#Cuvantul lui Dumnezeu pentru astazi

[cercetandbisericaluidumnezeu]

Numai cei ce cunosc lucrarea lui Dumnezeu de astăzi pot sluji lui Dumnezeu

În credința ta în Dumnezeu, cum ar trebui să Îl cunoști pe Dumnezeu? Trebuie să ajungi să-L cunoști pe Dumnezeu pe baza cuvintelor și a lucrării Lui de astăzi, fără abatere sau eroare și, înainte de toate, trebuie să cunoști lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta este temelia cunoașterii lui Dumnezeu. Toate acele diferite erori care nu au o acceptare pură a cuvintelor lui Dumnezeu sunt concepții religioase, ele sunt o acceptare deviantă și eronată. Cea mai mare abilitate a personalităților religioase este luarea cuvintelor lui Dumnezeu care au fost acceptate în trecut și compararea cuvintelor de astăzi ale lui Dumnezeu cu acelea. Dacă, în slujirea Dumnezeului de astăzi, te agăți de lucrurile iluminate de Duhul Sfânt în trecut, atunci slujirea ta va cauza o întrerupere, iar practica ta va fi depășită și nu va fi nimic altceva decât ceremonie religioasă. Dacă tu crezi că cei care slujesc lui Dumnezeu trebuie să fie umili și răbdători în exterior… și dacă pui în practică acest tip de cunoaștere astăzi, atunci această cunoaștere este o concepție religioasă și o astfel de practică a devenit o performanță fariseică. „Concepțiile religioase” se referă la lucruri care sunt depășite și învechite (inclusiv acceptarea cuvintelor spuse anterior de Dumnezeu și a luminii direct revelate de Duhul Sfânt), și dacă sunt puse în practică astăzi, atunci ele sunt întreruperea lucrării lui Dumnezeu și nu aduc niciun beneficiu omului. Dacă omul nu poate să curețe acele lucruri din el care aparțin concepțiilor religioase, atunci ele vor deveni o mare piedică pentru slujirea lui Dumnezeu de către om. Persoanele cu concepții religioase nu au sub nicio formă cum să țină pasul cu lucrarea Duhului Sfânt, ele se află în urmă cu un pas, apoi doi – pentru că aceste concepții religioase determină omul să devină extraordinar de neprihănit de sine și arogant. Dumnezeu nu simte nostalgie pentru ceea ce a vorbit și a făcut în trecut; dacă sunt depășite, atunci El le elimină. Cu siguranță poți renunța la concepțiile tale? Dacă te agăți de cuvintele pe care Dumnezeu le-a rostit în trecut, dovedește aceasta că tu cunoști lucrarea lui Dumnezeu? Dacă nu poți să accepți astăzi lumina Duhului Sfânt și, în schimb, te agăți de lumina trecutului, poate asta dovedi că urmezi pașii lui Dumnezeu? Încă nu poți renunța la concepțiile religioase? În acest caz, vei deveni cineva care se opune lui Dumnezeu.

Dacă omul poate renunța la concepțiile religioase, atunci nu își va folosi mintea pentru a măsura cuvintele și lucrarea lui Dumnezeu astăzi, și în schimb se va supune direct. Chiar dacă lucrarea lui Dumnezeu este astăzi în mod evident diferită de cea a trecutului, tu ești în stare să renunți la concepțiile din trecut și să te supui direct lucrării lui Dumnezeu de astăzi. Dacă ești capabil de o astfel de cunoaștere și ții la loc de cinste lucrarea lui Dumnezeu de astăzi, indiferent de modul în care El a lucrat în trecut, atunci ești cineva care a renunțat la concepțiile lui, care ascultă de Dumnezeu și care este în stare să se supună lucrării și cuvintelor lui Dumnezeu și să urmeze pașii lui Dumnezeu. Prin aceasta, vei fi cineva care se supune cu adevărat lui Dumnezeu. Tu nu analizezi sau cercetezi lucrarea lui Dumnezeu; este ca și cum Dumnezeu Și-ar fi uitat lucrarea Lui anterioară și tu ai fi uitat-o, de asemenea. Prezentul este prezent, iar trecutul este trecut și, întrucât de astăzi, Dumnezeu a lăsat la o parte ceea ce a făcut în trecut, nu trebuie să te preocupi în continuare de acestea. Numai atunci vei deveni cineva care ascultă pe deplin de Dumnezeu și care a renunțat complet la concepțiile sale religioase.

