#obiceiuri Sfântul Andrei

[laivinduroriginal]

Sfântul Andrei: Ocrotitorul României și Apostolul Poporului Român

Sfântul Andrei, cunoscut drept Ocrotitorul României, este una dintre cele mai importante figuri religioase din creștinism. Sărbătorit anual pe 30 noiembrie, Sfântul Andrei nu este doar un simbol al credinței, ci și un reper cultural și istoric pentru români. Prin activitatea sa apostolică, el a răspândit învățătura lui Iisus Hristos în regiuni care astăzi fac parte din teritoriul României,…

[bmhasdeu]

Tradiţii şi obiceiuri în noaptea Sfântului Andrei

Conform tradițiilor, se spune că noaptea de 12 spre 13 decembrie este una cu proprietăţi magice. Creştinii ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. Unele ritualuri şi superstiţii legate de dragoste au dispărut, iar altele s-au păstrat. Sărbătoarea Sfântului Andrei are o semnificaţie aparte pentru poporul român. Sfântul Andrei este cel care a botezat primii creştini, fiind…

[stiriarges]

Noaptea de Sfântul Andrei - una dintre cele ...

Noaptea de Sfântul Andrei – una dintre cele mai bogate în tradiții la români. Ce obiceiuri și superstiții sunt Continue reading Untitled

[globasigbroker]

Astăzi toamna ia sfârșit, pentru a lăsa loc iernii să își intre în drepturi, iar creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”.

Din bătrâni, se știe că noaptea de Sfântul Andrei este un fel de Halloween, presărată cu foarte multe obiceiuri strămoșești și superstiții - fetele își află ursitul în vis, iar cei care vor să afle ce le rezervă viitorul, pun la încolțit grâu pentru a afla dacă vor avea parte în noul an, de sănătate și prosperitate.

La mulți ani, Andrei și Andreea!

Să aveți bucuria vieții asigurată în fiecare zi!

#globasig #asigurări #demnedeîncredere #de19ani #sărbătoriînsiguranță

[radioclasic]

Sfântul Andrei, apostolul ocrotitor al românilor, celebrat la 30 noiembrie. Tradiții, obiceiuri și superstiții Sfântul Andrei, celebrat la 30 noiembrie în fiecare an, reprezintă o sărbătoare specială pentru români, pentru că Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul lor.

[rudyroth79]

”Noaptea Sfântului Andrei sau Halloween-ul românesc” de Ani Bradea

Suntem mereu tentați să împrumutăm sărbători și obiceiuri de la alții, în special de la cei care nu au o tradiție autentică, cei care și-au ”fabricat” miturile, inventând povești care nu se sprijină pe nimic. Întocmai ca plantele de seră, exemplare cu creștere rapidă ale căror rădăcini nu stau în pământ, ci pe un strat de vată îmbibat cu îngrășăminte chimice, dar care, într-adevăr, rodesc…

[mesagerulneamt]

Tradiții românești: Filipii de toamnă

Tradiții românești: Filipii de toamnă

Filipii de Toamnă sau Gădineții debutează la 14 noiembrie și au momentul culminant pe 21 noiembrie, la Filipul cel Șchiop.

Filipii se țin cu trei zile înaintea fiecărei lăsări de post. Trei se serbează toamna, în ultimele zile ale dulcelui dinaintea Postului Crăciunului. Aceștia sunt mai buni, afirmă credințele populare. La rândul său, 15 noiembrie semnifică un început, cel al Postului…

[turistprinro]

Ziua de 6 ianuarie, Boboteaza, reprezintă sfârşitul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou. Este închinată purificării apelor. De Bobotează se fac predicţii despre belşugul holdelor în următorul an și se colindă.

În ziua aceasta, toate apele pământului sunt sfinţite. Apa sfinţită din ziua de Bobotează are puteri miraculoase; cu ea se stropesc vitele şi nutreţul lor, apoi fiecare gospodar bea câte puţin pe nemâncate pentru a-şi curăţa şi sfinţi sufletul. Ca alimente tradiţionale, de Bobotează sunt specifice piftia şi grâul fiert.

