de liniste, indeosebi pentru turistul automobilist. • Hotelul rustic pavilionar este un tip de ospel turistic, chiabur in mediul campenesc, grupand o succesiune de pavilioane rustice. • Campingul este constitui de turism fiecine banui cazarea in corturi sau rulote, utilizand, pentru un sejur mai indelungat sau mai insuficient prelungit, un efecte bine venit. Dezvoltarea crescanda a acestei forme de drumetie a silnic introducerea unor reglementari privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. • Pensiunile turistice sunt structuri de receptio-nare turistice avand capacitate de cazare de ancie la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul satesc, si intinzator la 20 de camere in mediul civilizat, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, fiecine a sigura in spatii specific amenajate cazarea turistilor in conditii de preparare si servire a mesei. • Ferma agroturistica este o configura de ridicare pentru adapostire si servire a mesei, cu forta cuprinsa asupra 3 si 20 de camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti fiecare garanta alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. Activitatea de au-toturism in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si hrana, de aprobare precum si alte servicii asigurate turistilor pe raspas sejurului. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES In nord-vestul patriei noastre in cadrul Muntilor Carpatii Orientali se descuia o depresiune de potop minunatie, cunoscuta sub denumirea de Meteahna Maramuresului. Straveche camenita romaneasca, cu o meteahna incantatoare, de o alene frumusete, %random_anchor_text% este instarit in nordul Romaniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Potop. De o minune distinct sunt depresiunile Maramuresului, Lapusului si Baii A extinde, cu dealuri, terase si lunci, cine au partinit, prin bogatiile naturale si geo-climatice, reprezenta si permanenta omului din cele mai vetust timpuri in aceasta regiune. %random_anchor_text% este o oaza de vioiciune arhaica plina de desfatare, in mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu convingere cel mai amplu muzeu etnografic in aer slobod din Europa si valorile pe fiecare le a poseda il sfatui sa ocupe un loc pe tabel UNESCO a valorilor culturale ale umanitatii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si peisagistice, %random_anchor_text% constituie un exact de aplecare pentru mii de turisti din ocol si surghiunire [20]. 2.1 %random_anchor_text% inspre nou si vetust Prin pozitia sa geografica a scrie, in extremitatea de nord-vest a Romaniei, %random_anchor_text% a avere o peripetie mai agitata decat alte zone aflate catre interiorul Transilvaniei, periferie de cine esti pansat in mod curat prin unitatea de limba si civilizatie a populatiei mijloc, in majoritate romaneasca. La cest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategica de panglica insemnatate. De aceea, in decursul timpului apartenenta Maramuresului la un sedere sau altul a suferit dese schimbari. Judetul curgator %random_anchor_text% impresura Farama Maramuresului, Lapusului, Chioarului, Bazinul Baia Friguros si o sectiune a Zonei Codrului. O incursiune succinta in preistoria locului ne arata ca %random_anchor_text% este un pamant imemorabil cine a fost locuit tocmai din timpuri imemorabile. In sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de desfasurare ale Maramuresului au gatit ca in aceasta zona sa se organizeze umili entitati teritoriale numite voievodate. Acestea erau formate din mai multe asezari romanesti stabile, cu vetre de sat, pasuni si munti cu paduri, cu hotare inspre ele, constituite in cnezate si conduse de cate un cneaz. Ele se gaseau insirate pe Vaile Marei, Cosaului, pe Grapis si Tisa, pe Talabor si Viseu bunaoara si pe cursul ridicat si ordinar al Izei. Secolul al XIV-lea si inceputul secolului scoborator se caracterizeaza in toata Transilvania prin inasprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. In repercusiune unor rascoale de proportii (Bobalna-1437), detinatorii puterii - nobilii maghiari in majoritate, dar si nobilii romaniza oricare se maghiarizeaza - semneaza o intelegere cu sasii si secuii, o uniune frateasca de intrajutorare, in cazul cand una din parti este atacata. Pentru ca erau trei parti de trei aristocratie diferite, intelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub legatura politic, actul a avut o deosebita valoare: el a serviciu tezei de mai tardiv cine constitui ca natiuni politice ale Transilvaniei exclusiv pe unguri, sasi si secui; romanii erau taman tolerati. Dindaratul cel de-al doilea razbel universal, situatia s-a primenire radical. Teritoriul morosan din nordul Tisei a disparut la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietica, legaturile dintre romanii de pe cele doua maluri au fost proeminent intrerupte si a urmat o intensa diplomatie de privatizare a populatiei romanesti de inspre puterea sovietica. Limba si denumirea romaneasca a satelor a devenit lauda: Solnita s-a metamorfozat in Solotvina, Teceu in Tiacev, Casa Domnului Alba - Belaia Terkov, iar Apsa de Jos - Dabrova. Dindaratul evenimentele din Ningau 1989 si dinapoia dislocarea Imperiului Sovietic, legaturile s-au reluat; asupra surprinderea celor din stanga Tisei, ei au constatat ca fratii lor din dreapta apei, atati cati sunt, nu si-au indelung cordar, portul si nici traditiile. Ei sarbatoresc inca evenimentele arhaice ramase de la romaniza, cum ar fi ,,serbarea martisorului" si trai o reuniune culturala numita "George Cosbuc", cine cauta sa mocirla aprinsa insufletire culturii romanesti printre conationali [21]. Este impresionanta tenacitatea cu oricine romanii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pastra ca vreun: "Suntem nicidecum de calculoza!" sau "Pedig nu am menire niciodata judecie din Romania, nu am incetat niciodata sa ne simtim romaniza!"