Deoarece există întotdeauna noi evoluții în lucrarea lui Dumnezeu, există astfel o lucrare nouă și există, de asemenea, și o lucrare care este depășită și veche. Această lucrare, veche și nouă, nu este contradictorie, ci complementară; fiecare pas continuă de la ultimul. Întrucât există o nouă lucrare, lucrurile vechi trebuie, desigur, eliminate. De exemplu, unele dintre practicile de lungă durată și zicerile obișnuite ale omului, însoțite de mulți ani de experiență și învățături ale acestuia, au format tot felul de concepții în mintea omului. Cu toate acestea, mai propice pentru formarea de astfel de concepții ale omului este faptul că Dumnezeu încă nu Și-a dezvăluit pe deplin fața Sa adevărată și firea sa inerentă față de om, combinată cu răspândirea de-a lungul multor ani a teoriilor tradiționale din cele mai vechi timpuri. Este corect să spunem că, în cursul credinței omului în Dumnezeu, influența diferitelor concepții a dus la formarea și evoluția continuă a unei cunoașteri în om prin care el are tot felul de concepții despre Dumnezeu – cu rezultatul că mulți oameni religioși care slujesc lui Dumnezeu au devenit dușmanii Lui. Și astfel, cu cât sunt mai puternice concepțiile religioase ale oamenilor, cu atât se opun mai mult lui Dumnezeu și cu atât mai mult sunt ei dușmanii lui Dumnezeu. Lucrarea lui Dumnezeu este întotdeauna nouă și nu este niciodată veche și niciodată nu formează doctrine ci, în schimb, se schimbă și se reînnoiește continuu într-o măsură mai mare sau mai mică. Această lucrare este expresia firii inerente a lui Dumnezeu Însuși. Este, de asemenea, principiul inerent al lucrării lui Dumnezeu și unul dintre mijloacele prin care Dumnezeu Își realizează lucrarea Sa de gestionare. Dacă Dumnezeu nu ar lucra în acest fel, omul nu s-ar schimba sau nu ar putea să-L cunoască pe Dumnezeu, iar Satana nu ar fi înfrânt. Astfel, în lucrarea Sa există continuu schimbări care par neobișnuite, dar care sunt de fapt periodice. Cu toate acestea, modul în care omul crede în Dumnezeu este destul de diferit. El se agață de doctrinele și sistemele vechi, familiare și, cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai plăcute pentru el. Cum ar putea mintea nesăbuită a omului, o minte care este la fel de intransigentă ca piatra, să accepte atât de multă muncă nouă și cuvinte ale lui Dumnezeu de nepătruns? Omul detestă Dumnezeul care este mereu nou și niciodată vechi; lui îi place doar anticul Dumnezeu învechit, care are părul alb și este imobil. Așadar, pentru că Dumnezeu și omul au fiecare propriile lor preferințe, omul a devenit dușmanul lui Dumnezeu. Multe dintre aceste contradicții există încă și astăzi, într-un moment în care Dumnezeu a făcut o nouă lucrare timp de aproape șase mii de ani. Acestea sunt, prin urmare, dincolo de remediere. Poate că este din cauza încăpățânării omului sau a inviolabilității decretelor administrative ale lui Dumnezeu de către orice om – dar acei clerici și femei încă se agață de cărți vechi și de hârtii mucegăite, în timp ce Dumnezeu își continuă lucrarea Sa neterminată de gestionare (planul mântuirii) ca și cum nu ar avea pe nimeni de partea Lui. Deși aceste contradicții fac omul și pe Dumnezeu dușmani și sunt chiar ireconciliabile, Dumnezeu nu le acordă nicio atenție, ca și cum ar fi acolo și totuși nu sunt acolo. Omul, totuși, se leagă de convingerile și concepțiile sale și nu renunță niciodată la ele. Totuși, un lucru este evident: chiar dacă omul nu se abate de la poziția sa, picioarele lui Dumnezeu se mișcă mereu și El își schimbă întotdeauna poziția în funcție de mediul înconjurător și, în final, omul va fi învins fără luptă. Între timp, Dumnezeu este cel mai mare dușman al tuturor dușmanilor Lui care au fost învinși și este, de asemenea, campionul celor din rândul oamenilor care au fost învinși și a celor care încă nu au fost învinși. Cine poate concura cu Dumnezeu și să fie victorios? Concepțiile omului par a veni de la Dumnezeu, deoarece multe dintre ele s-au născut la începutul lucrării lui Dumnezeu. Totuși, Dumnezeu nu-l iartă pe om din cauza aceasta și, de altfel, El nu laudă omul pentru crearea de serii după serii de produse „pentru Dumnezeu” care sunt în afara lucrării lui Dumnezeu. În schimb, El este extrem de dezgustat de concepțiile omului și de credințele vechi, pioase, și chiar ignoră data la care aceste concepții au apărut pentru prima dată. El nu acceptă deloc că aceste concepții sunt cauzate de lucrarea Lui, deoarece concepțiile omului sunt răspândite de om; sursa lor este în gândurile și în mintea omului și nu este Dumnezeu, ci Satana. Intenția lui Dumnezeu a fost întotdeauna ca lucrarea Sa să fie nouă și vie, nu veche și moartă, iar ceea ce El îl face pe om să respecte cu fermitate variază în funcție de epocă și perioadă, nu este veșnic și imuabil. Aceasta este pentru că El este un Dumnezeu care determină omul să trăiască și să fie nou, mai degrabă decât un diavol care face ca omul să moară și să fie bătrân. Nu înțelegeți încă asta? Ai concepții despre Dumnezeu și ești incapabil să renunți la ele pentru că ești închis la minte. Nu este pentru că lucrarea lui Dumnezeu are prea puțin sens sau pentru că lucrarea lui Dumnezeu nu este conformă dorințelor omenești – și, în plus, nu este pentru că Dumnezeu este întotdeauna neglijent în îndatoririle Lui. Că nu poți renunța la concepțiile tale este pentru că ești prea lipsit de ascultare și pentru că nu ai nici cea mai mică asemănare cu o creatură a lui Dumnezeu și nu pentru că Dumnezeu face lucrurile dificile pentru tine. Toate acestea au fost cauzate de tine și nu au legătură cu Dumnezeu; toate suferințele și nenorocirile sunt cauzate de om. Intențiile lui Dumnezeu sunt întotdeauna bune: El nu Își dorește să te facă să îți creezi concepții, ci Își dorește să te schimbi și să te reînnoiești cu trecerea veacurilor. Cu toate acestea, nu poți deosebi creta de brânză și întotdeauna scrutezi sau analizezi. Nu este faptul că Dumnezeu face lucrurile dificile pentru tine, ci că nu ai nicio venerație față de Dumnezeu, iar neascultarea ta este prea mare. O creatură mică îndrăznește să ia o parte neînsemnată din ceea ce a fost dat anterior de Dumnezeu și să o întoarcă pentru a-L ataca pe Dumnezeu – nu este aceasta neascultarea omului? Putem spune că omul este absolut necalificat să-și exprime punctele de vedere în fața lui Dumnezeu, și este cu atât mai puțin calificat să vină cu orice maxime fără valoare, pline de iz și putreziciune după cum are chef – ca să nu spunem mai mult despre aceste concepții mucegăite. Nu sunt ele cu atât mai mult fără nicio valoare?

