#liiceanu

[paginadepsihologie]

„Inconfortabil“, cea mai recentă carte de Aurora Liiceanu, încearcă să răspundă la câteva întrebări provocatoare. Și poate că întrebarea cea mai importantă, care străbate cartea ca o autostradă pe care circulă numele celebre cu care sunt susținute ideile de aici, ar fi cea referitoare la limitele sincerității în cuplu.

[d-razvan]

Trei (Maria Ilie, Dark Tranquility, Attractive Chaos)

Era să zic trei muzicalități. Sau trei eufonii. Dar noi, Doamne Ascultă!, vorba ălora de la Hora TV, nu suntem nici Ștefan Alexiu, nici Gabriel Liiceanu. Așa că alegem doar trei, presa muzicală serioasă din lumea asta apelând la condensări atunci când se vrea neapărat vorbitul despre ceva fără însă a se simți fie tragerea mâței de coadă, fie vreo analogie prodigioasă. Iar metodica cu pricina nu…

[culturacuvantului]

DOUĂ MINUTE CU LIICEANU ȘI UN PIC DE PLEȘU

[rudyroth79]

„Îngândurări de ianuarie…” de Ionuț Cristache

A fi îngândurat, a cădea sau a te pune pe gânduri, a te îngrijora… Căderea soarelui și căderea fulgilor de nea dădeau ceasului de iarnă o gravitate îngândurată. Scria Voltaire: „Văd ode sacre/ Puse-n rafturi grele/ În librării și-mi zic îngândurat [s.n.]:/ Sunt sacre, sigur. Lumea a aflat că nu se-atinge nimenea de ele…” „A face filosofie, spunea Gabriel Liiceanu, nu înseamnă numaidecât să treci…

[epublice]

ePublice - Ce merită să învățăm în școală? – CONFERINȚĂ SUSȚINUTĂ DE Mircea Miclea, URMATĂ DE UN DIALOG CU Gabriel Liiceanu

Pe scurt, ne întrebăm: Ce merită să învățăm azi care să fie relevant și în lumea de mâine, să exploateze rațional tehnologiile digitale și să valorifice datele din neuroștiințele cognitive?

𝐌𝐚𝐫𝐭̦𝐢, 𝟗 𝐦𝐚𝐢, 𝐨𝐫𝐚 ���𝟗.𝟑𝟎 – Ateneul Român

[vipromania]

Înapoi la argument cu Gabriel Liiceanu (@TVR Cultural)

[xartero]

Gabriel Liiceanu în dialog cu Ștefan Liiceanu despre „Arcașul fără arc“ - xArte

𝐌𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟏𝟓 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗.𝟑𝟎, sunteți invitați să urmăriți un dialog dintre 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐋𝐢𝐢𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮 și 𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐋𝐢𝐢𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮 despre fascinanta antologie de povești, plide și vorbe de duh...

[tuborgosia]

[ and I don't understand why i sleep all day 🌧 and i start to complain that there's no rain 🌧 and all I can do is read a book to stay awake 🌧 and it rips my life away, but it's a great escape ]

05.07.2019//05:08 am

[coolladydot]

Nici alb, nici negru

Nici alb, nici negru Poporul român este un popor plămădit să aibă șef. Românii n-au făcut nimic decât când au avut un șef. Când n-a avut șef, a fost haos aici.

Autor: Aurora Liiceanu

Editura: Polirom, Iași

An apariție: 2015

Număr pagini: 322

Aurora Liiceanu este doctor în psihologie, a lucrat în cercetare și a predat la universități din București, Canada și Franța. A scris peste 10 cărți dintre care: „Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți”(2003, 2012), „Prin perdea”(2009, 2012), „La taifas”(2010, 2012), „Legături de sânge.…

[paginadepsihologie]

🎂 Azi o aniversăm pe Aurora Liiceanu.

Cărțile autoarei au astăzi preț special, cu până la 28% reducere față de prețul afișat.