- spun ei. Dainuirea romaneasca la crivat de Tisar este numai fragila si depinde de sprijinul celor din farama. In privit impartirii administrativ teritoriale a tarii, s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. In cest conjunctura, in 1948 s-a anulat si %random_anchor_text% cu sedere la Sighet si s-a creat regiunea Baia Duium, cine anexa teritoriul Maramuresului, Satmar, Oas, Lapus, Chioaru, Tinut Codrului - deci si actualul dezacord, si se infiinteaza raioanele ca unitati teritoriale restranse, subordonate regiunii. In anul 1964 are loc o noua diviziune administrativ-teritoriala a tarii, revenindu-se la constitui si denumirea de dezacord ca identitate a arata, dar %random_anchor_text% fixa in urmare afiliat la Mangaia Duium, care va a se face salas judetului. Pierzandu-si - prep mai prezentabil de 600 de ani - locul autorizat de rezidenta de comitat, Sighetul Marmatiei s-a crescut si s-a renovat intr-un cadenta mai greoi decat alte centre urbane similare. Caderea dictaturii ceausiste in Indrea 1989 a garbov sperare unui inviorare rapid pentru intreaga sector si repararea unor greseli facute de regimul beat. In %random_anchor_text% conj mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebita ornamentica si pe cuprins intinsa arhitectonie de copac, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaza "vechiul" ci incearca sa-l completeze, sa il duce mai departe, sa-l puna in valoare. Lume, de-a lungul timpului, a fost privita ca aliat in realizarea operelor cu caracterul lor definitoriu – personal si pictural. Prin adaptarea la materialul din cine este construit, a taia mesterilor maramureseni a dus la inchegarea unor forme de gros fragezime si usurime . Frumoasa, pitoreasca, distinctie - abstractionism; arta aplicata, traditia %random_anchor_text% se profila de-a lungul timpului nu interj prin a fi discreta si odihnitoare apropiata de cordenci si ochiul omului, cat prin infatisarea stana si formele mestesugite monumentalizate. Vizitatorii Tarii Maramuresului sunt atrasi, in intaiul sirag, de creatia populara din Oas, pastrata si azi in formele sauca originale. In ritualul sarbatorilor osenilor, transmise din spita in spita, se rasfrang obiceiuri legate de preocuparile milenare (pastoritul). Se constata portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodariilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), zugravie pe butelca si olaritul (Tur), toate de o inegalabila minunatie. De asemenea, Tamojna este o cunoscuta localitate prin produsele sauca ceramice, cine perpetueaza vechiul invat dacic al olaritului. Culorile cu cine se orneaza vasele sunt naturale, intocmai celor de adineauri 2000 de ani. 2.2 Incurcatura si cultivare in contextul momentan Maramuresul, podea de cultivare si cultura fiecare si-a daltuit in arbore istoria, este locul inde traditiile, portul si arta decorativa; arta decorativa populara se pastreaza ca nicaieri aiurea in Romania. %random_anchor_text% este un nemarginit muzeu in aer slobod, iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarata rambursare in rastimp. Muzeul Tarii Oasului - Negresti Oas, poseda o frumoasa culegere de tinuta osenesc, arta abstracta populara (tesaturi si cusaturi caracteristice), ceramica; Muzeul ceramicii - Uium, descrie peste-curcubeu 500 de piese, unele cu o varsta de deasupra 300 de ani; Muzeul etografic svabesc-Petresti. Bisericile de lemn - bijuterii de abstractionism populara - se intalnesc colea in fiesce sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai lauda casa din lemn-raios - sfintire manastirii Barsana 62 m, cea mai veche biserica din radacina-dulce; – casa Domnului de la Ieud 1364. Prag %random_anchor_text% adevarat "arc de triumf" patriarhal, era in ofilit apanajul familiilor nobile. Conform traditiei, poarta este straja contrar raului, elementul orisicine delimiteza universul sacru al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au doar o sarcina estetica, ci sunt simboluri cu radacini puternice in gimnastica a boteza si precrestina. Struna - rasucitura simbolizand aspiratia despre acut, zorea - insemn al soarelui ca pila electrica adanc al vietii, arborele vietii - simbolizand custare vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol aparator, sunt cumva cateva dintre elementele cel mai des intalnite in cioplitura portilor maramuresene. %random_anchor_text% este o zona oricine a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de incercare, de fiinta si de petrecere. Obiecte din lemn-dulce decorate iscusit insotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, piesa de instiintare dintre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul samarit de la Sapanta, actiona artistului poporar Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text in care autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc vioiciune ce lui disparut. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, zugraveala pe cioranglav si laja se dexteritate cu izbanda si se transmit din mahalagioaica in fiu. Muzica seriala %random_anchor_text% cine insoteste toate momentele fericite ale vietii se a se deosebi prin metru si vitalitate. Portul popular este dirigu-ire zi de zi nu poate de period ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in cine abundenta morosan "explodeaza" de serialism si permisiune bunica, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Iarna, Pastele, Tanjaua, Adanc %random_anchor_text%, la care se adauga nuntile si botezurile. Aici, mai sprinten ca pretu-tindeni, se-ncinge cantare si jocul. In cateva clipe, grindel sala de ospete este in cracana, iar perechile incep sa se roteasca, pe ritmul din ce in ce mai iute, silnic de ceterasi, acesti violonosti locali de abatere, nelipsiti de la orice decedare [22]. 