Cineva care slujește cu adevărat lui Dumnezeu este cineva care este după inima lui Dumnezeu și potrivit pentru bunul folos al lui Dumnezeu și este capabil să renunțe la concepțiile lui religioase. Dacă vrei să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu pentru a fi rodnic, atunci trebuie să renunți la concepțiile tale religioase. Dacă dorești să Îi slujești lui Dumnezeu, atunci este cu atât mai necesar să renunți la concepțiile religioase și să respecți cuvintele lui Dumnezeu în tot ceea ce faci. Asta ar trebui să aibă cineva care Îi slujește lui Dumnezeu. Dacă îți lipsește această cunoaștere, de îndată ce vei sluji, vei cauza întreruperi și tulburări, iar dacă îți menții în continuare concepțiile tale, atunci vei fi în mod inevitabil doborât la pământ de Dumnezeu, fără să te poți ridica vreodată din nou. Luați prezentul, de exemplu. Multe dintre rostirile și lucrările de astăzi sunt incompatibile cu Biblia și cu lucrarea făcută anterior de Dumnezeu și dacă nu ai dorința de a asculta, atunci poți cădea oricând. Dacă dorești să slujești în conformitate cu voia lui Dumnezeu, atunci trebuie să renunți mai întâi la concepțiile religioase și să-ți revizuiești opiniile. Multe din cele ce se vor spune în viitor vor fi incompatibile cu ceea ce s-a spus în trecut și dacă acum nu ai voința de a asculta, nu vei putea merge pe calea ce urmează. Dacă una dintre metodele de lucru ale lui Dumnezeu s-a înrădăcinat înăuntrul tău și nu ai renunțat niciodată la ea, atunci această metodă va deveni concepția ta religioasă. Dacă ceea ce este Dumnezeu s-a înrădăcinat în tine, atunci ai câștigat adevărul, și dacă cuvintele și adevărul lui Dumnezeu sunt capabile să îți devină viață, nu vei mai avea concepții despre Dumnezeu. Cei ce posedă o adevărată cunoaștere a lui Dumnezeu nu vor avea concepții și nu vor respecta doctrine.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

