#sărbătoare 30 noiembrie

[laivinduroriginal]

Sfântul Andrei: Ocrotitorul României și Apostolul Poporului Român

Sfântul Andrei, cunoscut drept Ocrotitorul României, este una dintre cele mai importante figuri religioase din creștinism. Sărbătorit anual pe 30 noiembrie, Sfântul Andrei nu este doar un simbol al credinței, ci și un reper cultural și istoric pentru români. Prin activitatea sa apostolică, el a răspândit învățătura lui Iisus Hristos în regiuni care astăzi fac parte din teritoriul României,…

[rygacripto]

NOAPTEA LUPILOR 29 - 30 noiembrie.

Tradiţia populară menţionează peste 35 de sărbători dedicate lupului (conform lui I.A. Candrea în lucrarea „Iarba fiarelor”). Aceasta arată importanţa lui în tradiţia naţională. Steagul dacilor, cu cap de lup este unic şi după Nicolae. Iorga, nu e „numai un simbol animalic, ci esenţa religiei strămoşeşti”.

Dacii şi-au ales ca totem lupul, singurul care nu poate fi îmblânzit sau dresat, prototip al războinicului înnăscut şi model de demnitate. Ei se identificau cu lupul şi se considerau fii ai Marelui Lup Alb – Zălmoxe.

Ca luptători împotriva duşmanilor, ei doreau să semene şi să se comporte ca divinitatea lup pe care o invocau în luptă (vezi stindardul dacic) şi în alte împrejurări.

Calendarul pastoral este structurat pe două anotimpuri: iarna simbolizată de lup, personificare a întunericului şi frigului, vara simbolizată de cal, personificare a luminii şi căldurii. Între aceste divinităţi zoomorfe şi cei mai cunoscuţi aştri care măsoară timpul pământenilor, Luna şi Soarele, sunt tainice legături: lupul admiră astrul lunar, căruia îi cântă noaptea urlând, calul admiră astrul solar.

Anul nou era sărbătorit la sfârșitul toamnei și începutul iernii, cu principalele momente la 30 noiembrie și 6 decembrie.

Ciclul anual al sărbătorilor şi obiceiurilor de la sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie, influenţat evident de ciclul biologic de reproducţie al lupului, este un scenariu ritual de început de an

Pe de altă parte, anul calendaristic începea la 1 martie, nu așa cum îl sărbătorim noi astăzi la 1 ianuarie. Numele lunilor corespundea de fapt numărului aferent fiecăreia. Septembrie era clar luna a șaptea, octombrie a opta, noiembrie a noua, iar decembrie a zecea.

Propagandiştii bisericii creştine dorind să înlăture din conştinţa credincioşilor vechile tradiţii păgâne, au suprapus ziua de praznic a sfântului Andrei peste o sărbătoare mult mai veche, geto-dacă, legată de cultul lupului. Populaţia a asimilat sfântul creştin, propovăduitorul creştinismului, dar i-au pus în spate şi unele din atribuţiile zeului uzurpat. Numit în calendarul popular Sf. Andrei, Sântandrei, Moş Andrei, Andreiu de Iarnă, acesta devine în calendarul popular patron al lupilor.

În această noapte, lupii se adună şi împart prada pentru iarna care incepe.

Românii au o tradiţie frumoasă pentru aceasta noapte, transmisă chiar de la daci.

Seara, toţi ai casei seamănă grâu intr-un vas cu pământ. Aceluia căruia îi va răsări grâul mai bine şi va creşte mai frumos, ii va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos.

La miezul nopţii se deschid cerurile. Acum, conform povestii populare, ies strigoii. Ei sunt spirite ale morţilor care nu ajung în lumea de "dincolo". Se spune că aceştia devin foarte periculoşi pentru cei vii, pot aduce boli şi mult rău. De aceea tradiţia ne învaţă să ne ferim de aceştia prin ungerea tocurilor de la uşi şi ferestre cu usturoi.

Noaptea aceasta este una dintre cele mai importante din an pentru vrăji şi farmece. Acum, fetele tinere, nemăritate, încearcă să işi găsească ursitul cu ajutorul unor mijloace magice. Ele işi aşează sub pernă un fir de busuioc şi se spune că in vis vor vedea cine le este soţul. Fetele pot apela şi la celebra turtă din aluat foarte sărat. Jumătate este mâncată inainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumatate pusă intr-un ştergar, sub pernă, până dimineaţă. Visul în care un tanar vine să-i aduca apă de băut tinerei fete, va fi visat numai dacă maritişul va avea loc in perioada ce urmează. Dacă viitorul soţ nu apare în vis, atunci fata respectivă va trebui să mai aştepte...

Şi-ţi va mai ieşi / Lupul înainte / Ca să te spăimânte / Să nu te spăimânţi, / Frate, cum să-l prinzi / Că lupul mai ştie / Seama codrilor / Şi-a potecilor / Şi el te va scoate / La drumul de plai / La-un fecior de crai. – Să te ducă-n rai / C-acolo-i de trai / În dealul cu jocul / C-acolo ţi-e locul / În câmp cu bujorul / C-acolo ţi-e dorul…"

Bocet cules de către Constantin Brăiloiu.