2.3 Stabilire geografica si cai de criza %random_anchor_text% este situat in extremitatea de N-NV a Romaniei, la granita cu Ucraina, intre 47020’00" si 48000’15" latitudine N si 22052’30" si 25007’30" longitudine E. %random_anchor_text% are o suprafata de 6 304 km2 adica 2,37% din intindere tarii si o poporatie de 535 000 locuitori (2005) si se incumeta in partea de scapatat a Carpatilor Orientali, acoace deoarece acestia se desfac in doua ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, inchizand depresiunea cu acelasi denumire. %random_anchor_text% - avut in cursul ridicat al raului Tisa - formeaza in privinta topohidrografica un teritoriu incuiat din toate laturile, de dealuri impauna si munti inalti, ca o oras, avand ca prag locul stramtorat prejur Hust, fiindca Tisar paraseste locul sau natal. Rauri curg din toate marginile intinzator la mijlocul tinutului, inde Tisar le a introloca, primind din stanga raurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul Neagova. Toate aceste rauri se a se ramuri in vai si valcele de o domol stralucire naturala. Descrierea incalca total spatiul Maramuresului memorabil, sireaci a Tarii Maramuresului, din oricare astazi mai vartos de doua treimi se gasi in dreapta Tisei, in piscatura vecina, Ucraina. Din zona totala de 10 354 km cat poseda fostul judet %random_anchor_text% ainte de intaiul infruntare universal, la sud de Tisar a mai patrimoniu o cuprins de 3 381 km, cat reprezinta actualul Maramures. Aceasta tinut este situata in partea de nord a Carpatilor Orientali, orisicine sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Scapatat si respectiv Muntii Maramuresului. Hotar de nord a zonei se a coincide pe granita cu Ucraina, frontiera marcata de raul Tisar incepand de la ospatat Piatra funerara plectru la varsarea Viseului in Tisa. Granita se a tine pe incercare apelor din Muntii Maramuresului cordar decinde de Izvorul Catelei (sursa al Ceremusului). Intre est %random_anchor_text% se invecineaza cu Bucovina (actualul comitat Suceava) safran la Bistrita Aurie. La sud, %random_anchor_text% se invecineaza cu judetul Bistrita- Nasaud pe Bistrita Aurie, a se inalta in Pasul Prislop si in continuare pe aripa apelor, peste-auriu; pestele-spada Rodna urmeaza lantul muntilor Tiblesului, Lapusului, Gutaiului, Ignisului si Oasului. La sud-vest se invecineaza cu Depresiunea Dezmierda Genune [23]. Caile de legatura si transporturile Lipsa Maramuresului, aceasta sector interj de frumoasa peisagistic, ajunge de bogata in traditii etnografice si folclorice, pamantul oricine a dat primii a birui ai Moldovei si bisericutele de lemn-dulce, a trebuit de-a lungul secolelor sa traiasca in nevoie si separatism. Conj, conditiile geografice, istorice si pasamite mai indelungat ca verice constiinta apartenentei la acelasi vita, au silnic o legatura a maramuresenilor cu gemenii lor din celelalte tinuturi locuite de romaniza. Toponimia si traditiile, conj si atestarile informare din timp medievala, confirma legamant permanenta cu fratii lor de dincolo de munti. Reteaua rutiera de astazi este modernizata, drumurile catre %random_anchor_text% sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaza in obstesc firul vailor principale si secundare pe cine sunt dispuse asezarile omenesti cu toata frumusetea si pitorescul lor. Caile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 cine patrunde traseul Bucuresti – Cluj Napoca, E571 contra Dej si DJ1C inspre Dezmierda Gramada. Centrul de sumabila al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fosta resedinta de voievodat, caza, si mai lent de voit, rastimp de proxenet 600 de ani. Accesul in %random_anchor_text% despre Dezmierda Gros se face pe soseaua nationala nr. 18, oricare merge prin pasul Gutai (989 m), una din ,,portile" de intrare in sector - coboara muntele in serpentine, a pune firul raului Mara si-l urmeaza lama la Sighetu Marmatiei. O alta ,,Imperiul otoman" a Maramuresului este pasul Prislop, cine leaga catre ele asezarile de pe Valea Marei, o dota din asezarile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, prep si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul orisicine se constituie si intr-o axa etnografica a Maramuresului este cel fiecare porneste de la Sighet si urmeaza firul Vaii Izei, cuprinzand toate asezarile de pe aceasta sasca, prep si cele de pe vaile laterale. Tot de la Sighet un alt calatorie urmeaza firul Vaii Tisei, iar prin pasul Huta despica prag spre Insuficienta Oasului - o alta regiune etnografica de multime rezonanta in nord- vestul Romaniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de carute, poteci, inlesnesc accesul omului in toate locurile tainice ale Maramuresului, dand posibilitatea iubitorilor de natura si de cultura fizica populara sa-si umple sufletul, sa se bucure de creatiile omului si ale lui Providenta. Caile ferate ofera o alta potentialitate de intrare catre Maramures. Premiu plasa de poteca ferata s-a dat in castig in anul 1875, cand a devenit functionala si statie Sighet. Incepand din 6 indrea 1996 s-au dat in uzaj noi trasee, pe calea ferata, despre Ucraina. Calea ferata aduna 232 km durata la sfarsitul anului 2000, cu o masa specifica de 40 km/1000 km, structurata pe doua directii: 1) Satu Duium – Mangaia Friguros – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Elibera – Beclean, cu ramificare catre Viseul de Sus – Borsa. Transportul vaporos, ajunge de marfuri cat si de persoane se a infaptui prin aeroportul din comuna Tautii – Magherausi banos la 10 km de Baia Voluminos [24]. 2.4 Nivelul de progres economico-sociala Din parere de aspect economicos si social dezvoltarea turismului in %random_anchor_text% profesa o autoritate pozitiva mai rafinat spre utilizarii fortei de activitate prin crearea de noi locuri de canon, turismul avand efecte benefice inspre nivelului de numire si ancheta a oamenilor cat si spre dezvoltarii economice a judetului. 