[saintelegembisericaluidumnezeu]

Capitolele 44 și 45

De când Dumnezeu i-a spus omului despre „iubirea Lui” – cea mai profundă dintre toate lecțiile – El s-a concentrat să vorbească despre acest subiect în „cuvântările celor șapte Duhuri”, determinându-i pe toți oamenii să încerce să cunoască deșertăciunea vieții umane și, astfel, să scoată la iveală iubirea adevărată din ei. Și cât de mult Îl iubesc pe Dumnezeu cei care există în etapa actuală? Știți? Nu există limite pentru lecția „iubirii lui Dumnezeu”. Dar în ceea ce privește cunoașterea vieții umane în toți oamenii? Care este atitudinea lor față de a-L iubi pe Dumnezeu? Sunt dispuși ei sau nu? Urmează ei masele mari sau detestă trupul? Toate acestea sunt lucruri pe care ar trebui să le clarificați și să le înțelegeți. Nu există chiar nimic în interiorul oamenilor? „Vreau ca omul să Mă iubească cu adevărat, dar astăzi, oamenii tot lenevesc, incapabili să-Mi dea iubire adevărată. În imaginația lor, ei cred că dacă Îmi dau adevărata lor iubire, vor rămâne fără nimic.” În aceste cuvinte, ce înseamnă mai exact „iubire adevărată”? De ce Dumnezeu cere în continuare iubirea adevărată a oamenilor, în această epocă când „toți oamenii Îl iubesc pe Dumnezeu”? 

Astfel, intenția lui Dumnezeu este aceea de a cere omului să scrie sensul iubirii adevărate pe o foaie de răspuns și, astfel, aceasta este tocmai tema pentru acasă pe care Dumnezeu a planificat-o pentru om. În ceea ce privește această etapă de astăzi, chiar dacă Dumnezeu nu cere mult omului, oamenii tot trebuie să atingă cerințele inițiale ale lui Dumnezeu pentru om; cu alte cuvinte, ei încă au de investit toată puterea lor în a-L iubi pe Dumnezeu. Astfel, în lipsa lor de chef, Dumnezeu continuă să aibă cerințe de la oameni, până când această lucrare va avea un efect, și El este glorificat în această lucrare. Într-adevăr, lucrarea de pe pământ este încheiată de iubirea lui Dumnezeu. Astfel, numai atunci când Dumnezeu Își încheie lucrarea, El arată cea mai importantă lucrare omului. Dacă, în momentul în care se sfârșește lucrarea Sa, El dă omului moarte, ce s-ar alege de om, ce s-ar alege de Dumnezeu și ce s-ar alege de Satana? Numai atunci când iubirea omului de pe pământ este obținută se poate spune că „Dumnezeu a cucerit omul”. Dacă nu, oamenii ar spune că Dumnezeu îl hărțuiește pe om și Dumnezeu ar fi făcut, astfel, de ocară. Dumnezeu nu ar fi atât de nesăbuit să-Și încheie lucrarea fără o șoaptă. Astfel, când lucrarea Sa urmează să se termine în curând, apare pasiunea pentru iubirea lui Dumnezeu, iar iubirea lui Dumnezeu devine un subiect fierbinte. Bineînțeles, această iubire a lui Dumnezeu nu este întinată de om, este o iubire curată, ca iubirea unei soții credincioase pentru soțul ei sau ca iubirea lui Petru. Dumnezeu nu vrea iubirea lui Iov și Pavel, ci iubirea lui Isus pentru Iahve, iubirea dintre Tatăl și Fiul. „Doar a se gândi la Tatăl, fără a lua în considerare pierderile sau câștigurile personale, a-L iubi doar pe Tatăl și pe nimeni altcineva și necerând nimic altceva” – este omul capabil de acest lucru?

