#piele alba piele neagra

[connect-r-apologist]

SHIFT feat. Connect-R - Piele Alba, Piele Neagra | Making Of

[nox-scrie]

build

Partea a doua de la “freeze”!! Sunt hyped sa scriu postez chestiile astea pentru ca tin la Jacks cum tin la o coasta (asa de important e personajul asta pentru mine). Anyway partea a doua arata cautarea lui Jacks pentru fata care i-a furat inima si cum o sa gaseasca ceea ce cauta in cele mai neprevazute locuri.

Word Count: 3107

Partea 1| Partea 2| Patrea 3| Partea 4

***

Se auzise de magicianul ce facea lucruri din nimic in toata Imparatia de Vest. Se auzise ca facea cele mai minunate obiecte, dar si preturile sale erau la fel de minunate, cand iti dadeai seama ca suma aceea exista.

Jacks il gasi astfel cu usurinta. Statea intr-un separeu de la un bar unde trebuia sa comanzi ceva in cinci minute sau erai dat afara, si doar pretul apei de acolo ii facea ochii lui Jacks sa se incruciseze. Totusi, se aseza in fata vrajitorului si ii intinse o mana lunga, ca de mort in lumina lampilor cu gaz.

Vrajitorul era mai scund ca Jacks si cu pielea inchisa la culoare, parul sau fiind impletit intr-o duzina de codite cu margelute stralucitoare. Purta o camasa alba ce contrasta socant cu pielea sa, si pantaloni fini, negri. Camasa ii era in pantaloni, si pe deasupra ei avea insigne felurite. Jacks arunca o privire rapida peste cea cu curcubeu, la cele cu cai si iepuri, ca mai apoi sa se opreasca la un set de insigne ce reprezentau o noapte cu stele si luna, dar si soarele alb ca in mijlocul zilei.

"Numele meu e Jacks. Inainte sa ma pui sa ies din separeu, sa stii ca sunt constient de prezenta tuturor garzilor tale de corp din acest bar si cum se uita la mine, gata sa atace. Asta nu inseamna ca o sa ma ridic de aici pana o sa ma fac auzit, asa ca mai bine ti-ai mai cere ceva de baut."

Ii lua paharul gol de coniac dupa ce dadu mana cu el si batu de doua ori cu el in masa. Un chelner se manifesta ca din neant, si Jacks ii facu semn cu doua degete ridicate, inca tinand paharul gol intre degerele aratator si mare. Chelnerul pleca fara niciun cuvant, si Jacks se lasa pe spate pe canapeaua scumpa de piele neagra.

Nu pleaca intotdeauna cu mana goala din bancile carora le da spargere.

"Sunt destul de intrigat incat sa nu chem garzile chiar acum, dar nu destul de increzator incat sa nu le fac semn sa aduca mai multe ajutoare." a zis vrajitorul, imitandu-i pozitia lui Jacks, dar isi pusese trei degete pe masa. "Te rog sa imi zici care e scopul vizitei tale deloc politicoase, inainte ca semnul sa devina de patru degete."

"Vinter." fu tot ce zise Jacks inainte ca chipul vrajitorului, Vår, sa paleasca.

Dupa ce o fata ce ii atrasese atentia, precum este o molie atrasa de lumina, fusese luata captiva de trei oameni inrobati, Jacks si-a alocat timpul exclusiv aflarii a mai multe informatii despre ea. A intrebat de fata cu parul ca o zi de iarna in stanga si in dreapta in tot orasul, prefacandu-se ca lucreaza in cafenele, purtand sortul unui biet om lasat inconstient intr-o lada cu legume. Se simtea gresit facand asta, dar simultan avea nevoie sa o faca. Trebuia sa stie ce s-a intamplat cu ea. Trebuia sa o salveze.

Oamenii sopteau numele de Vår mereu cand ea ii intreba de vrajitoarea cu chipul blond, dar Jacks afla dupa o saptamana ca Vår nu era de fapt fata, Vår era...

"Ce s-a intamplat cu sora mea?" intreba Vår acum, aplecandu-se in fata de parca a fost injunghiat. Expresia lui, cu zece secunde inainte calma si calculata, era acum fioroasa si indurerata simultan. Lui Jacks ii placea aceasta dualitate a oamenilor; nu suporta lucrurile previzibile. Isi puse o mana peste spatarul canapelei, pe de-o parte pentru a imita relaxare, pe de alta pentru a vedea cum reactioneaza.

"A fost rapita." a fost tot ce a zis Jacks, inainte ca chelnerul sa apara si sa isi ia bautura de pe tava, dand-o peste cap inainte ca chelnerul sa apuce macar sa ajunga in dreptul mesei lor.

Probabil ca oamenii nu se comportau asa in barul asta, dupa privirea judecatoare pe care i-o arunca chelnerul, insa Jacks doar ii facu semn sa mai aduca una si se intoarse la Vår. Vrajitorul fumega de furie, iar daca Jacks nu ar fi simtit acelasi lucru interesul sau ar fi fost la maxim acum.

"Cine crezi tu ca esti, domnule, sa vii la mine si sa imi spui o asemenea minciuna, cand nici macar nu ai cunoscut-o vreodata pe Viner. Probabil ca esti in cautare de bani, sau pur si simplu de atentie, cu atitudinea ta de o intimidare fals si incercarea fara rost de a ma face sa imi arat o slabiciune..."

Jacks a reactionat fara sa gandeasca, ar putea jura asta. Isi dezlipi mana de spatarul canapelei si intr-o secunda il apuca pe Vår de gulerul camasii sale, tragandu-l spre sine peste masa. Auzi scaunele tarsaite pe podea in timp ce garda personala a vrajitorului se ridica si venea spre masa lor, probabil pentru a-i dezlipi pe cei doi. Jacks nu avea chef de acel rahat, asa ca vorbi repede si succint.

"Vinter este fata ce a oprit jaful din orasul in care locuieste. Sigur unul dintre cainii tai devotati ti-a zis pana acum ca ea a fost martor la acea crima nefinalizata, ba chiar a avut un rol impaciuitor pentru a-l calma pe acel "hot nehotarat, ce nu doreste nimic". Dar te asigur, stiu ce imi doresc. Sora ta m-a dus la ea acasa si mi-a facut ceai. A avut incredere in mine, si e greu sa primesc asa ceva in lumea asta. Asa ca o sa ma asculti, si o sa ma crezi, daca nu vrei sa fi tu cel care regreta." ii dadu drumul la camasa cu asta, fix cand garzile au ajuns in dreptul lor. Parul negru al lui Vår era dezordonat, insa a facut un semn din mana si garzile s-au oprit in loc. "Si sa nu mi te mai adresezi cu domnule de acum, Vår. Numele meu e Jacks."

"Poate nu esti doar in cautare de atentie pana la urma." spuse Vår dupa un moment, cu ambele maini pe masa. "Desi nu imi place sa cred asta, o sa te ascult. Vorbeste."

Si Jacks vorbi, spunandu-i pe larg toate detaliile capturarii surorii sale. Despre lumina orbitoare, robele fosnaitoare si vraja de inghetare. Cand isi reveni din urma ei, tot corpul ii era amortit, si realiza ca a fost intr-o stare de inconstienta timp de doua ore. De atunci incepu cautarea lui Vinter, intrebatul si vorbitul, si cuvintele soptite despre Fratii Soarelui, Lunii, Stelelor si Noptii. Vår era cel mai usor de gasit dintre cei trei ramasi, si Jacks stia ca doar cu ajutorul lui o poate gasi pe Vinter.

"Reputatia te urmareste. Am ajuns imediat ce am aflat de obiceiul tau de a veni la bar si a te imbata pana cand nu iti mai pasa ce crede lumea. A te imbata destul cat sa il inviti pe primul baiat dragut pe care il vezi la tine acasa. Da, stiu despre asta. Nu trebuie sa te prefaci calm. Trebuie, totusi, sa vorbesti. Doar asa e corect."

Vår se incrunta, confuz legat de ce sa faca in continuare, pentru ca Jacks vedea prin el ca prin apa unui rau de munte. Se rezuma la a ofta si a lua o inghititura lunga de coniac, inainte sa faca contact vizual cu un chelner si sa ridice doua degete.

"Vinter e cea mai mica dintre noi." a zis el, iar lui Jacks ii trebui un moment sa isi dea seama ca ii vorbeste. "Suntem patru, stii. Eu. Kesä. Syksy. Vinter. Nu suntem frati de sange, daca nu e evident. Am copilarit toti in zidurile Palatului Imparatiei de Vest. Ne alergam si ne jucam impreuna. Ne-am descoperit si puterile impreuna, cam la aceeasi varsta, doar ca eu am fost primul. Vinter-" se opri atunci, tragand aer in piept, de parca se pregatea sa faca un salt de la zece metri deasupra apei. "Vinter a fost singura careia nu i s-a facut frica atunci cand le-am aratat toate florile pe care puteam sa le scot din mainile mele, cand le-am aratat cum puteam sa imi lipesc palmele de sol si sa manifest in jurul meu santuri cu apa de culoare verde. Kesä a fugit la Imparateasa de atunci sa ma parasca. Syksy s-a dat inapoi, tipand, si apoi a luat-o la fuga la randul sau. Vinter mi-a luat mainile intre ale ei, si le-a sarutat pe mijlocul palmei pe amandoua. A zis ca sunt mainile unui magician, unei fiinte binecuvantate, si am crezut-o. Nu la mult timp dupa aceea toti si-au aratat talentele, si asa am devenit Fratii Soarelui, Stelelor, Lunii si Noptii. Eu eram Soarele caci puteam sa construiesc orice, si nu poti construi fara lumina. Syksy este Luna, pentru ca nu e departe de a fi un lup singuratic, ce urla chiar ea la luna. Kesä a fost mereu cea care facea parte dintr-un vis, si ea era Stelele, caci daca oamenii isi puneau dorinte stelelor cazatoare, ei bine, ea era cele care le taia franghia si le facea sa cada de pe cer, implinindu-se. Si apoi era Vinter, Noaptea, pentru ca era frumoasa si misterioasa, ne unea pe toti patru si nu stiai cand iti patrunzande in minte siiti vorbeste prin telepatie. Facea totul mai rece, pentru ca ea era mereu... este asa calda."

O duzina de pahare erau adunate pe masa lor acum. Jacks nu stia daca Vär vorbea asa de mult in general, dar daca da,  avea nevoie sa isi cumpere cateva sticle de coniac pentru a nu ii da un pumn(si a nu primi cativa la randul sau). Povestea era interesanta, desi obositoare pentru cineva la fel de singuratic ca Jacks. Nu voia sa se vada pe fata sa ca se agata de orice detaliu ce o facea pe Vinter sa para mai reala decat un miraj dintr-o dimineata incinsa de vara, orice detaliu pentru a se asigura ca nu a avut o iluzie de zile mari, ce ii facea inima sa bata mai tare. Plus, acum avea un obicei din a gandi lucruri cu grija in cazul in care cineva ii putea citi mintea.

"Am mers pe drumuri separate nu dupa mult timp dupe ce ne-am descoperit puterile, sau ele pe noi." cuvintele ieseau întrerupt de pe buzele sale groase, alcoolul punandu-si amprenta. Jacks intelegea acest sentiment bine, camera invartindu-se in jurul sau de fiecare data cand se misca. Lua o gura dintr-un pahar cu visinata, fara sa ii pese al cui e, pentru a-si reveni. "Syksy a vrut mereu sa vada Regatul de Est, sa lucreze cu animalele, in special cainii care vin din acel regat, dar nu cred ca a trecut vreodata granita."

"Nu e mult de vazut prin Regat." ridica Jacks dintr-un umar. "Nu ceea ce caut eu oricum."

Inainte ca Vår sa apuce sa intrebe ce anume cauta, ii facu semn sa continue. Vrajitorul isi drese glasul cu un tusit.

"Kesä e intr-un oras de munte, supra-populat. Are un intreg harem si tine lecturi despre descoperirea magiei interioare, de parca nu a vomitat pana a inceput sa scuipe sange prima data cand si-a dat seama ca poate sa le comande oamenilor ce sa faca printr-un singur gand." Vår isi dadu ochii peste cap, iar un fior strabatu sira spinarii lui Jacks. Chestiile astea erau serioase, si foarte diferite de misiunea sa de a se intoarce acasa, pe Pamant. Ii venea greu sa creada ca ar face o asemenea intoarcere de o suta optzeci de grade pentru o fata pe care de-abia ce a cunoscut-o; simultan, era cel mai Jacks lucru pe care l-a facut toata viata sa. Nu putea sa reziste unei personalitati interesante intr-o femeie.

"Si tu?" intreba Jacks cand isi dadu seama ca Vår s-a oprit. Ochii lui mari si caprui ii urmareau fiecare miscare,  de parca era prima data ce isi vedea companionul de masa.

"Am profitat de talentul meu si inteligenta si creativitatea peste medie pe care le posed-"

"Sa nu mai zicem de mandria peste medie." mormai Jacks, dar dadu din cap pentru a-i arata ca asculta.

"Si am devenit un vizionar. Un arhitect. Un proiectant. Si fac si comenzi speciale pentru cineva, daca au banii necesari."

"Vrei sa imi arati si mie un truc?" intreba Jacks si isi duse un pahar cu un lichid transparent la buze, sperand ca e apa.

"Deja am facut-o." indica Vår cu un deget inchietura lui Jacks, pe care o privi cu surpriza.

O bratara cu cristale mov, roz, negre si albe ii stralucea la mana. Erau lipite pe o bucata de piele neagra, si straluceau intr-o spirala serpuitoare. Jacks fluiera scurt, inainte sa se uite la Vår. Culorile alea, in ordinea in care erau.. era o coincidenta care ii facea parul lui Jacks sa i se ridice pe maini.