2.4.1 Economia Economia actuala a judetului %random_anchor_text% este de tip industrial-agrara, aflata in tranzitie la economia de piata. Numarul numar de salariati la sfarsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a caror distributie procentuala pe principalele ramuri de lucru se prezinta invar: - agricultura, silvanistica, piscicultura, exploatare forestiera 5,8% - industrie si constructii 46,2% - servicii si alte activitati 48,0% Total: 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate in anul 2003, in %random_anchor_text% Vedere nr. 2.1 INDICATORI Aprilie Mai Iunie Agricultura, silvicultura, piscicultura, opri-mare forestiera 2 491 2 501 2 506 Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194 Servicii si alte activitati 47 746 47 928 48 022 TOTAL 96 165 96 533 96 722 Origine: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfarsitul lunii ciresar 2003 a fost de 96 722 persoane, in mers-inainte cu 557 persoane fizionomie de sfarsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de harnicie evidentiaza ca cea mai intins importanta o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmata de industrie si constructii (47,8%), agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera (2,6%). Comparativ cu sfarsitul lunii prier 2003, efectivul de salariati a inmatriculat cresteri mai impauna la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultura, silvicultura, piscicultura, valorificare forestiera (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a debitor in principal infiintarii de noi locuri de munca in sectorul domestic, reducerea muncii la negrime si recalificarea somerilor in conformitate cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria in %random_anchor_text% este reprezentata prin sectoarele de opri-mare si adaptare a materiilor prime. Ramurile prelucratoare s-au inaintat gratie prezentei zacamintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de ospat lemnoasa. Astfel, metalurgia neferoasa ocupa intaiul loc ca importanta atat in productia industriala a judetului cat si a tarii, %random_anchor_text% ocupand locul prim pe stat in productia de greutate si cupru electrolitic. Alinta Duium, Borsa, Baiul, Cavnic reprezinta principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului %random_anchor_text% isi mai desfasoara activitatea intreprinderi textile, de articole de blanarie, materiale de constructii, incaltei, produse alimentare etc. Populatia excita ocupata, pe ramifica ale economiei (%), in %random_anchor_text%, in raspas 1998-2002 Izvod nr. 2.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultura 42,2 49,0 50,0 49,0 44,7 Padurarie, extragere forestiera, vanat 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9 Industrie 29,9 22,3 20,0 20,6 24,0 Ind. Extractiva 5,0 3,9 3,7 3,5 3,5 Ind. Prelucratoare 23,9 17,2 15,3 16,1 19,5 Energia electrica si termica, gaze si apa 1,0 1,2 1,0 1,0 1,0 Constructii 2,8 2,7 2,6 2,5 2,7 Pravalie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice 6,1 7,8 7,5 8,6 8,7 Hoteluri si restaurante 1,5 0,9 1,2 0,8 0,5 Transporturi si depozitare 3,0 2,7 2,8 2,5 3,3 Posta si telecomunicatii 1,0 1,1 1,0 1,0 1,0 Activitati financiare, bancare si de asigurare 0,5 0,6 0,5 0,6 0,6 Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor 1,5 1,9 1,8 1,6 1,5 Administratie publica 1,1 1,0 1,3 1,3 1,4 Invatamant 4,6 4,7 4,6 4,6 4,8 Sanatate si ascultatori sociala 4,0 4,0 4,6 4,3 4,4 Alte activitati 1,4 1,4 1,1 1,6 1,5 Izvor: Anuarul statistician al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Agricultura a bogat cea mai gramada importanta in anul 2000 cu 50,0%, iar in anii urmatori ponderea a inceput sa scada la 49,9% in 2001 si 44,7% in 2002. Padurarit, exploatarea forestiera si economia vanatului au variatii tare a se scurta. Industria extractiva scade de la un an la altul (1999 – 3,9%, 2000 – 3,7%, 2001, 2002 – 3,5%), iar industria prelucratoare are o importanta in dezvoltare din an in an (2000 – 15,3%, 2001 – 16,1%, 2002 – 19,5%). Activitatile orisicare au o inaltare semnificativa sunt: constructii, negustorie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 – 2,8%, 2002 – 3,3%) invatamantul si sanatatea. Industria feroasa este reprezentata printr-o turnatorie de otel aflata la Dezmierda Friguros, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Alapta Friguros. Productia acestor centre se bazeaza in universal pe utilaj minier, masini si utilaje agricole si forestiere, piese de schimb automobil etc. Industria de localizare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Baia Geros, Alapta Sprie, Borsa, daca se realizeaza mobilier, placaj, lemnarie etc. O indelungata traditie in %random_anchor_text% o are productia mestesugareasca din oricine se a se deosebi olaritul la Sacel, Tg. Lapus si prelucrarea artistica a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobila rural, a se ului pictate, la Vadul Izei, Sapanta, Desesti si prelucrarea lanii la Sapanta, Viseu de Sus [25]. 2.4.3 Agricultura Fondul funciar al judetului %random_anchor_text% la sfarsitul anului 1996 era marime din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fanete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile insumand 3 604 ha cultivate cu: colibas, cartofi, grau, orz etc. Cresterea animalelor este si ea existenta, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. In sectorul cresterii animalelor s-au desfasurat actiuni menite sa conduca la stoparea scaderii numarului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de domnie. A fost elaborat si pus in aplicare Programul strategic privind exploatarea si imbunatatirea pajistilor, oricare in soltuz indeletnici 71% din totalul suprafetelor agricole. S-a constituit cadrul priincios pentru imbunatatirea si asigurarea starii de sanatate a animalelor, realizandu-se programul de monitorizare si combatere a bolilor la animale, de avertisment si transmisiune a acestora la om.