Dacă noi comparăm ceea ce a făcut Isus, El care nu era de o umanitate completă, ce gândim? Cât de departe ați ajuns în umanitatea voastră completă? Sunteți capabili să realizați o zecime din ceea ce a făcut Isus? Sunteți destoinici să mergeți la cruce pentru Dumnezeu? Poate iubirea voastră față de Dumnezeu să aducă rușine asupra Satanei? Și cât de mult din iubirea voastră pentru om ați înlăturat? A fost înlocuită ea cu iubirea lui Dumnezeu? Chiar suferiți totul pentru iubirea lui Dumnezeu? Gândiți-vă la Petru din trecut și uitați-vă la voi, care sunteți de astăzi – există, într-adevăr, o mare discrepanță, sunteți nepotriviți să stați înaintea lui Dumnezeu. Înăuntrul vostru există mai multă iubire față de Dumnezeu sau mai multă iubire față de diavol? Aceasta ar trebui să fie plasată alternativ pe partea stângă și dreaptă a balanței, văzând care dintre ele este mai sus – cât de multă iubire pentru Dumnezeu este cu adevărat în voi? Sunteți pregătiți să muriți înaintea lui Dumnezeu? Motivul pentru care Isus a fost capabil să stea pe cruce a fost că experiențele Sale de pe pământ erau suficiente pentru a aduce rușine asupra Satanei și numai din motiv Dumnezeu Tatăl I-a permis cu îndrăzneală să finalizeze acea etapă a lucrării; aceasta a fost din cauza greutăților pe care le suferise și a iubirii Lui față de Dumnezeu. Dar voi nu sunteți atât de destoinici. Așadar, trebuie să continuați să experimentați, să ajungeți să-L aveți în inima voastră pe Dumnezeu și nimic altceva – puteți să realizați acest lucru? Din aceasta, se poate vedea cât de mult Îl urăști pe Dumnezeu și cât de mult Îl iubești pe Dumnezeu. Nu e vorba că Dumnezeu este prea exigent față de om, ci că omul nu muncește din greu. Nu este aceasta ceea ce chiar se întâmplă? Dacă nu, cât de mult din ceea ce este atrăgător ai descoperi în Dumnezeu și cât de mult din ceea ce este detestabil ai găsi în tine însuți? Ar trebui să acorzi o atenție deosebită acestor lucruri. Este corect să spunem că doar câțiva de sub ceruri Îl iubesc pe Dumnezeu – dar poți fi tu un pionier, să dobori recordul mondial și să-L iubești pe Dumnezeu? Dumnezeu nu cere nimic omului. Nu poate omul să onoreze acest lucru? Nu ești capabil să realizezi nici măcar acest lucru? Ce altceva mai rămâne de spus?

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

[evanghelialuidumnezeu-blog]

O lectură a cuvântului lui Dumnezeu„Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri”

Dumnezeu Atotputernic spune: „Dumnezeu a creat această lume, El a creat această omenire și, mai mult decât atât, El a fost arhitectul culturii Greciei antice și al civilizației umane. Doar Dumnezeu consolează această omenire și doar lui Dumnezeu îi pasă de aceasta noapte și zi. Dezvoltarea și progresul umanității sunt inseparabile de suveranitatea lui Dumnezeu, iar istoria și viitorul umanității sunt indisociabile în raport cu planurile lui Dumnezeu. Dacă ești un creștin adevărat, atunci, cu siguranță, vei crede că ascensiunea sau prăbușirea oricărei țări sau națiuni are loc în funcție de planurile lui Dumnezeu. Doar Dumnezeu cunoaște destinul unei țări sau națiuni și doar Dumnezeu controlează cursul acestei omeniri. Dacă omenirea își dorește să aibă un destin bun, dacă o țară își dorește să aibă un destin bun, atunci omul trebuie să se plece în fața lui Dumnezeu în închinare, să se căiască și să mărturisească înaintea lui Dumnezeu, altfel destinul și destinația omului vor sfârși inevitabil într-o catastrofă.”

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

[lumea-ei]

E 7 dimineata. E un cacat.

Ziua asta e de cacat.

Sunt treaz de la 5.

Am adormit atipit in timp ce ma gandeam la situatia asta.

Am ramas fara un cacat de slujba. Multi raman fara nimic, eu am avut norocul sa pierd slujba prima data. E un inceput pentru toate.

Pisica mea tampita se uita pe geam, e racoare. Pare sa ii placa.

Cealalta doarme.

Eu stau si scriu acest cacat.

Sunt singur.