[alexsavescu]

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol Andrei. Hram în Parohia Sfântul Andrei din Fălticeni

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol Andrei. Hram în Parohia Sfântul Andrei din Fălticeni

Pe 30 noiembrie, credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, numit şi „Cel dintâi chemat” întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Ziua pomenirii Sfântului Apostol Andrei este declarată ca fiind zi de sărbătoare a întregii Ortodoxii românești și a întregului popor român. Pe Sfântul Apostol Andrei îl regăsim lângă Mântuitorul nostru…

[radioclasic]

Sfântul Andrei, apostolul ocrotitor al românilor, celebrat la 30 noiembrie. Tradiții, obiceiuri și superstiții Sfântul Andrei, celebrat la 30 noiembrie în fiecare an, reprezintă o sărbătoare specială pentru români, pentru că Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul lor.

[stiri-noi]

Prof. Mihaela Gherghelescu: „Cred cu tărie în formarea elevilor în spiritul asumării propriei istorii naționale”

După aproape 39 de ani la catedră, dintre care 33 la Colegiul Național „Gheorghe Asachi”, profesoara de istorie Mihaela Gherghelescu a decis să se pensioneze. Născută pe 3 noiembrie 1957, la Constanța, și-a descoperit vocația de tânără și, după ce a absolvit Liceul Pedagogic, a fost învățătoare la țară șase ani. Nu a speriat-o naveta zilnică și cei 7 kilometri pe jos, pe care trebuia să-i parcurgă de două ori pe zi și pasiunea a determinat-o să urmeze Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Șefă de promoție cu media 9,87 și media 10 la licență, în anul 1987 a ales postul de la actualul Colegiu Național „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamț, de unde acum, în anul pandemiei, a ieșit la pensie.

– Ați predat și înainte de 1989. Ce impact au avut următorii 30 de ani asupra acestei profesii?

Am fost dascăl, înainte de 1989, șase ani ca învățătoare și doi ani ca profesor la Liceul Industrial nr. 7, actualul Colegiu Național ”Gheorghe Asachi”, care atunci avea și profil agricol. Era o perioadă marcată de ideologizarea excesivă și politizarea societății românești – învățământul nu putea face excepție. Dar, în condițiile în care am avut modele demne de urmat oferite de școală și mi-am dorit să fiu dascăl – nu din întâmplare sau pentru că nu aveam altă opțiune, am reușit să depășesc, cu abilitate aș spune, rigorile și constrângerile epocii de atunci. Școala, dincolo de aceste constrângeri, însemna studiu sistematic, disciplină, un sentiment de ordine, o anumită rigoare. După 1989, cel mai important a fost faptul că ne-am recâștigat libertatea de gândire, de expresie. Așteptările noastre au fost mari în ceea ce privește locul și rolul educației în societate românească postdecembristă, dar multe lucruri nu s-au împlinit. Îmi doresc cu adevărat ca educația să reprezinte o prioritate națională, cum declară cei care ne conduc, ca școala să fie o instituție respectată, iar munca celui de la catedră să aibă recunoașterea socială pe care o merită. 

– Aveți un portofoliu profesional impresionant, aveți lucrări și cărți publicate, ați promovat cu 10 examenul pentru gradul I, vă considerați un profesor exigent?

Gradul didactic I l-am obținut în anul 1995, în filosofie, cu lucrarea intitulată ”Problematica timpului la Henri Bergson și Marcel Proust”. O lucrare în care am încercat să demonstrez că filosofia bergsoniană a timpului a fost transpusă în literatură de Marcel Proust. M-am bucurat de o mare libertate în redactarea lucrării, acordată de domnul prof. univ. Teodor Dima, reputat logician și epistemolog, membru al Academiei Române. Nu exista Internet atunci, lucram cu fișe, nu aveam calculator și imprimantă, lucrarea a fost redactată la mașina de scris. Pentru mine, a fost ca un moment de sărbătoare prezentarea lucrării în fața unei săli pline de colegi și de cei din cadrul cercului pedagogic al profesorilor de științe sociale. Am fost exigentă cu mine însămi! Ca profesor, cred că am fost un profesor obiectiv. Nu am vrut să fac compromisuri în pregătirea elevilor. Cei 38 de ani și 8 luni la catedră au fost marcați de o dorință: de a fi un dascăl care nu doar ”predă” o disciplină sau alta – istorie, filosofie, psihologie, ci un dascăl care să motiveze elevii, ca aceștia să învețe de plăcere, să fiu un dascăl care inspiră elevii. Cred că am avut un avantaj: sunt absolventă a Liceului Pedagogic din Constanța, în prezent Colegiul Național Pedagogic ”Constantin Brătescu”, care mi-a oferit modele demne de urmat, în special doamna profesoară de psihologie-pedagogie Viorica Dinescu, o temeinică pregătire și multe, multe ore de practică pedagogică. Am absolvit la specializarea învățători, după 5 ani de studiu temeinic, în anul 1977 și, fiindcă se marcau 100 de ani de la cucerirea independenței de stat, am fost numiți ”Promoția Independenței”. Astăzi, în școala noastră mai există profesori care au absolvit Pedagogia, cum este doamna director prof. dr. Constanța Chelaru, doamna prof. de educație fizică Viorica Laiu.

– Cum s-au schimbat elevii și părinții în relația cu școala?