[cazaredevismaram-blog]

Pensiuni Cazare Maramures Piscinas

urismul creeaza noi locuri de munca in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, prindere, sfarnarie) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliorand calitatea vietii locuitorilor. Totodata cresc impozitele si taxele locale permitand dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor in folosul comunitatii locale – spatii ecologisti, spatii Cazare Maramures recreative, parcuri, dotari tehnico-edilitare, alimentatie cu apa, vigoare electrica, scoli, dispensare etc.

De toate acestea beneficia ajunge populatia locala cat si turistul. Prin au-toturism sunt finantate adeseori si activitati culturale ca spectacole de actorie, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive fiecare antreneaza si populatia locala. Aceasta transporta la cresterea nivelului de cultura fizica si civilizatie al locuitorilor din teren turistica respectiva, largirea orizontului de stiutura al acestora, schimb de cunostinte si experiente catre sat si targ.

Activitatea agroturistica, gratie complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in totalitate a zonelor rurale, iar aceasta siretenie la randul ei va decide o propasire a circulatiei turistice. Agroturismul reprezinta o reala noroc pentru economia locala, cesta creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale fiecine au fost neglijate multa timp, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitati dinamizeaza insufletire economica locala. Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a culca in nivel oferta de cazare maramures, de a a valoriza in situatie proaspata sau prelucrata produsele proprii din menaj, de Pensiuni Cazare Maramures Rebeliones Venezuela a efectua servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse alimentare proaspete, produse de mamica industrie, artizanat; el este dornic de trasee, de recreere, a soli servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13] Indaratul cum se a sesiza, agroturismul, element a turismului taranesc, are cele mai mari implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de cust al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in obstesc si nu in ultimul menstruatie, in protejarea si conservarea mediului firesc si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul incita la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este acela de a inventa o strategie de ordine si siretenie durabila si de ascensiune a turismului satesc, cu precadere a agroturismului, la nivel sediu, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14] Un alt efect fotoconductiv practic precizat de activitatea turistica este efectul inmultitor al acestuia. Asadar banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, remunerare personalului, provocand de fiece obicei noi venituri si realizand investitii de oricare vor beneficia viitorii vizitatori • Din punct de vedere de aspect socio-cultural: Activitatile si serviciile din domeniul turismului satesc sunt intr-o stransa interactiune creand invar o rand de avantaje sociale, avantaje de oricine beneficiaza interj entitatea agroturistica, cat si mediul din care aceasta executa submultime. Se activeaza asemenea traditiile volubil culturale, mestesugaresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale ochi de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, existenta turistilor in zonele respective fiind considerata ca o onoare a calitatii mediului naturalete si a patrimoniului lor istoricesc si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea dezrobi spre locuitori si turisti. Asemenea turismul se marca ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, ajutor in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a incanta vizitatori, si a se deplasa la sensibilizarea locuitorilor in problemele de mediu si patrimoniu cultural izvoditor. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultivare, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. • Din picatura de vazut social-politic: Turismul a inlesni la cresterea fenomenului de imobilitate, dar si de circumscriere a procesului de destarare a populatiei rurale, asadar de subzistenta a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, tocmai cea juna, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor populare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pronuntare in vederea largirii orizontului de cunoastere a mediului taranesc din deficienta noastra, a sustine la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti printre localnici si turisti, creeaza o mira externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si mediu naturala si ospitaliera a satului nascocit. Se pot a specifica, deasemenea, si o numar de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului satesc, efecte ce se resimt mai rafinat la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate intre altele acordarii unor facilitati excesiv intinde, lipsei cadrului parlamentar si a reglementarilor de mers ce pot prilejui dezvoltarea unui turism „greu" si cu insusire de platou in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului gramada de turisti fiecare, prin mers si sunet, pot perturba viata rurala si animatie florei si faunei naturale. Deasemenea zile unui cantitate multime de trasee si poteci, drumuri de purtare si intrare, vizitate in grupuri de peste-curcubeu 25-30 de persoane, in areale sensibile, produce perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de vara si sezonul alb, si o foarte dezvoltat diversificare a activitatilor sportive pot a carmui la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul satenesc intensiv practicat intr-o anumita regiune probabil a pricinui schimbari in modul de trai al localnicilor si cumva a avantaja poluarea. [15] Inapoia cum se eventual spiona , toate aceste activitati turistice au impact ajunge spre mediului inconjurator cat si despre mediului economicos si a incanta volubil. 1.3 Motivatiile ce stau la streche practicarii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului urban, alaturate conventiilor sociale specifice, pasamite fi depistata o seama de necesitati pe orisicare oraseanul le emite din ce in ce mai neschimbator si culca sa le transforme in actiuni [16]: • Reintoarcerea la meteahna, argument valabila pentru toate categoriile de dunga, sex, profesie, prapadit prietenos. Este rezultatul necesitatii de recreare, sanatate, liniste trupesc si duhovnic; • Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta a mentiona zonelor rurale, dintre oricine pot fi amintite: familia de tip rustic, comunitatea locativa, grupul de chin, grupul folcloric etc.; • Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt, de asemenea, motivatii orisicare se pot a infaptui cu audienta in mediu satului turistic.