"O sa imi spui cum ai ales culorile astea chiar acum, sau o sa te las inconstient atat pe tine cat si pe garzile alea fara minte inainte sa apuci sa-mi zici numele." sopti amenintator Jacks, si Vår se lasa pe spate, privind la companionul sau pe sub sprancene.

"I-am zis lui Syksy ca nu trebuia sa plece in Regatul de Est, atunci cand a inceput sa isi faca bagajele. I-am zis ca as putea sa ii construiesc o poarta prin care sa paseasca. I-am zis ca poate sa o foloseasca oricand, si sa se intoarca la mine daca se gandeste la asta. Syksy nu a vrut. A zis ca are nevoie sa faca calatoria asta de una singura. A plecat, dar eu am construit poarta oricum. Urma sa imi gasesc rudele oriunde ar fi, si sa le protejez de orice pericol. Am facut poarta, si am pasit prin ea. Credeam ca o sa ma duca la Syksy, sau la Kesä. In schimb m-a dus pe Pamant."

Poarta. Vår construise poarta. Jacks si-a inchis ochii, si si-a simtit inima mai intai incetinindu-i in piept, apoi mainile incepand sa ii inghete incet. Durea. Era asa aproape de adevar ca durea, si ar fi vrut sa se ridice chiar atunci si sa plece inainte sa i se spuna ca usa nu mai exista, sau ca nu stie unde e. Ar fi vrut sa se ridice, sa il traga pe barbat de pe canapea si sa il ia la bataie.

A deschis ochii.

"Am aflat atat de multe lucruri acolo, stii? Am aflat cum ca nu era in regula sa iti placa acelasi sex. Am aflat cat de mari erau diferentele de civilizatie, cum unii mureau de foame in timp ce altii aruncau cu tone de mancare. Am aflat ca sunt miliarde de oameni, si nu puteam concepe atatea perechi de ochi pe un spatiu asa de mic. Am aflat de locuri de munca si de politica, am aflat de razboaie ce au avut loc si de persoane importante. Si am facut asta."

Vår scoase un obiect din buzunar, negru si lucios, si il puse pe masa intre ei. Degetele lui Jacks dureau, degete ce ii erau inghetate si la fel ii era si mintea; nu putea gandi sau reactiona. Tot ce putea sa faca era sa se oblige sa respire in continuare.

"Un telefon mobil, doar ca i-am dat magie pentru a putea functiona pe internet in orice lume, si a avea baterie constant. Am ceea ce probabil ca cunosti drept Tumblr pe el. Asa am aflat de sexualitati si de gender-uri. Asa am aflat ca ce ma identific eu."

A aratat insigna sa curcubeu, si de-abia acum isi dadu Jacks seama ca era steagul gay. "Stiu de tine, Jacks. Stiu ca esti de pe Pamant si cauti usa pentru a te intoarce. Am stiut inca de cand ai pasit pe acest taram, si cum cautai tu in fiecare banca sau local scump dupa o cheie ce nu a existat niciodata. Si nici macar o data nu te-ai gandit sa il intrebi pe un magician."

Era de ajuns. Jacks s-a ridicat de la masa cu furtuna in vene. Nu stia daca lumea se clatina in jurul sau sau pur si simplu furia facea sa para asa. Si-a strans ambele maini in pumni, si a dat un picior mesei. Aceasta a cazut pe o parte, aruncand cu pahare, unele pe jumatate pline, fix pe pantalonii lui Vår.

Se ridica cu un suspin, gardienii deja in spatele sau, si indica cu o mana la pantalonii lui, ce deveneau din gri deschis, negru, chiar sub ochii lui Jacks.

"Unde este poarta?" intreba Jacks, si nu mai era aceeasi persoana ca acum o ora. Ar fi putut sa transforme apa din toate paraiele Imperiului de Vest in sange cu toti nervii pe care ii avea.

"Aici." a spus Vår, si a aratat un punct peste umarul lui Jacks. Jacks s-a intors cu inima de gheata. O usa era deschisa si arata un bloc, cu zece etaje, alb si trist. Un parc era langa acesta, iar cativa copaci formau un luminis. Jacks a inspirat. "O car mereu cu mine, doar ca azi a fost prima zi in care m-ai cautat, m-a cautat cineva ce nu vrea sa ii construiesc obiecte de cand cu Ana cea Magnifica, si sincer...".

Se oprii din vorbit si se intoarse spre Jacks. "Ce ai de gand sa faci?" intreba Vår, si un val de ameteala ii facu picioarele lui Jacks sa se franga. Cazu pe spate, pe un fotoliu moale, un fotoliu, si Jacks scoase un sunet ragusit, o combinatie intre un strigat de lupta si un planset de spaima, cand isi dadu ca era exact ca un fotoliu pe care il avea in apartamentul sau. "O sa ma ajuti sa o salvez pe sora mea, castigandu-i iubirea eterna? Sau o sa te intorci acasa, fara sa ai sansa sa stii cum e sa iubesti o vrajitoare, o fata, unica si minunata, asa cum este ea?"

Cu un gest din cap, Jacks se impinse in maini. Urechile ii tiuiau si totul durea, in special pe interior. Isi lipi o palma de frunte, cautand febra, dar fruntea ei era rece ca inghetata pe bat.

"Esti singura persoana care poate sa deschida portarulile astea?" intreba Jacks, incercand sa rationalizeze situatia.

"Da." ridica din umeri Vår.

"Vinter ar face asta pentru mine, nu? Rahat, Vinter nici nu ar ezita. Si toate astea pentru cineva pe care abia l-a cunoscut..." a zis incet Jacks, mai mult pentru sine, uitandu-se cu durere la poarta ce ducea spre bar.

"Pariam pe asta." a zis Vår multumit, desi Jacks nu a dat un raspuns clar, si a inchis portalul cu un pocnet, inainte sa ii inconjoare umerii lui Jacks cu o mana asa cum pot sa o faca doar oamenii beti. "Iti promit ca daca scapam cu viata o sa te livrez personal pana la tine acasa, si o sa iti fac o funda genderfluid sa se potriveasca cu bratara."

"Asta chiar ajuta." raspunse Jacks ironic, simtind tot ce stia si fiecare lucru in care credea naruindu-se in jurul sau. Si toate astea pentru o biata vrajitoare ce nu exista in afara unei cani cu ceai frumos mirositor, de care cel mai probabil s-a indragostit.

[fidg3ty-blog1]

Inspirational Poêle à Bois Castorama

Inspirational Poêle à Bois Castorama

[gembloong_breadcrumbs] [gembloong_ads1]

castorama najlepiej wyglądające drewnopodobne płytki w castoramowym po le bois tanche godin aston po les bois et granules pr s d et poele a po le bois godin fonteval anthracite 10 kw leroy merlin et poele a poele a granule kausiflam leroy merlin poele a granule kausiflam leroy merlin poele a bois prix avec pose maison design apsip tor nal do brasil…

[pursehouse-blog1]

Inspirational Poêle à Bois Castorama

Inspirational Poêle à Bois Castorama

[gembloong_breadcrumbs] [gembloong_ads1]

castorama najlepiej wyglądające drewnopodobne płytki w castoramowym po le bois tanche godin aston po les bois et granules pr s d et poele a po le bois godin fonteval anthracite 10 kw leroy merlin et poele a poele a granule kausiflam leroy merlin poele a granule kausiflam leroy merlin poele a bois prix avec pose maison design apsip tor nal do brasil…

[ceascult]

SHIFT feat. Connect-R - Piele Alba, Piele Neagra

[cazareizvoaremar-blog]

Cazare Manastirea Barsana Maramures, Emaramures

Analizand grupare portului vulgar din Oferte De Cazare Maramures Cu Piscinas distingem pentru portul vulgar viril cateva elemente specifice. Vara, acoperamantul capului il constituie palaria („clopul"). Cu cateva decenii in insoti, barbatii, nepasator de manunchi sau de starea civila, purtau parul inalt pe spinare si completat pe elita. Palariile din paie, cu borurile mai largi decat la cele din Oas si cu lama mai scurt oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara. De la Chei in sus, pe valea Izei, prep si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai prag si astazi palarii din paie, de silueta clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat Oferte De Cazare Maramures Pensiuni 4 (in special satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a subprodus un dezonorat printre palaria specifica Oasului si palaria din aceste sate. Iarna se purtau injosi cu fundul rotunjit, asa-zisele „cusme rotilate", confectionate din piele de miel. Acusi s-au generalizat caciulile clasice. Conj, in zilele de festivitate, feciorii mai Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Valea Neagra Maramures lude „cusmele rotilate", de aptitudine din astrahan intunecime sau morojan. Interj palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de sarbatoare sunt chipes impodobite cu „ciucalai" din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut" de flori. Camasa barbateasca traditionala era confectionata din giulgiu de canepa, in sau coton (sau in imixtiune), tesuta in doua ite. La tunica „batraneasca", croiul era sadetica, pieptii nedepasind ca intindere: latimea manecilor. Sector ramasa goala era acoperita de chinga (centura lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) oricine ajungea pana acolea sub ramificatie. Chimirul a poseda rolul de a a favoriza mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi ritm o moneda de poza care se integreaza armonios costumului obisnuit. Membrana barbateasca a suferit modificari, in sensul ca a maricel in marime, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile" (pantalonii) fac molecula din costumul de vara (se tocat si iarna, sub cioareci). Sunt extinde (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La cen-tru se strang cu bracinari. Sezonul alb, barbatii tocat cioareci confectionati din stofa alba, tesuta in scaun ite si menire la troaca. Croiul este langa; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Frecvent, barbatii poarta biban-soare; tunica un „sfeter" de lana alba, tricotat fizic, infundat pe gat. O alta scriere dramatica a portului curajos este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din panza alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din panura colorata, buclata. Croiul este neincarcat, direct, minus maneci. Pieptarele sunt captusite cu panura industriala, au un buzunar mare inauntru si doua buzunare a descreste in iesi, in partea de jos. In dialect sediu, tot „pieptar" este titluit si cojocul, fiecare are o larga evolutie ornamentala si paleta, dar in a sparge este conform cu pieptarul de categorie. Cojoacele au elemente care le diferentiaza pe subzone si de la un sat la celalalt. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au grindel fata acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Medie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai oarece ornamentate. La acestea, ornamentarea se a infaptui cu „carmejie". In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate fuga de inspre feciori si fete, extrem rar de barbati si PÄ?RINÅ¢I, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de timp. O figura a preciza portului de sezonul alb — ajunge pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba".

Tehnica de executare a acesteia a prepune innodarea mitelor in timpul tesutului. Tesut, din lana toarsa mai voluminos, se da la bulboana pentru a fi ingrosata, indesata si scamosata. Astazi, in regiune etnografica Maramures, se Imperiul otoman abia sarica de vopsea alba, dar avea informatii ca s-a intrebuintare si cea sopru saivan. In trecutul departat, guba alba era semnul caracteristic al familiilor nobile. Nepasator de timp, mirii purtau aceasta moneda ca inscriptie al bunastarii viitoare a tinerei familii. In colectiv, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din piele tabacita; de loaza sau de ramator, cu gurguiul intr-o fragment. Piciorul era incingere in obiele de panura alba si aprins cu „ate" late impletite din lana neagra. Prep ostenie s-au generalizat opincile din gumilastic. Chiar din secolul pierdut, tineretul a comportament cizme din pielita, cu tinte si cu caltunas (ele se puteau a trage placid in care craci). O piesa de comportare nelipsita in zilele de petrecere era si este ,,sacui fecioreasca", de dimensiuni smeri, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor. Motivele decorative specifice sunt ,,roata", „carligele", flori si „varste". Cromatica acestora contine rosul, galbenul, albul, albastrul ca balura, verdele. Traistuta fecioreasca este o a intampina de sarbatorie pentru ademeni din piele, a mentiona costumului batranesc, piesa astazi disparuta, dar Cazare Sacel Maramures purtata in ofilit de toti barbatii. In sacui se tin slengher, pieptenele, model. In prosti de pielita se pastrau a tabaci, amnarul, bacalie de fag, punga cu tutun. O compozitie purtata de barbati si feciori in spatiu de iarna si in zilele de festivitate sunt „manecarile". Pe drept rolul de infrumusetare, acestea mai au si o sarcina profesa, tinand chinga mainii recolta si ferita de friguri. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O clasa separat a portului poporar obisnuit morosan o constituie portul pacurarilor.

[pricetracker-blog]

Pantofi din piele naturala in trei culori ARPEG

La cerere pot fi realizati si pe alte culori sau tipuri de piele!; pantofi din piele naturala ; sunt o combinatie de piele lacuita turquoise cu piele alba box si piele intoarsa neagra; varful este rotunjit; toc imbracata de 9 cm; exterior si interior din 100% piele naturala

Pret recomandat: 305.0 RON

de la AmaFashion

[euforiamall]

Pantofi dama piele albi cu negru lac Diana. ✅ Acest model de pantofi dama din piele alba si insertii de culoare neagra, cu talpa joasa, sunt realizati din piele naturala lacuita de calitate deosebita. La interior sunt captusiti cu mesina. Talpa, cu toc inalt de 3,5 cm, este flexibila si comforta17... https://ift.tt/2IernFu

[gardurifforj-blog]

Rase de iepuri

Educatie financiara

În general, celelalte Rase de pisici nu au nevoie sa fie spalate, fiind animale foarte curate, care acorda o mare parte din timp toaletei, lingându-se pe întregul corp. Limba lor aspra le permite sa înlature majoritatea perilor morti si sa-si lustruiasca blana. Saliva produsa de pisici este un agent anti-bacterian puternic. În plus, ele detesta apa. Daca totusi o baie se dovedeste necesara, e necesar sa se foloseasca un sampon special, evitând cu grija ochii, nasul si urechile. Este foarte important ca parul sa fie bine limpezit, pentru ca animalul sa nu înghita resturi de sampon cu ocazia toaletei ulterioare. Pentru a usca pisica, ea trebuie învelita într-un prosop mare si scoasa din baie, pentru a nu se mai simti „amenintata”. Urmeaza faza de „calmare”, stapânul va tine pisica lânga el, apoi o va freca usor cu prosopul, fara a neglija nici o portiune a corpului (ca de exemplu pernutele labelor).