La mulți ani!

[in-the-maze]

[culturacuvantului]

GABRIEL LIICEANU - CE-I REPROȘEAZĂ MARELE INCHIZITOR LUI ISUS - O LECTUR...

[finita--la--commedia]

– Emil Cioran in “Cioran and Petre Tutea - An Exercise in Admiration“ (1991), directed by Gabriel Liiceanu (philosopher) and Constantin Chelba (artistic technician) In this interview, Cioran is talking about a 26-year old young man, a very competent clerk and who earned very well. He had read the ideas Cioran wrote about suicide and came to see him. They walked around Luxembourg for 3 hours and talked about suicide. The above words are some of many thoughts Cioran expressed him that evening. 3 years later, Cioran met him again, and the young man told him: “I followed your advice, and I am still alive”.

[novemberaineyes]

Stimați utilizatori de Facebook,

Sunt eu, LIKE, mă știți, doar stați toată ziua cu deștu’ pe mine! Pentru că se poartă scrisorile deschise (mai ales în România, dăăăă! :mrgreen: ) , m-am aruncat asupra tastaturii și o să vă scriu tot. Vreau să știți că nu vă mai suport și că vă UNLIKE din toată inima mea! Mi-a ajuns. Sunteți 1.49 miliarde și mă trageți prin cur în fiecare zi, iar eu sunt doar unul. Și sufăr. Pentru că m-ați transformat într-o curvă. Când mă uit în oglindă, zici că-s în Twin Peaks: nu mă mai văd pe mine, văd un ciudat schimonosit de ipocrizie. Nu mai însemn de mult doar că vă place ceva, mi-ați atașat 1.000 de sensuri, care de care mai ciudate și mai perverse. Iată doar câteva:

LIKE-ul LAȘ. O mămică își afișează pe wall-uleț copilașul urâțel cu spumițe. N-aveți curajul să ziceți “Frate, îmi pare rău, e bocciu”, dar nici nu vă vine să comentați cu “Splendid, seamănă cu mă-sa!” sau cu “Ține-i flumosu’ lu’ mama?”. Ce faceți, în loc de asta? Exact. Ca niște lași ce sunteți, dați LIKE, ca să nu cumva să se-nțeleagă că urâțelul nu vi s-a părut o superbitate. UNLIKE!

LIKE-ul PASIV AGRESIV. X îl jignește pe Y, cu care ați fost prieten sau chiar mai sunteți. Vă curg balele de poftă, bine că nu sunteți însărcinați, că ar trebui să trimiteți pe cineva la 3 noaptea, să vă cumpere jigniri. Cu 7 mâini l-ați bălăcări și voi pe Y, doar că vă lipsesc coițele. Și atunci dați un LIKE pasiv-agresiv la jignirile pe care le-au postat ăia mai curajoși. Știți că sunteți jalnici, nu? Nu că ăia care îl porcăiesc p-ăla pe față ar fi mai breji. BIG UNLIKE!

LIKE-ul TROFEU. Ăsta iese în evidență de-abia când vă duceți și anunțați pompos pe câte cineva: “Îmi plăcea de tine, dar, pentru postarea asta, astăzi ai de la mine un mare-mare UNLIKE. N-o să te mai citesc!”. Nenorocire! Nefericitul tocmai a aflat că deținea marele trofeu “LIKE-ul din grădină” și l-a pierdut brusc. E crud să i-l retrageți astfel. UNLIKE!

LIKE-ul PROFESIONAL. O detestați pe Elena Udrea, dar sunteți ziarist și vreți să știți tot ce scrie, așa că îi dați LIKE. Pot să înțeleg asta, dar asta tot mă simt terfelit. Mi-a povestit limba lui Theodor Baconschi că la fel de oribil s-a simțit și ea, când a fost plimbată din interes printre fesele Doamnei. UNLIKE!