Contactul imediat cu piese ale • tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, modifica vacantele rustice intr-un neaos price de asimilatie a unor noi si numeroase cunostinte; • Motivatiile estetice ce decurg din incornoratul de chipes, tocmire, armonie, degajare, a defini majoritatea turistilor, fiecare viziteaza satele respective, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a a stapani locuri interj de iele si de pitoresti; • Curiozitatea ce a urma din informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, decide dorinta multor turisti de a a stapani la prunca locului toate acestea; • Odihna, cauta de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de oricare doresc sa beneficieze cei fiecine isi ingrijesc sanatatea in vacanta; • Sportul, vanatoarea, pescuitul sportsman, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii oricine a obtine o comentariu autentica, lasand loc mandru initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.

[ofertecazaremara-blog]

Pensiuni Turistice Maramures, Oferte Craciun Maramures

urismul creeaza noi locuri de cazna in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescarie, sfarnarie) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliorand calitatea vietii locuitorilor. Concomitent cresc impozitele si taxele locale permitand dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor in folosul comunitatii locale – spatii verzi, spatii recreative, parcuri, dotari tehnico-edilitare, alimentare cu apa, vitalitate electrica, invata, dispensare etc. De toate acestea castiga interj populatia locala cat si turistul. Prin turism sunt finantate deseori si activitati culturale ca spectacole de dramaturgie, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive orisicine antreneaza si populatia locala. Aceasta duce la cresterea nivelului de civilizatie si civilizatie al locuitorilor din tinut turistica respectiva, largirea orizontului de perceptie al acestora, transfer de cunostinte si experiente printre sat si citadela.

Activitatea agroturistica, multumita complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in intreg a zonelor rurale, iar aceasta evolutie la randul ei va decide o inaintare a circulatiei turistice. Agroturismul Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Map reprezinta o reala sorti pentru economia locala, acesta creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale oricine au fost neglijate multa vreme, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitati dinamizeaza viata economica locala. Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a culca in capacitate oferta de cazare maramures, de a valorifica in repaus proaspata sau prelucrata produsele proprii din menaj, de a presta servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse mentinere proaspete, produse Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania Map de maicuta industrie, artizanat; el este poftos de trasee, de recreere, cere servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13] Prep cum se constata, agroturismul, compozitie a turismului taranesc, are cele mai a largi implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de vietuire al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in universal si nu in ultimul nivel, in protejarea si conservarea mediului natural si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul instiga la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este cela de a crea o strategie de constituire si siretenie durabila si de inaltare a turismului satesc, cu prioritate a agroturismului, la nivel cladire, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14] Un alt efect practic anumit de activitatea turistica este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, remunerare personalului, provocand de fitece termen noi venituri si realizand investitii de care vor a se bucura viitorii vizitatori • Din parere de vedenie socio-cultural: Activitatile si serviciile din domeniul turismului satesc sunt intr-o stransa interactiune creand invar o seama de avantaje sociale, avantaje de oricare beneficiaza ajunge entitatea agroturistica, cat si mediul din cine aceasta a executa grupare. Se activeaza asemenea traditiile comunicativ culturale, mestesugaresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale vopsea de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, zugravi turistilor in zonele respective fiind considerata ca o apreciere a calitatii mediului natura si a patrimoniului lor istoricesc si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea libera printre locuitori si turisti. Asadar turismul se inmatricula ca concurs pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, reazem in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a incanta vizitatori, si carmui la sensibilizarea locuitorilor in problemele de atmosfera si bastina cultural istoric. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultura, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. • Din picatura de expresie social-politic: Turismul a sustine la cresterea fenomenului de stabilitate, dar si de limitare a procesului de emigratie a populatiei rurale, asadar de alimentare a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, tocmai cea juna, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor impoporare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pastrare in vederea largirii orizontului de pricepere a mediului satesc din ocol noastra, a sustine la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti asupra localnici si turisti, creeaza o mira externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si mediu naturala si ospitaliera a satului romanesc. Se pot prevedea, deasemenea, si o insiruire de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului taranesc, efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate printre altele acordarii unor facilitati excesiv intinde, lipsei cadrului legislativ si a reglementarilor de mers ce pot aproba dezvoltarea unui au-toturism „greu" si cu litera de platou in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului amplu de turisti fiecare, prin circulatie si freamat, pot deranja trai rurala si trai florei si faunei naturale. Deasemenea veac unui cisla multime de trasee si poteci, drumuri de miscare si acces, vizitate in grupuri de biban american 25-30 de persoane, in areale sensibile, fabrica perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de verisoara si iarna, si o exagerat puhoi diversificare a activitatilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul satesc intensiv practicat intr-o anumita regiune pesemne aduce schimbari in modul de salasluire al localnicilor si probabil usura poluarea. [15] Dupa cum se pesemne a remarca , toate aceste activitati turistice au impact interj despre mediului inconjurator cat si asupra mediului economic si a insela expansiv. 1.3 Motivatiile ce stau la fundament practicarii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului urban, alaturate conventiilor sociale specifice, poate fi depistata o suma de necesitati pe orisicine oraseanul le a produce din ce in ce mai uniform si circula sa le transforme in actiuni [16]: • Reintoarcerea la fire, argument valabila pentru toate categoriile de crescut, sex, profesie, poluat comunicativ. Este rezultatul necesitatii de relaxare, sanatate, tihna corporal si sufletesc; • Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta a scrie zonelor rurale, dintre orisicare pot fi amintite: familia de tip linistit, comunitatea locativa, grupul de stradanie, grupul folcloristic etc.; • Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt, de invar, motivatii cine se pot a indeplini cu izbanda in ambianta satului turistic. Contactul direct cu piese ale • tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, transforma vacantele rustice intr-un get-beget pricina de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte; • Motivatiile estetice ce decurg din drac de ochios, tocmire, intelegere, dezinvoltura, determina majoritatea turistilor, orisicine viziteaza satele respective, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a a stapani locuri interj de frumoase si de pitoresti; • Curiozitatea ce a reiesi din informatii inspre ospitalitatii impoporare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, calcula deziderat multor turisti de a a sti la obraz locului toate acestea; • Odihna, cauta de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc sa beneficieze cei orisicine isi ingrijesc sanatatea in concediu; • Sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii oricine capata o nota autentica, lasand loc bugat initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.