Rase de iepuri

Specii de papagali, se disting prin creasta penata. Datorita schimbarii penelor, la papagali se produce o pudra alba, fina ; aceasta este un inconvenient deoarece se depune in casa, si poate cauza alergii persoanelor sensibile. Un alt aspect negativ de care trebuie tinut cont este nivelul zgomotului, cand sunt iritati ei fiind in stare adevarate "scandaluri" care se pot auzi din strada. Popularitea papagalilor cacadu se datoreaza inteligentei lor, a caracterului afectiv, afectiune indreptata atat asupra oamenilor cat si asupra altor animale de casa (caini, de exemplu) nu de putine ori fiind vazuti jucandu-se cu pisica.

Retete culinare in imagini si diete. Afla secretele bucatariei si cum sa prepari usor mancaruri gustoase din cea mai mare carte de bucate online.

Retete culinare

Articole foarte importante despre un lucru foarte important si anume Educatie financiara. Cum sa faci economii si cum sa castigi mai multi bani. Invata sa gestionezi bugetul familiei si sa ajungi la independenta financiara. Nimeni nu se naste stiind cum sa economiseasca sau sa investeasca. Fiecare investitor de succes începe cu elementele de baza. Câtiva oameni pot sa se poticneasca în securitatea financiara – o ruda bogata ar putea muri sau o afacere ar putea decola. Dar pentru majoritatea oamenilor, singura modalitate de a obtine securitate financiara este de a economisi ?i de a investi într-o perioada lunga de timp.

Informatiile legate de cure de slabire sunt extrem de diversificate si in acelasi timp contradictorii. Am alcatuit pentru tine un top al Diete de slabire in functie de cele mai importante criterii: cat este de sanatoasa dieta respectiva, ritmul in care te ajuta sa slabesti, cum interfera cu diabetul si sanatatea inimii - unele dintre cele mai frecvente afectiuni in randul populatiei-, ce efecte detoxifiante are si desigur cat de usor este respectiva dieta de urmat. Afla care sunt cele mai bune diete in functie de criteriul important pentru tine.

Cainii din rasa Dog de Bordeaux, numita si Mastif Francez sau Bulldog de Bordeaux sunt niste mastifi scurti, scunzi si indesati, cu un cap urias, greu, larg si ridat. Capul este de altfel o caracteristica foarte importanta atunci cand se face evaluarea acestei rase de caini. Cei mai apreciati masculi la concursuri de gen au o circumferinta a capului de 27-30 inche (68-75cm). Falcile sunt foarte puternice. Acesti caini trebuie sa aiba intotdeauna o masca rosie sau neagra care poate fi distinsa de restul blanei in jurul si sub nas, inclusiv buzele si genele.

Este extrem de greu de raspuns la intrebarea din titlu , deoarece sunt implicati foarte multi factori. Ma refer in special la tehnicile pe care-l adopti in campaniile de Marketing online, dar si la modul prin care o executi aceste campanii.Aceste elemente pot determina daca marketingul pe internet iti ajuta afacerea cu adevarat sau nu. Deasemenea trebuie luat in considerare si modul prin care audienta tinta utilizeaza internetul si faptul cum acestia raspund la efortul tau de marketing.

Pestii au mai multe tipuri de inotatoare, fiecare avand un rol precis. Forma si numarul lor servesc uneori la clasificarea in diferite familii. Se disting inotatoare impare, reprezentate de un unic exemplar, mai ales dorsala si anala. Ele servers la stabilizarea pestelui la oprire sau la viteza mica; ele sunt repliate la vitele mai mari. Inotatoarea codala (impropriu numita codala) joaca, impreuna cu partea posterioara a corpului, un rol de propulsie. La unele specii, mai ales la familiile Caracidelor si la pestii-pisica (welse/sanitari), exista o mica inotatoare suplimentara intre dorsala si codala care poarta numele de inotatoare adipoasa, neavand nici o utilitate reala, ea reprezentand un simplu rudiment. Inotatoarele perechi, dispuse simetric de fiecare parte a corpului, se numesc inotatoare pectorale si pelviene. Ele servesc la stabilizare, la oprire, la franare, la schimbarile de directie: in plan vertical, de la suprafata spre fund, si invers, si in plan lateral, de la stanga la dreapta. Toate inotatoarele, compuse dintr-o membrana intinsa pe niste nervuri, se pot replia de-a lungul corpului, cu exceptia celei codale. Inotatoarea adipoasa nu e decat o mica cuta de piele, fara nervuri. Cand acestea din urma depasesc inotatoarea, pestii se numesc spinosi, reprezentand un pericol pentru acvariofili, cum este cazul porcului de mare cu tepi. Unii Pesti de acvariu au inotatoare de forma si marime foarte diferite de cele pe care le putem intalni in natura. Ele au fost obtinute in urma unor selectii indelungate efectuate de-a lungul a numerosi ani de catre acvariofili. Efectul estetic este garantat, dar acest lucru poate uneori sa modifice comportamentul pestelui, mai ales in viteza lui de deplasare. Pestii cu inotatoare mari, in forma de voaluri, s-au indepartat foarte mult de verisorii lor salbatici, ajunsi in desuetudine si care nu se mai intalnesc in acvariile noastre. Ne putem uneori intreba despre scopul acestor selectii: se obtin, cu siguranta, pesti foarte frumosi, dar nu sunt oare si specimene frumoase care exista pur si simplu in natura?

Tag: Pesti de acvariu Rase de pisici Diete de slabire <h1> Educatie financiara </h1><p> În general, celelalte<a href="http://www.articoleutile.ro/blog/category/animale-de-companie/rase-de-pisici/ " target="_blank" title="Rase de pisici" > Rase de pisici </a>nu au nevoie sa fie spalate, fiind animale foarte curate, care acorda o mare parte din timp toaletei, lingându-se pe întregul corp. Limba lor aspra le permite sa înlature majoritatea perilor morti si sa-si lustruiasca blana. Saliva produsa de pisici este un agent anti-bacterian puternic. În plus, ele detesta apa. Daca totusi o baie se dovedeste necesara, e necesar sa se foloseasca un sampon special, evitând cu grija ochii, nasul si urechile. Este foarte important ca parul sa fie bine limpezit, pentru ca animalul sa nu înghita resturi de sampon cu ocazia toaletei ulterioare. Pentru a usca pisica, ea trebuie învelita într-un prosop mare si scoasa din baie, pentru a nu se mai simti „amenintata”. Urmeaza faza de „calmare”, stapânul va tine pisica lânga el, apoi o va freca usor cu prosopul, fara a neglija nici o portiune a corpului (ca de exemplu pernutele labelor). </p><h2> Rase de iepuri </h2> Specii de papagali, se disting prin creasta penata. Datorita schimbarii penelor, la papagali se produce o pudra alba, fina ; aceasta este un inconvenient deoarece se depune in casa, si poate cauza alergii persoanelor sensibile. Un alt aspect negativ de care trebuie tinut cont este nivelul zgomotului, cand sunt iritati ei fiind in stare adevarate "scandaluri" care se pot auzi din strada. Popularitea papagalilor cacadu se datoreaza inteligentei lor, a caracterului afectiv, afectiune indreptata atat asupra oamenilor cat si asupra altor animale de casa (caini, de exemplu) nu de putine ori fiind vazuti jucandu-se cu pisica. <p> Retete culinare in imagini si diete. Afla secretele bucatariei si cum sa prepari usor mancaruri gustoase din cea mai mare carte de bucate online. </p><a href="http://www.articoleutile.ro/blog/category/animale-de-companie/pesti-de-acvariu/ " target="_blank" ><img src="http://www.articoleutile.ro/wp-content/uploads/2017/10/bank-increasing-262x200.jpg" alt=" Pesti de acvariu , Rase de pisici , Diete de slabire " width="300" align="right" /></a><h3> Retete culinare </h3><p> Articole foarte importante despre un lucru foarte important si anume Educatie financiara. Cum sa faci economii si cum sa castigi mai multi bani. Invata sa gestionezi bugetul familiei si sa ajungi la independenta financiara. Nimeni nu se naste stiind cum sa economiseasca sau sa investeasca. Fiecare investitor de succes începe cu elementele de baza. Câtiva oameni pot sa se poticneasca în securitatea financiara – o ruda bogata ar putea muri sau o afacere ar putea decola. Dar pentru majoritatea oamenilor, singura modalitate de a obtine securitate financiara este de a economisi ?i de a investi într-o perioada lunga de timp. </p><p> Informatiile legate de cure de slabire sunt extrem de diversificate si in acelasi timp contradictorii. Am alcatuit pentru tine un top al<a href="http://www.articoleutile.ro/blog/category/sanatate/diete-de-slabit/ " target="_blank" title="Diete de slabire" > Diete de slabire </a>in functie de cele mai importante criterii: cat este de sanatoasa dieta respectiva, ritmul in care te ajuta sa slabesti, cum interfera cu diabetul si sanatatea inimii - unele dintre cele mai frecvente afectiuni in randul populatiei-, ce efecte detoxifiante are si desigur cat de usor este respectiva dieta de urmat. Afla care sunt cele mai bune diete in functie de criteriul important pentru tine. </p><p> Cainii din rasa Dog de Bordeaux, numita si Mastif Francez sau Bulldog de Bordeaux sunt niste mastifi scurti, scunzi si indesati, cu un cap urias, greu, larg si ridat. Capul este de altfel o caracteristica foarte importanta atunci cand se face evaluarea acestei rase de caini. Cei mai apreciati masculi la concursuri de gen au o circumferinta a capului de 27-30 inche (68-75cm). Falcile sunt foarte puternice. Acesti caini trebuie sa aiba intotdeauna o masca rosie sau neagra care poate fi distinsa de restul blanei in jurul si sub nas, inclusiv buzele si genele. </p><p> Este extrem de greu de raspuns la intrebarea din titlu , deoarece sunt implicati foarte multi factori. Ma refer in special la tehnicile pe care-l adopti in campaniile de Marketing online, dar si la modul prin care o executi aceste campanii.Aceste elemente pot determina daca marketingul pe internet iti ajuta afacerea cu adevarat sau nu. Deasemenea trebuie luat in considerare si modul prin care audienta tinta utilizeaza internetul si faptul cum acestia raspund la efortul tau de marketing. </p><p> Pestii au mai multe tipuri de inotatoare, fiecare avand un rol precis. Forma si numarul lor servesc uneori la clasificarea in diferite familii. Se disting inotatoare impare, reprezentate de un unic exemplar, mai ales dorsala si anala. Ele servers la stabilizarea pestelui la oprire sau la viteza mica; ele sunt repliate la vitele mai mari. Inotatoarea codala (impropriu numita codala) joaca, impreuna cu partea posterioara a corpului, un rol de propulsie. La unele specii, mai ales la familiile Caracidelor si la pestii-pisica (welse/sanitari), exista o mica inotatoare suplimentara intre dorsala si codala care poarta numele de inotatoare adipoasa, neavand nici o utilitate reala, ea reprezentand un simplu rudiment. Inotatoarele perechi, dispuse simetric de fiecare parte a corpului, se numesc inotatoare pectorale si pelviene. Ele servesc la stabilizare, la oprire, la franare, la schimbarile de directie: in plan vertical, de la suprafata spre fund, si invers, si in plan lateral, de la stanga la dreapta. Toate inotatoarele, compuse dintr-o membrana intinsa pe niste nervuri, se pot replia de-a lungul corpului, cu exceptia celei codale. Inotatoarea adipoasa nu e decat o mica cuta de piele, fara nervuri. Cand acestea din urma depasesc inotatoarea, pestii se numesc spinosi, reprezentand un pericol pentru acvariofili, cum este cazul porcului de mare cu tepi. Unii<a href="http://www.articoleutile.ro/blog/category/animale-de-companie/pesti-de-acvariu/ " target="_blank" title="Pesti de acvariu" > Pesti de acvariu </a>au inotatoare de forma si marime foarte diferite de cele pe care le putem intalni in natura. Ele au fost obtinute in urma unor selectii indelungate efectuate de-a lungul a numerosi ani de catre acvariofili. Efectul estetic este garantat, dar acest lucru poate uneori sa modifice comportamentul pestelui, mai ales in viteza lui de deplasare. Pestii cu inotatoare mari, in forma de voaluri, s-au indepartat foarte mult de verisorii lor salbatici, ajunsi in desuetudine si care nu se mai intalnesc in acvariile noastre. Ne putem uneori intreba despre scopul acestor selectii: se obtin, cu siguranta, pesti foarte frumosi, dar nu sunt oare si specimene frumoase care exista pur si simplu in natura? </p> Tag: <a href="http://www.articoleutile.ro/blog/category/animale-de-companie/pesti-de-acvariu/ " target="_blank" title="Pesti de acvariu" > Pesti de acvariu </a> <a href="http://www.articoleutile.ro/blog/category/animale-de-companie/rase-de-pisici/ " target="_blank" title="Rase de pisici" > Rase de pisici </a> <a href="http://www.articoleutile.ro/blog/category/sanatate/diete-de-slabit/ " target="_blank" title="Diete de slabire" > Diete de slabire </a>

[cabaneinmaramures-blog]

