#condus corect
Explore tagged Tumblr posts
diagnozabam · 1 month ago
Text
Schimbarea treptelor de viteză: Mituri și adevăruri despre "sărirea" treptelor
Mulți șoferi consideră că știu să schimbe corect treptele de viteză, însă apar întrebări atunci când vine vorba despre “sărirea” unor trepte, cum ar fi din 1 direct în 3. Este această practică dăunătoare? Să aflăm împreună. Reguli generale pentru schimbarea treptelor Schimbarea treptelor de viteză trebuie să fie adaptată la: Viteza vehiculului Turația motorului Înclinația drumului Greutatea…
1 note · View note
leontiucmarius · 4 months ago
Text
„Cea mai zdrobitoare condamnare a lui Marghiloman”. Documentul distrus de Regele Ferdinand
De-a lungul istoriei, mulți oameni politici care au condus România au demonstrat din nefericire că nu au avut capacitea de a interpreta corect evenimentele ce se produceau pe scena internațională. Unul dintre aceștia a fost […] Articolul „Cea mai zdrobitoare condamnare a lui Marghiloman”. Documentul distrus de Regele Ferdinand apare prima dată în Descopera. Această știre a fost preluată de pe…
0 notes
Text
Practica (1)
Înainte, era multă deviere în felul în care oamenii experimentau și putea fi chiar absurd. Pentru că pur și simplu nu înțelegeau standardele cerințelor lui Dumnezeu, erau multe zone în care experiența oamenilor era greșită. Cerința lui Dumnezeu față de oameni este ca aceștia să fie în stare să trăiască o umanitate normală. Metodele omului modern cu privire la mâncare și îmbrăcăminte, de exemplu. Ei pot purta costum și cravată și pot învăța ceva despre arta modernă și, în timpul lor liber, pot avea o viață oarecum literară și distractivă. Pot face câteva fotografii memorabile și pot citi și obține ceva cunoaștere și pot avea un mediu de trai relativ bun. Aceasta este viața care corespunde unei umanități normale, și totuși oamenii o văd ca pe ceva detestat de Dumnezeu. 
Practica lor este doar urmarea câtorva reguli, ceea ce îi face să ducă o viață extrem de plictisitoare, fără niciun fel de semnificație. De fapt și de drept, Dumnezeu nu i-a cerut niciodată omului să facă asta. Oamenii doresc să-și reducă propriile firi, rugându-se neîncetat în spirite să fie mai aproape de Dumnezeu, cu mințile permanent ocupate cu cugetatul la lucruri evlavioase, cu ochii privind constant în jur, observând o chestiune sau alta, temându-se grozav că legătura lor cu Dumnezeu ar putea fi cumva retezată. Acestea sunt toate lucruri pe care oamenii le-au sintetizat pentru ei înșiși; acestea sunt reguli stabilite de om pentru om. Dacă nu-ți înțelegi propria esență sau nivelul la care poți ajunge tu însuți, atunci nu vei avea cum să înțelegi exact care sunt standardele a ceea Dumnezeu cere de la om și nu vei avea atunci nicio cale să obții o practică efectuată în măsura potrivită. Mintea ta apucă mereu încoace și încolo, te gândești la toate modurile posibile prin care să cercetezi și să bâjbâi calea prin care poți fi mișcat și luminat de Duhul Sfânt, rezultatul fiind acela de a rezuma un set de metode de practică despre care crezi că te vor ajuta să îți câștigi intrarea. Când practici astfel, nu știi exact ce cere Dumnezeu de la tine, doar practici în felul tău, simțindu-te complet în largul tău, nepăsându-ți de rezultat și păsându-ți chiar mai puțin dacă sunt sau nu prezente devieri și erori. Pe măsură ce mergi mai departe astfel, practicii tale îi lipsesc multe lucruri, cum ar fi slăvirea lui Dumnezeu, coroborarea de către Duhul Sfânt și rezultatul obținut prin cerințele lui Dumnezeu. Îi lipsește chiar și orice umanitate normală sau simțul rațiunii al unei persoane normale. Practica ta înseamnă doar că tu urmezi regulile sau că îți sporești intenționat povara pentru a te restricționa, a te controla. Și totuși, tu crezi că ai practica exactă, neștiind că mare parte din ceea ce practici este un proces sau o respectare nenecesară. Sunt mulți cei care practică astfel de mulți ani, practic fără vreo schimbare în firile lor, fără noi înțelegeri și fără vreo nouă intrare. Ei dau pe neștiute frâu liber naturii lor animalice, chiar până la stadiul în care sunt multe momente când fac lucruri nerezonabile, inumane și multe momente când fac lucruri care pun oamenii pe gânduri și care nu sunt înțelese. Este genul acesta de persoană cineva care s-a schimbat?
Acum, relativ vorbind, oamenii se roagă mai puțin decât înainte pentru că acum nu este era căutării și a pipăirii drumului înainte al cuiva. Acum este era revelației, Epoca Împărăției, este viața pătrunderilor unde toate lucrurile sunt spuse pur și simplu omului și omul nu mai este lăsat să-și bâjbâie drumul prin viață. Cu privire la aspectele căsătoriei, ale treburilor lumești, vieții, mâncării, îmbrăcămintei și adăpostului, cum poate cineva sluji într-un fel care să-I satisfacă voia lui Dumnezeu, cum ar trebui cineva să renunțe la trup… care dintre acestea nu v-au fost spuse? Încă mai aveți nevoie să porniți în căutare? Încă mai aveți nevoie să vă rugați? Chiar nu este nevoie! Dacă încă mai faci aceste lucruri, nu faci oare decât să adaugi alt strat de formalitate? Nu este necesar! Cheia este dacă ai sau nu hotărâre. Unii oameni comit delicte cu bună știință și știu clar că a merge pe calea lumească nu este bine, că acest lucru aduce pierderea vieții cuiva și îi întârzie progresul în viață, totuși, ei insistă să facă acest lucru și îl fac după ce se roagă și cercetează. Nu înseamnă asta să comiți un delict cu bună știință? Ca aceia care tânjesc după plăceri carnale și se agață de bogății, care apoi se roagă la Dumnezeu spunând: „Dumnezeule! Îmi permiți să mă agăț de plăceri carnale și să mă agăț de bogății? Este dorința Ta ca eu să câștig bani astfel?” Este aceasta o modalitate potrivită de a te ruga? Dacă ei știu foarte clar că Dumnezeu nu este încântat de aceste lucruri, atunci ele ar trebui abandonate, dar aceste lucruri sunt fixate în inimile lor și ei se roagă și cercetează pentru a-L forța pe Dumnezeu să le încuviințeze și pentru a-L face pe Dumnezeu să le dea un răspuns. Apoi sunt aceia care aduc frați și surori ai bisericii de partea lor și își înființează propriile regate independente. Știi foarte bine că aceste acțiuni Îl sfidează pe Dumnezeu, totuși tu continui să cercetezi și să te rogi lui Dumnezeu. Ai obrazul prea gros și, când faci asemenea lucruri, ești capabil încă să pari curajos și să te rogi cu calm lui Dumnezeu. Chiar ești lipsit de rușine! În privința mersului pe calea lumească, acest lucru a fost de mult predicat. Este urât de Dumnezeu, totuși tu încă te mai rogi, spunând: „O, Dumnezeule! Îmi permiți să merg pe calea lumească? Îți pot satisface voia în acest fel? De fapt, intențiile mele sunt corecte. Nu fac asta pentru trup; o fac doar ca numele Tău să nu fie făcut de rușine, o fac pentru slava Ta, ca oamenii lumești să-Ți poată vedea slava în mine.” Nu este modul acesta de a te ruga doar o adunătură de aberații? Nu te simți rușinat? Și nu ești tu cel mai nesăbuit crezând că acesta este un lucru valoros pe care să-l faci? Nu ești dispus să experimentezi viața de lumină, alegând în schimb intenționat să guști din viața aceea de întuneric și suferință. Așadar, nu ceri pur și simplu să suferi? ��i s-a spus cum să trăiești o viață spirituală, o viață de umanitate normală, și ți-au fost spuse toate aspectele adevărului. Dacă tu nu înțelegi niciunul dintre ele, atunci citește-l direct. Încă mai ai nevoie să închizi ochii și să te rogi? Dacă încă mai cercetezi ridicându-ți ochii spre ceruri, nu crezi tu încă într-un Dumnezeu vag? Ai văzut înainte rezultatele cercetării și rugăciunii și Duhul Sfânt ți-a mișcat întrucâtva spiritul pentru că acel timp era Epoca Harului. Nu-L puteai vedea pe Dumnezeu, așa că nu aveai altă șansă decât să-ți bâjbâi drumul înainte și să continui să cauți în felul acela. Acum Îl poți vedea pe Dumnezeu și, în consecință, Duhul Sfânt nu mai lucrează așa cum lucra înainte. Epoca s-a schimbat și s-a schimbat și felul în care lucrează Duhul Sfânt. Cu toate că rugăciunea poate fi prestată mai puțin ca înainte, pentru că Dumnezeu este pe pământ, omul are acum ocazia să-L iubească pe Dumnezeu. Omenirea a intrat în stadiul iubirii lui Dumnezeu și au în ei o apropiere efectivă de Dumnezeu: „O, Dumnezeule! Ești într-adevăr atât de bun și sunt dornic să Te iubesc” Doar câteva cuvinte clare și simple dau glas iubirii de Dumnezeu în inima ta și nu sunt decât ca să adâncească iubirea dintre tine și Dumnezeu. Uneori poți să te vezi exprimând oarecare rebeliune, spunând: „O, Dumnezeule! De ce sunt atât de corupt?” Chiar îți dorești să te învinovățești, cu lacrimi în ochi. În acest moment, inima ta se simte plină de regrete și nefericită, dar nu ai cum să exprimi acest lucru. Aceasta este lucrarea prezentă a Duhului Sfânt, dar este un lucru pe care numai cei care caută viața îl pot obține. Simți că Dumnezeu are o mare iubire pentru tine și nutrești un sentiment special, dar nu ai cuvintele ca să te rogi clar. Simți întotdeauna, totuși, că dragostea lui Dumnezeu este ca marea de adâncă, dar nu ai nicio modalitate să exprimi această situație, simțind-o mereu în inima ta, dar neavând niciodată cuvintele potrivite să o exprimi. Aceasta este o situație care apare frecvent în spirit. Genul acesta de rugăciune și părtășie din inima ta care aspiră să ajungă mai aproape de Dumnezeu este normal.
Cu toate că viața de bâjbâire a drumului înainte și căutare s-a terminat, asta nu înseamnă că oamenii nu ar trebui să se roage niciodată, nici că oamenii nu au nevoie ca voința lui Dumnezeu să se releve înainte de a continua lucrarea; acestea sunt doar preconcepții ale omului. Dumnezeu a venit printre oameni ca să trăiască alături de ei și ca să fie lumina omului, viața omului și calea omului, iar acesta este un fapt. Bineînțeles, în venirea lui Dumnezeu pe pământ este necesar ca El să-i aducă omului o cale practică, una care să se potrivească staturii și vieții pentru ca ei să se bucure – nu a venit ca să distrugă toate metodele practicii omului. Omul nu mai trăiește bâjbâind drumul în față și căutând, pentru că acestea au fost înlocuite cu venirea lui Dumnezeu pe pământ pentru a lucra și a-Și rosti cuvintele. El a venit ca să-l elibereze pe om din viața întunecată și obscură și să-i ofere o viață de lumină. Lucrarea actuală este aceea de a indica lucruri clar, de a vorbi clar, de a-i spune omului direct și de a defini lucrurile explicit, pentru ca omul să poată pune în practică aceste lucruri. Întocmai cum Iahve a condus poporul lui Israel, spunându-le cum să se sacrifice și cum să construiască templul, la fel, nici tu nu mai ai nevoie să trăiești o viață de căutare, așa cum ai făcut după ce a plecat Domnul Isus. Este necesar să bâjbâiți drumul pentru lucrarea viitoare de răspândire a cuvântului sfânt? Este necesar să bâjbâiți drumul ca să știți cum ar trebui să trăiți? Este necesar să bâjbâiți drumul ca să știți cum ar trebui să vă faceți datoria? Este necesar să vă culcați la pământ și să plecați în căutare ca să știți cum ar trebui să depuneți mărturie? Este necesar ca voi să postiți și să vă rugați ca să știți cum ar trebui să vă îmbrăcați sau să trăiți? Este necesar ca voi să perseverați cu rugăciunile la Dumnezeu din ceruri ca să știți cum ar trebui să acceptați să fiți cuceriți? Este necesar ca voi să vă rugați neîncetat, zi și noapte, ca să știți cum ar trebui să vă supuneți? Sunt mulți printre voi care spun că nu sunteți în stare să practicați pentru că nu înțelegeți. Oamenii chiar nu acordă atenție lucrării de astăzi! Multe dintre aceste lucruri le-am spus cu mult timp în urmă, doar că voi pur și simplu nu ați dat atenție, așa că este de mirare că nu știți. Desigur, în epoca de astăzi, Duhul Sfânt încă mișcă oamenii ca să le permită să simtă bucurie și El trăiește alături de om. Acestea sunt niște sentimente speciale și aducătoare de plăcere care apar adesea în viața ta. Din când în când, vine o zi în care simți că Dumnezeu este atât de demn de iubire și nu poți să te abții să nu te rogi lui Dumnezeu: „O, Dumnezeule! Iubirea Ta este atât de frumoasă și imaginea Ta este atât de măreață. Îmi doresc să Te iubesc mai profund. Îmi doresc să dedic tot ceea ce sunt ca să-mi sacrific întreaga viața. Atât timp cât este de dragul Tău, îmi doresc să-Ți dedic totul, doar ca să Te pot iubi…” Acesta este un sentiment de plăcere oferit ție de către Duhul Sfânt. Nu este luminare, nici iluminare, este o agitare. Genul acesta de experiență se va întâmpla din când în când, cum ar fi pe drumul tău spre serviciu. Te vei ruga și te vei simți aproape de Dumnezeu, în așa măsură încât lacrimile îți vor uda fața, atât de mișcat că nu te poți controla și vei nerăbdător să găsești împrejurimi potrivite unde îți poți exprima întreaga fervoare din inimă. Uneori vei fi într-o situație publică și vei simți că iubirea de care te bucuri este prea mult, că soiul tău nu este altceva decât obișnuit, dar și mai mult vei simți că ești mai demn decât oricine altcineva. Vei ști în adâncul inimii că Dumnezeu te ridică, că aceasta este marea iubire a lui Dumnezeu pentru tine. În cele mai adânci colțișoare ale inimii tale vei simți că este un fel de iubire de Dumnezeu care e inexprimabilă și de necitit; este ca și cum știi, dar nu ai cum să exprimi, punându-te mereu pe gânduri, dar lăsându-te incapabili să o exprimi pe deplin. În astfel de moment, chiar vei uita unde te afli, până la punctul la care vei spune: „O, Dumnezeule! Ești atât de greu de înțeles, totuși ești atât de iubit!” Uneori ai putea chiar să faci niște acțiuni ciudate și excentrice pe care oamenii le găsesc inexplicabile, și acestea sunt toate lucruri care se pot întâmpla frecvent… Genul acesta de viață este prea mult în experiența voastră și aceste lucruri sunt viața pe care Duhul Sfânt ți-a oferit-o astăzi și viața pe care ar trebui să o trăiești acum. Nu e vorba să te oprească din a-ți trăi viața, ci, mai degrabă felul în care viața ta se schimbă. Este un sentiment care nu poate fi descris sau exprimat. Este și adevăratul sentiment al omului și, mai mult, este lucrarea Duhului Sfânt. Te face să înțelegi în inima ta, dar nu ai cum să o exprimi clar pentru absolut nimeni. Nu pentru că nu ai fi un vorbitor bun sau pentru că te bâlbâi, ci pentru că este un fel de sentiment care nu poate fi descris în cuvinte. El îți permite să te bucuri de aceste lucruri astăzi pentru că aceasta este viața pe care ar trebui să o trăiești. Bineînțeles, cealaltă viață a ta nu este goală, simplul fapt că ești mișcat în acest fel devine un fel de bucurie în viața ta care te face să dorești mereu să te bucuri de asemenea stârniri ale Duhului Sfânt. Dar ar trebui să știi că faptul că ești mișcat în acest fel nu este ca să te poți detașa de trup și să te duci în al treilea rai, ci este mai degrabă ca să poți experimenta astăzi iubirea lui Dumnezeu, să experimentezi astăzi semnificația lucrării lui Dumnezeu, să retrăiești grija și protecția lui Dumnezeu. Toate acestea sunt ca tu să ai o cunoaștere mai mare a lucrării pe care Dumnezeu o face astăzi și ca să fii în stare să simți și să experimentezi mai mult din dragostea lui Dumnezeu de care te bucuri astăzi – acesta este scopul acestei lucrări.
Viața de căutare și bâjbâire a drumului era pe când Dumnezeu nu se întrupase încă. Pe vremea aceea, oamenii nu-L puteau vedea pe Dumnezeu și nu aveau altă opțiune decât să caute și să bâjbâie pe drum. Astăzi îl poți vedea pe Dumnezeu și El îți spune direct cum ar trebui să practici, așa că nu mai ai nevoie să bâjbâi sau să cauți. Calea deschisă de El este calea adevărului și ceea ce El îi spune omului, ceea ce omul primește, este viața și adevărul. Ai calea, viața și adevărul, așa că ce nevoie mai ai să pleci în căutări? Duhul Sfânt nu poate face două stadii ale lucrării simultan. Dacă, după ce Mi-am terminat de rostit cuvântul, oamenii încă mai au nevoie să se roage și să caute, nu ar însemna asta că stadiul lucrării pe care îl fac este făcut în van? Deși Mi-aș fi putut termina de rostit cuvântul, oamenii tot nu înțeleg pe deplin și asta pentru că le lipsește calitatea. Această problemă poate fi rezolvată prin viață bisericească și prin părtășie unii cu ceilalți. Înainte, trupul întrupat al lui Dumnezeu nu a început lucrarea, așa că Duhul Sfânt lucra în felul acela pe vremea aceea și întreținea lucrarea. Pe vremea aceea, Duhul Sfânt făcea lucrarea, dar acum Dumnezeul întrupat Însuși este cel care o face, luând locul lucrării Duhului Sfânt. Când oamenii se rugau înainte, ei simțeau pace, bucurie, reproș și disciplină și toate acestea țineau de lucrarea Duhului Sfânt. Acum, aceste stări sunt mai puține și mai rare. De ce atunci când se ruga Petru avea sentimente de pace și reproș și de ce Pavel și alții simțeau la fel când se rugau? Asta pentru că era pe vremea când chipul lui Dumnezeu nu fusese văzut și, mai mult, era pe timpul Epocii Harului, când Dumnezeu lucra în alt fel. Duhul Sfânt poate face un singur fel lucrare în orice epocă unică. Dacă ar face două feluri de lucrări simultan, cu trupul făcând un fel și Duhul Sfânt făcând alt fel între oameni, și dacă ceea ce spune trupul nu ar fi valid și ceea ce spune Spiritul ar fi, atunci Hristos nu ar avea niciun adevăr, cale sau viață despre care să vorbească. Ar fi o auto-contradicție și ar fi o greșeală direct la sursă.