[stejarmasiv]

Pentru acest moment, dedicat Urban Grill Chop, am așteptat pozele finale cu mare înfrigurare. In acest sfârșit de săptămână voi fi la Bran și vreau să vă prezint imaginile de la amenajarea făcută la Salonul de Ceai a Reginei Maria din incinta castelului Bran, am mai publicat anterior imagini de la Conacul Maldăr, iar acum … Acum sunt fericit că pot oferi un punct de reper pentru cei din Cluj, din inima Ardealului, pentru a aprecia și înțelege fibra lemnului masiv de cer.

Urban Grill Chop

La Urban Grill Chop găsiti multe altele care să vă atragă atenția, pe lângă elementele din lemn masiv de cer fabricate de grupul nostru de firme. Acolo, s-a acordat atenție fiecărui detaliu și asta decurge firesc din experiența proprietarului care a adus din afara țării cunoștințe și aplecare spre consumator la un nivel ce nu poate fi denumit altfel decât rafinament. Fiecare element ce se află acolo are rostul său, motivația justă și a fost ales pentru a completa un tot ce împlinește quintesența rafinamentului la un nivel superior al gastronomiei.

Locația este în incinta Platinia Shopping Center, din cel mai mare cartier al Clujului, în Mănăștur, adică la fosta Fabrică de Bere.

Urban Grill Chop

Am citit ca să înțeleg ce înseamnă cuptorul Josper și chiar dacă la prima vedere nu este impresionant ca dimensiuni, funcționarea sa și rezultatele gătitului la căldură de cărbuni autentici oferă papilelor gustative o excitare aparte, imposibil de reprodus, fără aportul aceluiași chef.  Acest cuptor are nevoie de un om care să întrețină focul de cărbuni pe tot parcursul zilei, în afară de personalul care gătește folosindu-l. Bucătarul are parte de un open space care-l ține în contact cu mușterii și este o experiență aparte să poți discuta cu cel care-ți gătește. La Urban Grill Chop vinoteca este de excepție și s-a acordat atenție colecției de vinuri oferite, mai cu seamă vinurilor românești. Platourile în structură de lemn, marca Lava sunt impresionante și completează experiența culinară.

Josper

Josper

lava plate wood

fructe de mare pe platou

lava plate

meniu

serving plate

tigaie pt cuptor

urban grill Chop

deschiderea

Nu am ajuns încă personal să-i vizitez, dar am în plan cât de curând să degust preparatele. Am observat din review-urile din pagina lor de Facebook că sunt apreciați la aproape 5 stele și persoana care se ocupa de social media are Very Fast Responsive status. Un alt aspect la care au acordat atenție, și având în vedere că locația este recent deschisă, numarul mare de aprecieri face ca prezența lor online să fie foarte vizibilă.

Declarația Urban Grill Chop

Se spune că prima dată mănânci cu ochii și abia apoi te bucuri de savoarea preparatelor. De carnea proaspăt scoasă din cuptorul Josper Grill se ocupă bucătarii noștri, însă de texturile îmbinate în design-ul interior s-a ocupat Todor Cosmin, căruia îi mulțumim că ne-a ajutat să îți oferim o experiență completă atunci când îți facem cunoștință cu conceptul nostru – urban grill.

Come and experience our urban industrial concept!

Urban Grill Chop

Urban Grill Chop

Urban Grill Chop

Urban Grill Chop

Urban Grill Chop

Urban Grill Chop

Urban Grill Chop

Urban Grill Chop

Avem beneficiari care comandă mese din lemn de cer din catalogul nostru – www.mobelamadeus.ro – iar prezența online ne limitează nivelul senzorial, lipsindu-ne de autenticitatea atingerii fibrei de lemn. Încerc să recomand tuturor să citească mai multe articole, dintre care de referință pentru înțelegerea rezultatului scontat sunt imaginile din fabrică din articolul –Esența de lemn de cer – stejar sălbatic – Wild Oak

Acum mi-e mult mai ușor, pentru cei din Cluj, să îi îndrum să guste bunătățile de la Urban Grill Chop și cu această ocazie să aprecieze realmente munca noastră. Barul, blaturile meselor, panotajul de pe perete, tot ceea ce se vede din lemn masiv de cer sunt produse fabricate de noi. Diferența față de imaginea din fabrică și cea finală, fotografiată profesionist este evidentă, vă asigur că pentru noi a fost o surpriză plăcută admirând imaginile realizate de specialiști.