Astazi trebuie sa plec sa imi iau banii ramasi. N-am niciun chef.

De regula l-as injura, e un futut de patron.

Banii fut totul. Te ajuta sa devii cineva, in schimbul unui pact.

Poate e adevarata chestia aia cu "banii-s ochiul dracului".

Eu n-am bani. N-am avut vreodata. Nu l-am vazut pe dracu pana acu, dar as vrea sa il intalnesc sa stam la o tigara.

E deprimant, dar obisnuit.

Vreau acasa. In seara asta o sa plec.

Vreau putina liniste, sa imi pun ordine in ganduri. Stiu ca la final voi fii tot aceeasi persoana imputita, ticsita, ticnita.

Sunt retinut de multe, cum ar fii faptul ca am 18 ani si nu am facut nimic pentru mine pana acum.

Am avut un trecut de cacat. Am issues despre tot ce reprezinta o familie, cat si cuvantul acela. Eu n-am avut-o. Nu stiu cum ar trebuii sa ma comport din cauza asta.

Era sa fiu mort pana acum. O comoara pentru cei ca ei, si povara pentru altii.

Am ajuns in stagiul in care de cele mai multe ori, imi doresc sa fii fost mort.

De cele mai multe ori, ticniti ca si mine, recurg la aceste variante.

Nu facem fata obstacolelor. Decat sa mai lupti si sa iti pui ordine in ganduri, te gandesti la calea cea mai usoara pe care orice tampit o poate face.

Omul descopera multe, cand ajunge la punctul de pierdere. Creierul iti da log out la tot ceea ce vedeai tu frumos, la toate minciunile care ti le impuneai doar ca sa nu o iei razna, iar in cele din urma se va intampla sa vezi si tu ce au vazut si altii care au ajuns sa traiasca fara un zambet. Vezi doar cearcanele negre si clare de sub ochi, miroase a fum de tigara si a alcool, probabil e si agresiv cu nevasta-sa.

Oamenii o iau razna mai mereu. Adevarul e ca si cum i-ai descoperii fata adevarata a lui "Dumnezeu", de dupa colt, el  pedepsiindu-te  scotindu-ti ochii, si taiandu-ti limba, ca sa nu spui ce ai vazut. Dar inauntrul orbiiei tale, inca iti apare imaginea aceea. Inca suferi si te temi daca cineva ii pronunta numele.

O iei razna si te ascunzi in tine, pentru ca e safe zone-ul tau, pana cand dai gres.

Partea matura din mine, se arata doar prin scris.

O urasc cand face asta.

Defapt, ma urasc pe mine, ca nu o pot controla si in viata de zi cu zi.

E impunatoare si intelege destule. Ma ajuta atunci cand copilul acela retard din mine, o ia la sanatoasa.

E singura care se confrunta cu problemele, in timp ce copilul ala face mai multe probleme.

Cateodata mi-as dorii sa il omor.

E enervant si capos.

Plange si se lasa batut de fiecare data. Trebuie sa il dadacesc in continuare de parca as fii tatal lui.

Iar eu nu am copii. Probabil nu voi avea niciodata.

Suntem 2 persoane diferite, in doar una singura.

Cea de la exterior are de suferit. Copilul il acapareaza prea mult.

Distruge prin copilarismul lui.

E un blestem probabil.

Am inceput sa scriu de pe la 15 ani. Mereu am fost atras de cuvantul "scriitor".

Am sperat ca intr-o zi voi ajunge ca si Charles Bukowski. Voi vinde carti despre tot ce s-a intamplat si se va intampla in viata mea.

"E-ul" meu ia amploare, ia un pix si o foaie, si incepe pur si simplu sa se dezlantuie.

Ma simt bine.

Scap de prostia care zace in mine, in timpu zilei.

Ok, si am pierdut in cele din urma o slujba.

Caut alta.

Sunt indragostit de o persoana. Asta ma fute la sentiment.

Vrea spatiu.

S-a saturat de mine, in procentaj de 50%.

De copilul din mine.

Face deja prea multe probleme. Pierd o groaza de lucruri din cauza lui. Dupa cum am mai spus mai sus.

Iar asta ma ingrozeste. Pentru ca e destul de puternic.

Il detest de ceva vreme buna. Dar nu e vina lui, ci a mea, ca nu stiu cum ar trebuii sa il controlez. Sunt un parinte groaznic.

Nu stiu sa educ. M-am educat singur.