Oamenii au deviat prea mult și au făcut prea multe erori în experiența lor trecută. La origine, existau niște lucruri pe care oamenii cu umanitate normală erau meniți să le aibă și să le facă sau erau greșeli greu de evitat care erau menite să fie văzute în viața omenească, și când lucrurile acestea se făceau greșit, ei puneau răspunderea pentru ele pe seama lui Dumnezeu. Era o soră care avea musafiri la ea acasă. Chiflele ei la abur nu erau gătite suficient, așa că ea s-a gândit: „Aceasta ar putea fi pedeapsa lui Dumnezeu. Dumnezeu îmi pedepsește inima orgolioasă. Sunt prea orgolioasă.” De fapt, în ceea ce privește modul normal de gândire al omului, când sosesc musafiri, ești entuziast și te agiți, neștiind ce să faci mai întâi și neorganizând ceea ce faci, de aici rezultând că, dacă nu ajunge să ți se ardă orezul, atunci felurile tale de mâncare sunt prea sărate. În mod obișnuit, fără musafiri ești în regulă, dar când vin oameni la tine, totul merge prost. Această situație este creată de sentimentele de entuziasm, dar oamenii ajung să o pună pe seama „disciplinării lui Dumnezeu”. De fapt, asta ține de defecte în viața omenească. Nu ai întâlni genul acesta de lucruri dacă nu ai crede în Dumnezeu? Nu este genul acesta de lucruri ceva frecvent? Sunt multe lucruri care țin de defectele oamenilor; oamenii fac greșeli, dar acestea nu sunt făcute de Duhul Sfânt și nu nimic de-a face cu Dumnezeu. Ca atunci când îți muști limba în timp ce mănânci – poate fi aceasta disciplinarea lui Dumnezeu? Disciplinarea lui Dumnezeu este principială și se vede de obicei atunci când comiți delicte în mod conștient. Dumnezeu îl disciplinează pe om cu lucruri care implică numele Lui sau care privesc mărturia sau lucrarea Lui. Oamenii înțeleg suficient din adevăr acum ca să aibă conștiința interioară a lucrurilor pe care le fac, de exemplu: ești capabil să nu simți nimic dacă delapidezi banii bisericii sau îi cheltuiești în mod nesocotit? Vei simți ceva atunci când faci asta. Nu este posibil să faci ceva și apoi să începi să simți ceva după aceea. Îți este clar în inima ta cu privire la lucrurile pe care le faci care merg împotriva conștiinței tale. Chiar dacă ei pot cunoaște clar adevărul, pentru că fiecare are propriile plăceri, ei se lasă în voia lor, așa că după ce fac ceva, nu au niciun sentiment evident de reproș. Dacă nu sunt disciplinați la momentul la care greșesc, ce disciplinare ar putea fi după aceea? Ce disciplinare ar putea fi după ce toți banii au fost făcuți praf? Ei sunt pe deplin conștienți de ceea ce fac atunci când o fac și simt reproș. Dacă nu asculți, atunci Dumnezeu nu-ți va da atenție. Când sosește clipa, când se abate dreapta judecată, răsplata va fi dată fiecăruia conform acțiunilor lor. Ca persoană normală cu simțul rațiunii, persoană cu conștiință, ești conștient de tot ceea ce faci, mai ales când faci ceva rău. Încă mai sunt în biserică câțiva oameni care delapidează bani? Încă mai sunt câțiva oameni care nu mențin limitele clare între bărbați și femei? Încă mai sunt câțiva oameni care judecă, sfidează și încearcă să demoleze lucruri în secret? De ce sunt, totuși, toate acestea în regulă pentru voi? Aveți cu toții conștiință, sentimente și reproș în inimile voastre și, din acest motiv, suferiți uneori mustrare și cizelare. Doar că oamenii sunt atât de nerușinați! Dacă ar fi ca pedeapsa să se abată cu adevărat asupra lor, ar mai îndrăzni ei să practice în felul acesta? Când oamenii cu conștiință fac lucruri, ei se simt tulburați când conștiința lor este doar un pic chinuită, așa că sunt capabili atunci să abandoneze trupul. Ca aceia care comit păcate între bărbați și femei. Sunt conștienți de ceea ce fac în acel moment, dar desfrâul lor este prea mare și nu se pot controla. Chiar dacă Duhul Sfânt pedepsește, nu va servi la nimic, așa că Duhul Sfânt nu se mai deranjează cu tine. În acest moment, dacă Duhul Sfânt nu te-ar disciplina, nu ți-ar face reproșuri sau nu ar face nimic trupului tău, ce reproș ar putea fi după aceea? Ce disciplinare ar putea exista după ce fapta este săvârșită? Dovedește doar că ești prea nerușinat și degradat. Ești un nenorocit bun de nimic! Duhul Sfânt nu lucrează fără rost. Dacă știi adevărul foarte bine, dar nu cooperezi și nu ești capabil să faci absolut nimic, atunci nu poți decât să aștepți până când va sosi ziua în care vei fi pedepsit alături de cel malefic. Acesta este cel mai bun sfârșit pentru tine! Am predicat acum în mod repetat despre conștiință, pentru că acesta este standardul cel mai scăzut. Fără conștiință, oamenii vor pierde și disciplinarea Duhului Sfânt și pot face orice doresc. Dacă o persoană are cu adevărat conștiință, atunci, când Duhul Sfânt îi reproșează ceva, ea trece printr-o luptă interioară și este improbabil atunci să facă ceva prea grav. Indiferent de modul în care Duhul Sfânt disciplinează și mustră, în general vorbind, oamenii vor avea cu toții sentimente atunci când fac ceva rău. Așa că oamenii înțeleg acum tot felul de adevăruri și, dacă nu practică, atunci este treaba lor. Eu nu reacționez la asemenea oameni, nici nu am vreo speranță pentru ei. Poți să faci cum poftești!
Unii oameni se adună și așază deoparte cuvântul lui Dumnezeu, vorbind mereu despre cum e o persoană sau alta. Bineînțeles că e bine să ai un pic de discernământ, ca oriunde te-ai dus să nu fii ușor de înșelat, nici ușor de păcălit sau prostit ; acesta este de asemenea un aspect pe care oamenii ar trebui să-l posede. Dar nu trebuie să te concentrezi exclusive asupra acestui aspect, pentru că el ține de lucruri care sunt negative. Ochii tăi nu trebuie să fie mereu fixați asupra oamenilor. Cunoașterea ta despre felul în care lucrează Duhul Sfânt este acum prea mica, credința ta în Dumnezeu este prea superficială și ai prea puține lucruri pozitive. Cel în care crezi este Dumnezeu, Cel pe care trebuie să Îl înțelegi este Dumnezeu, nu Satana. Dacă nu înțelegi decât cum lucrează Satana și ai știința tuturor modurilor în care lucrează spiritele malefice, ce semnificație ar avea acest lucru? Nu este Dumnezeu cel în care crezi astăzi? De ce cunoașterea ta nu include aceste lucruri pozitive? Pur și simplu nu dai atenție aspectului pozitiv al intrării și nu ai înțelegerea ei, așa că ce Dumnezeu vrei să câștigi? Nu știi cum ar trebui să cauți? Ai multe „materiale didactice” negative, dar nu ții minte aspectul pozitiv al intrării, așadar, cum ar putea statura ta să crească vreodată? Dacă o persoană vorbește numai despre războiul cu Satana, ce perspective viitoare de dezvoltare va avea acea persoană? Nu este intrarea ta prea depășită? Ce lucruri vei fi în stare să obții din lucrarea prezentă dacă mai continui așa? Ceea ce este crucial acum este ca tu să înțelegi ceea ce vrea Dumnezeu să facă acum, cum ar trebui să coopereze oamenii, cum ar trebui ei să-L iubească pe Dumnezeu, cum ar trebui ei să înțeleagă lucrarea Duhului Sfânt, cum ar trebui ei să pătrundă în toate cuvintele pe care Dumnezeu le spune astăzi, cum ar trebui să ei să le citească, să le înțeleagă și să le experimenteze, cum ar trebui ei să-I satisfacă voia lui Dumnezeu, să fie complet cuceriți de Dumnezeu și să se supună în fața lui Dumnezeu… Ar trebui să te concentrezi asupra acestor lucruri pentru că sunt lucruri care ar trebui pătrunse acum. Înțelegi? Ce folos să te concentrezi exclusiv asupra discernământului oamenilor? Îl poți distinge pe Satana aici, poți distinge spiritele malefice dincolo, poți distinge multe lucruri, poți avea o înțelegere deplină a spiritelor malefice și poți recunoaște unul imediat ce îl vezi. Dar dacă ești incapabil să spui ceva despre lucrarea lui Dumnezeu, poate discernământul tău să înlocuiască înțelegerea ta despre Dumnezeu? Am făcut înainte părtășie cu privire la expresiile lucrării spiritelor malefice, dar acesta nu este un lucru major. Bineînțeles că oamenii ar trebui să aibă și puțin discernământ, deoarece acesta este un aspect pe care cei care Îl slujesc pe Dumnezeu ar trebui să îl posede pentru a evita să faci lucruri prostești și să întrerupi lucrarea lui Dumnezeu. Dar lucrul cel mai important rămâne să ai cunoașterea lucrării lui Dumnezeu și înțelegerea voinței lui Dumnezeu. Ce cunoaștere ai despre stadiul acesta al lucrării lui Dumnezeu? Poți să spui ce face Dumnezeu, care este voia lui Dumnezeu și poți să spui care sunt propriile tale carențe și care sunt lucrurile cu care ar trebui să te înzestrezi? Ar trebui să înțelegi care dintre intrările tale anterioare au fost deviații și erori și care intrări au fost depășite. Ar trebui să fii capabil să culegi roadele și să atingi înțelegere în noile tale intrări. Nu simula ignoranța; trebuie să faci mai multe eforturi în intrările tale cele noi pentru a-ți adânci propria experiență și cunoaștere și, mai mult decât atât, trebuie să fii stăpân în special pe noile tale intrări și pe cea mai corectă metodă de a experimenta. Trebuie să mai știi și cum să dai deoparte metodele de practică depășite și să intri în noua experiență. Mai mult chiar, ar trebui să distingi practica ta anterioară, depășită și deviată, de noua lucrare și intrare. Acestea sunt lucruri pe care ai nevoie acum să le înțelegi urgent și să le pătrunzi. Trebuie să înțelegi diferențele și relația dintre intrările tale vechi și noi. Dacă nu ai o înțelegere a acestor lucruri, atunci nu vei avea cum să avansezi, pentru că vei fi incapabil să ții pasul cu lucrarea Duhului Sfânt. Mare parte din intrarea și experiența ta din trecut ținea de o cale deviantă și greșită de practică și mare parte din ea era o modalitate de a experimenta care aparținea unui timp de mult trecut; trebuie să înțelegi cum ar trebui să abordezi aceste lucruri. Prin mâncatul și băutul corespunzător al cuvântului lui Dumnezeu și prin părtășie corespunzătoare, trebuie să fii capabil să-ți schimbi modurile anterioare depășite de practică și vechile tale concepții tradiționale, ca să poți pătrunde într-o nouă practică și pătrunde în noua lucrare. Acestea sunt lucruri pe care se cuvine să le obții. Nu-ți cer să te înțelegi în cel mai mic amănunt; nu-ți cer să iei acest lucru prea în serios. Mai degrabă, îți cer să-ți iei în serios intrarea și înțelegerea aspectului pozitiv. Cu toate că s-ar putea să fii capabil să te cunoști pe tine însuți, nu rezultă în mod obligatoriu că aceasta este adevărata ta statură. Dar dacă poți experimenta practica și intrarea în noua lucrare până la punctul în care ești în stare să distingi care erau concepțiile sau neînțelegerile tale personale anterioare, atunci aceasta este adevărata ta statură și este ceva ce ar trebui să deții. Acestea sunt lucrurile pe care fiecare dintre voi ar trebui să le obțină.
Sunt multe lucruri în care pur și simplu nu știți cum să practicați și cu atât mai puțin știți cum lucrează Duhul Sfânt. Uneori, faci ceva care este în mod clar nesupus față de Duhul Sfânt. Ai deja înțelegerea principiului lucrului prin mâncat și băut, așa că suferi în interior un sentiment de reproș și neliniște și, bineînțeles, acesta este un sentiment pe care o persoană îl va simți pe baza cunoașterii adevărului. A nu coopera și a nu face lucrurile în concordanță cu cuvântul de astăzi împiedică lucrarea Duhului Sfânt și o persoană se va simți în mod necesar neliniștită în sinea sa. Înțelegi principiile acestui aspect, dar nu practici în conformitate, așa că suferi un sentiment de reproș în sinea ta. Dar dacă nu înțelegi acest principi și pur și simplu nu ai mâncat și nu ai băut acest aspect al adevărului, dacă nu-l cunoști deloc, atunci nu vei simți neapărat o senzație de reproș în această chestiune. Generarea reproșului Duhului Sfânt este condițională. Crezi că pentru că nu te-ai rugat, nu ai cooperat cu Duhul Sfânt, nu ai eliberat povara pe care o duci înăuntrul tău, ai întârziat lucrarea Duhului Sfânt. De fapt și de drept, nu poate fi întârziată și, dacă nu vei spune ceva, atunci Duhul Sfânt va stârni pe altcineva să o spună; Duhul Sfânt nu este înfrânat de tine. Simți regret în fața lui Dumnezeu și asta ar trebui să simți. Dar Dumnezeu nu dă două parale și apoi, acesta este trecutul. Dacă poți sau nu obține ceva este treaba ta. Uneori conștiința ta se simte ca și cum ar suferi acuzații, dar nu este luminare sau iluminare a Duhului Sfânt în acel moment, nici reproșul Duhului Sfânt. În schimb, este un sentiment în conștiința ta. Dacă implică numele lui Dumnezeu, mărturia lui Dumnezeu sau lucrarea lui Dumnezeu și tu acționezi nebunește, atunci El nu te va ierta. Dar are o limită, și, în privința lucrurilor care abia dacă merită menționate, El nu se va deranja cu tine, El te va ignora și, astfel, acesta este un lucru pe care ar trebui să-l simți înăuntrul conștiinței tale. Unele lucruri sunt ceea ce oamenii cu umanitate normală sunt meniți să facă și unele sunt elemente ale vieții omenești normale. De exemplu, nu-ți gătești bine chiflele la abur și crezi că Dumnezeu te disciplinează – acesta este un lucru total nerezonabil pe care să-l spui. Înainte de a ajunge să crezi în Dumnezeu, nu se întâmpla adeseori genul acesta de lucru? Pe atunci te disciplina Satana? De fapt, dacă practici mai mult în această chestiune, va fi improbabil să faci greșeli; pur și simplu, creierul tău este cel care face greșeli. Simți că pare a fi disciplinarea Duhului Sfânt când, de fapt, nu este cazul (lăsând la o parte unele circumstanțe excepționale), pentru că lucrarea aceasta nu este complet realizată de Duhul Sfânt, ci sunt doar sentimente pe care le au oamenii. Dar să se gândească în această direcție este ceea ce ar trebui să facă aceia care au o credință corespunzătoare în Dumnezeu. Nu ai fi putut gândi așa când nu credeai în Dumnezeu. Odată ce ai ajuns să crezi în Dumnezeu, inima ta a depus efort în această privință și tu ai început pe neștiute să gândești în această direcție. Acest fapt rezultă din gândirea oamenilor normal și ține, de asemenea, și de efectul propriei lor mentalități. Dar lasă-Mă să-ți spun, acesta nu este un lucru care să țină de lucrarea Duhului Sfânt. Acest aspect ține de o reacție normală dată oamenilor de către Duhul Sfânt prin intermediul propriei lor gândiri; dar trebuie să înțelegi că această reacție nu este lucrarea Duhului Sfânt. Deținerea genului acestuia de „cunoaștere” nu dovedește că deții lucrarea Duhului Sfânt. Cunoașterea ta nu aparține de iluminarea Duhului Sfânt, cu atât mai puțin să fie lucrarea Duhului Sfânt. Este pur și simplu o reacție a gândirii normale a oamenilor și nu are nimic de-a face cu luminarea sau iluminarea Duhului Sfânt. Sunt două lucruri complet diferite și nu sunt realizate în întregime de către Duhul Sfânt. Când Duhul Sfânt lucrează pentru luminarea sau iluminarea oamenilor, El le oferă, în general, acestora, o cunoaștere a lucrării lui Dumnezeu și a adevăratei lor intrări și adevăratei lor stări și le mai oferă și hotărâre, le permite să înțeleagă intenția hotărâtă a lui Dumnezeu și cerințele Lui de astăzi față de oameni astăzi, El le dă hotărârea să deschidă fiecare cale. Chiar atunci când oamenii trec prin vărsare de sânge și sacrificiu, ei trebuie să acționeze pentru Dumnezeu și chiar când întâmpină persecuție și aversiune, ei trebuie să continue să-L iubească pe Dumnezeu și să nu aibă regrete și trebuie să depună mărturie pentru Dumnezeu. O asemenea hotărâre este stârnită de Duhul Sfânt și lucrarea Duhului Sfânt – dar să știi că nu ești stăpânit de asemenea stârniri cu fiecare moment care trece. Uneori, la întruniri, poți să te simți extrem de mișcat și de inspirat și poți să preaslăvești și să dansezi. Simți că ai o înțelegere incredibilă a ceea ce împărtășesc ceilalți, te simți nou-nouț pe dinăuntru și inima ta este absolut clară, fără vreun sentiment de deșertăciune – toate acestea țin de lucrarea Duhului Sfânt. Dacă ești un conducător și Duhul Sfânt îți oferă luminare și iluminare extraordinare atunci când te duci la biserică să lucrezi, făcându-te incredibil de zelos, responsabil și serios în munca ta, aceasta ține de lucrarea Duhului Sfânt.
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
1 note · View note
groovypersonmentality · 2 years ago
Text
Avantajele anunțurilor auto clasificate
Când vine vorba de vânzarea sau cumpărarea de mașini second hand, internetul simplifică lucrurile. Procedura de vânzare și cumpărare a unei mașini este simplă. Există numeroase site-uri web accesibile unde oamenii își pot promova cu ușurință vehiculul. Pe de altă parte, puteți obține cele mai bune rezultate atunci când vine vorba de vânzare. Trebuie să înfrunți orice persoană aleatorie pentru a alege mașina potrivită cu ajutorul internetului. Trebuie să identificați potrivirile ideale și să contactați vânzătorul. Puteți cumpăra Anunturi auto online gratuite.