Obiceiuri în ajunul Bobotezei

În ajunul Bobotezei nu se mâncă din bucatele de post, până când masa nu este sfinţită. Părintele este invitat să stea măcar puţin la masă. Unele gospodine, pe vremuri, îşi întindeau hainele, ca să le stropească cu Agheazmă. Tot acum, femeile legau de Crucea purtată de preot un fuior de cânepă mare şi frumos, ca să le crească cânepa peste vară.

Fetele doreau să afle cu cine se vor mărita. Nu mâncau nimic în această zi, sperând să aibă soţi credincioşi şi buni la inimă. Unele fete luau busuioc din găleata cu Agheazmă a părintelui şi îl puneau sub pernă. Oamenii petreceau în bună înţelegere; părinţii nu se certau şi nu îşi pedepseau copiii, de teamă că, altfel, se vor certa tot anul.

Tradiţii de Bobotează

Boboteaza are înţelesuri creştine și este și o mare sărbătoare populară. În ajunul Bobotezei sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor: „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!“.

Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaţii. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa“, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei.

Aruncatul Crucii în apă

Exista obiceiul care s-a păstrat până acum de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, oamenii pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor“.

Preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii viteji se aruncă și ei în apă pentru a o recupera. În sudul ţării, exista obiceiul ca, după ceremonia religioasă şi slujba de sfinţire a apei, să se boteze chiar şi caii. În nordul ţării, în special în Bucovina, după sfinţirea apei de Bobotează se făceau focuri și se jucau hore. Oamenii săreau peste focuri, acest obicei fiind numit ardeasca.

Sursa informației ziarullumina.ro

Sursa fotografiilor jurnalulspiritual.ro, crestinortodox.ro

Boboteaza încheie sărbătorile de Anul Nou Ziua de 6 ianuarie, Boboteaza, reprezintă sfârşitul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou. Este închinată purificării apelor.

[news24hrou]

Obiceiuri vechi și noi de Sfântul Andrei, noaptea în care spiritele ies in lume. Cum se apără românii de vrăji Şi-a câştigat faima datorită unui articol apărut în presa internaţională. Apoi românii i-au redescoperit gustul unic şi efectele terapeutice. Este vorba despre usturoiul de Copălău, cultivat de peste 200 de ani în localitatea din nordul României. https://ift.tt/2TThb7A

[stiriarges]

Sfântul Andrei 2021: 30 noiembrie. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sfântul Andrei 2021: 30 noiembrie. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Ziua de 30 noiembrie 2021, când este sărbătorit Sfântul Andrei, este una specială. Din bătrâni, se știe că noaptea de (more…)

[globasigbroker]

Creștinii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”.

Astăzi este o zi de poveste, încarcată de multe obiceiuri strămoșești. Fetele își află ursitul în vis iar familiile pun la încolțit grâul de Sfântul Andrei pentru a afla ce le rezervă viitorul - un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper, sănătate și succese.

La mulți ani, Andrei și Andreea!

Să aveți bucuria vieții asigurată în fiecare zi!

#globasig #demnideîncredere #de18ani #sărbătoriînsiguranță

[nuntatraditionala]

Norica și Vasile. Nuntă tradițională la Vadu Izei, Maramureș

https://www.nuntatraditionala.ro/povesti-nunti-traditionale/norica-si-vasile-nunta-traditionala-la-vadu-izei-maramures/

Scris de Petronela - Nuntă Tradițională

Furnizori de servicii:

Fotograf și Videograf: Daniela Dolha și Marius Gherghel, Digital Fuji Studio Locația cununiei religioase: Biserica Sfântul Andrei din Vadu Izei Locație petrecerii: Casa de Petrecere a Moroșenilor Cămeșile tradiționale: cusute de doamna Virsta Anuta din Vadu Izei Accesoriile tradiționale din vestimentația mirilor: Ileana Godja, Accesorii Traditionale La Carcu Rochia de mireasă: Vera Si Liliya Costumul mirelui: Anton Atelier Verighetele: Bijuteria Camelia, Baia Mare Coafura: Coafor Lia Machiajul: Melinda Evelyn Aranjamentele florale și buchetul miresei: Floresztik Esztera Muzica: Florentina Vlad, Adi Sabadis și Vlad Roman Tortul și prăjiturile: Cofetăria Prăjituri la Ancuța Invitațiile și mărturiile: Indigo Cards – mărturiile au fost sticle personalizate cu etichete în stil tradițional