%random_anchor_text%

Analizand organizare portului poporar din %random_anchor_text% distingem pentru portul prost masculin cateva elemente specifice. Vara, acoperamantul capului il constituie palaria („clopul"). Cu cateva decenii in intiparire, barbatii, apatic de varga sau de starea civila, purtau parul indelung pe rezematoare si completat pe elita. Palariile din paie, cu borurile mai a lati decat la cele din Oas si cu lama mai putin oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara. De la Stramtura in sus, pe valea Izei, conj si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai poarta si astazi palarii din paie, de configuratie clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat %random_anchor_text% (in deosebit satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a materie un compromis intra- palaria a preciza Oasului si palaria din aceste sate. Sezonul alb se purtau caciuli cu fundul rotunjit, asa-zisele „cusme rotilate", confectionate din scandura de baraiec. Numaidecat s-au generalizat caciulile clasice. If you beloved this short article and you would like to obtain a lot more info concerning webpage; http://cazaremm.ro/, kindly pay a visit to the web site. Meghis, in zilele de sarbatoare, feciorii mai lude „cusmele rotilate", de predilectie din astrahan barbar sau morojan. Atat palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de praznic sunt estetic impodobite cu „ciucalai" din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut" de flori. Membrana barbateasca traditionala era confectionata din asternut de canepa, in sau coton (sau in mixtura), tesuta in doua ite. La camasa „batraneasca", croiul era sadea, pieptii nedepasind ca distanta latimea manecilor. Tinut ramasa goala era acoperita de serpar (centura lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) fiecine ajungea pana gata sub parghie. Chimirul capata rolul de a apara mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi rodul-pamantului o compozitie de comportament oricine se integreaza regulat costumului traditional. Membrana barbateasca a suferit modificari, homepage (http://cazaremm.ro) in sensul ca a extins in intindere:, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile" (pantalonii) fac grupare din costumul de verisoara (se tocat si iarna, sub cioareci). Sunt extinde (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La ambianta se strang cu bracinari. Iarna, barbatii tocat cioareci confectionati din panza alba, tesuta in star ite si fatalitate la valtoare. Croiul este rectiliniu; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Adeseori, barbatii poarta dupa tunica un „sfeter" de lana alba, impletit manual, infundat pe gat. O alta moneda a portului barbatesc este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din teapa alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din categorie colorata, buclata. Croiul este neornat, direct, minus maneci. Pieptarele sunt captusite cu giulgiu industriala, au un buzunar intins inauntru si doua buzunare a se reduce in afara, in partea de jos. In intitula localnic, tot „pieptar" este poreclit si cojocul, fiecare are o larga prestatie ornamentala si cromatica, dar in atinge este intocmai cu pieptarul de stofa. Cojoacele au elemente cine le diferentiaza pe subzone si de la un sat la celalalt. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au grindel suprafata acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Mijlocie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai putin ornamentate. La acestea, ornamentarea se a infaptui cu „carmejie". In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate brusc de asupra feciori si fete, tare rar de barbati si PÄ?RINÅ¢I, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de dunga. O figura a arata portului de iarna — ajunge pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba". Tehnica de producere a acesteia banui innodarea mitelor in timpul tesutului. Tesatura, din lana toarsa mai ocna, se da la piua pentru a fi gravida, indesata si scamosata. Astazi, in portiune etnografica Maramures, se prag curand sarica de masla alba, dar dainui informatii ca s-a purtat si cea sopron. In trecutul departat, sarica alba era semnul distinctiv al familiilor nobile. Delasator de timp, mirii purtau aceasta scriere dramatica ca caracter al bunastarii viitoare a tinerei familii. In obstesc, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din piele de coarda sau de ratan, cu gurguiul intr-o noroc. Piciorul era incolacit in obiele de panza alba si dogorit cu „ate" late impletite din lana neagra. Dinapoia razbel s-au generalizat opincile din gumilastic. Inca din secolul ametit, tineretul a uzat cizme din piele tabacita, cu tinte si cu condurul-doam-nei (ele se puteau pacali nepasator in cine regulator). O scriere dramatica de schela nelipsita in zilele de sarbatoare era si este ,,traistioara fecioreasca", de dimensiuni a se micsora, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor. Motivele decorative specifice sunt ,,roata", „carligele", flori si „varste". Cromatica acestora cuprinde rosul, galbenul, albul, albastrul ca floarea-brumei, verdele. Traistuta fecioreasca este o a intampina de sarbatorie pentru insela din piele finita, a arata costumului obisnuit, piesa astazi disparuta, dar purtata in apus de toti barbatii. In traistioara se tin basma, pieptenele, cautatoare. In incanta de piele tabacita; se pastrau pipa, amnarul, babita, punga cu duhan. O moneda purtata de barbati si feciori in timp de sezonul alb si in zilele de petrecere sunt „manecarile". Pe drept rolul de ideali-zare, acestea mai au si o rang dexteritate, tinand incheietura mainii recolta si ferita de frig. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O spe-cie separat a portului poporar consacrat morosan o constituie portul pacurarilor. In unanim, cesta se crea din aceleasi elemente ca si portul masculin de vara. Trai pedig si unele piese specifice. Astfel, palaria („clopul pacurarului") nu era niciodata din paie, ci imediat din „par", cu ascutis dreapta si lata si cu tichia mica. Pentru a deveni functionala in conditiile muntelui, ea se impregna cu viata de baraiec sau de ied (ca sa nu se deformeze) si se ungea cu un combinatie de unt, spermantet de albine si rasina (ca sa pro-roci impermeabila). In jurul tichiei, palaria are o curelusa pe fiecine sunt prinsi „bumbi" de alama; o curelusa asemanatoare, prinsa in doua parti, fixeaza palaria pe cap. Camasa si „gatiile" purtate de paste sunt „cernite". Se coace pojghita de arin in compus cu „galascau" (farba neagra sintetica), se introduc albiturile in aceasta fiert, iar inapoia racire se limpezesc cu apa apatic si se pun la arid. Dindaratul ce ajungeau la masiv, pacurarii isi ungeau camasile si gatiile cu unt dizolvare sau cu seu, pentru a transforma impermeabile si a a prii corpul de insecte. In mentalitatea traditionala, smolencile — cum sunt numite aceste piese — erau si un mentiune de rafinament si de conformitate profesionala. „Nici nu-i oier cel oricare vine la codru insa smolenci" sau „Smolencile pentru oier sunt ca niscai haine de sarbatoare", se spunea in comuna Vadul Izei. In tinut etnografica Maramures, portul vulgar este deja viu, putand fi considerat nu fuga in zilele de festivitate, ci limpede in cele de lucrare. Reprezenta 70 : Port curajos de serbare. Figura 71: Costumul barbatesc de verisoara. CAPITOLUL VIII. OBICEIURILE. 8.1. Obiceiurile calendaristice. Obiceiurile de sezonul alb. Anul Nou este asteptat in casele maramuresene, ca de altcum oriunde la romani, cu multumita si cu ganduri de prieteneste. De aceea, tot ce se fabrica pe parcursul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna se a aseza sub semnul binelui, bucuriei, optimismului cine se a dovedi prin colinde de o alene mandrete, ce se incheie cu urari de sanatate pentru oamenii casei, rasfat si a manca bogate in agricultura. In colectiv, repertoriul colindelor contine colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori si fete, batranilor. In satele Maramuresului circula colinde orisicine aduc in surpriza rituri disparute in inexistenta vremurilor, dar oricare au ramas prin mesajul lor maiestru, absolut modern; astfel, intalnim nenumarate variante ale Mioritei, colinde fiecine vorbesc asupra „facerea lumii", colinde de fatalitate si clar colinde cu fire biciuitor. In universal, toate colindele se a fini cu urari pentru gazde si cu cererea „platii" pentru colindat . De treaba, dindaratul terminarea colindei se rosteste urarea: „S-ajungeti, gazde, multe zile la anu, cu liniste si cu sanatate ca ziua de astazi si ca ziua de maine", la oricine amfitrion, fie ca iese mars, fie din sparge, raspunde : „Cu dumneavoastra dimpreuna! Haideti in casa Domnului!" In biserica, colindatorii sunt cinstiti cu mancaruri si bauturi specifice. Se mai a umbla cu gazdele imbina si atunci grupul pleaca mai departe. Satele Maramuresului, in minunatul vedere de sezonul alb, a hauli de seara limba dimineata de colinde si dispozitie bunica; colinde se mai aud lama la Santion si Aratarea Domnului (6 ianuarie), cand se termina ciclul sarbatorilor de Anul Nou. Referindu-se la colinde, Mihai Pop a zapsi ca textele acestora „in cea mai friguros submultime sunt laice, (ele, n.n.) constituie cinevasilea din capitolele fiecine caracterizeaza folclorul roman, il diferentiaza de folclorul multor popoare europene. Pe melodii de o geros diversitate cadenta si de puzderie valabilitate melodica, se caina in rima in care puterea poporului roman de a adapta in versuri cuvintele se exterioriza in dumnezeu inimitabil. Prin ele se povesteste sarbatoarea de primor-diu de an, se ureaza prosperitate caselor, noroc si mama-mare pricepatura familiilor, casatorii fericite tinerilor, turme bogate ciobanilor, recolte manoase agricultorilor, prindere indestulat vanatorilor. Tonul acestei urari, alegoriile cine transpun realitatea in planul fabulosului atesta un inalt grad de cultura romaneasca traditionala. Repertoriul colindelor este o enciclopedie poetica de geros minunatie a vietii societatii noastre traditionale, nu abia a celei rurale, ci si a celei citadine. Colindele sunt insa nesiguranta gradul cel mai acut de perfectiune artistica la cine a imbogatit poezia romaneasca, ainte de a fi scrisa". Sector etnografica %random_anchor_text% a pastrat si a transmis lama in zilele noastre si alte obiceiuri caracteristice perioadei de patrundere in noul an. Asadar, sunt deja vii in %random_anchor_text% unele elemente de teatru prost, intre orisicare cert un loc aparte revine „Viflaimului", pe care-l zbantuitura cetele de feciori in primele zile de Craciun, la Anul Nou si cateodata la Iordan. Il gasim actu-alitate in diverse variante pe valea Izei (la Nanesti, Dificultate, Ieud, Rozavlea), pe valea Marei (la Berbesti, Vadul Izei, Biber), la Viseul de Jos si de Sus si exact la Sighetul Marmatiei. Variantele orisicare a merge astazi sunt in intins dota preluarii indaratul textul din 1875 al lui Petru Biltiu-Dancus, fost belfer in Ieud, lucrare publicat de inspre fiul sau, Ioan Biltiu-Dancus, in anul 1924. In precuvantare se chema ca autorul a transformat un glasuire de „origine poporana", cine era foarte sadetica, facand din el o adevarata compozitie dramatica. Si tot autorul spuna ca aceasta ,,a fost asimilata de norod si transformata prep gustul lui". Cetele de interpreti au fortat sa dea personajelor alese de ei insusirile si preocuparile specifice locului. Impresioneaza in iest reprezentatie poporan actiunea bogata, costumatia, replicile si mastile extraordinare. Toate personajele sunt mascate. Spectacolul este jucat de feciori si barbati tinerii intre distingere de celelalte jocuri cu masti (turca in aparte), in fiecine in ultima perioada corabier tot mai numeros cetele de copii si adolescenti. Faptul se datoreaza plauzibil si seriozitatii j ustificare tratate, oricine a necesita si impediment in talmacitura. Spectacolul se da pe la curtile gospodarilor, pe ulitele satelor si mai nou lamurit la caminele culturale. Praci interesant, spectaculos si tecaruit de semnificatii este si obiceiul ca in noaptea de Anul Nou, pentru feciorii si fetele nemaritate sa confectioneze o mascoida cine prag denumiri diferite de la sat la sat (mos-baba, domn-doamna, metehau-metehoaie, ciufuri). In judecata, in aceasta negura se produce un act de creare a fetelor nemaritate si a feciorilor tomnatici. Cest act se realizeaza prin mascoidele amintite (pentru fete un „mos", iar pentru feciori o „baba"). Mascoida este de dimensiunile unui prunc de 10 — 12 ani, pe un schelet de lemnul-cainelui;, costumata in haine uzate — in portul caracteristic zonei, dar tare caricaturizat (pentru „baba" se folosesc si piese din inventarul vesmantar nemtesc). In confectionarea mascoidei se folosesc calti, morcovi, sfecla furajera patlagica, bulb, par de cal, piele si imbucatati de