Când vine vorba de înregistrări de mașini second hand, asigurați-vă că publicați informații corecte pe internet. Este o procedură simplă pe care o vei finaliza rapid. Acest lucru aduce beneficii unui număr mare de oameni. Iată câteva sfaturi utile pentru a vă ajuta să optimizați recompensele vânzării.
Iată o listă cu opțiunile de cumpărare și vânzare de mașini uzate și beneficiile acestora
1) Dealeri de automobile:
Ele vă oferă asigurarea titlului și cea mai solidă protecție juridică. Au o gamă largă de vehicule, dintre care majoritatea sunt modele mai puțin costisitoare și mai vechi. Cu toate acestea, este posibil ca schimburile să nu ofere cel mai bun preț pentru automobilul dvs. vechi, iar achiziționarea de mașini second hand poate fi riscantă, deoarece majoritatea dealerilor de mașini cumpără de la companii de taxi, agenții de poliție și flote de leasing. Vizitați un dealer specializat în mărcile și modelele pe care le alegeți pentru a asigura calitatea unui automobil second-hand. Cumpărarea Posteaza Anunturi Imobiliare Romania gratis vă va ajuta cu siguranță.
2) Proprietari individuali:
Există două opțiuni atunci când cumpără de la un proprietar privat: își întrețin mașina în mod regulat sau caută să vândă vehiculul pentru a scăpa de gunoi. Deși majoritatea mașinilor uzate proprietate privată sunt ieftine, achiziționarea unei lămâi ar fi un risc de investiție în mașină fără garanție, titlu sigur sau despăgubire legală. Ar trebui să solicitați chitanțe de reparații și întreținere pentru a asigura întreținerea vehiculului.
3) Licitații auto:
Dacă cunoașteți vehicule și sunteți un reparator obsesiv, puteți obține o ofertă decentă și puteți economisi mulți bani aici. Titlul de mașină este garantat și la licitații. Cu toate acestea, mai întâi trebuie să vă finalizați temele. Unele licitații nu emit garanții, nu permit test drive și nu vă permit să examinați istoricul vehiculului.
4) Companii de inchirieri auto:
Mașinile de închiriat sunt o valoare fantastică, deoarece turiștii și oamenii de afaceri pentru călătorii scurte le închiriază și sunt garantate că se vor uza în călătoriile lungi. Vehiculele lor sunt reparate în mod regulat și pot produce înregistrări de întreținere. Chiar și cu un dosar de întreținere, cumpărătorii habar nu au cine a condus mașina înainte de a o cumpăra. Mașinile de închiriat pot fi, de asemenea, puțin mai scumpe decât mașinile folosite de la vânzători privați. Este esențial să cercetezi pentru a obține cel mai fantastic chilipir la achiziționarea mașinii tale. Evitați să fiți înșelat în reclame selectând cea mai excelentă alternativă pentru nevoile dvs. Anunturi recrutari online cu siguranta te va ajuta.
0 notes
techstartro · 3 years ago
Text
Sony prezintă la CES 2022 un vehicul electric intitulat Vision-S
Tumblr media
La CES 2020, Sony Group Corporation  a anunțat „VISION-S”, o inițiativă care are scopul de a contribui la evoluția în domeniul mobilității, și a expus la standul său un vehicul-prototip. Pentru a demonstra felul în care acest concept funcționează în lumea reală, Sony a început testarea sa pe drumurile publice din Europa în luna decembrie a aceluiași an și, în același timp, a demarat teste pentru asigurarea securității și a unei experiențe optime de utilizare oferită de tehnologiile imagistice și de detectare instalate în interiorul și în exteriorul vehiculului, dar și teste dedicate evaluării funcționării interfeței om-mașină („human-machine system – HIM”). În aprilie 2021, Sony a început testele de conducere bazate pe tehnologia 5G și va continua să aplice tehnologiile revoluționare dezvoltate pentru a oferi noi experiențe în domeniul mobilității, care se află într-o fază de tranziție către vehiculele electrice (EV). https://www.youtube.com/watch?v=3jZmLIe_vEA Sony are în vedere extinderea planurilor descrise mai sus și intră, astfel, într-o nouă fază a dezvoltării VISION-S, făcând mai multe anunțuri cu ocazia prezenței la CES 2022. VISION-S își continuă misiunea de a inova domeniul mobilității și de a-l duce și mai aproape de oameni, dezvoltând tehnologii care au în centrul lor ideile de siguranță, adaptabilitate și divertisment. La CES 2022 Sony a anunțat și a prezentat un vehicul-prototip SUV (VISION-S 02), ca o nouă propunere de design și structură. Acesta utilizează aceeași platformă cloud dezvoltată pentru vehiculele electrice precum prototipul (VISION-S 01), care este testat pe drumurile publice.
Tumblr media
Prin oferirea unor experiențe de divertisment obținute prin folosirea interiorului spațios și a configurațiilor variate ale vehiculului cu șapte locuri, noul prototip, împreună cu VISION-S 01, promovează satisfacerea unor stiluri de viață variate, într-o societate în care valorile sunt din ce în ce mai diversificate. Siguranță: Mobilitate sigură și securizată Sistemul oferă o experiență de condus sigură prin recunoașterea și analizarea mediului înconjurător, în timp real, prin folosirea senzorilor instalați 360 de grade în jurul vehiculului. Aceștia sunt senzori de înaltă sensibilitate, de înaltă rezoluție, senzori de imagine CMOS cu interval dinamic larg, dar și senzori LiDAR care percep foarte exact spațiul tridimensional.
Tumblr media
În plus, sistemul îi oferă șoferului o interacțiune intuitivă, în combinație cu sistemul de sunet al vehicului și cu sistemul HMI, în așa fel încât acesta să poată aprecia corect starea mediului înconjurător, precum prezența vehiculelor aflate în misiuni de urgență, chiar și din interiorul mașinii. Sony își dorește să le ofere tuturor confort și siguranță sporite, prin senzorii și prin tehnologiile de comunicare implementate, iar în prezent realizează în Europa teste de verificare a funcționalității, pentru lansarea pe drumurile publice a sistemelor avansate de asistență a șoferului (ADAS) de Nivel 2+.   Adaptabilitate: Apropiere de oameni și evoluție împreună Senzori Time-of-Flight (ToF) sunt utilizați pentru a asigura funcțiile de monitorizare pentru autentificarea șoferului și pentru supravegherea pasagerilor. Aceștia suportă gesturi intuitive și comenzi vocale care au scopul de a crește utilizabilitatea interfeței mașinii. În plus, pentru a oferi un mediu care să fie potrivit preferințelor fiecărui utilizator, vehiculul va include o nouă funcție ce le va permite acestora să personalizeze tema display-ului și sunetele de accelerare și încetinire pe care le emite vehiculul.   Setările vehiculului, încuietorile și setările utilizatorului pot fi sincronizate prin conectarea vehiculului la cloud, folosind comunicațiile mobile, inclusiv comunicațiile prin 5G, standard ce oferă latență scăzută, capacitate mare a rețelei și viteze foarte mari de transfer al datelor. În plus, din moment ce actualizările sunt redate în interiorul vehiculului over the air (OTA), sunt posibile asigurarea securității și dezvoltări ulterioare care să aducă în mod constant valoare adăugată.
Tumblr media
Gestionare la distanță: Folosind tehnologiile dezvoltate de Sony și cunoștințele din domeniul tehnologiilor comunicațiilor, dar și tehnicile de siguranță cultivate prin dezvoltarea de smartphone-uri, Sony consideră gestionarea la distanță ca pe o tehnologie importantă, care precede era condusului autonom. Pentru asta, Sony a realizat experimente în ceea ce privește experiența de condus, conectând Japonia și Germania prin 5G, și lucrează, alături de partenerii săi, la atingerea unei transmisii cu latență redusă (video și semnale de control) și a unui control comunicațional (monitorizare și anticipare), prin intermediul sistemul de telematică instalat pe prototipul VISION-S 01.   Divertisment: Îmbogățirea spațiului de divertisment în domeniul mobilității Boxele integrate în scaune, ce formează un camp de sunet tridimensional, alături de serviciul de streaming compatibil „360 Reality Audio”, oferă o experiență muzicală imersivă, de parcă pasagerii se află chiar în mijlocul unui spectacol live susținut de artistul favorit. În plus, pentru a oferi o experiență de vizionare de filme de înaltă calitate, VISION-S include serviciul digital integrat „BRAVIA CORE pentru VISION-S”. Serviciul permite redarea video comună sau individuală, atât pe ecranul frontal panoramic, cât și pe display-urile aflate pe spatele scaunelor din față. Pentru a extinde și mai mult posibilitățile de divertisment în interiorul vehiculului, capabilitățile de gaming au fost dezvoltate, oferind posibilitatea de a juca titluri PlayStation®, printr-o conexiune de la distanță cu consola de acasă, adițional față de jocurile prin cloud streaming.
  Pentru a accelera dezvoltarea și a veni cu noi propuneri care să ducă la evoluția experienței de mobilitate, Sony va înființa în primăvara anului 2022 o nouă companie sub numele „Sony Mobility Inc.”, prin intermediul căreia intenționează să exploreze intrarea pe piața vehiculelor electrice.  
Obiectivele de business ale noii companii
Noua companie va avea scopul de a folosi cât mai bine inteligența artificială (AI) și tehnologiile robotice, pentru a contribui la conturarea unei lumi în care cu toții putem trăi în armonie cu roboții în fiecare zi, pentru a le oferi oamenilor bucurie și a contribui la dezvoltarea societății. Prin intermediul VISION-S, care contribuie la evoluția mobilității, alături de robotul autonom pentru divertisment aibo și de drona Airpeak, Sony va continua să urmărească generarea de valoare în diverse domenii.   Read the full article
0 notes
smartseo4you · 3 years ago
Text
Un raport al Băncii Mondiale o acuză pe actualul șef al FMI, bulgăroaica Kristalina Georgieva, că a făcut presiuni pentru creșterea ratingului Chinei, în 2018, când era director executiv al instituției. Georgieva este un fost vicepreședinte al Comisiei Europene.
New Post has been published on https://reporterliber.ro/un-raport-al-bancii-mondiale-o-acuza-pe-actualul-sef-al-fmi-bulgaroaica-kristalina-georgieva-ca-a-facut-presiuni-pentru-cresterea-ratingului-chinei-in-2018-cand-era-director-executiv-al-institutie/
Un raport al Băncii Mondiale o acuză pe actualul șef al FMI, bulgăroaica Kristalina Georgieva, că a făcut presiuni pentru creșterea ratingului Chinei, în 2018, când era director executiv al instituției. Georgieva este un fost vicepreședinte al Comisiei Europene.
Raportul susține că Georgieva “a condus eforturile de îmbunătățire a poziției Chinei” în influentul raport anual Doing Business din 2018,  într-un moment în care era implicată într-o campanie de majorare a capitalului pentru Banca Mondială, în calitate de director executiv al acestei instituții internaționale.
Raportul auditorului independent WilmerHale a constatat că în anul respectiv China a urcat artificial, de pe poziția 85 pe poziția 78, în topul anual al țărilor care favorizează mediul de afaceri. Investigația a arătat că, în timpul pregătirii Doing Business 2018, oficiali de rang înalt ai guvernului chinez “și-au exprimat în mod repetat îngrijorările” față de președintele de atunci al Băncii Mondiale, sud-coreeanul Jim Yong Kim, arătând că respectivul rating “nu reflectă corect reformele sale economice”. În zilele dinaintea publicării raportului s-au făcut eforturi pentru a ridica China în clasament, prin încorporarea datelor pentru Hong Kong, iar atunci când aceste eforturi nu au reușit, Georgieva “s-a implicat direct”, mai arată raportul – trei indicatori ai condițiilor de afaceri au fost modificați.
Raportul WilmerHale mai arată că practicile de acest fel au continuat și după 2018, în raportul pe anul trecut Arabia Saudită fiind promovată artificial înaintea Iordaniei.
Ca urmare a acestor dezvăluiri, Banca Mondială a mai luat decizia de a opri publicarea raportului Doing Business pentru acest an, din cauza îngrijorărilor legate de etica celor care îl realizează, mulți dintre ei fiind implicați în neregulile din 2018 și 2020.
Bulgăroaina Kristalina Georgieva, care din 2019 este director general al FMI, a spus că “nu este de acord în mod fundamental cu acuzația” adusă în raportul Băncii Mondiale. Anterior funcțiilor de la Banca Mondială și FMI, doamna Georgieva a fost vicepreședinte al Comisiei Europene, între 2014 și 2016, sub președinția lui Jean Claude Juncker.
Sursa: Financial Times
Foto:  Dreamstime/Igor Dolgov
Sursa stire biziday.ro – Stiri verificate
0 notes
Video
youtube
Cuvântul lui Dumnezeu „Doar prin experimentarea încercărilor dureroase poți cunoaște frumusețea lui Dumnezeuˮ
Cât de mult Îl iubești pe Dumnezeu astăzi? Și cât de mult știi din tot ceea ce Dumnezeu a făcut în tine? Acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le înveți. Când Dumnezeu ajunge pe pământ, tot ceea ce El a făcut în om și l-a lăsat pe om să vadă este astfel încât omul să-L iubească și să-L cunoască cu adevărat. Faptul că omul e capabil să sufere pentru Dumnezeu și a reușit să ajungă atât de departe este, pe de-o parte, datorită dragostei lui Dumnezeu și, pe de altă parte, datorită mântuirii lui Dumnezeu; mai mult, este datorită judecății și lucrării de mustrare pe care Dumnezeu a îndeplinit-o în om. Dacă sunteți fără judecata, mustrarea și încercările lui Dumnezeu și dacă Dumnezeu nu v-a făcut să suferiți, atunci, să fim cinstiți, voi nu-L iubiți cu adevărat pe Dumnezeu. Cu cât este mai mare lucrarea lui Dumnezeu în om și cu cât este mai mare suferința omului, cu atât este mai evident cât de importantă este lucrarea lui Dumnezeu și cu atât mai mult inima omului este capabilă să-L iubească cu adevărat pe Dumnezeu. Cum înveți cum să-L iubești pe Dumnezeu? Fără chin și rafinare, fără încercări dureroase – și dacă, în plus, tot ceea ce Dumnezeu i-a dat omului era har, iubire și milă – ai fi tu capabil să atingi punctul în care Îl iubești cu adevărat pe Dumnezeu? Pe de o parte, în timpul încercărilor de la Dumnezeu, omul ajunge să-și cunoască lipsurile și să vadă că este neînsemnat, vrednic de dispreț și umil, că nu are nimic și nu este nimic; pe de altă parte, în timpul încercărilor Sale, Dumnezeu creează medii diferite pentru om, care fac omul mai capabil să experimenteze frumusețea lui Dumnezeu. Deși durerea este mare și, uneori, insurmontabilă – ajungând chiar la nivelul suferinței devastatoare – după ce a experimentat-o, omul vede cât de încântătoare este lucrarea lui Dumnezeu în el și numai pe această fundație se naște în om dragostea adevărată pentru Dumnezeu. Astăzi omul vede că, doar cu harul, dragostea și mila lui Dumnezeu, el este incapabil să se cunoască cu adevărat pe sine însuși și e cu atât mai puțin capabil să cunoască esența omului. Doar prin rafinarea și, deopotrivă, judecata lui Dumnezeu și în timpul procesului de rafinare omul poate să-și cunoască lipsurile și să știe că nu are nimic. Astfel, dragostea omului față de Dumnezeu este construită pe fundația rafinării și judecății lui Dumnezeu. Dacă doar te bucuri de harul lui Dumnezeu, având o viață de familie liniștită sau binecuvântări materiale, atunci nu L-ai câștigat pe Dumnezeu, iar credința ta în Dumnezeu nu poate fi considerată de succes. Dumnezeu a desfășurat deja o fază a lucrării harului în trup și a revărsat deja binecuvântări materiale asupra omului, dar omul nu poate fi desăvârșit numai cu har, dragoste și îndurare. În experiențele sale, omul întâlnește o parte din dragostea lui Dumnezeu și vede dragostea și mila lui Dumnezeu, însă, după ce a experimentat pentru o perioadă, el vede că harul lui Dumnezeu și dragostea și mila Lui sunt incapabile de a-l desăvârși pe om, incapabile de a dezvălui ceea ce e corupt în om și incapabile de a-l scăpa pe om de firea sa coruptă sau a-i desăvârși dragostea și credința. Lucrarea harului lui Dumnezeu a fost lucrarea unei perioade, iar omul nu se poate baza pe faptul de a se bucura de harul lui Dumnezeu pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu.
Prin ce mijloace este împlinită desăvârșirea omului de către Dumnezeu? Este îndeplinită prin intermediul firii drepte a lui Dumnezeu. Firea Lui cuprinde în primul rând dreptate, mânie, măreție, judecată și blestem, iar El îl desăvârșește pe om în primul rând prin intermediul judecății Sale. Unii oameni nu înțeleg și întreabă de ce Dumnezeu este capabil să desăvârșească omul doar prin judecată și blestem. Ei spun: „Dacă Dumnezeu ar blestema omul, omul nu ar muri? Dacă Dumnezeu l-ar judeca, nu ar fi omul condamnat? Atunci cum mai poate el să fie desăvârșit?” Astfel sunt cuvintele oamenilor care nu cunosc lucrarea lui Dumnezeu. Ceea ce blestemă Dumnezeu este neascultarea omului, iar ceea ce El judecă sunt păcatele omului. Deși vorbește cu asprime și fără încetare, dezvăluind tot ce este în om și dezvăluind prin aceste cuvinte severe ceea ce e esențial în om, totuși, printr-o astfel de judecată, El dă omului o cunoaștere profundă a esenței trupului și, astfel, omul se supune înaintea lui Dumnezeu. Trupul omului este al păcatului și al Satanei, este neascultător și este obiectul mustrării lui Dumnezeu. Astfel, pentru a-i permite omului să se cunoască pe sine, cuvintele judecății lui Dumnezeu trebuie să se abată asupra lui și trebuie să fie folosite toate felurile de rafinare; doar atunci lucrarea lui Dumnezeu poate fi eficientă.