Coordonatele statutului de elev înainte de 1989 în cuvinte-cheie: uniformă, matricolă, disciplină, studiu, lectură, olimpiade școlare, practică agricolă, învățământ ideologic, înregimentare politică – Șoimii Patriei, Organizația de Pionieri, Uniunea Tineretului Comunist, excursii, manuale unice, festivalul ”Cântarea României”, competiția sportivă ”Daciada”. Eu sunt un ”produs” al școlii dinainte de 1989, dar pot spune că am fost o privilegiată, prin calitatea umană și științifică a profesorilor mei, cărora le port și acum recunoștință. Coordonatele elevilor după 1989: libertate, manuale alternative, lipsa uniformelor, abilități în domeniul TIC/IT, lectura în format electronic, olimpiade școlare, proiecte europene, tablete, telefoane inteligente și, mai nou, ”școala on-line”. Familia românească este o oglindă a societății. Problemele cu care se confruntă societatea românească influențează și familia. Mi se pare că, acum, unii părinți nu mai sunt atât de convinși de înțelepciunea proverbului ”Cine știe carte, are patru ochi” sau ”Cine știe carte, are parte”. Alții lasă doar pe seama școlii multe dintre problemele educației propriilor copii. Dascălii cu vocație știu, însă, să facă din părinți un partener veritabil al școlii în realizarea misiunii pe care o au – de a forma personalitatea copiilor.

„Învăţământului îi lipseşte o reformă profundă!

– Între anii 1991-2001 ați condus liceul „Gheorghe Asachi”, vremurile moderne ale Educației erau la început, cum a fost acea experiență?

Da, am fost 10 ani director adjunct și un an director plin. Cam mult, după părerea mea. Dar, fiind directorul unui liceu care continua tradiția vechii Școli Normale de Învățători ”Gheorghe Asachi”, înființată în 1912, am fost animată de ”spiritul normalist”. Acesta înseamnă multă dăruire din partea dascălilor, devotament față de școală, atașament față de elevi, respect față de Școală ca instituție, entuziasm, seriozitate, dar și spirit deschis spre nou, spre inovație. Pentru acei ani, le mulțumesc colegilor care m-au sprijinit, ca o adevărată echipă. Este o bucurie pentru mine faptul că și în prezent școala noastră păstrează o deviză impusă în acel timp: ”Educăm țintind spre Bine, Adevăr și Frumos”. Acum pot spune că actuala echipă de la colegiu – directori, corpul profesoral – sunt continuatori veritabili ai „spiritului normalist”, oameni cu totul devotați misiunii școlii. Este școala în care am lucrat 33 de ani neîntrerupt, de care m-am atașat profund și care mi-a oferit multe, multe bucurii. Amintiri frumoase se leagă și de participările mele, în toți acești ani, la activitățile unor asociații de mare prestigiu: Asociația Profesorilor de Istorie din Județul Neamț – remarcată la nivel național, Asociația Învățătorilor din Județul Neamț cu o tradiție de excepție, Asociația ”Educatoarea” la care am participat la multe activități de formare, alături de cele pe care le consider ”zânele bune al copilăriei” – adică educatoarele. Oamenii de excepție întâlniți în aceste activități m-au marcat profesional, moral prin generozitatea lor de a dărui prietenie, cunoaștere, înțelepciune.

– Ne permitem să reducem din orele de istorie?

Anticii credeau că istoria este ”magistra vitae”, adică ”dascălul vieții”. Ca disciplină umanistă, Istoria are o contribuție majoră în formarea personalității tinerilor, în cultivarea identității naționale. Mi se pare firesc efortul celor pasionați de studiul Istoriei de a o reașeza pe un loc demn între disciplinele școlare. Marele istoric Nicolae Iorga spunea: ”Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”, iar George Santayana evidenția faptul că ”Cine uită istoria, riscă să o repete”. Este de neînțeles demersul unora de a reduce numărul orelor de Istorie, fiindcă tinerii au nevoie să știe trecutul, pentru a înțelege prezentul, pentru cultivarea valorilor eterne – bine, adevăr, libertate, toleranță, patriotism, neam, națiune. Marginalizarea Istoriei în învățământul românesc, dar și diminuarea elementelor de istorie națională în favoarea celor de istorie universală, pentru a nu fi considerați naționaliști, conduc la consecințe dramatice pentru formarea tinerilor. Îmi aduc aminte de o discuție aprinsă despre procesul aderării și integrării României în Uniunea Europeană din cadrul unei ore de Istorie, când i-am întrebat pe elevii mei despre cum văd ei raportul dintre a fi român și apartenența la spațiul civilizației europene. Concluzia la care am ajuns împreună m-a bucurat foarte mult: a fi european presupune a avea și propria identitate. Cred cu tărie că trebuie să formăm elevii în spiritul asumării propriei istorii naționale, să abordăm echilibrat fiecare pagină de Istorie scrisă de români, plecând de la surse, izvoare istorice care să ilustreze ceea ce se numește ”multiperspectivitatea” în descifrarea Istoriei.

– Ce-i lipsește învățământului nostru, în ansamblu?

O reformă profundă! Elevul să fie în mod real în centrul sistemului, școala să-i asigure cu adevărat ”competențele-cheie” necesare secolului XXI, să dea sens învățării, adică să arate clar elevului la ce îi servesc, în viitoarea profesie, toate cunoștințele învățate la școală. Are nevoie de o educație bazată pe valori: ordine, armonie, măsură, libertate, toleranță, bunul gust, spirit civic. Cred cu tărie în afirmația marelui istoric Iorga că ”Nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește în ea”.