#NuntaTraditionala #VaduIzei #Maramures #Traditii #Obiceiuri #NuntaRomaneasca #PortIE #Nunta #Wedding #TraditionalWedding #WeddingPhotographer #WeddingPhotography #WeddingCustoms #Romania

[stiri-noi]

Acoperământul Maicii Domnului, tradiții și superstiții. Ce acatist rugăciuni care fac minuni se spun pe 1 octombrie, de această mare sărbătoare

În ziua de 1 octombrie, de Acoperământul Maicii Domnului, ortodocșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri pentru că această mare sărbătoare. Totodată, de Acoperământul Maicii Domnului se spun rugăciuni speciale de ajutor și ocrotire, dar și Acatistul Acoperământului Maicii Domnului, despre care se spune că face minuni.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI!

Acoperământul Maicii Domnului este o sărbătoare prăznuită de Biserica Ortodoxă în amintirea unei minuni întâmplate în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol. În prima zi a lunii octombrie, creștinii ortodocși spun rugăciuni de ajutor și ocrotire la Maica Domnului, despre care se spune că fac minuni.

Acoperământul Maicii Domnului, seminificație

La sfârșitul vieții Sfântului Andrei cel Nebun pentru Hristos, Andrei din Constantinopol, acesta împreună cu mai mulți credincioși au văzut-o pe Maica Domnului împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul și alți sfinți și îngeri, în timpul unei slujbe din Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vlaherne. În acel moment, Constantinopolul era amenințat de o primejdie, cel mai probabil invazia rușilor kieveni din 907 sau 911, iar Maica Domnului a intrat în mijlocul Bisericii, a îngenuncheat și, cu chipul plin de lacrimi, a rămas mai mult timp acolo pentru rugăciune. După acest episod al Maicii Domnului, primejdia a fost îndepărtată și orașul a fost scutit de suferință.

Acoperământul Maicii Domnului, prăznuire

Acoperământul Maicii Domnului este prăznuit cel mai frecvent în bisericile de tradiție slavă, asta și pentru că Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos era considerat ca fiind de origine slavă, potrivit libertatea.ro.

Prima prăznuire a acestei sărbători este cunoscută în Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XII-lea. Sărbătoarea a căpătat o mare popularitate în Rusia, iar de acolo a trecut și la români, sărbătorindu-se în mai multe mănăstiri din România.

Acatistul Acoperământului Maicii Domnului

Rugaciunile începătoare :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin. Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie ! Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie ! Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie ! Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi ! Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau. Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin. Condacul 1 Imparatesei celei alese mai inainte de veci, Imparatesei celei mai inalte decat toata faptura cerului si a pamantului, care a venit oarecand la rugaciune in Biserica din Vlaherne si se ruga pentru cei din intuneric. Acesteia si noi, cu credinta si cu umilinta ii serbam Acoperamantul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruita, izbavste-ne pe noi din toate nevoile, ca sa strigam tie : Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Continuarea Acatistului Acoperământului Maicii Domnului AICI.

Acoperământul Maicii Domnului, tradiții și superstiții

Potrivit tradiției, sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub denumirea de “Pocroave”. În această zi se pregătesc ogoarele pentru sezonul rece, deoarece se acoperă pământul cu brumă.

Credincioșii țin post în această zi sfântă pentru că astfel sunt feriți de boli, de supărări sau chiar de înec.

Fetele care nu aveau o podoabă capilară bogată, în ziua de Acoperământul Maicii Domnului se rugau să le fie acoperit capul cu păr.

Gospodinele pregătesc în această zi plăcinte de post cu mere sau cu dovleac și le împart rudelor sau oaspeților care le trec pragul.

În anumite zone ale țării, în această zi se stropesc vitele cu apă sfințită, pentru a fi ferite de boli în sezonul rece.

În această zi nu se taie părul. Se spune că, dacă este tăiat părul astăzi atunci el rămâne într-o legătură cu corpul. El nu trebuie aruncat, nici ars, pentru că va fi luat de vrăjitoare ori de oamenii răi care pot face farmece.