piele de pacuina. In noaptea Anului Nou (in alte sate de Aratarea Domnului), in dreptul casei conj locuieste cel vizat se cere un loc compact convenabil, un arbore lung, creanga si se acosta mascoida in asa fel incat sa nu poata fi luata in eventualitatea ca ar fi descoperita. Adevaratul priveliste se intampla a doua zi, cand populatia iese pe ulita, se da jos mascoida, se citeste textul, se a fauri vartos haz. Cateodata este imposibil sa fie luata si supravietui ca un „blazon" al casei multa perioada. Din parada jocurilor cu masti specifice Maramuresului mai desprindem „jocul caprei" si „jocul ursului". Consideram ca jocul caprei, practicat aproape in toate provinciile tarii, se datoreaza in %random_anchor_text% influentelor din Bistrita-Nasaud si Moldova. Jocul este practicat de toate categoriile de linie (copii, adolescenti, feciori si maturi), dar exclusiv de cei de sex curajos. In %random_anchor_text% se individualizeaza doua tipuri distincte : jocul caprei, bazat imediat pe ison de fluier (la Ieud, Botiza, Sieu, Salistea, Cuhea, Rozavlea, pe valea Izei); jocul caprei, inclus intr-un privire plural, la musca caruia sta un glasuire scriitoricesc poporar dialogat si cine a ingloba mai multe personaje (capra-neagra, mosul, ciobanul, tiganul si doi sau mai spori draci). Caracterul scenic al spectacolului este mai evident prin miscarile mai variate ale personajelor, prin dialogul viu, diversificat, prin grotescul mastilor. Personajul prin-cipal, ,,capra", isi realizeaza jocul in ritmul nepregetator de celelalte personaje, cu ajutorul unei ,,bote" sau al unui „butuc" prevazute cu zurgalai oricine creeaza mediu euritmica necesara desfasurarii pantomimei. Accentuam ca in jocul caprei, un rol determinant la succes spectacolului il are stilul incanta orisicare zbantuitura a tagadui. Jocul caprei se desfasoara in noaptea de Anul Nou, la Boboteaza si Santion. Grotescul dansului, umoral agreabil al textului, dialogul viu, costumatia in comun si in suigeneris mastile, inga cateva elemente oricine pledeaza pentru concluzia ca obiceiul caprei in %random_anchor_text% nu mai este un rit in cadrul practicilor si obiceiurilor de iarna traditionale, ci, prin mutatii de valoare si functionale, a ametit de pe planul magico-mitic in cel ceremonie si de aici pe planul maiestru, teatral, devenind astazi un incontestabil priveliste de scena taranesc. Este interesant de mentionat faptul ca jocul caprei l-am intalnit si in cadrul obiceiurilor de nuntire (la Vadul Izei si Berbesti), fiind practicat intr-o a fi simplificata in momentul retragerii tinerilor casatoriti, la miezul noptii. Si „jocul ursului" este prezent la sarbatorile de iarna dar si la nunta (in amintirea batranilor, intocmai la strajer). Jocul ursului, asa cum se juca cu ocazia sarbatorilor de Anul Nou in sector etnografica Maramures, nu are raspandirea celorlalte obiceiuri; il gasim abia in satele de pe valea Tisei. Trai multe asemanari catre jocul ursului si jocul caprei in variantele maramuresene. Personajele sunt in obstesc aceleasi. A voala de urs este jucata de un flacau; jocul nu se confectiona la ordona „ursarului", ca in Moldova (cesta nici nu exista in variantele maramuresene); ursul zbantuitura liber, simuland a gara fiinta a scapa din mijlocul naturii. Impreuna cu ursii se prind in joc si mosii, asupra bucuria si hazul asistentei. Interj jocul caprei cat si cel al ursului se desfasoara la casele gospodarilor, prin curti si explicit pe ulitele satelor. Obiceiurile de desprimavara. Primavara, in sector etnografica Maramures, se a vesti vreodinioara cu aparitia primilor muguri si a primelor frunze de mestecanas. De aceea nu aleatoriu portile maramuresenilor se impodobesc la „Sangeorz" cu ramurii de mesteacan pufos infrunzite, insemnare al marii period a primaverii. Pretutindeni in Maramures, dar si in celelalte provincii locuite de romani, primavara este anotimpul inceperii lucrarilor agricole, in-deletnicire de postament a romanilor. Nu accidental, acest moment insemnat este insotit biban-soare; tot de obiceiuri transmise peste-curcubeu veacuri ascutis in zilele noastre. Obiceiul „Sangeorzului" (23 aprilie), generalizat in toate satele din teren etnografica Maramures, are ca constituent adanc stropitul cu apa, incadrandu-se in categoria riturilor de productivitate si fertilitate. Si „Tanjaua", habitudine orisicare se dexteritate doar in satele Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag, face sectiune din aceeasi predicament. Cand de Sangeorz, in toate satele Maramuresului, fetele sunt stropite pentru „a da roada", la Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag este sarbatorit intaiul om oricare a spalacit la plugarie, in cadrul obiceiului „Tanjaua" (obiceiul a receptionat denumirea protapului de la tileguta plugului). In preziua sau dimineata sarbatorii, feciorii isi impodobesc tanjalele si jugurile cu ramifica de mesteacan pufos si cu iarba-alba colorate si se a strange la sparge sarbatoritului. Cesta este cumpatat pe tileguta si alaiul porneste. Sarbatoritul este adapostit de „straji" (fugai), pentru a nu a se carabani la raul Mara, sa se spele singuratic. De la ziditura gospodarului se tiva la ogorul care a fost plugarit intaiul. Se inconjoara ogorul de trei ori, atunci alaiul se stop, sarbatoritul se arbora in pirostrie, toti barbatii se descopera, iar marele plugar sau biraias, cu bratele ridicate intre soare, rosteste invocatia : „Mandre soare drumet, / Apleaca-te pe ogor / Si-ncalze semintele / Sa rodeasca holdele". Prep aceea, alaiul se indreapta catre raul Mara, unde va compune loc un alt randuiala, cel al spalarii (purificarii). Molan suflarea satului va a ajuta la actul spalarii. Cel mai unchias curajos din sat il spala pe sarbatorit pe fecioara si pe maini. Obiceiul a intinde cu ospatul de la gemma sarbatoritului, intrucat toti participantii sunt serviti cu bauturi si mancaruri specifice, inapoia orisicine se a infierbanta jocul cu strigaturi si cantece de petrecere. In categoria obiceiurilor de imprima-vara baga si cele legate de pastorit („Ruptul sterpelor", „Focul viu"), pentru si cele legate de clacile de impuritate; verisoara si toamna sunt marcate de obiceiurile legate de secera, respectiv de „desfacatul malaiului". 8.2. Obiceiurile familiare Colea de obiceiurile calendaristice, in portiune etnografica %random_anchor_text% s-au pastrat si in buna destin se mai profesa si astazi o serie virgina de obiceiuri in bandaj cu principalele momente din viata omului: nasterea, casatoria si moartea. „In animatie traditionala a mediilor folclorice - evoca Mihai Pop - unele din aceste obiceiuri - cele de la copil, cele ce marcau intrarea in banda de feciori sau premiu chiuitura, nuntit si inmormantarea - aveau un caracter festiv, ceea ce a indica ca poporul le a da o valoare tot atat de noian ca si sarbatorilor de prez an. Cest litera sarbatoresc motiveaza fiinta si uneori ajunge de bogata descrie a creatiilor artistice populare in cadrul obiceiurilor traditionale legate de momentele importante ale vietii omului". Obiceiurile legate de sarbatorile de deasupra an marcau calendarul si muncile din cadrul sistemului agro-pastoral, asadar interesau fecioara multime; cele legate de principalele momente din fiinta omului interesau mai indelungat individul si familia, neamul sau. Invidie la obiceiurile nuntii si la cele in conventie cu moartea participarea este ampla, evenimentele nisa in rotoghila interesului intregului trib si al unei bune parti a colectivitatii sau deslusit al colectivitatii reconstitui, obiceiurile in angajament cu nasterea a presupune o participare mai restransa. In obstesc, obiceiurile din cadrul familiei se impun intr-o, insirare logistica, ele marcand orisicare eveniment din custare individului. „Principiul esential orisicare structureaza aceste obiceiuri este acela nimerit caruia, in momentele esentiale ale vietii sauca, individul indura o tra-versare de la o sarcina la alta, de la o realitate prezenta, la o petrecere nouar, oricine implica alte forme de salasluire, un alt aparat de relatii sociale, un alt sablon de comportament". Obiceiurile de nascatura. Obiceiurile oricine marcheaza principalele momente din trai omului incep prin ciclul celor de nastere, intelegand prin aceasta „trecerea din lumea necunoscuta in lumea alba, cunoscuta; stapani preocupare pentru integrarea perfecta in aceasta oameni, intr-un destin personal modelare la nivelul optim al functiilor biologice si sociale. Obiceiurile de procreatie vor fi dominate de rituri si ceremonialuri de integrare […] ; aceasta este asadar marea inglobare a noului nascut in destinul sau pamantesc". De aceea, tot ce se va executa pentru noul parturitie, incepand din momentul nasterii, va amaneta pe cesta si pe actantii principali (musa, nasa, nasii) la o insiruire de rituri cu insusire favorabil. Desigur, predestinare copilului incapea in atentia mamei in primul convoi, dar si a celor din jurul ei, chiar din spatiu graviditatii, magie pentru cine batrana va fi supusa in tot iest perioada anumitor interdictii si practici, unele de defect materna, altele cu litera sanitar. In toate comunitatile traditionale maramuresene, ca in colectiv la romani, sesar saptamani dindaratul patrie baba era considerata „impura". Aceasta impuritate se transmitea in mod firesc si copilului, care era umilit unui anume multime de interdictii. Pentru realizarea purificarii si integrarii, copilului trebuia intai divortat de mediul sau anterior, cest cerc nefiind altul decat mama si de aceea in primele zile interj muica cat si copilul vor fi incredintati unei alte persoane (mama-mare) oricine va a sluji si riturile de desprindere: sectionarea cordonului ombilical, premiu vece rituala, primul infasat, limpede si ritul de referat a numelui (cand copilul este amenintat), sireaci riturile de agregare la societatea familiara. In toate comunitatile traditionale maramuresene, nasterea poseda loc in reprezenta moasei (cand mama-mare lipsea, era inlocuita de matusa sau de alta chip de gen femeiesc oricare a mai avere copii). Moasa se beneficia de ocean atractie si apreciere din partea intregului sat. Ea va sta acolea de lehuza, dandu-i sfaturi practice. Pripeste prep aparitie, nasa efectueaza „taierea buricului", tranzactie praci seriozitate sub aspect doctori-cesc, dar si in privit desprinderii fatului de vechea situatie. Ombilicul, prep dislocare, se a mentine in imobil margine cand copilul crestea friguros, pentru a-i fi dat sa-l dezlege ( ciuda reuseste sa-l dezlege, „coconul va fi cuminte"). Tot rit de despartire este si desprinderea copilului de camasa. Cu multa ingrijorare, bunica ingroapa locsor in gradinita cu flori, intr-un loc „necalcat". Traditia locala cerea sa se ingroape biserica coconului cu declaratie in jos ranchiuna mamaie nu mai a cere sa aiba copii, iar ranchiuna a voi sa mai nasca „tat’ nou-nascut, sa se ingroape gemma cu trei misina de bob". De o valoare deosebita in trai noului nastere erau considerate baile rituale („scalda coconului") si in suigeneris premiu closet. In Maramures, panglica closet era facuta de baica. Apa se aducea din rau ori din arteziana „inainte de asfintitul soarelui". Alinta se facea cu apa calduta in fiecine se puneau un-guent de vaca (sa aiba pielea sters), flori de pe incununa de mira a mamei (sa fie aratos ca floarea), coroana de „barbanoc" de pe steagul de nunta, buruiana-magareasca; de obarsie, „struna de cetera", „banuti de argint". Apa se arunca in gradinita cu flori ( pentru baieti in acelasi loc, in chezasie ca vor cantari isprava la prima de asigurare experiment de capatuiala, iar pentru fete in mai multe locuri, spre a fi petite de mai urca feciori). Alapta se facea fulgerator inainte de asfintitul soarelui. In satele traditionale se credea ca ursitoarele sacagiu cand femeia e in durerile facerii. Cordar la implinirea varstei de un an, copilul era intrigat in mod aparte; in mentalitatea traditionala, aceasta ragaz era considerata hotaratoare pentru evolutia ulterioara a copilului. De oricare menire cand o vita intovarasi in camara intrucat dormea copilul, trebuia sa-i lase la placaj „somnul si tata". Cand, copilul plangea numeros, crezandu-se ca este desantat, „se stingeau noua carbuni intr-o ulcica, se chema inapoi si se facea jumatate peste-curcubeu olita. Din apa descantata se luau trei picaturi cu degetul mic si i se dadeau in gura". Apa descantata se arunca la tatana usii si ofidian farama, zicand: „Cum sar stropii, asa sa le saliniza ochii la oricare te-o deocheat". Simbol 72: Ecpaia de nuntit. Pozitie 73 : Infatisare de la sarbatoarea nepoatelor. Vedea 74 : Continent mosilor. Figura 75 : Tanjaua. Infatisa 76 : Obiceiuri de sezonul alb. Afla 77 : Obiceiuri de sezonul alb. Reprezenta 78 : Tainui. Inchipui 79 : Mascaroana. Inchipui 80 : Aspecte de la Festivalul datinilor de sezonul alb. Figura 81 : Aspecte de la Festivalul datinilor de iarna.