A consemnat Cristina IORDACHE

The post Prof. Mihaela Gherghelescu: „Cred cu tărie în formarea elevilor în spiritul asumării propriei istorii naționale” appeared first on Stiri Neamt.

[albacarolinatv]

Sebeș - Programul evenimentelor prilejuite de Ziua Națională a României

Prima zi a lunii decembrie este scrisă în ceaslovul istoriei neamului românesc în culorile tricolorului, simbolul Unirii prin excelenţă.

Au trecut 101 ani de când, la 1 Decembrie 1918, adunarea națională de la Alba-Iulia, însufleţită de un profund simţământ patriotic, a transpus definitiv în realitate visul de unire creionat de voievodul Mihai Viteazul în momentul în care a păşit în cetatea din inima Ardealului. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este cel mai înălțător moment din istoria României, mereu viu în sufletele românilor. Programul evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României sunt pregătite a se derula pe parcursul zilei de 30 Noiembrie 2019, astfel încât locuitorii Sebeșului să poate fi parte la sărbătoarea națională de la Alba-Iulia, din data de 1 Decembrie.  SEBEȘUL TRĂIEȘTE UNIREA! 30 NOIEMBRIE 2019 Ora 10.00: Parcul Tineretului Parada portului popular-Clubul Copiilor Sebeș și invitații din întreaga țară; Orele 10.30-12.30; orele 14.30-17.30: sala de spectacole a Centrului Cultural „Lucian Blaga" Sebeș „Icoana sufletului de copil"-spectacol de tradiții realizat în parteneriat cu Clubul Copiilor Sebeș;  participă 160 copii din întreaga țară; Ora 17.30: Parcul Tineretului Concert de promenadă. Fanfara din Petrești. Ora 18.00: platoul din fața Centrului Cultural „Lucian Blaga" Sebeș MOMENT OFICIAL DEDICAT ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI Spectacol de lasere Momente artistice Ora 18.30: sala de spectacole a Centrului Cultural „Lucian Blaga" Sebeș Spectacol extraordinar: „ROMÂNIA ÎN SĂRBĂTOARE!", cu IANNA NOVAC și cvartetul „Passione" LANSAREA CALENDARULUI MUNICIPIULUI SEBEȘ - ANUL 2020. Parteneriat Asociația G.I.S.A.S. Sebeș Grupul vocal „DoReMi" al Centrului Cultural „Lucian Blaga" Sebeș Intrarea liberă. Invitațiile pot fi procurate de la Centrul Cultural „Lucian Blaga" Sebeș. În urmă cu un secol, Sebeşul s-a numărat printre localităţile implicate activ în procesul de realizare a unităţii naţionale, atât prin cele mai multe adeziuni în favoarea Marii Uniri (2422), a doua delegaţie ca mărime la Marea Adunare Naţională, cât și prin celebrul „Imn al Unirii", compus de Ioan Băilă.             Sebeșul trăiește Unirea! Read the full article

[news24hrou]

De Sfântul Andrei, nu da niciodată bani cu împrunut! Ce alte superstiții mai au românii pe 30 noiembrie Sărbătoare mare pentru credincioșii din România. Biserica îl prăznuiește pe 30 noiembrie, în fiecare an, pe Sfântul Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, considerat a fi “Ocrotitorul României”. https://ift.tt/2Rp4pw6

[mesagerulneamt]

Cea mai recentă prelevare de organe făcută la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț a fost, ca și cele de până acum, o reușită. Operația a avut loc în dimineața de 21 noiembrie. Donatorul, un bărbat în vârstă de 62 de ani, din Piatra Neamț, fusese rănit grav la cap, după un accident pe care îl provocase la Doina, pe 18 noiembrie. A fost internat în Secția Anestezie și Terapie Intensivă, iar două zile mai târziu a intrat în moarte cerebrală. Organismul bărbatului era, altfel, sănătos, fapt ”observat” imediat de dr. Gelu Felician Dulhai, medicul coordonator pentru activitatea de prelevare a organelor din cadrul SJU Neamț. Analizele au confirmat sănătatea pacientului, familia și-a dat acordul și, imediat, au fost începute demersurile pentru operația de prelevare. Iar bărbatul a devenit cel mai vârstnic donator de până acum.

Într-o situație de acest gen, demersurile presupun nu doar partea birocratică – deloc ușoară -, ci și de munca efectivă de pregătire a pacientului – extrem de importantă, pentru că de ea depinde reușita ulterioară a transplantului. Despre cum se desfășoară activitatea dinaintea prelevării, ce presupune și ce eforturi depune echipa din secția ATI, una din verigile de bază în tot acest proces, care se concretizează cu șansa altor oameni la viață, vorbește medicul primar Gelu Dulhai, care, la vârsta de 45 de ani, a ales o a doua specialitate.

* Corecția parametrilor

– Ce înseamnă toată munca asta, de pregătire a unui pacient pentru prelevarea organelor?

Este o muncă foarte, foarte intensă. Eu sunt medicul care declară un pacient în moarte cerebrală. Asta înseamnă linie izoelectrică, deci, pe electro-encefalogramă, apare o linie continuă în toate derivațiile, nu mai există niciun fel de activitate electrică. Tot eu sunt medicul care preia toată activitatea, după ce coordonatorul discută cu familia și obține acordul. După care începe adevărata pregătire.