Din cuvintele rostite de Dumnezeu, se poate vedea că El a condamnat deja trupul omului. Nu sunt aceste cuvinte, atunci, cuvinte de blestemare? Cuvintele rostite de Dumnezeu dezvăluie caracterul adevărat al omului și, printr-o astfel de revelație, el este judecat, iar când vede că este incapabil să împlinească voia lui Dumnezeu, simte mâhnire și remușcare înăuntrul său, simte că este atât de îndatorat față de Dumnezeu și nu poate împlini voia lui Dumnezeu. Există momente când Duhul Sfânt te disciplinează din interior, iar această disciplinare vine de la judecata lui Dumnezeu; există momente când Dumnezeu îți face reproșuri și Își ascunde chipul de tine, când nu-ți dă nicio atenție și nu lucrează în tine, mustrându-te fără o vorbă pentru a te rafina. Lucrarea lui Dumnezeu în om este în primul rând pentru a face clară firea Sa dreaptă. Ce mărturie este omul în cele din urmă pentru Dumnezeu? Omul mărturisește că Dumnezeu este Dumnezeul drept, că firea Lui este dreptate, mânie, mustrare și judecată; omul mărturisește pentru firea dreaptă a lui Dumnezeu. Dumnezeu Își folosește judecata pentru a-l desăvârși pe om, El l-a iubit pe om și l-a mântuit – dar cât de multe există în dragostea Lui? Există judecată, măreție, mânie și blestem. Deși Dumnezeu a blestemat omul în trecut, El nu l-a aruncat complet în groapa fără fund, ci a folosit acele mijloace pentru a rafina credința omului; El nu l-a omorât pe om, ci a acționat pentru a-l desăvârși. Esența trupului este aceea a Satanei – Dumnezeu a spus asta perfect corect – dar faptele îndeplinite de Dumnezeu nu sunt săvârșite conform cuvintelor Sale. El te blestemă pentru ca tu să poți să-L iubești și să poți cunoaște esența trupului; El te mustră pentru ca tu să poți fi trezit, pentru a-ți permite să cunoști lipsurile din tine și să cunoști nevrednicia completă a omului. Astfel, blestemele lui Dumnezeu, judecata Lui și măreția și mânia Lui – toate sunt pentru a-l desăvârși pe om. Tot ceea ce face Dumnezeu astăzi și firea dreaptă pe care El o face clară în voi – totul este pentru a-l desăvârși pe om. Astfel este dragostea lui Dumnezeu.
În noțiunile tradiționale ale omului, el crede că dragostea lui Dumnezeu este harul, mila și compasiunea Lui față de slăbiciunea omului. Deși aceste lucruri sunt și ele dragostea lui Dumnezeu, sunt prea unilaterale și nu sunt mijloacele principale prin care Dumnezeu desăvârșește omul. Unii oameni încep să creadă în Dumnezeu din cauza bolii. Această boală este harul lui Dumnezeu pentru tine; fără ea, nu ai crede în Dumnezeu și, dacă nu ai fi crezut în Dumnezeu, atunci nu ai fi ajuns atât de departe – și, astfel, chiar acest har este dragostea lui Dumnezeu. În timpul credinței în Isus, oamenii au făcut multe lucruri neplăcute lui Dumnezeu pentru că ei nu au înțeles adevărul, totuși Dumnezeu are dragoste și milă și l-a adus pe om atât de departe și, cu toate că omul nu înțelege nimic, Dumnezeu tot îi permite să-L urmeze și, mai mult, El l-a condus pe om până astăzi. Nu este aceasta dragostea lui Dumnezeu? Ceea ce se manifestă în firea lui Dumnezeu este dragostea lui Dumnezeu – asta e absolut corect! Când construirea bisericii a ajuns la apogeu, Dumnezeu a făcut pasul lucrării făcătorilor de servicii și l-a aruncat pe om în groapa fără fund. Cuvintele din vremea făcătorilor de servicii au fost toate blesteme: blestemele trupului tău, blestemele firii tale satanice corupte și blestemele lucrurilor despre tine care nu mulțumesc voia lui Dumnezeu. Lucrarea făcută de Dumnezeu în acel pas s-a manifestat ca măreție, după care, la scurt timp, Dumnezeu a îndeplinit pasul lucrării de mustrare și acolo a venit încercarea morții. În astfel de lucrare, omul a văzut mânia, măreția, judecata și mustrarea lui Dumnezeu, dar el a văzut și harul lui Dumnezeu și dragostea și mila Lui. Tot ceea ce a făcut Dumnezeu și tot ceea ce s-a manifestat ca fire a Lui era dragostea lui Dumnezeu pentru om, și tot ceea ce a făcut Dumnezeu a putut să satisfacă nevoile omului. El a făcut-o pentru a desăvârși omul și l-a furnizat pe om în conformitate cu statura sa. Dacă Dumnezeu nu ar fi făcut asta, omul ar fi incapabil să vină înaintea lui Dumnezeu și nu ar avea nicio cale de a cunoaște adevăratul chip al lui Dumnezeu. De pe vremea când omul a început să creadă în Dumnezeu până astăzi, Dumnezeu l-a aprovizionat treptat pe om în conformitate cu statura lui, astfel încât, lăuntric, omul a ajuns treptat să-L cunoască. Doar ajungând până astăzi, omul realizează cât de minunată este judecata lui Dumnezeu. Pasul lucrării făcătorilor de servicii a fost prima incidență a lucrării de blestemare de la momentul creației până astăzi. Omul a fost blestemat în groapa fără fund. Dacă Dumnezeu nu ar fi făcut asta, astăzi omul nu ar avea o adevărată cunoaștere a lui Dumnezeu; doar prin blestemul lui Dumnezeu omul a întâlnit oficial firea Lui. Omul a fost dezvăluit prin încercarea făcătorilor de servicii. El a văzut că loialitatea omului era inacceptabilă, că statura lui era prea mică, că era incapabil să mulțumească voia lui Dumnezeu și că pretențiile lui de a-L mulțumi pe Dumnezeu în orice moment nu erau nimic altceva decât cuvinte. Deși Dumnezeu l-a blestemat pe om în pasul lucrării făcătorilor de servicii, privind acum în urmă, acel pas al lucrării lui Dumnezeu a fost minunat: a adus un important punct de cotitură pentru om și a provocat o mare schimbare în firea vieții sale. Înainte de vremea făcătorilor de servicii, omul nu a înțeles nimic despre căutarea vieții, despre ce înseamnă să crezi în Dumnezeu sau despre înțelepciunea lucrării lui Dumnezeu, și nici nu a înțeles că lucrarea lui Dumnezeu poate testa omul. Din timpul făcătorilor de servicii până în ziua de astăzi, omul vede cât de extraordinară este lucrarea lui Dumnezeu – e de neînțeles pentru om. Omul nu e în stare să-și imagineze cum lucrează Dumnezeu folosindu-și creierul și vede, de asemenea, cât de mică este statura lui și că prea mult în legătură cu el este neascultător. Când Dumnezeu l-a blestemat pe om, a fost pentru a obține un efect, El nu l-a trimis pe om la moarte. Deși El a blestemat omul, a făcut aceasta prin cuvinte, iar blestemele Lui nu s-au abătut de fapt asupra omului, căci ceea ce Dumnezeu a blestemat era neascultarea omului, iar astfel, și cuvintele blestemelor Lui erau rostite ca să-l desăvârșească pe om. Fie că Dumnezeu judecă omul, fie că îl blestemă, ambele îl fac pe om desăvârșit: ambele sunt făcute pentru a desăvârși ceea ce este impur în om. Prin aceste mijloace, omul este rafinat, iar ceea ce lipsește în om este desăvârșit prin cuvintele și lucrarea Lui. Fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu – fie că sunt cuvinte dure ori judecată sau mustrare – îl face pe om desăvârșit și este absolut potrivit. Niciodată de-a lungul veacurilor Dumnezeu nu a făcut lucrare ca aceasta; astăzi, El lucrează în voi astfel încât să-I apreciați înțelepciunea. Deși ați îndurat ceva suferință în voi, inimile voastre se simt statornice și în pace; este o binecuvântare pentru voi să vă puteți bucura de această etapă a lucrării lui Dumnezeu. Indiferent de ceea ce sunteți capabili să dobândiți în viitor, tot ceea ce vedeți astăzi în voi din lucrarea lui Dumnezeu este dragoste. Dacă omul nu experimentează judecata și rafinarea lui Dumnezeu, acțiunile și ardoarea lui vor rămâne întotdeauna la un nivel de suprafață, iar firea lui va rămâne întotdeauna neschimbată. Înseamnă aceasta că ați fost câștigați de Dumnezeu? Astăzi, deși există încă multă aroganță și îngâmfare în om, firea omului este mult mai stabilă decât înainte. Dumnezeu Se ocupă de tine pentru a te mântui și, deși ai putea simți o oarecare durere la acel moment, va veni ziua când se produce o schimbare în firea ta. În acel moment, te vei uita înapoi și vei vedea cât de înțeleaptă este lucrarea lui Dumnezeu și, în acel moment, vei putea înțelege cu adevărat voia lui Dumnezeu. Astăzi, există unii oameni care spun că înțeleg voia lui Dumnezeu, dar nu este niciunul prea realist. De fapt ei spun falsități, pentru că, în prezent, încă au nevoie să înțeleagă dacă voia lui Dumnezeu este de a mântui omul sau de a-l blestema. Poate că acum nu reușești să vezi asta clar, dar va veni ziua când vei vedea că a sosit ziua adorării lui Dumnezeu și vei vedea cât de semnificativ este să-L iubești pe Dumnezeu, astfel încât vei ajunge să cunoști viața omenească, iar trupul tău va trăi în lumea iubirii de Dumnezeu, astfel că sufletul tău va fi eliberat, viața ta va fi plină de bucurie și tu vei fi mereu aproape de Dumnezeu și vei privi mereu la El. În acel moment, vei cunoaște cu adevărat cât de valoroasă este lucrarea lui Dumnezeu astăzi.
Astăzi, majoritatea oamenilor nu au această cunoaștere. Ei cred că suferința este fără valoare, ei sunt lepădați de lume, viața lor de familie este tulburată, ei nu sunt îndrăgiți de către Dumnezeu, iar perspectivele lor sunt sumbre. Suferința unor oameni ajunge la extrem, iar gândurile lor se îndreaptă spre moarte. Aceasta nu este dragoste adevărată pentru Dumnezeu; astfel de oameni sunt lași, nu au perseverență, sunt slabi și neputincioși! Dumnezeu este nerăbdător ca omul să-L iubească, dar cu cât omul Îl iubește mai mult, cu atât este mai mare suferința omului și, cu cât omul Îl iubește mai mult, cu atât sunt mai mari încercările omului. Dacă Îl iubești, atunci tot felul de suferințe se vor abate asupra ta – iar dacă nu, atunci poate că totul va merge ca pe roate pentru tine și totul va fi pașnic în jurul tău. Când Îl iubești pe Dumnezeu, vei simți că multe lucruri din jurul tău sunt insurmontabile și, pentru că statura ta este prea mică, vei fi rafinat; în plus, vei fi incapabil de a-L mulțumi pe Dumnezeu și vei simți întotdeauna că voia lui Dumnezeu este prea exigentă, că este de neatins de către om. Din cauza tuturor acestor lucruri, vei fi rafinat – pentru că există multă slăbiciune în tine și multe lucruri care nu pot împlini voia lui Dumnezeu, tu vei fi rafinat în interior. Totuși, trebuie să vedeți clar că purificarea este realizată doar prin rafinare. Astfel, în timpul acestor zile de pe urmă, voi trebuie să fiți mărturie lui Dumnezeu. Indiferent cât de mare este suferința voastră, ar trebui să mergeți chiar până la capăt și, chiar și la ultima suflare, tot trebuie să fiți credincioși lui Dumnezeu și la mila lui Dumnezeu; numai asta înseamnă a-L iubi cu adevărat pe Dumnezeu și doar aceasta e mărturie puternică și răsunătoare. Când ești ispitit de Satana, ar trebui să spui: „Inima mea Îi aparține lui Dumnezeu, iar Dumnezeu m-a câștigat deja. Eu nu te pot mulțumi – trebuie să dedic totul pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu”. Cu cât Îl mulțumești mai mult pe Dumnezeu, cu atât Dumnezeu te binecuvântează mai mult și cu atât este mai mare puterea iubirii tale pentru Dumnezeu; de asemenea, vei avea credință și fermitate și vei simți că nimic nu este mai valoros sau mai semnificativ decât o viață petrecută iubindu-L pe Dumnezeu. Se poate spune că, pentru a fi fără tristețe, omul trebuie doar să-L iubească pe Dumnezeu. Deși există momente în care trupul tău este slab și ți se întâmplă multe necazuri reale, în aceste clipe te vei baza cu adevărat pe Dumnezeu, vei fi consolat în spiritul tău și vei simți certitudine și că ai ceva pe care să te bazezi. În felul acesta, vei fi capabil să depășești multe medii și astfel nu te vei plânge de Dumnezeu din cauza chinului pe care îl suferi. În schimb, vei vrea să cânți, să dansezi și să te rogi, să ai întruniri și comuniuni, să te gândești la Dumnezeu, și vei simți că toți oamenii, chestiunile și lucrurile din jurul tău care sunt organizate de Dumnezeu sunt potrivite. Dacă nu-L iubești pe Dumnezeu, tot ceea ce apreciezi va fi plictisitor pentru tine, nimic nu va fi plăcut ochilor tăi; nu vei fi liber în spirit, ci asuprit, inima ta se va plânge mereu de Dumnezeu, iar tu vei simți mereu că suferi atât de mult chin și că e atât de nedrept. Dacă nu cauți de dragul fericirii, ci pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu și pentru a nu fi acuzat de Satana, atunci această căutare îți va da o mare putere de a-L iubi pe Dumnezeu. Omul este capabil să îndeplinească tot ceea ce este rostit de Dumnezeu, și tot ceea ce face el poate să-L mulțumească pe Dumnezeu – asta e ceea ce înseamnă a avea realitate. A căuta să-L mulțumești pe Dumnezeu înseamnă a-ți folosi dragostea pentru Dumnezeu ca să-I pui cuvintele în practică; indiferent de moment – chiar și atunci când ceilalți sunt fără putere – înăuntrul tău există încă o inimă care-L iubește pe Dumnezeu, care tânjește profund după Dumnezeu și căreia îi e dor de El. Aceasta este statura reală. Cât de mare este statura ta depinde de cât de mare e dragostea ta pentru Dumnezeu, de faptul dacă ești capabil să stai neclintit când ești testat, dacă ești slab când o anumită împrejurare vine asupra ta și dacă poți să rămâi pe poziție când frații și surorile tale te resping; sosirea faptelor va arăta cum anume este dragostea ta pentru Dumnezeu. Dintr-o mare parte a lucrării lui Dumnezeu se poate vedea că Dumnezeu îl iubește într-adevăr pe om, cu toate că ochii spiritului omului încă trebuie să fie deschiși complet, iar el nu e capabil să vadă clar mult din lucrarea lui Dumnezeu și din voia Lui, nici multele lucruri despre Dumnezeu care sunt încântătoare; omul are prea puțină iubire adevărată pentru Dumnezeu. Ai crezut în Dumnezeu tot acest timp, iar astăzi Dumnezeu a retezat toate mijloacele de scăpare. Realist vorbind, nu ai de ales decât să o iei pe calea cea dreaptă, calea cea dreaptă pe care ai fost condus prin judecata aspră și mântuirea supremă a lui Dumnezeu. Doar după ce experimentează greutăți și rafinare, omul știe că Dumnezeu este încântător. După ce a experimentat până astăzi, se poate spune că omul a ajuns să cunoască o parte din frumusețea lui Dumnezeu, dar încă nu e suficient, pentru că omul este atât de deficitar. El trebuie să experimenteze mai mult din lucrarea extraordinară a lui Dumnezeu și mai mult din întreaga rafinare a suferințelor rânduite de Dumnezeu. Doar atunci poate fi schimbată firea vieții omului.
din „Cuvântul Se arată în trup”
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
0 notes
Text
Împărăția cerurilor este, de fapt, pe pământ
de Chen Bo, China
Noi, credincioșii, tânjim cel mai mult după a putea intra în Împărăția cerurilor și a ne bucura de fericirea eternă acordată de Domnul omului. De fiecare dată când auzeam un pastor spunând în cadrul unei predici că locul pe care Domnul Îl va pregăti pentru noi în viitor este sus în ceruri, că vor fi câmpii de aur și pereți de jad, pietre prețioase vor sclipi peste tot, vom putea mânca fructe din pomul vieții și vom bea apă din râul vieții, nu va mai fi durere, lacrimi sau necaz, și vom fi cu toții liberi și eliberați, simțeam un val incredibil de emoție și bucurie. Acesta este un loc după care tânjeam atât de mult și viața mea pe pământul trudei și necazurilor mă făcea să mă simt atât de istovită în inimă. Și, astfel, am alergat încoace și încolo predicând Evanghelia și sacrificându-mă entuziasmată pentru Domnul; voiam să răspândesc Evanghelia și să înființez biserici și nu m-am oprit niciodată să-mi trag sufletul, indiferent cât de dureros sau dificil devenea. În special pentru că știam că suntem în zilele de pe urmă și că Domnul Se va întoarce în curând să ne ia pe toți în casa noastră din ceruri, am lucrat și m-am sacrificat cu mult mai activ.
Într-o zi, m-am dus acasă la sora mea s-o vizitez pe mama și, când mă pregăteam să plec, sora mea mi-a dat o carte și mi-a cerut s-o citesc atent. Mi-am spus: „Cartea asta pe care mi-a dat-o soră-mea trebuie să fie ceva spiritual și, întâmplător, spiritul meu se simte foarte însetat chiar acum. Nu simt prezența Domnului. Când citesc Biblia, nu câștig nicio iluminare. Când mă întorc, trebuie să citesc temeinic cartea asta. Poate că voi câștiga oarece provizii din ea.” După ce m-am întors acasă, am deschis cartea și am început să citesc – am fost absorbită fără să-mi dau seama. Cu cât o citeam mai mult, cu atât voiam să citesc mai mult și cu atât simțeam că este lumină în aceste cuvinte, că ele cuprind luminarea Duhului Sfânt și că nu se poate ca aceste cuvinte să fie rostite de o persoană obișnuită. După ce am citit cartea aceea, am ajuns să înțeleg adevăruri pe care nu le înțelesesem înainte citind Biblia și am simțit o claritate și o bucurie interioară. Mă făcea să-mi doresc să mă rog și să mă apropii și mai mult de Domnul – credința mi-a crescut și starea spirituală mi s-a îmbunătățit din ce în ce mai mult. M-am gândit: „Doar lucrarea Duhului Sfânt îi poate furniza omului credință și tărie și poate furniza hrană și provizii spiritului omenesc. Cuvintele din această carte cu siguranță au venit de la Duhul Sfânt.” Drept urmare, primul lucru pe care îl făceam în fiecare dimineață după ce mă trezeam era să citesc această carte.