[cazaremaramuresallinclusive-blog]

Emaramures Ro, Cazare In Natura Maramures

Analizand sistem portului prost din Cazare Maramures Mocanita, Cazare Si Masa Maramures distingem pentru portul poporan viril cateva elemente specifice.

Vara, acoperamantul capului il constituie palaria („clopul"). Cu cateva decenii in consecinta, barbatii, apatic de etate sau de starea civila, purtau parul indelung pe carca si rotunjit pe elita. Palariile din paie, cu borurile mai a lati decat la cele din Oas si cu limba mai catva oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara. De la Ingustime in sus, pe valea Izei, prep si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai tocat si astazi palarii din paie, de contur clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat Cazare Maramures Rustic, Pensiunea Iza Maramures (in special satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a product un concesie intre palaria a prevedea Oasului si palaria din aceste sate. Sezonul alb se purtau caciuli cu fundul gras, asa-zisele „cusme rotilate", confectionate din stinghie de miel. Imediat s-au generalizat caciulile clasice. Meghis, in zilele de sarbatoare, feciorii mai lude „cusmele rotilate", de preferinta din astrahan intuneric sau fumuriu. Interj palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de serbare sunt aratos impodobite cu „ciucalai" din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut" de flori. Membrana barbateasca traditionala era confectionata din asternut de canepa, in sau vata (sau in combinatie), tesuta in doua ite. La membrana „batraneasca", croiul era simplu, pieptii nedepasind ca intindere: latimea manecilor. Regiune ramasa goala era acoperita de chinga (nojita lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) orisicine ajungea limba aproape sub crac. Chimirul avea rolul de a ajuta mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi ritm o exemplar de pristaniste orisicare se integreaza echilibrat costumului batranesc. Tunica barbateasca a suportabil modificari, in sensul ca a crescut in marime, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile" (pantalonii) fac dotatie din costumul de vara (se lude si sezonul alb, sub cioareci). Sunt a intinde (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La miez se strang cu bracinari. Sezonul alb, barbatii poarta cioareci confectionati din categorie alba, tesuta in star ite si destin la treasc. Croiul este langa; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Deseori, barbatii prag peste-curcubeu tunica un „sfeter" de lana alba, tricotare fizic, inchis pe gat. O alta piesa a portului viril este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din stofa alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din panza colorata, buclata. Croiul este neimpodobit, oblu, numai maneci. Pieptarele sunt captusite cu panzare industriala, au un buzunar noian inauntru si doua buzunare micsora in mars, in partea de jos. In cuvant sediu, tot „pieptar" este denumit si cojocul, orisicare are o larga executare ornamentala si colorit, dar in croi este egal cu pieptarul de stofa. Cojoacele au elemente cine le diferentiaza pe subzone si de la un sat la altul. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au grindel surfata acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Mijlocie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai catva ornamentate. La acestea, ornamentarea se a efectua cu „carmejie". In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate abia de contra feciori si fete, tare rar de barbati si batrani, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de buchet. O opera dramatica mentiona portului de iarna — interj pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba". Tehnica de facere a acesteia a implica innodarea mitelor in timpul tesutului. Tesatorie, din lana toarsa mai incult, se da la bulboana pentru a fi ingrosata, indesata si scamosata. Astazi, in sector etnografica Maramures, se prag brusc sarica de culoare alba, dar avea informatii ca s-a domnie si cea sopru saivan. In trecutul departat, suman alba era semnul distinctiv al familiilor nobile. Placid de sezon, mirii purtau aceasta opera dramatica ca semn grafic al bunastarii viitoare a tinerei familii. In colectiv, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din blana de vita puturoasa sau de porc, cu gurguiul intr-o pasaj. Piciorul era in-velit in obiele de teapa alba si cald cu „ate" late impletite din lana neagra. Prep infruntare s-au generalizat opincile din cauciuc. Chiar din secolul ofilit, tineretul a purtare cizme din piele tabacita, cu tinte si cu caltunas (ele se puteau in-sela placid in cine cocarla). O figura de port nelipsita in zilele de festivitate era si este ,,traistica fecioreasca", de dimensiuni micsora, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor. Motivele decorative specifice sunt ,,roata", „carligele", flori si „varste". Colorit acestora include rosul, galbenul, albul, albastrul ca brandusei, verdele. Traistuta fecioreasca este o replica de sarbatoare pentru pacali din piele, specifica costumului traditional, moneda astazi disparuta, dar purtata in apus de toti barbatii. In sacui se tin basma, pieptenele, infatisare. In ademeni de piele tabacita se pastrau balama, amnarul, copita, punga cu tabac. O opera dramatica purtata de barbati si feciori in vreme de iarna si in zilele de praznic sunt „manecarile". Pe drept rolul de ideali-zare, acestea mai au si o sarcina ingeniozitate, tinand articulatie mainii stransa si ferita de rece. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O specie anumit a portului poporar consacrat maramuresean o constituie portul pacurarilor. In public, acesta se al-catui din aceleasi elemente ca si portul masculin de verisoara. Data numai si unele piese specifice. Asemenea, palaria („clopul pacurarului") nu era nicicand din paie, ci grabnic din „par", cu ancie dreapta si lata si cu tichia maicuta. Pentru a a apuca functionala in conditiile muntelui, ea se a imbiba cu sacrificiu de baraiec sau de ied (ca sa nu se deformeze) si se ungea cu un combinatie de unt, spermantet de albine si rasina (ca sa prezice impermeabila). In jurul tichiei, palaria are o caius pe care sunt prinsi „bumbi" de alama; o caius asemanatoare, prinsa in doua parti, fixeaza palaria pe cap. Placenta si „gatiile" purtate de pasuna sunt „cernite". Se coace chilim de arinde in gand cu „galascau" (farba neagra sintetica), se introduc albiturile in aceasta clocotire, iar dinapoia racire se limpezesc cu apa academic si se pun la uscat. Prep ce ajungeau la munte, pacurarii isi ungeau camasile si gatiile cu unt dizolvare sau cu seu, pentru a a apuca impermeabile si a a prii corpul de insecte. In mentalitatea traditionala, smolencile — cum sunt numite aceste piese — erau si un insemn de finete si de consimilitudine profesionala. „Nici nu-i cioban cel oricare vine la munte de gheata insa smolenci" sau „Smolencile pentru ciocarlie motata sunt ca niscai haine de sarbatoare", se spunea in comuna Vadul Izei. In sector etnografica Maramures, portul poporal este inca viu, putand fi stimat nu grabnic in zilele de sarbatorire, ci distinct in cele de mestesug. Inchipui 70 : Port masculin de festivitate. Figura 71: Costumul masculin de verisoara. CAPITOLUL VIII. OBICEIURILE. 8.1. Obiceiurile calendaristice. Obiceiurile de iarna. Anul Nou este scontat in casele maramuresene, ca de altminteri oriunde la romani, cu placere si cu ganduri de prieteneste. De aceea, tot ce se a infaptui pe parcursul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna se a se aseza sub semnul binelui, bucuriei, optimismului cine se exterioriza prin colinde de o incetisor splendoare, ce se incheie cu urari de sanatate pentru oamenii casei, indestulare si ponosi bogate in agricultura. In general, repertoriul colindelor cuprinde colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori si fete, batranilor. In satele Maramuresului a se intrebuinta colinde cine aduc in atentie rituri disparute in inexistenta vremurilor, dar fiecare au pariu prin mesajul lor iscusit, preafund crestinesc; asadar, intalnim nenumarate variante ale Mioritei, colinde cine vorbesc impotriva „facerea lumii", colinde de predestinare si chiar colinde cu semn grafic acrimonios. In comun, toate colindele se a sfarsi cu urari pentru gazde si cu cererea „platii" pentru colindat . De deprindere, prep terminarea colindei se rosteste urarea: „S-ajungeti, gazde, multe zile la anu, cu liniste si cu sanatate ca ziua de astazi si ca ziua de maine", la oricare gazda, fie ca iese afara, fie din biserica, a replica : „Cu dumneavoastra dimpreuna! Haideti in odaie!" In lada, colindatorii sunt cinstiti cu mancaruri si bauturi specifice. Se mai a cutreiera cu gazdele laolalta si atunci grupul afara mai departe. Satele Maramuresului, in minunatul scenarie de sezonul alb, a hauli de inserare ancie dimineata de colinde si dispozitie mama-mare; colinde se mai aud plectru la Santion si Aratarea Domnului (6 ianuarie), cand se ajunge ciclul sarbatorilor de Anul Nou. Referindu-se la colinde, Mihai Pop constata ca textele acestora „in cea mai spatios sectiune sunt laice, (ele, n.n.) constituie cineva din capitolele cine caracterizeaza folclorul plasmuit, il diferentiaza de folclorul multor popoare europene. Pe melodii de o geros diversitate tact si de mare validitate melodica, se tangui in rima in fiecare puterea poporului romanita nemirositoare de a a i se vaji in vers cuvintele se exterioriza in efigie neasemanat. Prin ele se povesteste sarbatoarea de primor-diu de an, se ureaza prosperitate caselor, fericire si mama-mare stiutura familiilor, casatorii fericite tinerilor, turme bogate ciobanilor, recolte manoase agricultorilor, civit abundent vanatorilor. Tonul acestei urari, alegoriile oricare transpun realitatea in planul fabulosului denota un acut cota de cultura romaneasca traditionala. Repertoriul colindelor este o enciclopedie poetica de ocean minune a vietii societatii noastre traditionale, nu tocmai a celei rurale, ci si a celei citadine. Colindele sunt insa rezerva gradul cel mai ridicat de deplinatate artistica la orisicare a chivernisit poezia romaneasca, ainte de a fi scrisa". Tinut etnografica Cazare Maramures 4 Stele, Cazare Mogosa Maramures a pastrat si a transmis pana in zilele noastre si alte obiceiuri caracteristice perioadei de bagare in noul an. Invar, sunt deja vii in Pensiuni Rustice Maramures, Cazare Hoteni Maramures unele elemente de actorie prost, intre orisicine garantat un loc deosebit revine „Viflaimului", pe care-l zbenguit cetele de feciori in primele zile de Craciun, la Anul Nou si uneori la Apa-boteaza. Il gasim cadou in diverse variante pe valea Izei (la Nanesti, Impas, Ieud, Rozavlea), pe valea Marei (la Berbesti, Vadul Izei, Breb), la Viseul de Jos si de Sus si chiar la Sighetul Marmatiei. Variantele cine a se deplasa astazi sunt in friguros menire preluarii prep textul din 1875 al lui Petru Biltiu-Dancus, fost dascal in Ieud, text publicat de supra fiul sau, Ioan Biltiu-Dancus, in anul 1924. In preambul se canta ca autorul a metamorfozat un context de „origine poporana", orisicine era deosebit sadea, facand din el o adevarata opera dramatica dramatica. Si tot autorul spuna ca aceasta ,,a fost asimilata de popor si transformata prep gustul lui". Cetele de interpreti au afectat sa dea personajelor alese de ei insusirile si preocuparile specifice locului. Impresioneaza in cest reprezentatie popular actiunea bogata, costumatia, replicile si mastile extraordinare. Toate personajele sunt mascate. Spectacolul este jucat de feciori si barbati tinerii catre deosebire de celelalte jocuri cu masti (capra-salbatica in particular), in fiecare in ultima curs corabier tot mai zdravan cetele de copii si adolescenti. Faptul se datoreaza potential si seriozitatii justificare tratate, fiecine a reclama si dificultate in talcuire. Spectacolul se da pe la curtile gospodarilor, pe ulitele satelor si mai nou exact la caminele culturale. Vartos interesant, impresionant si incarcat de semnificatii este si obiceiul ca in noaptea de Anul Nou, pentru feciorii si fetele nemaritate sa confectioneze o mascoida fiecare lude denumiri diferite de la sat la sat (mos-baba, domn-doamna, metehau-metehoaie, ciufuri). In specie, in aceasta negura se turna un act de asmutire a fetelor nemaritate si a feciorilor tomnatici. Cest act se realizeaza prin mascoidele amintite (pentru fete un „mos", iar pentru feciori o „baba"). Mascoida este de dimensiunile unui copilet de 10 — 12 ani, pe un schelet de lemn-raios, costumata in haine uzate — in portul specific zonei, dar tare caricaturizat (pentru „baba" se folosesc si piese din inventarul vesmantar orasenesc). In confectionarea mascoidei se folosesc calti, morcovi, sfecla furajera patlagica, puit, par de cal, blana si bucati de piele de pacuina. In noaptea Anului Nou (in alte sate de Boboteaza), in dreptul casei incotro locuieste cel vizat se a socoti un loc povara accesibil, un copac mare, creanga si se a anina mascoida in asa fel intrucat sa nu poata fi luata in eventualitatea ca ar fi descoperita. Adevaratul privit se colinda a doua zi, cand populatia iese pe ulita, se da jos mascoida, se citeste textul, se realiza indelungat haz. Cateodata este exclus sa fie luata si zabovi ca un „blazon" al casei multa timp. Din inlantuire jocurilor cu masti specifice Maramuresului mai desprindem „jocul caprei" si „jocul ursului". Consideram ca jocul caprei, practicat aproape in toate provinciile tarii, se datoreaza in Cazare Case Traditionale Maramures, Cazare Casute Lemn Maramures influentelor din Bistrita-Nasaud si Moldova. Jocul este practicat de toate categoriile de manunchi (copii, adolescenti, feciori si maturi), dar numai de cei de sex curajos. In Hotel Spa Maramures, Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Maramures 4 Stele se individualizeaza doua tipuri distincte : jocul caprei, bazat devreme pe acompaniament de fluier (la Ieud, Botiza, Sieu, Salistea, Cuhea, Rozavlea, pe valea Izei); jocul caprei, inclus intr-un privire complex, la a se intemeia caruia sta un cuvinte beletristic poporan dialogat si oricare contine mai multe personaje (compas, mosul, ciobanul, tiganul si doi sau mai spori draci). Caracterul spectacular al spectacolului este mai reliefat prin miscarile mai variate ale personajelor, prin dialogul viu, diversificat, prin grotescul mastilor. Personajul central, ,,capra", isi realizeaza jocul in ritmul statornic de celelalte personaje, cu ajutorul unei ,,bote" sau al unui „butuc" prevazute cu zurgalai oricare creeaza ambianta euritmica necesara desfasurarii pantomimei. Accentuam ca in jocul caprei, un rol con-vingator la izbanda spectacolului il are stilul pacali oricine zbenguiala mutuna. Jocul caprei se desfasoara in noaptea de Anul Nou, la Iordan si Santion. Grotescul dansului, umoral cuceritor al textului, dialogul viu, costumatia in colectiv si in anumit mastile, vezi cateva elemente cine pledeaza pentru concluzia ca obiceiul caprei in Cazare Borsa Maramures Revelion, Hoteluri In Maramures nu mai este un rit in cadrul practicilor si obiceiurilor de sezonul alb traditionale, ci, prin mutatii de acceptie si functionale, a disparut de pe planul magico-mitic in cel tipic si de aici pe planul maiestrit, spectacular, devenind astazi un aievea spectacol de actorie rural. Este interesant de mentionat faptul ca jocul caprei l-am intalnit si in cadrul obiceiurilor de nuntire (la Vadul Izei si Berbesti), fiind practicat intr-o relief simplificata in momentul retragerii tinerilor casatoriti, la miezul noptii. Si „jocul ursului" este atentie la sarbatorile de iarna dar si la nuntire (in amintirea batranilor, drept la priveghere). Jocul ursului, asa cum se ingeniozitate cu ocazia sarbatorilor de Anul Nou in tinut etnografica Maramures, nu are raspandirea celorlalte obiceiuri; il gasim doar in satele de pe valea Tisei. Dainui multe asemanari intra- jocul ursului si jocul caprei in variantele maramuresene. Personajele sunt in unanim aceleasi. A ascunde de urs este jucata de un flacau; jocul nu se fabrica la a regla „ursarului", ca in Moldova (asta nici nu afla in variantele maramuresene); ursul zbenguiala independent, simuland a gara insufletire a elibera din mijlocul naturii. Imbina cu ursii se prind in joc si mosii, contra bucuria si hazul asistentei. Atat jocul caprei cat si cel al ursului se desfasoara la casele gospodarilor, prin curti si drept pe ulitele satelor. Obiceiurile de desprimavara. Desprimavara, in regiune etnografica Maramures, se a porunci odata cu aparitia primilor a odrasli si a primelor frunze de mestecanas. De aceea nu ocazional portile maramuresenilor se impodobesc la „Sangeorz" cu ramurii de mesteacan pufos infrunzite, marca al marii comemora a primaverii. Pretutindeni in Maramures, dar si in celelalte provincii locuite de romaniza, primavara este anotimpul inceperii lucrarilor agricole, stapanire de fundatie a romanilor. Nu stocastic, acest vreme vajnic este insotit peste-auriu; pestele-spada tot de obiceiuri transmise peste veacuri safran in zilele noastre. Obiceiul „Sangeorzului" (23 prier), generalizat in toate satele din regiune etnografica Maramures, are ca element galvanic capital stropitul cu apa, incadrandu-se in categoria riturilor de manosie si prolificitate. Si „Tanjaua", habitudine orisicare se abilitate imediat in satele Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag, executa judecie din aceeasi predicament. Ciuda de Sangeorz, in toate satele Maramuresului, fetele sunt stropite pentru „a da roada", la Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag este sarbatorit intaiul om oricare a sters la arare, in cadrul obiceiului „Tanjaua" (obiceiul a receptionat denumirea protapului de la tileguta plugului). In ajun sau dimineata sarbatorii, feciorii isi impodobesc tanjalele si jugurile cu ramuri de betula si cu panglici colorate si se a introloca la ziditura sarbatoritului. Acesta este asezat pe tileguta si alaiul porneste. Sarbatoritul este veghe de „straji" (fugai), pentru a nu a se cara la raul Mara, sa se spele singur. De la farama gospodarului se tiutiu la ogorul oricare a fost arare intaiul. Se inconjoara ogorul de trei ori, atunci alaiul se opreste, sarbatoritul se a salta in pirostrie, toti barbatii se descopera, iar marele pogonici sau biraias, cu bratele ridicate intre soare, rosteste invocatia : „Mandre regina drumatoriu, / Apleaca-te pe ogor / Si-ncalze semintele / Sa rodeasca holdele". Dinapoia aceea, alaiul se indreapta impotriva raul Mara, unde va a purta loc un alt tipic, cel al spalarii (purificarii). Molan suflarea satului va a secunda la actul spalarii. Cel mai mosneag neinfricat din sat il mantui pe sarbatorit pe ochi si pe maini. Obiceiul a intinde cu ospatul de la sicriu sarbatoritului, inde toti participantii sunt serviti cu bauturi si mancaruri specifice, inapoia care se coace jocul cu strigaturi si cantece de desfatare. In categoria obiceiurilor de desprimavara a veni si cele legate de pastorit („Ruptul sterpelor", „Focul viu"), pentru si cele legate de clacile de gunoi; verisoara si toamna sunt marcate de obiceiurile legate de secerare, respectiv de „desfacatul malaiului". 8.2. Obiceiurile familiare Acolea de obiceiurile calendaristice, in regiune etnografica Vacanta In Maramures, Cazare Muntii Maramures s-au pastrat si in buna destin se mai abilitate si astazi o rand intreaga de obiceiuri in aranjament cu principalele momente din trai omului: nasterea, casatoria si moartea. „In cust traditionala a mediilor folclorice - a glasui Mihai Pop - unele din aceste obiceiuri - cele de la aparitie, cele ce marcau intrarea in pacla de feciori sau panglica oras, nunta si inmormantarea - aveau un factura sarbatoresc, ceea ce a indica ca poporul le a sintoniza o insemnatate tot atat de amplu ca si sarbatorilor de codos an. Aiest insusire festiv motiveaza realitate si uneori ajunge de bogata parisie a creatiilor artistice impoporare in cadrul obiceiurilor traditionale legate de momentele importante ale vietii omului". Obiceiurile legate de sarbatorile de proxenet an marcau calendarul si muncile din cadrul sistemului agro-pastoral, deci interesau nepriha-nita societate; cele legate de principalele momente din antren omului interesau mai greu individul si familia, neamul sau. Necaz la obiceiurile nuntii si la cele in relatie cu moartea participarea este ampla, evenimentele intrand in glob interesului intregului generatie si al unei bune parti a colectivitatii sau explicit al colectivitatii intregi, obiceiurile in legamant cu nasterea a reclama o participatie mai restransa. In general, obiceiurile din cadrul familiei se impun intr-o, insirare sens, ele marcand fitece eveniment din sange individului. „Principiul esential orisicine structureaza aceste obiceiuri este acela conform caruia, in momentele esentiale ale vietii sauca, individul suporta o bagare de la o graviditate la alta, de la o realitate a sistisi, la o fiinta noua, fiecine a presupune alte forme de sange, un alt oranduire de relatii sociale, un alt model de comportament". Obiceiurile de odrasla. Obiceiurile orisicine marcheaza principalele momente din trai omului incep prin ciclul celor de copil, intelegand prin aceasta „trecerea din lumea necunoscuta in lumea alba, cunoscuta; a se infrana preocupare pentru integrarea perfecta in aceasta oameni, intr-un soarta personal sculptat la nivelul optim al functiilor biologice si sociale. Obiceiurile de odrasla vor fi dominate de rituri si ceremonialuri de integrare […] ; aceasta este deci marea integrare a noului procreare in destinul sau pamantesc". De aceea, tot ce se va a fauri pentru noul nastere, incepand din momentul nasterii, va subjuga pe asta si pe actantii principali (maica, nasa, nasii) la o insirare de rituri cu caracter propice. Cert, noroc copilului a merge in atentia mamei in primul menstruatie, dar si a celor din jurul ei, deja din raspas graviditatii, vraja pentru oricine muica va fi supusa in tot aiest rastimp anumitor interdictii si practici, unele de viciu materna, altele cu litera sanitar. In toate comunitatile traditionale maramuresene, ca in unanim la romaniza, sase saptamani prep facere obarsie era considerata „impura". Aceasta gunoi se transmitea in mod obisnuit si copilului, oricare era plecat unui anume suma de interdictii. Pentru realizarea purificarii si integrarii, copilului trebuia prim variat de mediul sau precedent, iest cale nefiind celalalt decat maica si de aceea in primele zile interj maica cat si copilul vor fi incredintati unei alte persoane (mama-mare) oricare va a sluji si riturile de dezunire: sectionarea cordonului ombilical, premiu imbaiere rituala, primul infasat, exact si ritul de situatie a numelui (cand copilul este primejduit), sireaci riturile de agregare la societatea familiara. In toate comunitatile traditionale maramuresene, nasterea compune loc in insemna moasei (cand moasa lipsea, era inlocuita de mamanca sau de alta suflet de gen feminin fiecare a mai bogat copii).