Asta înseamnă aducerea tuturor parametrilor la normal. Altfel, nici primitorul nu va putea beneficia de organul respectiv, transplantul se poate solda cu un eșec și toată munca va fi fost în zadar.

– La ce parametri vă referiți?

Sunt destul de mulți, e vorba de parametri hemodinamici și biochimici, care atestă funcția renală, funcția hepatică, tulburările de coagulare. Toți acești indicatori trebuie corectați, astfel încât organele, când ajung la primitor, să fie apte să funcționeze.

* ”Un pacient în moarte cerebrală e ca o broască fără cap, ca să mă exprim mai plastic.

– După ce un pacient este declarat în moarte cerebrală, ce se întâmplă cu funcțiile vitale?

El nu mai are controlul sistemului nervos și totul depinde de aparate și de intervenția noastră. Trebuie lucrat pe mai multe aparate și sisteme, astfel încât donatorul să fie stabil, să nu aibă multe tulburări electrocardiografice.

Monitorizarea este permanentă, ca să se poată observa orice deviere de la normal. De pildă, funcția renală – uree și creatinină, tulburări de coagulare, diabetul insipid… Tulburările de termoreglare – fără sistem nervos, pacientul poate avea hipertermie sau hipotermie, care trebuie reglată, astfel încât să fie menținută în jurul valorii de 37 grade. La fel, tensiunea arterială se menține prin diverse suporturi pentru inimă și vasele de sânge… Sau tulburările electrocardiografice, de puls, trebuie corectate, prin medicație și prin diverse suporturi. Aparatul respirator la fel – pacientul fiind intubat, trebuie verificate destul de frecvent echilibrele acido-bazice. Diureza, de asemenea… De cele mai multe ori pacientul având diabet insipid, care provoacă o cantitate foarte mare de urină, atunci trebuie să suplinim cu soluții electrolitice. Se administrează antibiotice, dacă este cazul… deci, este o monitorizare din minut în minut.

– Câți asistenți medicali din secție vă ajută?

Toată secția intervine, la un moment dat, dacă este nevoie. Dar este asistenta șefă, Lăcrămioara Baciu, coordonator, cea care rămâne alături de mine când avem un donator. Mai este un locțiitor, asistenta Cristina Apetrei, și asistenta Iolanda, care stă mereu lângă mine, îi place mult ceea ce face și nu ratează nicio operație. Asistenta șefă se ocupă de logistică, ea este cea care ține legătura cu toți cei implicați, ea se ocupă de toate analizele și investigațiile medicale pentru pacient, cu toată corespondența implicată… Și nu are o muncă deloc ușoară. Asta este echipa mea.

Este important să ai cu cine lucra, pe cine te baza, pentru că știi că, atunci când ești prins în diverse preparative – ai de montat catetere venoase și arteriale, trebuie să supraveghezi monitoarele, care-s un pic mai sofisticate decât cele din terapie intensivă -, știi că ai asistenta alături în această muncă. O asistentă poate observa imediat anomaliile care apar la pacient și, astfel, ajută la intervenția pentru echilibrarea pacientului în timp util.

Eu, ca medic coordonator, nu pot fi înlocuit, pentru că eu știu ce am făcut și, în același timp, eu răspund pentru ceea ce fac.

* Sfinții veghează fiecare operație

– La cea mai recentă intervenție, am înțeles că ați stat 24 de ore lângă pacient, ca să-l pregătiți în așa fel încât organele să ajungă în bune condiții la primitori.

Suntem la a zecea prelevare. La operația din vara anului 2016, am stat și mai mult. Era un tânăr, în vârstă de 17 ani, rănit într-un accident rutier, cu distrugere de sistem nervos. Toți pacienții propuși pentru prelevare de organe au provenit din accidente, toți cu distrugere de masă cerebrală.

De la acel tânăr, s-au prelevat cordul și plămânii. Atunci a fost o intervenție pe Eurotransplant, inima s-a dus în Croația și plămânii în Olanda. Primitorii trăiesc și acum, foarte bine. Eu nu mă ocup de logistica prelevărilor, nu știu de ce au fost aleși primitori din afara țării, poate ține și de dificultăți tehnice de transplant la noi, dar știu că așa s-a decis. Iar ficatul și rinichii au ajuns la primitori din România. Atunci s-a stat mai mult de o zi lângă pacient, până au ajuns echipele de chirurgi.

O altă intervenție a avut loc chiar de Sfântul Gheorghe, în aprilie 2014. Iar această ultimă operație a fost de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică.

* La noi, toate operațiile de prelevare au fost în zi de sărbătoare. Nu știu de ce… dar eu cred că, din moarte, apare viața.

– Ce sentiment aveți când pregătiți un pacient care, dacă n-ar fi ajutat de aparate să respire, ar fi mort și tocmai moartea lui, faptul că organele sunt sănătoase, înseamnă șansă pentru alți oameni?

Te gândești că trebuie să faci eforturi mari, fiindcă rezultatul se vede la distanță, la Iași sau la București, de unde îți vine confirmarea că persoana care a primit un organ e salvată și nu mai face dializă, a scăpat de problema hepatică pe care o avea, se poate bucura de o viață de familie liniștită, poate că are copii și acum copiii se bucură că tatăl lor e bine.

– Vă interesați personal de soarta primitorului?