Într-o zi, am deschis cartea și am citit următorul pasaj: „Intrarea lui Dumnezeu în odihnă înseamnă că El nu-Și va mai îndeplini lucrarea de mântuire a omenirii. Intrarea omenirii în odihnă înseamnă că întreaga omenire va trăi în lumina lui Dumnezeu și sub binecuvântările Sale; nu va mai exista nici urmă de corupție a Satanei, și nici nu se vor întâmpla lucruri nedrepte. Omenirea va trăi normal pe pământ și în grija lui Dumnezeu” („Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună” din Cuvântul Se arată în trup). Am simțit că-mi stă inima-n loc când am citit asta și mi-am spus: „În viitor, oamenii vor trăi pe pământ? Nu a promis Domnul Isus că, în viitor, vom trăi în ceruri? De ce aici scrie că vom fi pe pământ? Cum este posibil așa ceva? Oare citesc eu greșit ce scrie aici?” Așadar, am citit din nou, cu grijă, pasajul; chiar spunea că, în viitor, oamenii vor trăi pe pământ. M-am mirat: oare ce înseamnă asta, de fapt? Nu avea niciun rost – știam că trebuie să înțeleg ce înseamnă asta cu adevărat. Am continuat să citesc: „Dumnezeu are destinația lui Dumnezeu, iar omul are destinația omului. În timp ce Se odihnește, Dumnezeu va continua să ghideze toți oamenii în viețile lor pe pământ. În timp ce Se află în lumina lui Dumnezeu, omul se va închina unicului adevărat Dumnezeu din ceruri. […] Când omenirea va intra în odihnă, înseamnă că omul a devenit o adevărată creație; oamenii I se vor închina lui Dumnezeu de pe pământ și vor avea vieți umane normale. Oamenii nu vor mai fi neascultători față de Dumnezeu sau nu I se vor mai împotrivi lui Dumnezeu; ei se vor întoarce la viața inițială a lui Adam și a Evei” („Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună” din Cuvântul Se arată în trup). Cu cât citeam mai mult, cu atât mă simțeam mai confuză: oamenii Îl vor slăvi pe Dumnezeu de pe pământ? Cum se va întâmpla asta? Nu menționează Biblia că vor fi în ceruri? Cum se poate întâmpla asta pe pământ? M-am repezit la Biblie, am deschis-o la Ioan 14:2-3 și am citit aceste cuvinte ale Domnului Isus: „În casa Tatălui Meu sunt multe locuinţe. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Iar dacă Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.” Domnul Isus spune clar că reînvierea și înălțarea Sa la ceruri au fost ca să pregătească un loc pentru noi, așadar destinația noastră ar trebui să fie sus, în ceruri. Asta este promisiunea Domnului! Mi-am spus: „Cartea asta spune ceva diferit de ceea ce spune Domnul, așa că n-o mai pot citi.” După ce am închis cartea, eram într-o stare accentuată de confuzie și nu știam cum este corect să procedez, așa că m-am tot rugat la Domnul: „O, Doamne, Te rog îndrumă-mă și condu-mă. Ar trebui să citesc cartea asta sau nu? O, Doamne, Te rog, luminează-mă, îndrumă-mă…” După ce m-am rugat, m-am gândit că, după ce am citit cartea asta, m-am simțit mai apropiată în relația mea cu Domnul, mai entuziasmată de credința mea și că spiritul meu câștigase provizii. Am simțit că, dacă o las din mână și nu o mai citesc, mă voi întoarce la starea mea anterioară în care mă simțeam însetată spiritual. Pentru că acea carte fusese incredibil de lămuritoare pentru mine și pentru că puteam confirma că venise de la Duhul Sfânt, iar orice vine de la Duhul Sfânt nu poate fi greșit, știam că nu ar trebui s-o resping și să refuz s-o citesc, chiar dacă o parte din conținutul ei nu era conform noțiunilor mele. După ce m-am gândit la toate astea, m-am hotărât să continui s-o citesc înainte de a mă hotărî.
Așadar, am ridicat cartea din nou și am continuat să citesc: „Locul de odihnă al omului este pe pământ, iar locul de odihnă al lui Dumnezeu este în ceruri. În timp ce omul Îl venerează pe Dumnezeu în odihnă, el I se va închina lui Dumnezeu și va locui pe pământ, iar în timp ce Dumnezeu va călăuzi partea rămasă a omenirii în odihnă, El o va conduce din ceruri, nu de pe pământ” („Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună” din Cuvântul Se arată în trup). Am meditat în mod repetat la asta, gândindu-mă: „Acest pasaj spune că locul de odihnă al lui Dumnezeu este sus în ceruri și că oamenii, în locul lor de odihnă, Îl vor slăvi pe Dumnezeu pe pământ. Este posibil ca locul de odihnă al oamenilor chiar să fie pe pământ, așa cum spune cartea asta? Este imposibil! Domnul Isus a spus deja că noi ar trebui să fim oriunde se află Domnul și, pentru că Domnul Isus a fost reînviat și S-a înălțat la ceruri, cu siguranță și noi ne vom înălța la ceruri!” Mi-am amintit de ultimii câțiva ani, cum am bătut în caldarâm pentru Domnul, cum am îndurat atât de multă suferință. Toată suferința asta n-a fost ca să pot urca la ceruri și să nu mai am experiența suferinței lumești? Dacă chiar este așa cum spune cartea, că, în viitor, oamenii încă vor trăi pe pământ, atunci nu se vor spulbera speranțele mele? Am stat așezată pe pat, incapabilă să mă mișc, simțindu-mă slăbită din cap până-n picioare. Cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât mai neliniștită mă simțeam. Voiam să obțin niște claritate privind subiectul ăsta, așa că m-am grăbit spre casa surorii mele.
Când am ajuns acolo, am văzut o femeie de vârstă mijlocie, pe care sora mea mi-a prezentat-o drept sora Li. La puțin timp după asta, mi-am deschis sufletul lor cu privire la gândurile mele după ce citisem această carte. După ce m-a ascultat, sora Li a avut părtășie cu mine: „Soră, noi, toți cei care credem în Domnul, credem că Domnul Isus a promis să ne pregătească un loc, că oriunde Se află El, vom fi și noi. Credem că, pentru că Domnul S-a urcat înapoi în ceruri, când Se va întoarce în viitor ne va întâmpina, cu siguranță, în ceruri unde vom locui împreună cu El. Dar ne-am gândit noi vreodată dacă acest tip de închipuire, acest tip de extrapolare, poate fi susținută? Dacă ar fi după cum ne închipuim, adică Domnul va veni și ne va urca pe toți la ceruri să locuim acolo, atunci nu ar fi fără rost cuvintele din rugăciunea Domnului: «Vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ!» (Matei 6:10) și profeția din Apocalipsa «Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va veni să locuiască împreună cu ei, iar ei vor fi poporul Lui. Şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei (şi va fi Dumnezeul lor)» (Apocalipsa 21:3)? Cum s-ar putea îndeplini? Dacă destinația finală pe care Dumnezeu ne-o va da ar fi în ceruri, atunci când Dumnezeu a creat omul la început, care a fost semnificația faptului că ne-a lăsat să locuim pe pământ?” Nu eram deloc convinsă și am răspuns: „Deși asta spun Scripturile, Domnul Însuși a spus: «Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Iar dacă Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi» (Ioan 14:2-3). După ce Domnul Isus a reînviat, S-a înălțat la ceruri, iar, aici, Domnul spune că Se va duce să pregătească un loc pentru noi. Spune că acolo unde este El, putem fi și noi. Așadar, asta dovedește că Dumnezeu ne-a promis că ne vom înălța la ceruri pentru a obține viața veșnică, nu că vom obține viața veșnică pe pământ. Asta e ceva ce nimeni nu poate tăgădui!” Sora Li a continuat răbdătoare: „Soră, este adevărat că Domnul pregătește un loc pentru cei care cred în El, dar este acest loc, de fapt, pe pământ sau sus în ceruri? Asta nu este exprimat în aceste cuvinte ale Domnului, așadar pe ce ne bazăm când spunem că locul pe care ni-l pregătește este sus în ceruri? Chiar este asta promisiunea Domnului sau sunt propriile noțiuni și închipuiri? Pentru cei dintre noi care cred în Domnul, toate lucrurile trebuie să se bazeze pe cuvântul Domnului – nu trebuie să denaturăm cuvintele Domnului cu propriile noțiuni și închipuiri și apoi să pretindem că asta a vrut să spună. Nu îți folosești oare ideile și motivele personale pentru a explica spusele Domnului? Nu distorsionezi cuvântul Domnului? Nu ne putem baza pe ce ne imaginăm sau pe propriile gânduri și preferințe pentru a explica spusele Domnului. Asta ar fi o greșeală. În Geneza 2:7-8 scrie: «Și Iahve Dumnezeu l-a creat pe om din praful pământului și i-a suflat în nări suflarea vieții; iar omul a devenit un suflet viu. Și Iahve Dumnezeu a sădit în Eden o grădină spre răsărit; și acolo l-a pus pe omul pe care El îl făcuse.» Este clar că, la început, Dumnezeu a creat omul pe pământ și, înainte să creeze omul, a creat mai întâi toate lucrurile pentru a crea un mediu potrivit pentru supraviețuirea noastră. Putem vedea că voia lui Dumnezeu este ca noi să trăim pe pământ. De asemenea, în rugăciunea Domnului, El ne cere să ne rugăm lui Dumnezeu ca Împărăția lui Dumnezeu să vină pe pământ. Este profețit în Apocalipsa: «Împărățiile acestei lumi au devenit împărățiile Domnului nostru și ale Hristosului Său» (Apocalipsa 11:15) și «Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va veni să locuiască împreună cu ei» (Apocalipsa 21:3). Putem vedea din aceste versete și profeții că locul pe care Dumnezeu îl pregătește pentru noi este pe pământ și că destinația noastră viitoare este pe pământ, nu sus în ceruri.” Părtășia surorii Li era complet contrară noțiunilor mele. Pur și simplu nu am ascultat ce a spus. M-am ridicat și i-am spus furioasă: „Am auzit destul! În toți acești ani am bătut în caldarâm, m-am sacrificat și am suferit pentru Domnul ca să pot urca în ceruri! Întotdeauna am tânjit ca Domnul să mă ia acasă, sus, în ceruri, astfel încât să nu mai sufăr pe pământ, dar tu spui că destinația noastră finală este pe pământ. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil pentru mine.” După ce am spus asta, m-am întors să plec. Sora mea mai mică s-a grăbit să vină lângă mine pentru a-mi băga mințile în cap: „Hei, cum poți fi atât de încăpățânată? Noțiunea asta de care te agăți este corectă? Nu știi adevăratul înțeles al spuselor Domnului: «Mă duc să vă pregătesc un loc», ci doar te sfătuiești singură. Nu e o prostie să procedezi așa? Asta nu e tipul de atitudine pe care ar trebui să o aibă căutătorii adevărului! Domnul Isus după care tânjeam S-a întors deja – Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus întors! Cartea aceea pe care ți-am dat-o s-o citești conține cuvântările personale și cuvintele lui Dumnezeu! Domnul, a cărui întoarcere am așteptat-o în fiecare zi astfel încât să poată veni să ne primească, S-a întors acum. Trebuie să ascultăm cu atenție. Chiar nu putem rata șansa asta care apare o dată în viață!”
Eram șocată să-mi aud sora spunând toate astea. Pur și simplu nu-mi venea să-mi cred urechilor: Domnul S-a întors? E adevărat? Apoi sora mea mi-a spus: „Nu ai spus înainte că spusele din cartea asta vin de la Duhul Sfânt? Ai spus că citirea ei ți-a dat multe provizii, ai câștigat lucrarea Duhului Sfânt și relația ta cu Domnul a devenit mai apropiată. Acum gândește-te la asta: în afară de propriile cuvinte ale Domnului, cine altcineva poate vorbi astfel încât să obțină acest tip de efect? Acum Domnul S-a întors pentru a săvârși lucrări și a rosti noi cuvinte, iar noi putem savura dulceața cuvintelor lui Dumnezeu. Dacă nu căutăm și examinăm asta, dacă doar ne agățăm orbește de noțiunile și închipuirile noastre și de sensul literal al Bibliei, în cele din urmă ne vom distruge. Pe vremea lor, fariseii, care erau versați într-ale Bibliei, s-au agățat orbește de litera Bibliei, dar nu au încercat deloc să pună sub semnul întrebării dacă înțelegerea lor cu privire la Biblie era corectă sau dacă aceasta era conform voii lui Dumnezeu. În schimb, ei credeau doar că oricine care nu se numea Mesia nu era Mântuitorul care urma să vină. Ei pur și simplu nu au examinat dacă viața omului primea provizii pe calea Domnului Isus sau dacă această cale putea oferi un mod de practică. Ei doar și-au păstrat cu încăpățânare noțiunile și închipuirile, refuzând orbește mântuirea Domnului Isus, comițând în cele din urmă păcatul oribil al răstignirii Domnului. Nu putem merge pe urmele fariseilor și nu o putem lua pe calea împotrivirii față de Dumnezeu!” După ce am ascultat cuvintele surorii mele, m-am gândit că e rezonabil ceea ce spune. Doar cuvintele Domnului sunt soluția pentru un spirit însetat. Mi-am adus aminte cum, de când am început să citesc cartea asta, starea mea spirituală chiar s-a îmbunătățit din ce în ce mai mult. Îmi dăduse credință în Dumnezeu și am putut simți prezența Domnului. Chiar am ajuns să înțeleg unele adevăruri. Oare cuvintele din cartea asta sunt cuvântările Domnului întors? Este extraordinar că Domnul S-a întors. Știam că nu pot să resping și să judec orbește asta, ci trebuia să fac un efort să caut și să cercetez. Nu puteam fi precum acei farisei care nu căutau adevărul, ci se agățau de noțiunile lor și I se opuneau lui Dumnezeu! În acel moment, m-am simțit atât plăcut impresionată, cât și speriată. Eram plăcut impresionată pentru că eu credeam în Domnul și tânjeam ca El să Se întoarcă și să mă accepte în Împărăția cerurilor unde puteam trăi o viață fără griji, unde nu mai trebuia să trăiesc o viață de greutăți pe pământ și în acea zi auzisem vestea despre întoarcerea Domnului. Era un lucru cu adevărat monumental, fericit. Eram speriată pentru că, dacă Dumnezeu Atotputernic era Domnul întors, atunci visul meu de a-L aștepta pe Domnul să mă ia în Împărăția cerurilor era spulberat… Inima îmi era într-un adevărat clocot – era inundată de diverse emoții. În această stare de neajutorare, tot ce puteam face era să mă întorc spre Domnul în rugăciune: „O, Doamne! În fiecare zi am așteptat cu nerăbdare să vii și să mă duci în casa Ta din ceruri, dar ele spun că locul pe care l-ai pregătit pentru destinația mea finală este aici, pe pământ. Chiar nu sunt capabilă să mă confrunt cu acest fapt. Chiar nu vreau să continui să trăiesc o astfel de viață grea pe pământ. O, Doamne! Inima chiar îmi este plină de suferință acum, Te rog, ajută-mă și îndrumă-mă pe calea ce vine.” După ce m-am rugat, mi-au venit în minte aceste cuvinte ale Domnului Isus: „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia Cerurilor!” (Matei 5:3). Este adevărat! Domnului Îi plac cei săraci cu duhul, care caută adevărul, și doar ei pot intra în Împărăția cerurilor. Ar trebui să fiu săracă cu duhul – doar să ascult cu atenție părtășia lor este conform voii Domnului.
Chiar în acel moment, sora Li a spus: „Domnul a spus: «Ferice de cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!» (Matei 5:8). Ar trebui să ascultăm cuvântul Domnului; ar trebui să avem o inimă pură pentru a întâmpina întoarcerea Lui. Deși lucrarea pe care Dumnezeu o săvârșește astăzi nu este conform noțiunilor și închipuirilor noastre, tot ceea ce face Dumnezeu este bun, este pentru binele omenirii, și tot ceea ce cuprinde voia lui Dumnezeu – există adevăr care trebuie căutat acolo. Dacă nu avem o înțelegere solidă, trebuie mai întâi să ne dăm deoparte și să facem un efort să căutăm adevărul, astfel încât să putem primi luminarea lui Dumnezeu și să-I înțelegem voia. Soră, te rog să-ți deschizi inima și să ne împărtășești orice încă nu îți este clar și putem căuta împreună prin părtășie.” Am simțit că spusele surorii Li sunt adevărate și că ar trebui să mă calmez și să caut, așa că am spus: „Soră, un lucru nu înțeleg. De ce destinația noastră finală nu va fi în ceruri, ci aici, pe pământ?” Sora Li a găsit pasajele Ioan 3:13 „Nimeni nu s-a suit în cer în afară de Cel Care a coborât din cer, adică de Fiul Omului (Care este în cer)” și Isaia 66:1 „Cerul este tronul Meu, iar pământul este aşternutul picioarelor Mele”, și mi-a dat să citesc aceste două versete. Apoi, a avut părtășie cu mine despre sensul acestor două pasaje. Părtășia ei mi-a adus deodată lumină în inimă – eram deja familiarizată cu aceste versete din Biblie, așa că oare nu mă gândisem cu adevărat la ele înainte? Domnul spune foarte clar că, în afară de Fiul Omului care a coborât din ceruri, niciun om nu poate urca la ceruri, căci acolo este tronul lui Dumnezeu, iar pământul este așternutul picioarelor Lui, așadar cum să fie oamenii vrednici să urce la ceruri? Dumnezeu a creat oamenii pe pământ și ne-a lăsat să trăim pe pământ. Chiar din ziua în care Dumnezeu a creat omul, acesta din urmă a trăit și s-a înmulțit pe pământ, generație după generație. Toată lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a omenirii a fost săvârșită, de asemenea, pe pământ. Acest lucru a fost predestinat de Dumnezeu cu mult timp în urmă și ceva ce nimeni nu poate schimba. Ea a continuat și a legat Biblia de părtășia ei, despre felul în care Domnul a spus că va pregăti un loc pentru noi. A explicat că aceasta se referea la arătarea întrupată și la lucrarea lui Dumnezeu pe pământ în zilele de pe urmă și la faptul că El predestinase că noi ne vom naște în zilele de pe urmă, că vom auzi glasul lui Dumnezeu, vom fi prinși înaintea tronului Lui, Îi vom accepta judecata și purificarea din zilele de pe urmă și, în cele din urmă, vom fi conduși în Împărăția lui Dumnezeu. Acesta este adevăratul înțeles al cuvintelor: „ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14:3). Am văzut că Împărăția lui Dumnezeu este, de fapt, pe pământ și că destinația finală a omenirii este pe pământ și nu în ceruri! În tot acest timp, trăisem cu noțiunile și închipuirile mele, delimitasem întoarcerea lui Dumnezeu la simplul fapt de a mă ridica să trăiesc la ceruri, dar asta nu era deloc conform voii Domnului sau faptelor! Totuși, deoarece încă nu eram dispusă să trăiesc acest tip de viață pe pământ, eram afectată de Satana. Apoi, i-am explicat gândurile mele surorii Li.