În ziua de Pocroave se ține post până la prânz. Se mănâncă doar covrigi frământați fără lapte sau se bea doar apă ori ceai.

Conform tradiției, în această zi se pomenesc cei trecuți în neființă, care se află sub protecția Maicii Domnului.

Rugăciune de Acoperământul Maicii Domnului

“Acoperă-ne pe noi cu Acoperământul tău, Preasfântă Fecioară, în ziua răutăţilor noastre. Acoperă-ne în toate zilele noastre și mai ales în ziua cea rea, când sufletul de trup se va despărţi, de faţă să ne stai întru ajutor şi să ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din văzduh, de sub cer şi din ziua înfricoşătoarei judecăţi. Să ne acoperi pe noi întru ascunsul Acoperământului tău”.

Rugăciune către Fecioara Maria

O, Mamă prea iubită şi Preasfântă Fecioară Maria, Tu care desfaci «nodurile» ce îi sufocă pe copiii Tăi, întinde-ţi mâinile milostive spre mine. Îţi încredinţez astăzi acest «nod» (numim necazul) şi toate consecinţele negative.

Îţi dau acest «nod» care mă chinuie, mă face nefericit şi mă împiedică să mă unesc cu tine şi cu Fiul Tău, Mântuitorul meu. Cred cu tărie că poţi să desfaci acest «nod», pentru că Domnul Iisus îţi dă întreaga putere. Tu eşti Mama mea, ştiu că vei face aceasta pentru că mă iubeşti cu însuşi iubirea Lui Dumnezeu.

Maica Domnului, care desfaci «nodurile» vieţii mele, roagă-te pentru mine! Îţi mulţumesc, Măicuţa mea preaiubită!”.

[stiri-noi]

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Ce nu trebuie să mai facă femeile până la Crăciun

[stiri-noi]

De ce se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei. Tradiția rezistă de sute de ani

[stiri-noi]

Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri: 24 februarie, ziua iubirii la români

Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri. Pentru cei care preferă să sărbătorească iubirea în mod tradițional româneasc, pe 24 februarie, este Dragobetele. Așadar, care este povestea din spatele sărbătorii româneaști a iubirii?

Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri. Zeul Iubirii

În trecut, la români, Dragobetele era un zeu al iubirii. Această sărbătoare, de pe data de 24 februarie, are o mare legătură cu primăvară. Astfel, se considera că după Dragobete vine oficial primăvare, iar sărbătorile acestui anotimp erau completate de 1 și 8 Martie.

Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri. Fiul Dochiei

Chiar dacă multă lume nu știe acest lucru, Dragobete era fiul Dochiei.

Dacă la români exista Cupidon, iar la greci Eros, strămoșii românilor în aveau pe Dragobete drept Zeul Iubirii.

Dragobete are un tânăr frumos, care de cele mai multe ori le făcea pe tinere să se îndrăgostească de el și să își piardă cugetul.

Tradiția mai spune că pe 24 februarie, fetele nemăritate se întâlneau să îl sărbătorească pe Zeul Iubirii. Așa ele se asigurau că se vor îndrăgosti sau că își vor găsi ursitul până la sfârșitul anului.

Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri. Busuioc sub pernă

Obiceiul mai spune că și de Dragobete, fetele nemăritate își pot pune, așa cum se face și de Sfântul Andrei, busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. Tradiția spune că busuiocul îl va bucura pe Dragobete care le va scoate în acel an viitorul soț în cale.

De asemenea, se considera că Dragobete este cel care protejează tinerii de boli.

Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri. Condamnați să nu iubească

În schimb, tinerii care nu ieșeau să săbătorească Dragobetele erau ”condamnați” de Dragobete să nu iubească sau să nu fie iubiți în anul respectiv

Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri. Superstiție privind bărbații

Deși majoritatea tradițiilor de Dragobete au legătură cu femeile, există și o superstiție care se referă la tineri și la bărbați, în general. Aceasta spune că bărbați nu au voie pe 24 februarie, de Dragobete, să supere femeile sau fetele. Cine va face acest lucru va avea un an plin de nenoroc, de ceartă și plin de supărări.

Citește și Destinații de vacanță pentru 2019

    Articolul Dragobete 2019 tradiții și obiceiuri: 24 februarie, ziua iubirii la români apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.