Nu am stare dacă nu sun la câteva ore după intervenție. În rest, avem două întâlniri pe an cu cei de la Centrul Național de Transplant și, acolo, aflăm o serie de chestiuni profesionale, inclusiv evoluția pacienților cu transplant. Dar eu aflu ce se întâmplă cu persoana respectivă imediat după transplant, aflu de la colegii mei că totul este în regulă.

* Un nemțean salvat după ultima prelevare

– Toate prelevările au fost un succes?

Absolut toate. Cei care au primit organele n-au avut nicio reacție ulterioară și acum trăiesc și sunt bine.

– Cel mai tânăr a fost pacientul de 17 ani și cel mai vârstnic bărbatul de 62 de ani, de la ultima intervenție?

Da. Știam că acest pacient este eligibil, am văzut de când a fost adus că are o stare generală de sănătate foarte bună și, apoi, am avut confirmarea din foaia lui de observație. Analizele medicale ulterioare au confirmat. Din cauza traumatismului cranio-facial care i-a afectat și ochiul, nu s-a putut preleva corneea. Dar ficatul și rinichii au fost în bună stare și au ajuns – ficatul la un tânăr de 24 de ani, care se pare că e din zona Târgu Neamț și care acum este foarte bine, iar un rinichi a ajuns la un tânăr de 30 și ceva de ani, dependent de dializă, care și el este bine.

* Tendința este de a salva oameni tineri, lista de așteptare este foarte lungă.

Iașul are deja 6 transplanturi de ficat efectuate – din care 2 provin de la noi -, prin echipa de transplant coordonată de prof. dr Cristian Lupașcu, de la Spitalul ”Sfântul Spiridon”, iar transplantul de rinichi se face la Clinica ”Dr. C.I. Parhon” din Iași.

– Primul pacient pentru prelevare vi-l mai amintiți?

A fost un pacient care mi-a dat multe bătăi de cap! Prelevarea s-a făcut în noaptea de sâmbătă spre duminică, în luna ianuarie 2014 (n.n. – în noaptea de 11 spre 12 ianuarie). A fost foarte instabil, cu foarte multe tulburări electrolitice, greu de echilibrat, a făcut edem pulmonar, a fost foarte complicat. A fost o muncă nebună și mă gândeam dacă tot e atât de greu de corectat… Fiindcă, dacă echipele de chirurgi găsesc pacientul dezechilibrat – cu suport foarte mare vaso-motor, adică substanța care crește tensiunea, cu multă medicație de terapie intensivă în organism, un organ cu prea multă apă -, nu mai fac prelevarea, pentru că organele sunt compromise și nu prea mai pot ajuta primitorul. Iar asta m-a ambiționat.

De pildă, la ultima prelevare, pacientul a avut un dezechilibru renal, dar am reușit să-l prind și să-l stabilizez la o valoare a creatininei de 1,09, adică normală, când au venit chirurgii pentru prelevare. Și rinichiul a funcționat la primitor, din ce-am înțeles, imediat.

* Deschizător de drumuri

– Activitatea de prelevare de organe a început în toamna anului 2013, iar în ianuarie 2014 a avut loc prima operație. Cum ați ajuns să fiți numit medicul coordonator?

Era la început această activitate. Eu terminasem în 2012 a doua specializare, la Iași, și eram proaspăt ATI-st la Spitalul Județean de Urgență Neamț. Tocmai se forma toată această structură, în țară. Înainte, am fost medic urgentist la Ambulanța Neamț… am prins și formarea SMURD-ului. Am acceptat numirea într-un domeniu nou probabil din nevoia de mai multă adrenalină și pentru că îmi dă șansa să salvez mai mult decât o viață.

– Au fost și cazuri când familia donatorului s-a răzgândit?

O, da! A fost un caz, familia unui tânăr de 30 de ani, din câte mi-amintesc. Inițial, au fost de acord, au înțeles. În noaptea când trebuia să se facă prelevarea, la ora 12, au năvălit în secție, au strigat, au plâns, au anulat tot! Am sunat echipa de chirurgi și le-am spus să se întoarcă…

Familia a spus că a înțeles, dar n-a înțeles. În final, plămânii au ajuns în găleată, ficatul a ajuns în găleată, rinichii au ajuns în găleată… în loc să salveze alte vieți.

Cristina IORDACHE

GALERIE FOTO

This slideshow requires JavaScript.

Dr. Dulhai: ”Eu cred că, din moarte, apare viața” Cea mai recentă prelevare de organe făcută la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț a fost, ca și cele de până acum, o reușită.

[naturasanatate]

Ce compensaţii trebuie să primească salariaţii care lucrează pe 30 noiembrie…

Vine vacanta!!!

 Sfântul Andrei şi Ziua Naţională a României, care se sărbătoresc anual în 30 noiembrie, respectiv 1 decembrie, sunt zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, după cum stabileşte Codul muncii.

 popl.ink/Gqms3M

https://goo.gl/adfBTs

[rudyroth79]

Știri: Expoziția ”Povești de sărbătoare” (20 noiembrie–30 noiembrie 2017, București)

În perioada 20 noiembrie–30 noiembrie 2017, Galeria Labyrinth (Education Point) din București (str. Mendeleev 7-15, zona Piața Amzei) găzduiește expoziția de pictură, grafică și icoane ”Povești de sărbătoare”, eveniment organizat de Adina Moldova Țitrea.