După ce m-a ascultat, sora Li a deschis „Cuvântul Se arată în trup” și mi-a citit un pasaj din cuvântul lui Dumnezeu Atotputernic: „Viața în odihnă este una fără război, fără murdărie, fără nedreptate stăruitoare. Aceasta înseamnă că îi lipsește hărțuirea Satanei (aici «Satana» se referă la forțe ostile), corupția Satanei, precum și invadarea de către orice forță opusă lui Dumnezeu. Totul își urmează propriul fel și I se închină Domnului zidirii. Cerul și pământul sunt cu desăvârșire liniștite. Aceasta este viața tihnită a omenirii. […] După ce Dumnezeu și omul vor intra în odihnă, Satana nu va mai exista și, precum Satana, nici acei oameni răi nu vor mai exista. Înainte ca Dumnezeu și omul să intre în odihnă, acei indivizi răi care odată L-au persecutat pe Dumnezeu pe pământ și dușmanii care nu L-au ascultat pe pământ vor fi fost deja distruși; ei vor fi fost distruși de marile dezastre ale zilelor de pe urmă. După ce acei indivizi răi vor fi complet distruși, pământul nu va mai cunoaște vreodată hărțuirea Satanei. Omenirea va obține mântuirea deplină și abia atunci va fi momentul când lucrarea lui Dumnezeu se va încheia în întregime. Acestea sunt condițiile necesare pentru ca Dumnezeu și omul să intre în odihnă” („Dumnezeu și omul vor intra în odihnă împreună” din Cuvântul Se arată în trup).
Citind cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am ajuns să înțeleg că, deși vom continua să trăim pe pământ, odată ce Dumnezeu Își termină etapa finală a lucrării de mântuire a omenirii, Satana va fi distrus și, în viețile noastre pământești, nu vom mai fi niciodată deranjați de Satana, nu vom mai trudi și nu vom mai fi în dificultate niciodată, și nu vom mai fi nici lacrimi, nici suspine. Va fi ca atunci când Adam și Eva trăiau în Grădina Raiului. Vom fi liberi să-L slăvim pe Dumnezeu și vom trăi o viață frumoasă și binecuvântată în care Dumnezeu este alături de oameni. Aceasta este destinația finală a omenirii și asta este ceea ce Dumnezeu va îndeplini, în final, prin lucrarea Sa din zilele de pe urmă. Este cu adevărat grozav! În acel moment, am exclamat: „Cine ar putea explica atât de clar destinația finală a omenirii? Cine ar putea aranja deznodământul omenirii? Doar Dumnezeu o poate face!” am recunoscut glasul lui Dumnezeu în cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și am văzut că lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic este arătarea și lucrarea lui Dumnezeu! Noțiunile pe care le aveam au fost, în sfârșit, împrăștiate și am acceptat cu bucurie lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, întorcându-mă înaintea tronului lui Dumnezeu.
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
1 note · View note
rudyroth79 · 4 years ago
Text
Oricâte răspunsuri aţi căuta pentru a ghici cine e grupul de copii „Nino Nino”, nu puteţi afla decât urmărindu-le activitatea, vorbind cu fiecare copil în parte, punându-le întrebări despre viaţă, despre iubire, despre natură, despre joaca mereu neobosită de-a artiştii, în speranţa lor inocentă de a schimba lumea.
Şi pentru că tot vorbim de ghicitori, iată că sâmbătă, 12 septembrie 2020, la invitaţia Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” Brăila, Secţia de Împrumut pentru copii. Ludotecă, prin perseverenţa doamnei bibliotecare Mihaela Doiniţa Stanciu, „Nino Nino”a fost prezent la Târgul de Carte organizat pe strada Mihai Eminescu din Brăila pentru a continua admirabilul proiect „Zâmbetul uneşte” iniţiat de Asociaţia Culturală Leviathan şi coordonat de prozatorul brăilean Lică Barbu.
Şi nu oricum, aşa abramburici pe stradă printre standurile cu cărţi, ci direct la ţintă, la standul cu cărţi minunat orânduite de scriitoarea de literatură pentru copii, doamna Victoria Furcoiu (Bunica) venită din Braşov, nu neapărat pentru târgul de carte de la Brăila, ci mai mult şi mai mult pentru grupul de copii „Nino Nino”pe care abia aştepta să-l cunoască. Absorbindu-le privirile şi cuvintele, Bunica le-a prezentat copiilor comoara de cărţi ale Editurii Ars Iris, după care s-a declanşat joaca de-a ghicitoarea. Ghicitori au ieşit la iveală din tolba cu cărţii a Bunicii, atât pentru cele mai mici fetiţe, cât şi pentru cele mai mari, făcându-i pe oamenii mari din jur să gugălească pentru răspunsuri.
Tot fetiţele au fost mai isteţe şi au răspuns corect la fiecare ghicitoare. Emoţionată, Victoria Furcoiu a răsplătit cu câte o carte fiecare fetiţă care a răspuns adevărat. De fapt, pe toate. Şi nu ne lasă condeiul acestei relatări să nu le amintim pe toate aici: Ema Popîrlan, Briana Maria Băjenaru, Nira Guedenon, Marina Karina Christine Zaharia, Cristina Bratu, Alma Guedenon, Roxana Ioana Dan şi Maria Dan (Miţi), nou înscrisă în grup, surioara Roxanei Dan.
Lică Barbu a primit şi el o carte, Scrieri pentru copii, de la Bunica – 14. Teatru pentru copii, din partea Victoriei Furcoiu cu sugestia de a pune în scenă cu „Nino Nino” scenariile prezente în carte, parodii de altfel, povestiri cu mult haz şi înţelepciune.
Lică Barbu, emoţionat pentru dar, i-a oferit Bunicii numărul 3 (8)/2020 al Revistei Leviathan cu dedicaţie din partea Asociaţiei Culturale Leviathan.
Joaca a continuat prin povestiri cu tâlc minunat narate de Bunica, cerându-le fetiţelor să răspundă cu proverbe la mesajul educativ al povestirilor.
Ambianţa întâlnirii părea aşa de fantastică încât orice cuvânt scris aici, în această relatare, este de prisos. Ca dovadă, vă invităm să vizionaţi videoclipul din acest articol realizat din filmările Cristinei Bratu (Fluierina) căreia îi mulţumim foarte mult pentru participare.
Ghicitori, poveşti, zâmbete, dăruire, prietenie! Ok! Şi „Nino Nino” ce face? Păi, pentru ce s-au pregătit de ceva timp, repetând la un montaj de melodii pentru un flashmob cu dans?
Asta au şi făcut. Şi dă-i ţopăială!
Dansul fetiţelor, măiestrit condus de Briana Maria Băjenaru (Zburlita), era aşa de antrenant încât toată lumea prezentă, dar şi trecătorii s-au alăturat ritmului dansând aşa cum le arăta Zburlita, mai să le scape telefoanele din mână cu care filmau momentul.
Clipa dansantă nu era neapărat pregătită că aşa avea „Nino Nino” în program, oricum, fetiţele sunt pregătite să danseze şi alte locuri publice din Brăila, ci ca drept mulţumire pentru prezenţa oaspeţilor din Braşov care cu multă dăruire ne-au oferit iubirea cărţilor. Nu-i aşa că-i minunat?
Aşa de minunat, încât un pescăruş, în zborul lui din apropierea Dunării, a planat lin pe deasupra străzii să prindă toate zâmbetele copiilor şi să ducă Dunării, pe aripile lui, povestea din acea zi a lui „Nino Nino”.
Acesta-i „Nino Nino”, dragi copii!
youtube
Tumblr media
Vezi arhiva Proiect Zâmbetul unește
Pagina Zâmbetul unește
Pagina de facebook a proiectului
Vezi și: arhiva rubricii Lumea lui Licuță de Lică Barbu
Arhiva rubricii Proză scurtă
Ghicitoare: Cine e „Nino Nino”? Oricâte răspunsuri aţi căuta pentru a ghici cine e grupul de copii „Nino Nino”, nu puteţi afla decât urmărindu-le activitatea, vorbind cu fiecare copil în parte, punându-le întrebări despre viaţă, despre iubire, despre natură, despre joaca mereu neobosită de-a artiştii, în speranţa lor inocentă de a schimba lumea.
0 notes
bartholomaus · 5 years ago
Text
Doina Cornea a fost greco-catolică. Mă întreb dacă acest lucru are legătură cu gândirea și lupta ei. Acest fapt m-a făcut să fac niște raționamente... Deși teologic, Biserica greco-catolică e aproape identică cu cea ortodoxă (de aia și ”greco”), românii crescuți în familii de ”uniți”, (chiar dacă nu au fost religioși sau practicanți) au avut întodeauna o filosofie de viață, mult mai deschisă, mai liberală și luptătoare. Comparativ cu smerenia și obediența resemnată, tăcută și umilă a românilor ortodocși. Din sec 18, vârful de lance al culturii, identității și luptei naționale românești a fost condus de ardelenii ”uniți”. Sau de pașoptiștii liberali și masoni.
Aveau ”dreptate” ”apostolii legionarismului” Nichifor Crainic și Nae Ionescu că ”uniții” ardeleni nu numai că nu-s niște ”buni români” dar nici măcar n-ar trebui să aparțină neamului românesc. Adevărații români nu pot fi decât ortodocși spuneau ei (și pesediști aș adăuga eu)...
--
Cred ca definitorie a fost totusi influenta culturala apuseana, a Imperiului Austro-Ungar, exprimata in parametri ai civilizatiei laice. Transilvania a avut, de pilda, cadastru inainte de 1918, din cate am citit. Vechiul Regat nu are nici astazi. Iar asemenea "detalii" sunt esentiale. Respectul pentru proprietate, de pilda, este altul cand proprietatea nu mai e in semi-devalmasie.
E o intreagă filosofie de viață, o întreagă atitudine și înțelegere a lumii și vieții. E psihologie socială. O mulțime de elemente au contribuit la această diferență de concepție. Dar religia a fost în primul rând.
--
din punct de vedere al ritului (practica) sunt identice, din punct de vedere dogmatic e catolică. Credințele fac diferența între confesiuni și nu practica. In Biserica Catolica exista 6 rituri. Ritul roman, care este si cel majoritar, este cel mai nou rit. Pe langa ritul roman majoritar, se mai folosesc riturile bizantin (albanezi, arabi, bielorusi, gruzini, romani, slovaci, ucraineni, unguri), caldeean, armean, alexandrin (copti si etiopieni) antiohian (sirieni si maroniti). Din cate stiu eu, riturile alexandrin si caldeean sunt cele mai vechi rituri folosite datand din secolele 2-3.
--
Spiritul ortodox nu se manifestă doar la oamenii practicanți. E o filosofie de viață care a intrat în sângele românilor (bulgarilor, sârbilor, rușilor)... El poate exista și la un regățean ateu. E de ajuns să trăiești într-un spațiu cu reguli, educație și cutume de tradiție ortodoxă. Obediența și umilința față de autoritate (primar, polițist, popă). Lipsa de inițiativă. Gândire excesiv emoțională. Gândire colectivistă ..Vezi aici http://adevarul.ro/.../cum-romaniii.../index.html
--
Atunci cum îți explici diferențele de psihologie/de gândire între românii ortodocși și cei catolici din Ardeal? Trăiți in același teritoriu geografic, vorbind aceeași limbă///
--
Aș vrea să înțeleg mai bine CE din discursul și teologia ortodoxă, afectează comunitățile umane să accepte orice de la autoritate, să fie supus, obedient, lipsit de inițiativă, lipsit de reacție. Sunt mai multe de spus. Trebuie observat că există puncte comune ale ortodoxiei cu Islamul levantin...
Religia nu influențează doar credința și ritualurile religioase ci pe termen lung, afectează comportamentul social, psiho-social mai corect a unor întregi comunități.   Oamenii pot fi agnostici sau total atei, dar ei se comportă conform unor seturi de reguli/valori/relații interumane/atitudini față de viață/comportamente influențate de unele tipare moștenite din trecut, când Biserica era unicul reper cultural. Ei bine, românii ortodocși, chit că-s parcticanți sau atei au niște caracteristici de comportament social și o anumită filosofie de viață. Catolicii au altă atitudine. De asta e vorba.
--
Unul din cele mai bune articole despre ortodoxie pe care le-am citit. Un articol cu niste teme care m-au preocupat de mult timp. Care e problema cu Biserica ortodoxa (greaca, rasariteana) ? Inainte de a te scandaliza, dragă cetitorule, fi înţelept şi aruncă--ţi ochii un pic.  " ...Mai ales ca in viziunea ortodoxa, preotul este legatura, intermediarul intre oameni si Dumnezeu si singurul in masura care sa ii interpreteze cuvantul pentru semenii lui. Un lucru periculos daca avem in vedere ca preotilor romani de-a lungul Evului Mediu si chiar si in epoca moderna timpurie le lipsea stiinta de carte. Ei se multumeau cel mult cu memorarea mecanica a Bibliei si mai important, a traditiilor bisericesti, negasind necesar sa reflecte asupra lor...
Daca in Occident, stiinta a crescut la sanul Bisericii Catolice, ortodoxismul a reprezentat o piedica, deoarece intr-o lume in care totul ramane constant si ramane vesnic acelasi, nu exista nevoie de schimbare. Din aceasta cauza, nu biserica ortodoxa, dar carturarii greco-catolici ai Scolii Ardelene, educati in scolile catolice ale Occidentului au produs cel mai mare act de transformare culturala pe care l-a cunoscut acest popor. Ei au reprezentat motorul trezirii unei constiinte romanesti si cei care au condus primii lupta de emancipare a romanilor. Lor le datoram multe dintre reperele culturale pe care astazi le consideram caracteristice.
--
Ca unul caruia ii place istoria, am simtit de multi ani ca ortodoxismul are ceva vina in ramanerea in urma a romanilor (a unora, caci la greco-catolici se vede schimbarea). Cu timpul am colectat numeroase informatii istorice legate de retardul cultural, educational si implicit social motivat de filosofia ortodoxismului. Numai ca tipul asta a construit un articol coerent in care a adunat in cateva cuvinte esenta acestei proibleme.
--
Desigur, agreez aceasta idee. Omul nu poate trai fara religie. E fapt dovedit. Dar trebuie ca aceasta Religie sa faca bine omului nu doar sa ZICA ca face bine.. Omului de azi. Nu celui din evul mediu.
--
sasii aveau scoli si inaintea reformei lutherane. Majoritatea bisericilor sasesti aveau scoli pe langa inca din sec 15... Lutheranismul a catalizat mai dihai acest trend deja existent. Nu stiu daca de vina era catolicismul sau spiritul intreprinzator al sasilor
--
Ortodoxismul romanesc: Motivul inapoierii noastre (Opinii)
Articolul nu e scris de un teolog, dar chiar daca nu e perfect documentat atinge cateva adevaruri de necontestat. Si intr-un mod in care nu s-a mai spus, desi multi dintre noi am simtit, dar nu am stiut de ce. Inca din evul mediu, de la Sf Grigore Palamas (http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Palamas ) , biserica "greaca" a fost preocupata exclusiv de apropierea cat mai mare de divinitate prin isihasm, rugaciune( http://ro.wikipedia.org/wiki/Isihasm ) , izolare, umilinta, suferinta, dispret fata de om, de cunoasterea lumii inconjuratoare. Fiindca, spuneau ortodocsii, Dumenzeu nu poate fi descoperit prin Cunoastere, in sens de Stiinta, Educatie etc...Varlaam Calabrezul (care reprezinta oarecum atitudinea bis vestice http://ro.wikipedia.org/wiki/Varlaam_Calabrezul ) in disputa acestuia cu mai sus-numitul Sf.Grigore spune ca dimpotriva, pt a-l cunoaste pe Dumnezeu trebuie sa studiezi lumea, stiintele, sa te educi. Asta e in esenta diferenta intre orientul ortodox si vestul catolic/protestant. Pt doritori de teologie un articol interesat (chiar daca tine-evident-partea ortodoxiei) http://ziarullumina.ro/.../controversa-isihasta-sau-cum... . E bine sa intelegem de ce bis ortodoxa are o gandire perdanta in lumea de azi, iar filosofia ei, predata copiilor nu duce la nimic bun. Doar la perpetuarea intolerantei, suficientei, atitudinii anti-Stiinta, Anti-Educatie, a resemnarii si umilintei, si a multot alte tare....
--
Nu te lăsa păcălit de faptul că ortodoxia nu a avut Inchiziţie sau Cruciade. Întâi, grecii, bulgarii, sarbii, rusii nu au putut sau nu a avut ocazia sa se foloseasca mai mult de religie in politica lor. Cand au putut n-au ratat ocazia. Imp Bizantin  s-a luptat cât a putut împotriva musulmanilor. Acele războaie le poti asimila cruciadelor. Ca şi cele la târzii la care au participat şi principii români( ex Cruciada de la Varna). Inchiziţie nu au avut ortodocsii, e drept. Fiindca nu au avut nevoie. Ortodoxia nu a avut universitati sau academii de unde sa apara intelectuali care sa puna in balanta "adevarurule" religioase. Tarile ortodoxe au fost pana mai ieri preponderent rurale, sufocate de superstitii pagane, cu preoti majoritar analfabeti. Ce tribunal s-ar fi apucat sa curete satele rusesti sau sarbesti, bulgaresti sau grecesti (aflate sub otomani) de "vrajitorii si superstitii"? Desi cred ca pe vremea lui Ivan cel Groaznic, la Moscova, nu ai fi fost tratat cu toleranţă dacă ai fi fost acuzat de vrăjitorie...(Recomand filmul "Ţarul" ca fresca a unei tari ortodoxe in Evul Mediu... Ca o completare la Andrei Rubliov, muult mai bun). Sa nu idealizam ortodoxia!!
--
Pe Ivan al Rusiei nu trebuie sa il consider un dement oarecare. A influentat istoria Rusiei mai ceva ca Stalin. E primul care a adus conceptul ca Rusia si ortodoxia sa isi este suficienta siesi si a izolat tara pt decenii. Aceasta parere, acest complex de superioritate al Rusiei fata de occident s-a pastrat pana azi. Iar motivul principal e ..ortodoxia considerata indisolubil legata de sufletul rus. Aceasta confesiune crestina care are si azi, in anumite atitudini, multe apropieri cu spiritul asiatic, cu Islamul chiar...