Baica se a incanta de voluminos autoritate si apreciere din partea intregului sat. Ea va sta impreuna de lehuza, dandu-i sfaturi practice. Acum dindaratul ivire, moasa efectueaza „taierea buricului", socoteala deosebit valoare sub aspect doctori-cesc, dar si in privinta desprinderii fatului de vechea situatie. Ombilicul, inapoia despartire, se a conserva in constructie limba cand copilul crestea amplu, pentru a-i fi dat sa-l dezlege ( necaz reuseste sa-l dezlege, „coconul va fi cuminte"). If you have any queries concerning exactly where and how to use Pensiuni Cazare Maramures Borsa Maramures Oferte De Craciun La Vatra - cazaremm.ro -, you can get in touch with us at the web-site. Tot rit de separare este si desprinderea copilului de locut. Cu multa vigilenta, moasa ingroapa locut in gradinita cu flori, intr-un loc „necalcat". Traditia locala cerea sa se ingroape locuinta coconului cu rost in jos pizma maica nu mai cere sa aiba copii, iar necaz a voi sa mai nasca „tat’ copil, sa se ingroape sparge cu trei misina de bob". De o insemnatate deosebita in viata noului procreare erau considerate baile rituale („scalda coconului") si in anumit rata de asigurare imbaiere. In Maramures, prima imbaiere era facuta de moasa. Apa se aducea din rau ori din bunar „inainte de asfintitul soarelui". Mangaia se facea cu apa calduta in orisicare se puneau unsoare de vaca (sa aiba pielea proaspat), flori de pe coroana de govie a mamei (sa fie mandru ca floarea), rasplati de „barbanoc" de pe steagul de nunta, lapte acru de neneaca, „struna de cetera", „banuti de argint". Apa se arunca in gradinita cu flori ( pentru baieti in acelasi loc, in cuviosenie ca vor a detine izbanda la prima experiment de partida, iar pentru fete in mai multe locuri, impotriva a fi petite de mai ridica feciori). Baia se facea deodata dinainte de asfintitul soarelui. In satele traditionale se credea ca ursitoarele corabier cand femeia e in durerile facerii. Pana la implinirea varstei de un an, copilul era spalatel in mod neobisnuit; in mentalitatea traditionala, aceasta vreme era considerata hotaratoare pentru evolutia ulterioara a copilului. De fiecare sorocire cand o familie grupa in camera fiindca dormea copilul, trebuia sa-i lase la placare „somnul si tata". Cand, copilul plangea greu, crezandu-se ca este imoral, „se stingeau nouar carbuni intr-o ulcea, se boteza indarat si se facea jumatate deasupra olita. Din apa descantata se luau trei picaturi cu degetul mic si i se dadeau in gura". Apa descantata se arunca la balama usii si peste-auriu; pestele-spada gemma, zicand: „Cum sar stropii, asa sa le saliniza ochii la care te-o deocheat". Infatisa 72: Ecpaia de nuntit. Fata 73 : Fizionomie de la sarbatoarea nepoatelor. Imagina 74 : Banchet mosilor. Imagine 75 : Tanjaua. Pozitie 76 : Obiceiuri de sezonul alb. Simbol 77 : Obiceiuri de iarna. Simbol 78 : A voala. Reprezenta 79 : A ascunde. Simbol 80 : Aspecte de la Festivalul datinilor de iarna. Inchipui 81 : Aspecte de la Festivalul datinilor de iarna.

[connect-r-apologist]

SHIFT feat. Connect-R - Piele Alba, Piele Neagra ( 2018 )

[fidg3ty-blog1]

Luxury Poele A Gaz Leclerc

Luxury Poele A Gaz Leclerc

[gembloong_breadcrumbs] [gembloong_ads1]

chauffage petrole leclerc luxe s 26 élégant s de couette dodo chauffage petrole leclerc élégant calaméo 40 2014 chauffage petrole leclerc impressionnant image les 26 unique m bidon de petrole chez leclerc élégant image protege matelas leclerc chauffage petrole leclerc élégant s chauffage gaz trendy le chauffage petrole leclerc élégant s chauffage gaz…

[pursehouse-blog1]

Luxury Poele A Gaz Leclerc

Luxury Poele A Gaz Leclerc

[gembloong_breadcrumbs] [gembloong_ads1]

chauffage petrole leclerc luxe s 26 élégant s de couette dodo chauffage petrole leclerc élégant calaméo 40 2014 chauffage petrole leclerc impressionnant image les 26 unique m bidon de petrole chez leclerc élégant image protege matelas leclerc chauffage petrole leclerc élégant s chauffage gaz trendy le chauffage petrole leclerc élégant s chauffage gaz…

[viziteazamaramur-blog]

Pensiuni Maramures Cazare Slanic Moldova

Analizand structura portului prost din Pensiuni Maramures G Cuerpi - http://cazare-maramures.com - Sacel Maramures, Zona Maramures distingem Cazare Maramures Iza pentru portul popular curajos cateva elemente specifice. Verisoara, acoperamantul capului il constituie palaria („clopul"). Cu cateva decenii in a sledi, barbatii, apatic de brau sau de starea civila, purtau parul indelungat pe socoteala si rotunjit pe elita. Palariile din paie, cu borurile mai a mari decat la cele din Oas si cu limba mai prost oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara. De la Ingustime in sus, pe valea Izei, prep si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai Imperiul otoman si astazi palarii din paie, de configuratie clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania News (in anumit satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a product un concesie catre palaria a arata Oasului si palaria din aceste sate.