Un nou eveniment artistic ce reunește artiști din România și China, începători sau consacrați, artiști care ne oferă minunate lucrări realizate…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2sgAV7b

dcnews.ro : EXCLUSIV Zile libere.

 STRATEGIA secretă a politicienilor. Avem DOVADA

Scutaru Cristina

2017 a fost an un plin de zile libere pentru salariați, mai ales că o parte din sărbătorile legale au făcut „punte” cu weekendurile și iată cum a fost de rost mai multe mini-vacanțe. Ce au în comun aceste zile libere? Momentul stabilirii lor prin lege. Mai precis, au fost date în ani electorali, ca parte a unei strategii a politicienilor. Dar haideți să le luăm pe rând.

Sunt cinci sărbători care ‘beneficiază’ de zile libere, în timp ce celelalte cinci s-au dat prin anii ’89-’90. Adică avem paritate.

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. În 2016, în octombrie, Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată ca zi liberă nelucrătoare, cu 209 voturi ”pentru”, 4 ”împotriva” și 2 abțineri.

1 iunie – Ziua Copilului. În 2016, la fel, an electoral, Camera Deputaților a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului a devenit zi liberă nelucrătoare pentru români (și asta chiar dacă sunt sau nu părinți). Legea a fost adoptată de plen cu 74 de voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” și opt abțineri.

4, 5 iunie – Rusalii. Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere. Numai că prima zi de Rusalii este întotdeauna o zi de duminică, care este oricum o zi nelucrătoare. Să ne amintim că în 2009 am avut alegeri prezidențiale în România. Revenind la zilele noastre, bugetarii vor avea parte chiar de o mini-vacanță de cinci zile. Având în vedere că ziua liberă de 1 iunie pică joia, iar salariații au liber și lunea următoare, Guvernul le-a acordat liber angajaților de la stat și pentru ziua de vineri (2 iunie), așa cum s-a mai întâmplat în alte situații similare (de pildă, pe 23 ianuarie 2017).

15 august – Adormirea Maicii Domnului.  Ziua de 15 august, când este Adormirea Maicii Domnului, este zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Această zi a fost stabilită ca sărbătoare legală în 2008, prin Legea 202 de completare a Codului Muncii.

30 noiembrie – Sfântul Andrei. 2012, an electoral. Din nou, parlamentarii noștri au venit cu un cadou pentru salariați. Proiectul de lege inițiat de PDL și agreat de toate grupurile parlamentare a fost adoptat cu 236 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și 10 abțineri.

Așadar, cinci sărbători au fost date în ani electorali. De precizat că celelalte zile libere din 2017 sunt: 1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou, 16 aprilie 2017 (duminică), 17 aprilie (luni) — Paștele, 1 mai – Ziua Muncii, 1 decembrie — Ziua Națională a României, 25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.

Mai mult decât atât, guvernanții sunt darnici și atunci când vine vorba de „punți”. Adică dacă în alte țări joi este zi liberă, nimeni nu dă liber și vineri. Oamenii merg la muncă, nu și în România, unde aceste „punți” sunt deja o tradiție. Niciun guvern nu a avut curajul să rupă „datina”. Chiar și tehnocrații, marii apărători ai bugetului, ai performanței, s-au aliniat tradiției. De exemplu, românii au beneficiat de o minivacanță de cinci zile, de 1 Decembrie, și pe vremea Guvernului Cioloș. Executivul a aprobat, la acel moment, o Hotărâre prin care ziua de 2 decembrie se stabilise ca zi liberă. Rămâne de văzut ce zile libere vor mai inventa politicienii în anii care urmează.

[stiri-noi]

Când nu se fac nunți în 2021

Când vă pregătiți să vă uniți destinele și să deveniți o familie cu acte în regulă, trebuie să luați în calcul o mulțime de aspecte importante, printre care și perioada anului în care vă doriți să organizați marele eveniment. Dacă plănuiți totul pentru anul viitor, iată când nu se fac nunți în 2021.

Înainte de a pune la punct detaliile și desfășurarea evenimentului, este important să știi că nunta poate fi organizată doar în anumite perioade ale anului 2021. Cununia religioasă nu este oficializată în zilele de post, dar nici în anumite zile de sărbătoare. Citește când nu se fac nunți în 2021.

Când nu se fac nunți în anul 2021 Calendar Ortodox 2021 - zile de post și posturi Miercurile și vinerile de peste an, afară de cele cu dezlegare; Ajunul Bobotezei - 5 ianuarie; Tăerea Capului Sfântului Ioan Botezatorul - 29 august; Înălțarea Sfintei Cruci - 14 septembrie; Postul Sfintelor Paști - 15 martie - 01 mai; Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel - 28 iunie - 28 iunie; Postul Adormirii Maicii Domnului - 1 august - 14 august; Postul Nașterii Domnului - 14 noiembrie - 24 decembrie.

Urmărește și calendar ortodox 2020 - lista tuturor sărbătorilor din an

Când nu se fac nunți în 2021 - în afara zilelor de post În toate zilele de post de peste an; În zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora; În săptămâna lăsatului sec de carne - 07 martie - 13 martie; În Postul Sfintelor Paști - 14 martie - 02 mai; În Săptămâna Luminată - 03 mai - 09 mai; În Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel - 28 iunie - 28 iunie; În Postul Adormirii Maicii Domnului - 1 august - 15 august; În Postul Nașterii Domnului - 14 noiembrie - 24 decembrie; În perioada de la Crăciun până la Bobotează - 25 decembrie - 6 ianuarie.