--
Lumea se arunca cu voluptate in argumentatii... vin si eu si zic: in Romania nu se preda religie, ci de-a dreptul catehism! Asta se intampla nu din motive spirituale, ci din ratiuni f. practice; BOR are nevoie de o masa docila care sa cotizeze financiar la nesfarsit. Aceiasi oameni vor fi folositi ca marfa in trocul financiar-politic cu politicienii ambitiosi. Vezi cazul recent Ponta - este exemplar, ca de manual. BOR trebuie combatuta si doborata, pentru a fi fortata sa se reformeze.
--
Recomand clasicii: Max Weber. De cand a demonstrat el cum protestantismul este motor al capitalismului, Biserica Catolica trece printr-o noua reforma, prin Papii sai luminati, care vor sa impace catolicismul cu stiinta. Nu faceti confuzii: protestantismul este o religie a capitalismului, dar atat! In rest sunt la fel de bigoti sau mai rau ca cel mai bigot popă ortodox. Exemplul bun este Biserica Catolica: a fost atat de crunt atacata de mai multe ori incat a devenit prin auto-reforma o organizatie aproape progresista!
--
Discutii multe si degeaba. Nu trebuie decat sa ne uitam la românii catolici versus cei ortodocşi din Transivania. In sec 19, nu mai demult.  Preoţii ortodocşi erau vicioşi, analfabeţi, murdari, inculţi, nişte rele exemple pentru enoriaşi. O spun numeroase scrieri de epoca şi NU numai cele ungureşti ci şi intelectualii români recunoşteau că e o problemă (in caz că vreţi să daţi vina pe unguri pt reavoinţă). Cei greco-catolici îşi organizau şcoli, aveau biblioteci acasă, erau mai răsăriţi. Aceeaşi oameni, 2 filosofii diferite...
0 notes
truthseekerro · 7 years ago
Text
Einstein si Dumnezeu
http://ro.truth-seeker.info/exista-dumnezeu/einstein-si-dumnezeu/
Einstein si Dumnezeu
Albert Einstein nascut la Ulm pe 14 martie 1879 si decedat pe 18 aprilie 1955 la Princeton, a fost un fizician evreu-german, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Autorul teoriei relativității. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.
Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.
Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice al luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.
Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei.
Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct așa cum se crede) la realizarea bombei atomice și la evoluția studiului energiei nucleare.
Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei etniei evreiești căreia îi aparținea.
Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.
Printre citatele celebre ale sale se numara:
“A fost desigur o minciună ceea ce ați citit despre convingerile mele religioase, o minciună care este repetată sistematic. Nu cred într-un Dumnezeu personal, și niciodată nu am negat asta, dar am afirmat-o clar. Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.”  (Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, Helen Dukas și Banesh Hoffmann, Princeton University Press)
“Dezvoltarea științei occidentale se bazează pe două mari descoperiri – invenția sistemului de logică formală (in geometria euclidiană) de către filozofii greci, și descoperirea posibilității de a afla relații cauzale prin experiment sistematic (în Renaștere). După părerea mea, nu trebuie sa ne mirăm că învățații chinezi nu au parcurs acești pași. Lucrul uimitor este că aceste descoperiri pur și simplu au avut loc.” (Cleopatra’s Nose, Essays on the Unexpected, Daniel J Boorstin (1995), New York: Vintage Books, p. 3)
“Conceptele care s-au dovedit a fi utile în a ordona lucrurile, dobândesc cu ușurință o asemenea autoritate asupra noastră încât le uităm originile terestre și le acceptăm ca un dat imuabil. Astfel, ele pot fi considerate “necesități ale gândirii”, “dat-uri apriorice”, etc. Calea progresului științific este adesea blocată pe termen lung de asemenea erori. Prin urmare, nu este în nici un caz un joc inutil dacă ne obișnium să analizăm concepte care de mult timp au fost înțelese de la sine drept valide și arătăm cirumstanțele prin care justificarea și utilitatea lor depind, și cum au crescut, individual, din datul experienței. Astfel, autoritatea lor excesivă va fi zdruncinată. Vor fi îndepărtate dacă nu pot fi legitimate adecvat, corectate dacă corelarea lor cu lucruri date este mult prea superfluă, sau înlocuite dacă un nou sistem poate să fie stabilit pe care să-l preferăm pentru orice anume motiv.”    (Necrolog pentru fizicianul Ernst Mach,Phys. Zeitschr. 17, 101, 1916)
1 note · View note
smartseo4you · 4 years ago
Text
SUA. Juriul l-a declarat pe fostul polițist Derek Chauvin ”vinovat” pentru moartea lui George Floyd, din mai 2020. Sentința va fi pronunțată de judecător peste opt săptămâni.
New Post has been published on https://reporterliber.ro/sua-juriul-l-a-declarat-pe-fostul-politist-derek-chauvin-vinovat-pentru-moartea-lui-george-floyd-din-mai-2020-sentinta-va-fi-pronuntata-de-judecator-peste-opt-saptamani/
SUA. Juriul l-a declarat pe fostul polițist Derek Chauvin ”vinovat” pentru moartea lui George Floyd, din mai 2020. Sentința va fi pronunțată de judecător peste opt săptămâni.
La scurt timp după anunțul juraților, fostul polițist a fost reținut. Judecătorul Peter Cahill a precizat că pedeapsa va fi anunțată în următoarele opt săptămâni, potrivit CNN.
Cei 12 jurați au deliberat timp de zece ore, pe parcursul a două zile. În acest timp, au fost complet izolați de sursele de informații. Ținând cont de acest aspect, președintele Joe Biden a făcut un anunț după ce a discutat cu familia lui George Floyd: ”Pot doar să mă pun în locul lor și să-mi dau seama de presiunea și anxietatea pe care o resimt. Sunt o familie bună și fac apel pentru liniște și pace, indiferent de sentință. Este un caz cu adevărat copleșitor, mă rog ca verdictul să fie cel corect”.
La Minneapolis, orașul în care s-a petrecut incidentul, Garda Națională patrulează pe străzi și în jurul sediului de poliție sunt instalate bariere, iar poliția din Dallas a anunțat că s-a pregătit pentru eventuale proteste, potrivit CNN.
Procesul a durat trei săptămâni. În acest timp, procurorii au argumentat că fostul agent de poliție Derek Chauvin l-a sufocat până la moarte pe afro-american. În schimb, apărarea a argumentat că Chauvin a acționat ”rezonabil” și a insistat că Floyd avea probleme cu inima și consuma droguri, probleme care ”au condus la deces”: Fostul agent Derek Chauvin a pledat nevinovat la acuzațiile de omor fără intenție și ucidere din culpă
George Floyd și-a pierdut viața la finalul lunii mai a anului trecut, în timp ce se afla în custodia poliției din Minneapolis, statul Minnesota. Acesta fusese reținut de polițiști, iar agentul Derek Chauvin a fost cel care și-a ținut genunchiul pentru mai multe minute pe gâtul lui Floyd. Din înregistrări, se observă cum Floyd îi spune polițistului că nu mai poate respira și îi cere să-și ridice piciorul. În urma decesului său, au avut loc sute de manifestări și proteste violente în SUA.
Surse alternative: CNN, AP, BBC.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.
Susține echipa Biziday
0 notes
Text
Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă
Tumblr media
Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă
Planul de gestionare de șase mii de ani al lui Dumnezeu se apropie de sfârșit și poarta Împărăției s-a deschis deja tuturor celor care caută arătarea Sa. Dragi frați și surori, ce așteptați? Ce anume căutați? Așteptați să Se arate Dumnezeu? Căutați urmele Sale? Cum tânjesc oamenii după arătarea lui Dumnezeu! Și cât de dificil este să găsească urmele Lui! Într-o astfel de epocă, într-o astfel de lume, ce trebuie să facem ca să fim martorii zilei în care Se arată Dumnezeu? Ce trebuie să facem pentru a ține pasul cu urmele lui Dumnezeu? Toți cei care așteaptă arătarea lui Dumnezeu se confruntă cu întrebări de acest gen. Cu toții ați reflectat asupra lor de mai multe ori, dar cu ce rezultat? Unde Se arată Dumnezeu? Unde sunt urmele Lui? Ați primit răspunsul? Mulți oameni ar răspunde astfel: Dumnezeu Se arată printre toți cei care Îl urmează, iar urmele Sale sunt printre noi; este atât de simplu! Oricine poate da un răspuns convențional, dar înțelegeți ce înseamnă arătarea lui Dumnezeu sau urmele Sale? Arătarea lui Dumnezeu se referă la venirea Lui pe pământ pentru a-Și face lucrarea în persoană. Cu propria Lui identitate și fire și în modul care Îi este specific, El Se pogoară în rândul omenirii pentru a înfăptui lucrarea de inaugurare a unei epoci și de terminare a unei epoci. Acest gen de arătare nu este o formă de ceremonie. Nu este un semn, o imagine, un miracol sau un fel de viziune măreață și, cu atât mai puțin, nu este un soi de proces religios. Este un fapt real și concret, care poate fi atins și privit de oricine. Acest tip de arătare nu este de dragul de a face lucrurile pe jumătate sau de dragul unui angajament pe termen scurt; în schimb, este destinat unei etape a lucrării din planul Lui de gestionare. Arătarea lui Dumnezeu este întotdeauna plină de înțeles și are mereu o legătură cu planul Lui de gestionare. Ce se numește „arătare” aici diferă întru totul de tipul de „arătare” în care Dumnezeu îl îndrumă, conduce și luminează pe om. Dumnezeu realizează o etapă din măreața Lui lucrare de fiecare dată când Se dezvăluie. Această lucrare este diferită de cea din orice altă epocă. Ea este de neimaginat pentru om și nu a fost niciodată cunoscută de om. Este o lucrare care începe o nouă epocă și o încheie pe cea veche, fiind o formă de lucrare nouă și îmbunătățită pentru mântuirea omenirii; mai mult, este o lucrare care aduce omenirea în noua epocă. Aceasta este semnificația arătării lui Dumnezeu.
După ce ați înțeles ce înseamnă arătarea lui Dumnezeu, cum ar trebui să căutați urmele Sale? Această întrebare nu are o explicație dificilă: oriunde se află arătarea lui Dumnezeu, acolo veți găsi urmele Sale. O astfel de explicație pare simplă, dar nu este atât de ușor de îndeplinit, întrucât mulți oameni nu știu unde Se arată Dumnezeu, cu atât mai puțin unde este dispus sau unde ar trebui să Se arate. Unii cred în mod impulsiv că Dumnezeu Se arată oriunde lucrează Duhul Sfânt. Alții cred că Dumnezeu Se arată oriunde există figuri spirituale. Sau, dacă nu, cred că Dumnezeu Se arată oriunde sunt oameni faimoși. Pentru moment, să lăsăm deoparte întrebarea dacă astfel de convingeri sunt corecte sau greșite. Pentru a explica o astfel de întrebare, trebuie să avem mai întâi un obiectiv clar: căutăm urmele lui Dumnezeu. Nu căutăm figuri spirituale și cu atât mai puțin urmărim figuri renumite; căutăm urmele lui Dumnezeu. Din acest motiv, întrucât căutăm urmele lui Dumnezeu, se cuvine să căutăm voia lui Dumnezeu, cuvintele și cuvântările Lui deoarece, oriunde există noi cuvinte rostite de Dumnezeu, acolo este și glasul Lui și, oriunde se află urmele lui Dumnezeu, acolo sunt și faptele Lui. Oriunde este exprimarea lui Dumnezeu, acolo Se arată El și, oriunde Se arată Dumnezeu, acolo există adevărul, calea și viața. În căutarea urmelor lui Dumnezeu, ați ignorat cuvintele „Dumnezeu este adevărul, calea și viața”. Prin urmare, mulți oameni, chiar și atunci când primesc adevărul, nu cred că au găsit urmele lui Dumnezeu și tot cu atât mai puțin recunosc arătarea lui Dumnezeu. Ce greșeală gravă! Arătarea lui Dumnezeu nu poate fi împăciuită cu concepțiile omului și cu atât mai puțin poate Dumnezeu să Se arate la porunca omului. Dumnezeu Își face propriile alegeri și propriile planuri atunci când Își înfăptuiește lucrarea; mai mult, El are propriile Sale obiective și metode. Indiferent ce lucrare face, El nu are nevoie să discute despre aceasta cu oamenii sau să le ceară sfatul, cu atât mai puțin să anunțe fiecare persoană în parte despre lucrarea Lui. Aceasta este firea lui Dumnezeu, care, de altfel, ar trebui să fie recunoscută de toată lumea. Dacă doriți să fiți martori ai arătării lui Dumnezeu, să urmați pașii Lui, atunci trebuie mai întâi să vă îndepărtați de propriile concepții. Nu trebuie să-I ceri lui Dumnezeu să facă tot felul de lucruri, cu atât mai puțin ar trebui să-L constrângi și să-L limitezi la propriile tale concepții. În schimb, ar trebui să întrebați cum se cuvinte să căutați urmele lui Dumnezeu, cum se cuvine să acceptați arătarea Lui și cum se cuvine să vă supuneți noii lucrări a lui Dumnezeu; asta ar trebui să facă omul. Întrucât omul nu este adevărul și nu deține adevărul, el ar trebui să caute, să accepte și să asculte.
Indiferent dacă ești american, britanic sau de altă naționalitate, ar trebui să-ți depășești granițele propriei naționalități, trecând dincolo de sinele propriu, și să vezi lucrarea lui Dumnezeu din perspectiva unei ființe create. Astfel, nu vei aduce limitări urmelor lui Dumnezeu. Aceasta deoarece, în zilele noastre, mulți oameni consideră că este imposibil ca Dumnezeu să Se arate într-o națiune anume sau în rândul unui anumit popor. Cât de profundă este semnificația lucrării lui Dumnezeu și cât de importantă este arătarea Lui! Cum este cu putință ca gândirea și concepțiile oamenilor să o măsoare? Prin urmare, spun că ar trebui să-ți depășești concepțiile privind naționalitatea și etnia pentru a căuta arătarea lui Dumnezeu. Doar astfel nu vei fi constrâns de propriile tale concepții; doar astfel vei fi în măsură să întâmpini arătarea lui Dumnezeu. Altminteri, vei rămâne în întunericul veșnic și nu vei dobândi niciodată aprobarea lui Dumnezeu.
Dumnezeu este Dumnezeul întregii rase umane. El nu Se consideră proprietatea privată a niciunei națiuni sau a niciunui popor, ci Își îndeplinește lucrarea așa cum a planificat-o, nefiind constrâns de nicio formă, națiune sau popor. Poate nu ți-ai imaginat niciodată această formă, poate atitudinea ta față de această formă este una de negare sau poate națiunea în care Se arată Dumnezeu și poporul în rândul căruia Se arată este discriminat întâmplător de toată lumea și este, întâmplător, cel mai înapoiat de pe pământ. Cu toate acestea, Dumnezeu are înțelepciunea Lui. Cu marea Lui putere și cu ajutorul adevărului Său și al firii Sale, El a câștigat cu adevărat un grup de persoane care sunt în asentiment cu El și un grup de persoane pe care Și-a dorit să-l facă complet — un grup cucerit de El, care, după ce a îndurat tot felul de încercări, de necazuri și de persecuții, Îl poate urma până la capăt. Scopul arătării lui Dumnezeu, liber de constrângerile oricărei forme sau națiuni, este de a-I permite să-Și termine lucrarea așa cum Și-a planificat-o. Este întocmai ca atunci când Dumnezeu S-a întrupat în Iudeea: scopul Său era de a termina lucrarea de răstignire pentru răscumpărarea întregii rase umane. Cu toate acestea, evreii credeau că Dumnezeu nu poate face acest lucru și considerau că este imposibil ca Dumnezeu să Se întrupeze și să ia forma Domnului Isus. Ceea ce considerau „imposibil” a devenit baza pe care Îl condamnau și I se opuneau lui Dumnezeu și care a condus, în cele din urmă, la distrugerea Israelului. În prezent, mulți oameni au comis o eroare asemănătoare. Ei proclamă din răsputeri arătarea iminentă a lui Dumnezeu, dar Îi condamnă în același timp arătarea; ceea ce consideră „imposibil” restrânge, încă o dată, arătarea lui Dumnezeu în limitele imaginației lor. Astfel, am văzut mulți oameni care izbucnesc într-un râs nebun și strident după ce dau de cuvintele lui Dumnezeu. Dar este acest râs diferit de condamnarea și blasfemia evreilor? Nu sunteți respectuoși în prezența adevărului și cu atât mai puțin este atitudinea voastră una de dorință arzătoare față de adevăr. Tot ce faceți este să cercetați în mod neatent și să așteptați cu o nepăsare senină. Ce puteți câștiga dintr-o astfel de cercetare și de așteptare? Este posibil să primiți o îndrumare personală de la Dumnezeu? Dacă nu poți discerne cuvântările lui Dumnezeu, cum ești în măsură să fii martor al arătării Lui? Oriunde Se arată Dumnezeu, acolo este exprimat adevărul și acolo va fi glasul Lui. Doar cei care pot accepta adevărul vor fi în stare să audă glasul lui Dumnezeu și doar astfel de oameni sunt în măsură să fie martori ai arătării Lui. Lasă-ți deoparte concepțiile! Fă liniște și citește cu atenție aceste cuvinte. Dacă tânjești după adevăr, Dumnezeu te va lumina și Îi vei înțelege voia și cuvintele. Lăsați-vă deoparte opiniile despre „imposibil”! Cu cât oamenii cred mai mult că un lucru este imposibil, cu atât este mai probabil să se întâmple, deoarece înțelepciunea lui Dumnezeu se înalță mai sus de ceruri, gândurile Lui sunt mai înalte decât gândurile omului și lucrarea Lui transcende limitele gândirii și concepției omului. Cu cât acel ceva este mai imposibil, cu atât mai mult deține adevăr ce poate fi căutat; cu cât acel ceva este dincolo de concepția și imaginația omului, cu atât mai mult există în el voia lui Dumnezeu. Aceasta deoarece, indiferent unde Se arată, Dumnezeu este tot Dumnezeu și esența Lui nu se va schimba niciodată din cauza locului sau a modului în care Se arată. Firea lui Dumnezeu rămâne aceeași oriunde sunt urmele Lui și, oriunde sunt urmele lui Dumnezeu, El este Dumnezeul întregii omeniri, întocmai așa cum Domnul Isus nu este doar Dumnezeul israeliților, ci este și Dumnezeul tuturor popoarelor din Asia, Europa și America și, mai mult, singurul Dumnezeu din întregul univers. Așadar, să căutăm voia lui Dumnezeu, să-I descoperim arătarea în cuvântările Lui și să ținem pasul cu urmele Lui! Dumnezeu este adevărul, calea și viața. Cuvintele și arătarea Lui există în același timp, iar firea și urmele Lui sunt deschise în permanență omenirii. Dragi frați și surori, sper că puteți vedea arătarea lui Dumnezeu în aceste cuvinte și că începeți să-I urmați pașii în timp ce vă îndreptați spre o nouă epocă și intrați în frumosul nou cer și pământ pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei care Îi așteaptă arătarea!