LIKE-ul DE MENTENANȚĂ. Vreți să nu vă dispară din feed vreun prieten, să vi-l mențină Facebook-ul în atenție. Intrați repede pe wall-ul lui și dați un LIKE la întâmplare. Nimeriți fix peste anunțul că a trecut de la “married” la “it’s complicated”. UNLIKE!

LIKE-ul IMPOSTOR. E bine să vadă frenzii că sunteți cult. Un LIKE pe pagina volumului Piirustus historiasta, mikä on mahdollista jotain uutta (traducerea în finlandeză a volumului Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou de Constantin Noica) rezolvă problema. Poate vă invită Liiceanu la un vin pe care n-are inimă să-l arunce, deși bănuiește că-i otrăvit. UNLIKE!

LIKE-ul OPORTUNIST. Tăguiți personalități și dați LIKE la rețetele de quinoa cu pătrunjel pe care le postează cine știe ce divă obscură. Dacă ar exista butonul “PUPĂ-L ÎN CUR”, nu v-ați mai lua degetul de pe el. UNLIKE.

LIKE-ul UMANITAR. Cineva pune o poză sau un status la care nu dă LIKE chiar nimeni-nimeni-nimeni. Ăla e momentul în care se trezește umanitatea-n voi și simțiți că nu mai puteți trăi fără să faceți ceva pentru semenii mai puțin norocoși. Ați merge cu jucării la un orfelinat, i-ați da și lu’ amărâtul ăla LIKE, doar că n-aveți nici jucării, și nici chef să vă ridicați organismul din fotoliu. Dați LIKE-ul și plecați cu pipota umflată la culcare. Dacă toată lumea ar da LIKE-uri umanitare, ca voi și ca Maica Tereza, Dumnezeu s-o ierte, lumea ar fi mai bună. UNLIKE!

LIKE-ul DIN OBLIGAȚIE. Aveți un prieten care vă umple de LIKE-uri, în timp ce voi nu i-ați mai dat unul de când a pus poza cu el plâns, lângă coșciugu’ cu mă-sa mare. Nu mai puteți de rușine, deja vă simțiți obligat să îi dați și voi măcar vreo 15 LIKE-uri pe săptămână. UNLIKE!

LIKE-ul PE BARTER. Aveți un prieten cu care chiar v-ați înțeles să vă dați LIKE-uri reciproc. Le țineți socoteala într-un Excel și, la final de lună, vă trimiteți unul altuia notificări cu restanțele de “plată în LIKE-uri”. UNLIKE!

LIKE-ul DIN SUPERSTIȚIE. Niciun om normal nu se dă jos din pat, dimineața, înainte să dea un LIKE la ceva care-i va garanta o zi fără incidente neplăcute. Un citat din Arsenie Boca e perfect pentru asta. Sfântul Arsenie e cu ochii pe Facebook și numără LIKE-urile. Vede tot. Odată ce-l auzi: “Hopaaaaa, Popescu nu mi-a dat LIKE azi. Tu-l în cur pe mă-sa, să vezi cum îi aranjez eu un accident de autobuz, în care o să moară împreună cu toți ceilalți 43 de călători! Stai numai să vezi ce-l fac pe jegos! Arghhhh!”. UNLIKE!

LIKE-ul ÎN LOC DE CAFEA. Nu ești om nici dacă, la țigara de dimineață, aia de pe WC, nu bagi niște LIKE-uri. Unii reușesc să se elibereze după doar 5-6 bucăți, alții transpiră dând LIKE-uri câte-o oră. Nu le-ar strica niște fibre. UNLIKE!

LIKE-ul DE ÎMPĂCARE. Ați scăpat o replică un pic mai acidă către cineva, prin mesageria privată? Ceva de genul “Futu-ți morții mă-tii de împuțit, te omor!”? E posibil ca persoana să fie un pic supărici pe voi, în momentul ăsta. Repede, un LĂICULEȚ la statusul “Lumea e de rahat și oamenii sunt niște viermi, n-am crezut niciodată că o să ajung să cred asta. Îmi închid Facebook-ul. Vă salut”. O să aprecieze și o să vă-mpăcați sigur. UNLIKE!