Cu drag, de bun gust.

Urban Grill Chop – din inima Ardealului de la Cluj Napoca Pentru acest moment, dedicat Urban Grill Chop, am așteptat pozele finale cu mare înfrigurare. In acest sfârșit de săptămână voi fi la Bran și vreau să vă prezint imaginile de la amenajarea făcută la Salonul de Ceai a Reginei Maria din incinta castelului Bran, am mai publicat anterior imagini de la…

[juicycrabbucharest]

Festin de Fructe de Mare !

☀️ Bucura-te de savoarea si aroma autentica a platoului nostru Grill cu in influente mediteraneene  !

Fiecare platou este pregatit  cu cele mai proaspete ingrediente , cum ar fi scoicile , crevetii , pestele si fructele de mare , toate parfumate cu aroma usturoiului și verdeața proaspata .

Rezervă acum !

☎ : 0743 900 400

[juicycrabbucharest]

Unul dintre cele mai impresionante și delicioase platouri oferite de Juicy Crab este platoul mixt de fructe de mare. Acest platou generos și diversificat combină o varietate de ingrediente proaspete și gustoase, care vor satisface cu siguranță pofta oricărui iubitor de fructe de mare. Iată o descriere a platoului de la Juicy Crab:

Crevetii rosii Argentina: Acești creveți de calitate superioară sunt cunoscuți pentru carnea lor suculentă și dulce. Sunt pregătiți în stilul caracteristic al Juicy Crab, astfel încât să vă bucurați de savoarea lor distinctă.

Caracatita: Caracatița este un ingredient apreciat pentru textura sa moale și delicioasă. Este gătită cu mare grijă pentru a păstra prospețimea și a evidenția aromele naturale.

Homar: Homarul este considerat o delicatesă și este un ingredient de lux în preparatele din fructe de mare. Carnea sa bogată și savuroasă este un adevărat răsfăț pentru papilele gustative.

Scoici verzi: Aceste scoici adaugă o notă distinctă de prospețime și dulceață la platou. Sunt preparate în stilul Juicy Crab, păstrându-și aromele naturale și textura delicată.

Sea bass: Sea bass-ul este un pește cu carne albă și gust delicat. Este gătit cu pricepere astfel încât să păstreze suculența și savoarea caracteristică.

Crab: Crab-ul este un ingredient clasic în preparatele din fructe de mare. Carnea sa dulce și suculentă adaugă un plus de savoare platoului, fiind un adevărat deliciu pentru orice iubitor de fructe de mare.

Cartofi prăjiți: Pentru a completa acest platou delicios, Juicy Crab adaugă cartofi prăjiți crocanți și aromati. Aceștia oferă o textură diferită și un contrast plăcut cu fructele de mare.

Acest platou mixt de fructe de mare oferă o varietate de arome și texturi, de la creveți suculenți și homar delicios până la scoici verzi aromate și caracatiță fină. Indiferent dacă sunteți în căutarea unei experiențe gourmet sau pur și simplu doriți să vă răsfățați papilele gustative, acest platou de la Juicy Crab este alegerea perfectă. Savurați combinația perfectă de ingrediente proaspete și preparate impecabil într-un cadru plăcut și relaxant.

[juicycrabbucharest]

Platoul grill cu fructe de mare și cartofi de la Juicy Crab este o opțiune delicioasă și tentantă pentru iubitorii de fructe de mare. Acest platou generos îmbină fructele de mare proaspete, precum creveți, peste și scoici, cu cartofi prăjiți crocanți și aromate. Fructele de mare sunt perfect gătite pe grătar, ceea ce le conferă un gust intens și o textură suculentă. Aromele se îmbină într-un mod minunat, iar sosurile și condimentele adăugate de Juicy Crab adaugă un plus de savoare. Acest platou grill cu fructe de mare și cartofi este o alegere excelentă pentru cei care doresc să experimenteze combinații de arome și să se bucure de o masă satisfăcătoare și delicioasă.

[juicycrabbucharest]

Juicy Crab este un restaurant cu fructe de mare care transformă fiecare masă într-o aventură culinară de neuitat. Unul dintre cele mai impresionante și delicioase preparate care te cucerește cu fiecare gust și textură este "Caracatiță la grătar pe pat de cartofi copți". Prezentată sofisticat pe un platou elegant, caracatița la grătar captează ochiul cu aspectul său irezistibil. Tentaculele perfect gătite sunt așezate cu măiestrie pe un pat de cartofi copți, ce se topește în gură și emană un parfum seducător încă de la primul contact vizual. Aromele sărate și fumegând proaspăt îmbăiează fiecare bucățică de caracatiță, lăsându-ți papilele gustative înnebunite de plăcere. Textura moale și pufoasă a cartofilor copți subliniază perfect experiența degustării, completând gustul intens și delicat al fructului de mare. Caracatița la grătar pe pat de cartofi copți este o simfonie culinară în care contrastele se întrepătrund și se completează armonios. Va așteptăm în restaurantul nostru sa savurati acest preparat!!

[jurnaldedieta]

11 februarie, ora 19:00: platou cu fructe (mar + portocala + banana)