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
0 notes
stefaniamolnar · 5 years ago
Photo
Tumblr media
impul nostru pe Pamant e limitat. Avem doar cateva zeci de ani (vreo 6-7 in cazurile cele mai bune) in care sa traim frumos, sa ne implinim, sa ne atingem potentialul, sa ne transformam in oamenii care ne-am imaginat ca o sa fim. In cele cateva zeci de ani trebuie sa ne urmarim idealurile, sa ne iubim dragii, sa gresim de cateva ori si sa o luam de fiecare data de la capat. Nu e deloc simplu, dar nici extrem de complicat. E realizabil. Si sunt cateva sfaturi care ne pot ajuta sa facem calatoria asta mai usoara. Cititi-le mai jos, reflectati asupra lor si aplicati-le cand simtiti nevoia. Parca nu-i chiar asa de greu, nu? Voi ce spuneti?Sfaturile pe care vreau sa le impartasesc cu voi astazi le-am citit AICI. Autorii lor sunt de parere ca nimeni nu se poate intoarce in timp si sa o ia de la inceput, dar oricine poate incepe (chiar de astazi) sa creeze un alt final. Totusi, pentru a putea demara acest proces de transformare, trebuie sa nu mai facem lucrurile care ne trag inapoi. Adevarat, nu credeti?Motto: "Cand te opresti sa alergi dupa lucrurile gresite, le dai lucrurilor bune sansa de a te gasi"Nu mai petrece timp cu persoanele nepotrivite. Viata este prea scurta pentru a o petrece cu oameni care nu merita. Daca cineva te vrea in viata lui, iti va face loc in ea, nu trebuie sa te bati tu pentru un loc acolo. Niciodata, dar niciodata, nu incerca sa te bagi cu forta in sufletul cuiva care trece cu vederea valoarea pe care o ai. Aminteste-ti mereu ca prieteni adevarati nu-ti sunt cei ce sunt langa tine cand esti fericit, ci cei care iti sunt aproape cand ti-e cel mai greu. Nu mai fugi de probleme. Infrunta-le cu capul sus. Nu, nu va fi usor. Nu este nicio persoana in lume care poate depasi fara greseala toate complicatiile cu care viata ne pune fata in fata. Nu suntem facuti sa rezolvam instant toate probleme aparute. Nu asa am fost creati. De fapt, am fost creati sa ne suparam, sa ne intristam, sa fim raniti, sa ne impiedicam si sa cadem. Pentru ca tocmai asta este intregul scop al vietii - sa ne infruntam problemele, sa invatam din ele, sa ne adaptam si sa le rezolvam in timp. Asta e, in cele din urma, modul in care devenim persoanele care suntem.Nu te mai minti. Poti minti pe oricine din lumea intreaga, insa nu te poti pacali pe tine.Vietile ni se imbunatatesc numai cand acceptam provocarile care ne apar in cale. Iar cea mai dificila dintre provocari este aceea de a fi sinceri cu noi insine.Nu-ti pune la nesfarsit nevoile la finalul propriei liste de prioritati. Cel mai dureros lucru este sa te pierzi, pe tine ca persoana, atunci cand iubesti pe cineva prea mult. Si sa uiti ca si tu esti special. Da, ajuta-i pe ceilalti, dar ajuta-te si pe tine. Daca exista vreodata vreun moment perfect pentru a-ti urma visul sau pentru a face ceva care conteaza pentru tine, acel moment e acum.Nu mai incerca sa fii ceea ce nu esti. Una dintre cele mai mari provocari in viata este sa sa fii tu insuti intr-o lume care incearca sa te faca precum toti ceilalti. Cineva va fi intotdeauna mai frumos ca tine, mai destept sau mai tanar, insa nimeni nu poate fi ca tine. Nu te schimba ca oamenii sa te placa. Fii tu insuti si oamenii potriviti te vor iubi pe tine, cel adevarat.Nu mai tine cu dintii de trecut. Nu vei putea incepe urmatorul capitol din viata ta, daca vei continua sa il citesti pe ultimul. Nu iti mai fie frica sa gresesti. Facand ceva si obtinand un rezultat gresit este mai productiv decat sa nu faci nimic. Orice reusita are o urma de esec in spatele ei si orice esec te conduce spre succes. Vei ajunge sa regreti mai mult lucrurile pe care nu le-ai facut decat pe cele pe care le-ai facut.Nu te mai mustra pentru greselile vechi. Putem iubi persoanele nepotrivite si putem plange pentru lucrurile gresite, insa, indiferent ce intorsatura ia viata, un lucru este sigur: greselile ne ajuta sa gasim acele persoane si acele lucruri care sunt potrivite pentru noi. Toti gresim, toti ne zbatem si chiar toti regretam anumite lucruri din trecutul nostru. Orice lucru care ti se intampla, bun sau rau, te pregateste pentru un moment care urmeaza sa vina.Nu mai incerca sa iti cumperi fericirea. Multe dintre lucrurile pe care ni le dorim sunt scumpe. Dar adevarul este ca lucrurile care ne aduc cu adevarat fericirea sunt gratuite – dragostea, rasul, prietenia... Completati voi lista mai departe.Nu mai astepta fericirea de la ceilalti. Daca nu esti multumit cu tine, asa cum esti, nu vei fi fericit nici in relatii cu alte persoane. Trebuie sa-ti creezi stabilitate si fericire in propria viata inainte de a o impartasi cu altcineva.Nu mai trai in gol, gandindu-te si razgandindu-te. Nu mai analiza asa de mult la fiecare situatie caci vei crea probleme care nu nici macar nu existau. Evalueaza situatia si actioneaza. Nu poti schimba lucrurile cu care refuzi sa te confrunti. Progresul implica riscuri. Punct! Ca sa marchezi un gol, trebuie ca intai sa dai drumul la minge.Nu te mai gandi ca nu esti pregatit. Nimeni nu se simte niciodata 100% pregatit cand apare o noua sansa. Pentru ca cele mai multe oportunitati din viata ne forteaza sa trecem dincolo de zona noastra de confort. In orice situatie, ne vom simti intai insufiecient pregatiti. Dar asta tine de procesul de invatare, nu-i asa?Nu te mai implica in relatii din motive gresite. Relatiile trebuie alese intelept. Este mai bine sa fii singur decat intr-o companie neplacuta. Nu trebuie sa te grabesti. Daca trebuie sa se intample, se va intampla – la timpul potrivit, cu persoane potrivita si din motivele corecte. Indragosteste-te pentru ca asa simti, nu pentru ca te simti singur.Nu mai respinge relatii noi doar pentru ca cele vechi nu au mers. Vei invata ca in viata oamenii pe care-i intalnesti, ii intalnesti cu un scop. Unii te vor testa, unii se vor folosi de tine, unii te vor invata cate ceva. Dar, cel mai important, vor fi si cativa care vor scoate la iveala tot ce-i mai bun din tine.Nu mai concura cu toti ceilalti din jurul tau. Nu te mai gandi la ce fac ceilalti mai bine decat tine. Concentreaza-te sa iti bati propriile recorduri zilnic. Succesul este pana la urma o lupta doar intre tine si propria-ti persoana. Nu mai fi invidios pe ceilalti. Invidia inseamna sa numeri toate harurile cu care au fost daruiti altii, in loc sa te uiti la tine si la ce ai primit tu. Intreaba-te urmatorul lucru: "Ce am eu si toata lumea isi doreste?".Nu te mai plange si nu iti mai plange de mila. Surprizele neplacute cu care viata te pune fata in fata nu fac decat sa iti netezeasca calea in directia care era menita pentru tine. Poate nu intelegi si nu vezi asta in momentul in care lucrurile rele se petrec si poate iti va fi greu. Dar reflecta si la celelalte lucruri negative care ti s-au intamplat in trecut. Vei observa destul de des ca fiecare dintre ele te-a condus intr-un loc mai bun, catre o persoana mai buna, la o stare de spirit minunata sau o situatie fericita. Asa ca zambeste! Lasa-i pe toti sa vada ca astazi esti mult mai puternic decat erai ieri. Si astfel vei fi.Nu mai tine suparari. Nu iti trai viata cu ura in suflet. Vei ajunge sa te ranesti mai mult pe tine decat pe oamenii pe care ii urasti. Iertarea nu inseamna "Ceea ce mi-ai facut este in regula", ci iertarea inseamna " Nu o sa te las sa imi strici fericirea pentru totdeauna". Iertarea este raspunsul… Renunta la ranchiuna, gaseste-ti pacea si elibereaza-te. Si, nu uita, iertarea nu este numai pentru alte persoane, este si pentru tine. Atunci cand este nevoie, iarta-te si pe tine, mergi mai departe si incearca sa te descurci mai bine data viitoare.Nu ii mai lasa pe ceilalti sa te aduca la nivelul lor. Refuza sa iti cobori standardele doar pentru a-i multumi pe cei care refuza sa si le ridice pe ale lor.Nu iti mai pierde timpul dand explicatii si scuzandu-te la nesfarsit pentru greseli. Prietenii tai nu au nevoie de asta, iar dusmanii tai oricum nu vor crede. Doar fa ceea ce simti ca este corect.Nu mai trece cu vederea frumusetea bucuriilor marunte. Bucura-te de lucrurile marunte pentru ca intr-o zi te vei uita inapoi si vei descoperi ca ele erau de fapt lucrurile importante. Cele mai bune perioade din viata ta vor fi acele momente mici, aparent neimportante, pe care le-ai petrecut razand cu cei care conteaza pentru tine.Nu mai incerca sa faci lucrurile perfect. Societatea nu premiaza perfectionistii, ci ii recompenseaza pe cei care duc lucrurile la bun sfarsit.Nu mai alege calea usoara. Viata nu e usoara, mai ales atunci cand planuiesti sa obtii ceva care sa merite. Nu alege calea usoara care sa te duca acolo. Realizeaza ceva extraordinar.Nu te mai purta ca si cum toate lucrurile sunt minunate, atunci cand nu sunt. Este in regula sa te impiedici din cand in cand . Nu trebuie sa te prefaci sau sa demonstrezi mereu ca esti puternic. Nu ar trebui sa fii preocupat nici de ceea ce cred ceilalti - plangi, daca simti nevoia - este sanatos sa iti versi lacrimile. Cu cat mai curand vei face asta, cu atat mai repede vei fi pregatit sa zambesti din nou.Nu ii mai invinui pe altii pentru necazurile tale. Iti vei realiza visele in masura in care iti vei asuma responsabilitatea pentru viata ta. Cand ii invinuiesti pe altii pentru lucrurile prin care treci, le predai lor controlul asupra acelor parti din viata ta.Nu iti mai face atatea griji. Grijile nu vor face ca ziua de maine sa fie mai putin grea, dar sigur vor face ca ziua de astazi sa fie mai putin vesela. Pentru a afla daca merita sa te ingrijorezi pentru o situatie intreba-te urmatorul lucru: "Va mai conta situatia asta peste un an? Peste trei? Peste cinci?" Daca raspunsul este nu, e clar ca iti faci griji inutil.Nu te mai concentra pe ce NU vrei sa se intample. Concentreaza-te pe ce iti doresti sa se petreaca. Gandirea pozitiva este ingredientul de baza al oricarei povesti de succes. Daca te trezesti in fiecare dimineata gandindu-te ca ceva minunat ti se va intampla in ziua respectiva si esti putin atent, vei observa destul de des ca ai avut dreptate. Nu mai fi nerecunoscator. Oricat de buna sau grea a fost pana in acel moment, trezeste-te dimineata si fii multumit ca traiesti. Cineva, undeva se lupta cu disperare sa traiasca. In loc sa te gandesti la ceea ce iti lipseste, gandeste-te la ceea ce ai tu si le lipseste altora
1 note · View note
a-gothica · 5 years ago
Text
" Nu mă mai recunosc... Tremur inconștient și-mi simt trupul, înspăimântată de acest fenomen al fricii inevitabil și imanent apărută, fierbând... Aceasta să fie adevărata eu sub influența cinică a " dragostei "... sau doar este o stare temporară pe care mi-o conferi, dragul meu?
Îmi e frică... Îmi pierd neființa în valurile voluptoase și infernale ale focului, ajungând în a mă preschimba treptat în cenușă. Aceasta este tragedia pe care o presimt, să intuiesc cum particulele-mi fine de praf vor fi răspândite peste tot în lume fără vreo șansă de a renaște...
Ce e iubirea? Mă tot autoîncurajez că e o blasfemie și o minciună absolută. Disperarea, agonia și tristețea s-au prefigurat în ură, ducându-mă într-un abis al neîncrederii și al indoielilor, încât scepticismul mi-a devenit un fel de viciu. Nu știu ce înseamnă să iubești și să fii iubit. Trăiesc într-o continuă negare și refuz să cred că este posibil să te lași condus de legile mediocre și cristalizate, organice ale vieții.
Rațiunea mă omoară, sângele învolburat îmi înșfacă putrezita-mi carne. Mă cufund în neliniște și amărăciune, gândurile fiindu-mi haotic de amestecate, nereușind să ajung la niște concluzii clare și bine definite.
Să mă fi îndrăgostit iremediabil de tine sau ești doar o iluzie, o realitate falsă de a mea asupra atingerii absolutului mult dorit?
Simt cum " sfârșitul " se apropie și îmi conferă o stare de teamă și zbucium. Dar evenimentele din trecut? Venirea ta la Iași pentru o altă fată, plecarea ta la mare cu o altă persoană, care, după câteva zile m-a căutat ( văzându-te împreună într-o poză de-a ei ) mi-au provocat o enormă suferință. Îmi provoacă o silă și un dezgust împins până la greață! Cât de penibil și josnic în același timp! Mărturisesc că știu neînțelegerile avute cu ea, știu că ai plecat cu ea, instabil emoțional fiind și nestatornic, datorită singurătății și că legătura noastră se clătina ( sperând să cred că în același timp ma purtai în gând ) și cunosc incapacitatea ta de a-ți controla nervii, dovadă fiind parbrizul crăpat. Nu e o falsă modestie sau vreun narcisism grotesc, dar consider că sunt suficient de puternică și ambițioasă încât să nu mă simt inferioară față de alte femei. Îmi respect propria persoană, țin la demnitatea mea și nu voi permite nimănui să mă calce în picioare!
Totuși... de ce eu? Nu doresc declarații false și cuvinte fără consistență spuse din milă, silă și obligație, cu scopul de a mă întoarce din drum! Așa să fie oare? Să îți fi dat lumea peste cap? Să mă iubești așa cum confirmi și afirmi? Să nu poți fi încă pregătit să mă pierzi și să nu poți renunța la mine? Ce putere aș mai avea să te cred? Am vrut sa dispar de tot din peisaj, să mă ascund de tine și să nu mă mai găsești... dar, cumva, ai reușit și m-ai descoperit... Te-a omorât singurătatea, ai încercat să-ți găsești alinare în brațele mele, crezând că sunt naivă să te accept din nou... Cu ce mă încălzesc părerile tale de rău?... Acesta este motivul principal pentru care încă m-ai căutat. Nu știu dacă ceea ce am făcut e corect sau greșit, să-ți ofer încă o șansă, conștient și voluntar asupra riscurilor și consecințelor ce vor urma, dar cu siguranță, dacă istoria se va repeta, nu voi mai accepta o altă înfrângere! Atenție!... nici nu vreau să-ți ofer oportunitatea de a crede că fiecare greșeală de a ta îți va fi iertată!
Nu mă consider aparte, unică și nici vreo frumusețe ieșită din comun, fiind conștientă de apariția unei femei mai atrăgătoare decât mine. Dar... te intreb: o nefericită și o decăzută se poate regăsi în ochii tăi?
Hm... atât de comic, dar și trist... Ce paradox... să nu mă pot vedea niciodată în postura de iubită... Relațiile pasagere, nesiguranța, frica, ura și ideea confirmată cum că am fost dorită carnal și nu pe plan sentimental m-au făcut să refuz și să neg posibilitatea unei astfel de legături: iubit-iubită.
Om respingător, cinic, singur și mereu nemulțumit - niște mecanisme de autoapărare... Dar tu, dragul meu, ești capabil să-mi înfrângi aceste temeri și indoieli...? "
- Gothica ( R. D. C. )
0 notes
Video
youtube
Cantari crestine 2020 „Dumnezeu a săvârșit o lucrare mai măreață și mai nouă printre neamuri în zilele de pe urmă”
Strofa 1 Trebuie să citești Vechiul Testament, de vrei să vezi lucrarea din Epoca Legii, cum israeliții L-au urmat pe Dumnezeu. Trebuie să citești Noul Testament, de vrei să cunoști lucrarea lui Dumnezeu în Epoca Harului.
Strofa 2 Trebuie s-accepți să fii condus de Dumnezeul de azi, dacă vrei să cunoști lucrarea zilelor de pe urmă. Trebuie să intri-n lucrarea de azi pentru că este o lucrare nouă, nu se găseşte în Biblie.
Pre-refren 1 Astăzi Dumnezeu a devenit trup și a ales oameni din China. Prin acești oameni, El Își continuă lucrarea din Epoca Harului.
Refren Oamenii nu știu că Dumnezeu a făcut lucrare mai mare și mai nouă pe pământ, dincolo de Israel și prezicerile prorocilor. O, ce minunată! Lucrarea lui Dumnezeu în afara profețiilor, ce omul n-o poate percepe, n-o poate percepe.
Strofa 3 Lucrarea lui Dumnezeu de azi e o cale ce omul nu a cunoscut, e cea mai recentă lucrare a Sa pe pământ, complet nouă. Cine ar-fi putut să scrie despre ea în Biblie, să consemneze în avans, fără să omită ceva?
Strofa 4 Cine-ar fi putut consemna această mare lucrare care sfidează convențiile cărții vechi, mucegăite? Lucrarea de azi nu e-n istorie. Îndepărtează-te de Biblie pentru a merge pe calea cea nouă, dincolo de profeții și istorie.
Pre-refren 2 Vei putea merge corect pe noua cale, vei intra în noua lume și în noua Lui lucrare!
Refren Oamenii nu știu că Dumnezeu a făcut lucrare mai mare și mai nouă pe pământ, dincolo de Israel și prezicerile prorocilor. O, ce minunată! Lucrarea lui Dumnezeu în afara profețiilor, ce omul n-o poate percepe, n-o poate percepe. Oamenii nu știu că Dumnezeu a făcut lucrare mai mare și mai nouă pe pământ, dincolo de Israel și prezicerile prorocilor. O, ce minunată! Lucrarea lui Dumnezeu în afara profețiilor, ce omul n-o poate percepe, n-o poate percepe, n-o poate percepe.
din „Urmați Mielul și cântați cântări noi”
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
0 notes