Am fost mereu singur, pana sa apara el. E ca un ghimpe in gaura curului. Nu pot sa il scot pentru ca doare, nu stiu nici cum. Asa ca ma obisnuiesc cu durerea si devine doar un inconfort atunci cand merg.

Dar amandoi facem parte unul din celalalt. Eu, serios si meticulos, vad mizeria de afara, stiu cum ar trebuii sa vorbesc si sa ma comport, fac fata situatilor dificile, in schimb nu am inima pentru a fii asa, dar mi-o doresc.

Este totul la el. Foarte incapatanat, crede ca totul i se cuvine, face crize de nervi, nu poate da afara asa ca tine in el. Vrea mereu dreptatea care e doar in capul lui, i se pare o joaca si daca cineva ii baga pistolul in cap. E un molfait. Dar are inima, si iubeste curat, deosebit de puternic in sentimente, loial si calduros.

E aproximativ ca si un caine. Doar ca nu e destept. Cainele le are pe ambele.

Considera ca ar trebuii sa planga, ca viata ii fuge de sub picioare.

E ranit.

La fel si eu.

Doar ca incerc sa o gandesc.

Plec, ca sa nu ii mai fac rau, nici macar persoanei de alaturi.

Nu vreau sa se ajunga la ceva mai urat din partea mea.

Nu ne permitem, sa o pierdem.

Doare, dar incerc sa o gandesc.

E cat se poate de simplu.

-terminat, 08:23.

[laudeluidumnezeucelatotputer]

O lectură a cuvântului lui Dumnezeu „Cuvântările lui Dumnezeu către întregul Univers” Cea de-a şaptea cuvântare

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

[anoceanofbeauty]

ANTIENTROPIC - Manifest pentru salvarea planetei

Salvarea Planetei in 7 pasi

ONU a declarat recent cod rosu pentru omenire. Alte semne ale dezintegrarii sistemului sunt pandemia, migratia, incendiile de paduri datorate incalzirii planetei, analfabetismul in era MOOC in care cu costuri minime putem educa intreaga planeta pana la nivel de studii doctorale.  People of the Earth

Pamanteni. impreuna, intr-un act de larga solidaritate umana putem reusi in 7 pasi sa facem o planeta mai cool, o planeta care sa fie un sistem viu si vivant. Sistemul este o suma de parti intre care exista cel putin o legatura si aceasta legatura nu poate fi decat la nivelul limbajului masina al creerului iar acest limbaj este coerenta EEG. Comunicare este cuvantul cheie pentru sistemele coerente spune Prigogine. 

Step 1. Stati. Daca sunteti in mers sau activitate opriti. Hold. Despacito (nu e de mirare ca acest song are 7 miliarde de vizualizari, e un mesaj pentru sanatatea planetei). Cand ne oprim metabolismul scade si la nivelul uriasului potential neuronal, avem neuroni cate stele sunt pe cer, apar primele semne de coerenta, inversam procesul entropic. Cand? Acum si apoi zilnic la 7 dim si 7 seara, cate 20 min, fiecare pe zona lui temporala

Step 2. Sedeti confortabil, scaun, fotoliu, un mediu fara stimuli senzoriali. Inchideti ochii.

Step 3. Urmariti fara efort, constientizati un proces semiautomat cum ar fi respiratia. Readucem atentia la respiratie cand apar ganduri  pana cand respiratia ajunge periodic la o stare de nici activitate, nici repaos care va crea paternurii EEG de repaos deci coerente. Va fi o impreuna coerenta. Creierul nostru este cel mai puternic mecanism antientropic din univers.  Reveniti usor in 2-3 min pentru a permite celor catorva miliarde de neuroni sa treacă in modul activitate. Motivatie si detalii gaseste fiecare in cultura sau spiritualitatea lui. In crestinism, spre exemplu, gasim metoda de urmarire a respiratiei a lui Nichifor Monahul de la Muntele Athos care "duce repede la nepatimire si la vederea lui Dumnezeu" si episodul creatiei omului din Biblie.  Liturghia ofera modelul de rugacine, impreuna cu pace sa ne rugam, acesta trebuei portat in rugaciunea zilnica de dimineata si seara, 7 si 19. Coerenta EEG care apare in stare de liniste, isihaia, este o impreuna slujire, o Liturghie a neuronilor nostri. Impreuna coerenta este o Liturghie de liturghii. 