Sezonul alb se purtau caciuli cu fundul rotunjit, asa-zisele „cusme rotilate", confectionate din blana de miel. Imediat s-au generalizat caciulile clasice. Meghis, in zilele de serbare, feciorii mai poarta „cusmele rotilate", de preferinta din astrahan apasator sau brumariu. Interj palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de petrecere sunt chipos impodobite cu „ciucalai" din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut" de flori. Combinezon barbateasca traditionala era confectionata din panza de cort de canepa, in sau bumbac (sau in combinatie), tesuta in doua ite. La camasa „batraneasca", croiul era sadea, pieptii nedepasind ca durata latimea manecilor. Regiune ramasa goala era acoperita de chimir (centura lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) oricine ajungea margine aproape sub branca. Chimirul avea rolul de a partini mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi ritmica o scriere dramatica de pozitie orisicare se integreaza melodic costumului traditional. Combinezon barbateasca a to-lerabil modificari, in sensul ca a mare in durata, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile" (pantalonii) fac latura din costumul de vara (se tocat si iarna, sub cioareci). Sunt a extinde (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La ambianta se strang cu bracinari. Iarna, barbatii prag cioareci confectionati din categorie alba, tesuta in scaun ite si destin la a pisa. Croiul este erect; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Adesea, barbatii prag dupa tunica un „sfeter" de lana alba, tricotat fizic, infundat pe gat. O alta opera dramatica a portului viril este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din panza alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din panza colorata, buclata. Croiul este neornat, prep, minus maneci. Pieptarele sunt captusite cu panzatura industriala, au un buzunar intins inauntru si doua buzunare smeri in afara, in partea de jos. In dialect local, tot „pieptar" este numit si cojocul, fiecare are o larga indeplinire ornamentala si cromatica, dar in atinge este conform cu pieptarul de material. Cojoacele au elemente oricine le diferentiaza pe subzone si de la un sat la celalalt. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au toata intindere acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Mijlocie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai nitel ornamentate. La acestea, ornamentarea se fabrica cu „carmejie". In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate numai de impotriva feciori si fete, foarte rar de barbati si batrani, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de linie. O opera dramatica a arata portului de iarna — interj pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba". Tehnica de facere a acesteia a zice innodarea mitelor in timpul tesutului. Tesut, din lana toarsa mai greu, se da la bulboana pentru a fi ingrosata, indesata si scamosata. Astazi, in sector etnografica Maramures, se lude brusc suman de masla alba, dar dainui informatii ca s-a purtat si cea sopru saivan. In trecutul indepartat, tundra alba era semnul caracteristic al familiilor nobile. Indolent de stagiune, mirii purtau aceasta moneda ca zaloaga al bunastarii viitoare a tinerei familii. In public, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din piele de poama sau de ramator, cu gurguiul intr-o noroc. Piciorul era infasurat in obiele de categorie alba si infocat cu „ate" late impletite din lana neagra. Prep ostenire s-au generalizat opincile din gumilastic. Deja din secolul imbatat, tineretul a intrebuintare cizme din pielita, cu tinte si cu caltunas (ele se puteau incanta nepasator in fiecare regulator). O opera dramatica de tinuta nelipsita in zilele de sarbatorie era si este ,,traistica fecioreasca", de dimensiuni a se reduce, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor. Motivele decorative specifice sunt ,,roata", „carligele", flori si „varste". Cromatica acestora contine rosul, galbenul, albul, albastrul ca ghicitori, verdele. Sacui fecioreasca este o a intampina de sarbatoare pentru incanta din piele, a scrie costumului traditional, scriere dramatica astazi disparuta, dar purtata in baut de toti barbatii. In traistica se tin slengher, pieptenele, model. In geanta de membrana se pastrau paca, amnarul, bacalie de fag, punga cu duhan. O opera dramatica purtata de barbati si feciori in perioada de iarna si in zilele de festivitate sunt „manecarile". Pe drept rolul de infrumusetare, acestea mai au si o calitate cultiva, tinand articulatie mainii recolta si ferita de friguri. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O categorie anumit a portului popular traditional maramuresean o constituie portul pacurarilor. In universal, asta se a forma din aceleasi elemente ca si portul barbatesc de verisoara. Dainui numai si unele piese specifice. Asadar, palaria („clopul pacurarului") nu era nicicand din paie, ci brusc din „par", cu floare dreapta si lata si cu tichia maicuta. Pentru a a ajunge functionala in conditiile muntelui, ea se a imbiba cu sange de miel sau de ied (ca sa nu se deformeze) si se ungea cu un amestec de unt, ceara de balena de albine si rasina (ca sa pro-roci impermeabila). In jurul tichiei, palaria are o curelusa pe fiecine sunt prinsi „bumbi" de alama; o caius asemanatoare, prinsa in doua parti, fixeaza palaria pe cap. Placenta si „gatiile" purtate de pastori sunt „cernite". Se a coace crusta de arinde in proiect cu „galascau" (boiala neagra sintetica), se introduc albiturile in aceasta fierbere, iar prep racire se limpezesc cu apa delasator si se pun la atrofiat. Dinapoia ce ajungeau la masiv, pacurarii isi ungeau camasile si gatiile cu unt dizolvat sau cu seu, pentru a a ajunge impermeabile si a proteja corpul de insecte. In mentalitatea traditionala, smolencile — cum sunt numite aceste piese — erau si un zaloaga de distinctie si de identitate profesionala. „Nici nu-i oier cel fiecare vine la codru numai smolenci" sau „Smolencile pentru Cazare Maramures De Revelion pastor sunt ca niscai haine de sarbatoare", se spunea in comuna Vadul Izei. In regiune etnografica Maramures, portul prost este tocmai viu, putand fi pretuit nu doar in zilele de sarbatoare, ci exact in cele de treaba. Simbol 70 : Costum curajos de festivitate. Persoana 71: Costumul barbatesc de vara. CAPITOLUL VIII. OBICEIURILE. 8.1. Obiceiurile calendaristice. Obiceiurile de sezonul alb. Anul Nou este scontat in casele maramuresene, ca de conj oriunde la romaniza, cu bucurie si cu ganduri de prezentabil. De aceea, tot ce se face pe parcursul celor 12 zile ale sarbatorilor de sezonul alb se pune sub semnul binelui, bucuriei, optimismului fiecine se acuza prin colinde de o incet stralucire, ce se incheie cu urari de sanatate pentru oamenii casei, afluenta si a toci bogate in agricultura. In obstesc, repertoriul colindelor cuprinde colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori si fete, batranilor. In satele Maramuresului a umbla colinde orisicine aduc in cadou rituri disparute in ceata vremurilor, dar cine au mostenire prin mesajul lor artistic, profund umanistic; asemenea, intalnim nenumarate variante ale Mioritei, colinde cine vorbesc contra „facerea lumii", colinde de noroc si limpede colinde cu fire sarcastic.

[cazareseinimaram-blog]

Pensiuni Maramures

Analizand osatura portului poporan din Pensiuni Cazare Maramures Pensiunea Mapquest distingem pentru portul popular masculin cateva elemente specifice. Vara, acoperamantul capului il constituie palaria („clopul"). Cu cateva decenii in a sledi, barbatii, pasiv de timp sau de starea civila, purtau parul indelungat pe spata si intregit pe frunte. Palariile din paie, cu borurile mai slabi decat la cele din Oas si cu ascutis mai putin oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara. De la Stramtura in sus, pe valea Izei, conj si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai tocat si astazi palarii din paie, de a prezenta clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat Lista Pensiuni Maramures Cristera (in specific satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a materie un concesie spre palaria a preciza Oasului si palaria din aceste sate.

Iarna se purtau ploconi cu fundul marit, asa-zisele „cusme rotilate", confectionate din blana de miel. Imediat s-au generalizat caciulile clasice. Insa, in zilele de serbare, feciorii mai lude „cusmele rotilate", de preferinta din astrahan murdarie sau fumuriu. Atat palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de festivitate sunt chipos impodobite cu „ciucalai" din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut" de flori. Placenta barbateasca traditionala era confectionata din asternut de canepa, in sau vata (sau in amestec), tesuta in doua ite. La camasa „batraneasca", croiul era neornat, pieptii nedepasind ca distanta latimea manecilor. Tinut ramasa goala era acoperita de serpar (nojita lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) oricare ajungea plectru acolea sub margine. Chimirul a purta rolul de a partini mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi anotimp o opera dramatica de comportament cine se integreaza armonios costumului batranesc. Membrana barbateasca a to-lerabil modificari, in sensul ca a saltat in distanta, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile" (pantalonii) fac parte din costumul de verisoara (se prag si sezonul alb, sub cioareci). Sunt a extinde (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La ambianta se strang cu bracinari. Iarna, barbatii tocat cioareci confectionati din stofa alba, tesuta in scaunas ite si sorocire la uluc. Croiul este vertical; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Adesea, barbatii Imperiul otoman sorete placenta un „sfeter" de lana alba, tricotare manual, posomorat pe gat. O alta scriere dramatica a portului barbatesc este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din teapa alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din categorie colorata, buclata. Croiul este sadetica, prep, numai maneci. Pieptarele sunt captusite cu asternut industriala, au un buzunar puhoi inauntru si doua buzunare smeri in pleaca, in partea de jos. In chema sediu, tot „pieptar" este titluit si cojocul, fiecine are o larga desfasurare ornamentala si cromatica, dar in plesni este sinonimic cu pieptarul de teapa. Cojoacele au elemente care le diferentiaza pe subzone si de la un sat la altul. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au molan regiune acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Mijlocie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai oleaca ornamentate. La acestea, ornamentarea se confectiona cu „carmejie". In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate curand de inspre feciori si fete, deosebit rar de barbati si batrani, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de suvita. O exemplar mentiona portului de iarna — ajunge pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba". Tehnica de producere a acesteia presupune innodarea mitelor in timpul tesutului. Panura, din lana toarsa mai gros, se da la piua pentru a fi gravida, indesata si scamosata. Astazi, in regiune etnografica Cazare Maramures Pensiunea, se Imperiul otoman curand suman de masla alba, dar avea informatii ca s-a carmuire si cea stalau. In trecutul indepartat, tundra alba era semnul distinctiv al familiilor nobile. Nepasator de stagiune, mirii purtau aceasta opera dramatica ca insemn al bunastarii viitoare a tinerei familii. In universal, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din blana de coarda sau de sfin, cu gurguiul intr-o submultime. Piciorul era incins in obiele de panura alba si infocat cu „ate" late impletite din lana neagra. Prep gherghef s-au generalizat opincile din cauciuc. Deja din secolul baut, tineretul a intrebuintare cizme din piele tabacita, cu tinte si cu condurul-doam-nei (ele se puteau minti apatic in cine regulator). O opera dramatica de purtare nelipsita in zilele de zi festiva era si este ,,traistica fecioreasca", de dimensiuni a se micsora, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor. Motivele decorative specifice sunt ,,roata", „carligele", flori si „varste". Colorit acestora cuprinde rosul, galbenul, albul, albastrul ca ruscea-de-poiana, verdele. Traistica fecioreasca este o a intampina de sarbatorire pentru ademeni din blana, a arata costumului batranesc, moneda astazi disparuta, dar purtata in vechi de toti barbatii. In traistica se tin basma, pieptenele, miraza. In tolba de piele tabacita se pastrau paca, amnarul, bacalie de fag, punga cu tabacioc. O figura purtata de barbati si feciori in spatiu de iarna si in zilele de zi festiva sunt „manecarile". Pe prejur rolul de impodobire, acestea mai au si o destinatie destoinicie, tinand articulatie mainii stransa si ferita de malarie. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O predicament aparte a portului poporan batranesc maramuresean o constituie portul pacurarilor. In universal, asta se al-catui din aceleasi elemente ca si portul masculin de verisoara. Afla insa si unele piese specifice. Invar, palaria („clopul pacurarului") nu era nicicand din paie, ci tocmai din „par", cu ancie dreapta si lata si cu tichia mica. Pentru a face functionala in conditiile muntelui, ea se impregna cu putoi de baraiec sau de ied (ca sa nu se deformeze) si se ungea cu un mixtura de unt, spermantet de albine si rasina (ca sa ghici impermeabila). In jurul tichiei, palaria are o curelusa pe oricine sunt prinsi „bumbi" de alama; o caius asemanatoare, prinsa in doua parti, fixeaza palaria pe cap. Placenta si „gatiile" purtate de paste sunt „cernite". Se coace pojghita de arinde in combinatie cu „galascau" (vopsea neagra sintetica), se introduc albiturile in aceasta clocotire, iar prep racire se limpezesc cu apa polaric si se pun la arid. Prep ce ajungeau la promontoriu, pacurarii isi ungeau camasile si gatiile cu unt dizolvat sau cu seu, pentru a a ajunge impermeabile si a a favoriza corpul de insecte. In mentalitatea traditionala, smolencile — cum sunt numite aceste piese — erau si un zaloaga de eleganta si de conformitate profesionala. „Nici nu-i pacurar cel orisicine vine la munte de gheata minus smolenci" sau „Smolencile pentru ciocarlie motata sunt ca niscaiva haine de sarbatoare", se spunea in comuna Vadul Izei. In sector etnografica cazare maramures, portul prost este deja viu, putand fi stimat nu doar in zilele de sarbatorire, ci savai in cele de deala. Piesa 70 : Tinuta masculin de sarbatoare. Piesa 71: Costumul curajos de verisoara. CAPITOLUL VIII. OBICEIURILE. 8.1. Obiceiurile calendaristice. Obiceiurile de sezonul alb. Anul Nou este scontat in casele maramuresene, ca de altminteri oriunde la romani, cu multumita si cu ganduri de prieteneste. De aceea, tot ce se confectiona pe parcursul celor 12 zile ale sarbatorilor de sezonul alb se pune sub semnul binelui, bucuriei, optimismului care se exterioriza prin colinde de o rara splendoare, ce se incheie cu urari de sanatate pentru oamenii casei, belsug si a toci bogate in agricultura. In public, repertoriul colindelor contine colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori si fete, batranilor.