Află când pică Paștele în 2021

Zile și sărbători legale 2021 - zile libere naționale 1 și 2 ianuarie, Anul Nou; 02 mai și 03 mai - Prima și a două zi de Paști; 1 mai - Ziua internațională a muncii; 20 iunie și 21 iunie - Prima și a două zi de Rusalii; 15 august - Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie - Sfântul Andrei; 1 decembrie - Ziua Națională; 25 și 26 decembrie - Prima și a două zi de Crăciun.

Descoperă și structura anului școlar 2020 - 2021 - când începe școala și când sunt vacanțe

Când sunt zile libere în 2021 1 ianuarie – Anul Nou – zi liberă sărbătorită vineri; 2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou – zi liberă sărbătorită sâmbătă; 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (Mica Unire) – zi liberă sărbătorită duminică; 30 aprilie – Vinerea mare – zi liberă sărbătorită vineri; 1 mai – Ziua Muncii – zi liberă sărbătorită sâmbătă; 2 mai – Paștele 2021 – zi liberă sărbătorită duminică; 3 mai – A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni; 1 iunie – Ziua Copilului – zi liberă sărbătorită marți; 20 iunie – Rusalii – zi liberă sărbătorită duminică; 21 iunie – A doua zi de Rusalii – zi liberă sărbătorită luni; 1 5 august – Adormirea Maicii Domnului – zi liberă sărbătorită duminică; 30 noiembrie – Sfântul Andrei – zi liberă sărbătorită marți; 1 decembrie – Ziua Națională a României – zi liberă sărbătorită miercuri; 25 decembrie – Crăciunul – zi liberă sărbătorită sâmbătă; 26 decembrie – A doua zi de Crăciun – zi liberă sărbătorită duminică.

Urmărește lista completă pentru zile libere 2021 - calendar sărbători legale pentru tot anul

Nunți în 2021 - de ce nu se fac nunți în post

Interdicția de a face nunți în post este explicată de către anumiți teologi în două moduri:

Nu se fac nunți în post deoarece această perioadă este de postire și se referă atât la postirea sufletească, dar și la cea trupească. Postirea trupească are în vedere, pe lângă abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi, și abstinența conjugală a soților.

Al doilea motiv pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului.

Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.

[stiri-noi]

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Ce nu trebuie să mai facă femeile până la Crăciun

[stiri-noi]

Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie. Tradiţii şi obiceiuri: de ce se pune grâu la încolţit

[stiri-noi]

24 ianuarie 2019, zi liberă. Ce se sărbătorește la această dată?

24 ianuarie 2019 zi liberă. Joi, 24 ianuarie 2019 este zi liberă pentru toți românii. La această dată se sărbătorește Mica Unire. Unirea Principatelor Române, numită și Mica Unire, a avut loc în anul 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire reprezintă fost primul pas important către înfăptuirea statului național unitar român.

24 ianuarie 2019 zi liberă. Legislatia muncii

Românii beneficiază, prin urmare, pe 24 ianuarie de o nouă zi liberă. În această zi, conform legislației muncii din țara noastră, se sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române.

24 ianuarie 2019 zi liberă. Dacă există însă românii care sunt nevoiți să lucreze pe 24 ianuarie 2010, aceștia trebuie să primească compensații pentru acest lucru.

24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, a fost inclusă din anul 2016 pe lista zilelor libere legale din Codul Muncii.

24 ianuarie 2019 zi liberă. Aniversare Zilei Unirii Principatelor Române pică în 2019 într-o zi de joi.

24 ianuarie 2019 zi liberă. Codul Muncii

Codul Muncii arată că există și o serie de angajați care nu beneficiază de această zi liberă legală. Este vorba de salariații din unitățile sanitare și cele de alimentație publică, precum și de cei lucrează în sectoare în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității.

24 ianuarie 2019 zi liberă. Acestora li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă din motive justificate, acest lucru nu este posibil, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

24 ianuarie 2019 zi liberă. Amenzi pentru angajatori

24 ianuarie 2019 zi liberă. Angajatorii care nu oferă liber salariaților în zilele de sărbătoare legală sau cei care nu acordă compensații salariaților care lucrează în acele zile pot fi amendați cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

24 ianuarie 2019 zi liberă. Zile libere 2019 – Lista completă:

1 ianuarie – Anul Nou – marţi

2 ianuarie – miercuri

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor României – joi

26 aprilie – Vinerea Mare – vineri

28 aprilie – Paştele ortodox – duminică

29 aprilie – A doua zi de Paşte – luni

1 mai – Ziua Muncii – miercuri

1 iunie – Ziua Copilului – sâmbătă

16 iunie – Rusaliile – duminică

17 iunie – A doua zi de Rusalii – luni

15 august – Adormirea Maicii Domnului – joi

30 noiembrie – Sfântul Andrei – sâmbătă

1 decembrie – Marea Unire – duminică

25 decembrie – Crăciunul – miercuri

26 decembrie – Crăciunul – joi

Citește și Gripa a făcut cinci victime în România. Cum putem să o prevenim?

    Articolul 24 ianuarie 2019, zi liberă. Ce se sărbătorește la această dată? apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

[stiri-noi]

24 şi 31 decembrie ar putea fi zile libere! Românii, minivacanţe de câte 5 zile de Crăciun şi Revelion