LIKE-ul DE AGAȚAMENT. Nu ați mai avut o relație sexuală de 1 an și 8 luni? Nasol. Știu, pur și simplu nu vă puteți abține să intrați pe pagina unei tipe și să dați LIKE la toate cele 432 de poze din albumul ei. N-o să creadă deloc că sunteți un libidinos patetic, dimpotrivă, chiar o să vă invite la o cafea și o să vă pipăie hămesită pe sub masă, după care o să vă târască în toaleta cafenelei, unde… NOT! Just kidding. UNLIKE!

LIKE-ul ONANIST. Pur și simplu unii dintre voi nu vă puteți abține să vă rezolvați singuri nevoia de LIKE-uri. Nici măcar nu e nevoie să vă dați cu alifie pe mouse, merge fără. UNLIKE!

LIKE-ul ÎN ORB. V-a cucerit titlul unui articol, Bună dimineața, viitor luminos al omenirii!? După mine e idiot, dar nu poți să te aia în gustul utilizatorului, plus că sigur-sigur prevestește un text de geniu, n-are cum altfel. Săriți repede cu LIKE-ul. Păcat! Dacă l-ați fi citit, ați fi aflat că vă invită să omorâți toți țiganii. UNLIKE!

LIKE-ul PUPINCURIST. Nu, dacă îi dați LIKE-uri lu’ șefu’ Zuckerberg n-o să aveți regim special. Tot o să fiți exmatriculați pentru o vreme dacă postați celebrul tablou “Originea lumii” al lui Gustave Courbet, de care numai ghiolbanii care lucrează la Facebook n-au auzit.

Mă opresc, deși sunt sigur că mai sunt și alte perversiuni la care mă supuneți. Vă urăsc sincer. Într-o zi, un savant nebun o să creeze o armată de LIKE-uri monstruoase, care vor distruge omenirea. Apocalipsa cu LIKE-uri. Nici Bruce Willis n-o să mai poată să vă salveze curul. Iar Brad Pitt n-o să poată să meargă ca Vodă printre LIKE-uri, cum a defilat printre papagalii ăia de zombi. Pentru că pur și simplu o să-l hăcuim. Ați belit-o! De mâna mea o să muriți, ipocriților! :mrgreen:

Al vostru sincer, mi se rupe de like-ul vostru!

[semnebune]

Te poți da peste cap pentru o carte bună și o zi fără facebook?

Te poți da peste cap pentru o carte bună și o zi fără facebook?

O zi liberă pare acum să coste foarte mult. Preferințele bizare ale noului om cu degetele pe ecrane spun că – ce spun? Nu spun nimic, dragilor, pentru că nu îți poți contoriza realizările și trecutul în ore ocupate cu scrolling-ul pe facebook sau instagram.

Te ia spaima, dacă nu ești obișnuit, când în mâna dreaptă ai smart-ul, în stânga o cafea, ești liniștit că știi tot ce-ți mai fac…

[ange-revolutionnaire]

All of my final three exams are done!!! (Philosophy went real well I think)

One more uni exam to go in two weeks!

Still, I gotta treat myself so let's start the summer reading! ~~

Currently reading: "Jurnalul de la Păltiniș" (aka The diary from Păltiniș) written by Gabriel Liiceanu (romanian writter and philosopher) about his time as a trainee under the wing of Constantin Noica (an even bigger romanian philosopher, who attended my high school in the past and I'm so proud)

The book is literally a diary but it gives a lot of academia vibes with long walks in nature far from the city, afternoon coffees in their room, long discussions and lots of books.

Wanting to start with #proustmania after!