In budism detaliile sunt in practica Zen si mindfulness, in Islam in zona tehnicilor de tip Sufi(Hosh dar Dam or Habje-daem). Hindusii in respiratia So Ham. Aceasta este o cunoastere universala si ea exista in fiecare spiritualitate din timpuri imemoriale si in plus validata recent de un nr imprsionat de studii stiintifice. 

Si atei pot salva planeta, ei pot observa ca metoda poate fi definita ca un procesor mintal in care urmarim, constientizam fara efort un proces semiautomat, respiratia, pentru a ajunge la o stare de nici activitate nici repaos. Daca IF Ganduri, revenim GO TO, la constientizarea respiratiei. IF "stare de nici activitate nici repaos”, coerenta  ca EEG , ENJOY. "Cuvîntul cheie pentru sistemele caracterizate de coerenta este comunicarea!" " In aceste sisteme "portiuni ale sistemului separate prin distante macroscopice, devin corelate", "evenimente locale au repercursiuni de-a lungul intregului sistem. Fiecare parte a sistemului devine astfel capabila sa “simta” ce se intampla in alte parti. Sistemul se comporta ca un intreg." Ilya Prigogine

Step 4. Research. Solutia nu e cea mai buna dar este rapida si portabila. Research, Research, Research pentru a descoperi si eventual adopta metoda cea mai eficienta, mai simpla, mai usor de practicat, care creaza cea mai ampla coerenta si este extensiv validată stiintific.

Step 5 Agregarea indicatorilor. In numele dreptului la informare vom cere guvernelor accesul in timp real la toti  indicatorii sociali, economici si ecologici modificati de scaderea entropiei. Calitatea vietii, calitatea aerului apei si solului, amprenta de carbon si alte cateva sute de indicatori agregati si prezentati pe zone in timp real si grafice de evolutie vor fi un important feedback, feed-now in managementul coerentei globale si pe zone. 

Step 6 Share, numai impreuna putem reusi. Mesajul se adreseaza numai celor care nu practica deja o metoda sistematica in acest scop. 

Step 7. Welcome the antientropic era on Earth. 

Inspirat de: Biblie, Facerea 2.7, metoda lui Nichifor Monahul de la Athos, o invitatie la coerenta globala a lui Tony Nader. capitolul Prana si Fiinta din carte Stiinta Fiintei si arta vietii - Maharishi Mahesh Yogi, Ava Varsanufie*

*Avva Varsanufie (483-565) a trait timp de patruzeci de ani intr-o asceza extrema, timp in care nu a vorbit cu nimeni. Cand a iesit de acolo, l-au intrebat ceilalti: "Mai traiesti?". Iar el a raspuns: "Traiesc cu adevarat". Apoi l-au intrebat iar: "Spune-ne ce faci, cum iti petreci timpul". La care avva a raspuns: "Guvernez lumea, impreuna cu Dumnezeu". 

Dar astazi nu e nevoie de o asceza ci de solidaritate, Liturghie in Liniste, coerenta. “Numai Liturghia mai tine lumea” - Arsenie Boca. Lumea pare acum mai neguvernata ca oricand pentru ca nu e impreuna guvernata. 

Acesta e sensul cuvintelor “Lumea de maine va fi spirituala sau nu va fi deloc.”

Despre liniste in scrierile Sfintilor Parinti ai Bisericii:

Acolo unde este liniste, este si slava; iar, acolo unde este slava, este si liniste.  (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Linistea este neîntrerupta închinare lui Dumnezeu si statornicie în fata Lui. (Sfântul Ioan Scararul)

Numai Dumnezeu, cu nesfârsirea Lui, poate tine sufletul absorbit în contemplarea Lui, adica în liniste, fara trecerea necesara de la un lucru marginit la altul. (Pr. Dumitru Staniloae)

Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Linistea este misterul lumii ce va veni. ( Sfântul Isaac Sirul)

Cel ce cauta pacea, Îl cauta pe Hristos. ( Sfântul Vasile cel Mare)

Daca nu este pace, toate celelalte sunt de prisos. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Isihastul este cel care aspira sa circumscrie Imaterialul înlauntrul trupului. (Sfântul Ioan Scararul)

Unde nu e pace, acolo nu e Dumnezeu. ( Avva Isaia)

În veacurile fara sfârsit, noi ne vom odihni în Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni în noi. ( Sfântul Macarie)

Doamne, fa din mine o unealta a Pacii Tale ! (Francisc din Assisi)

ANONIM

[bartholomaus]

DESPRE ORTODOXIE

http://www.ziare.com/social/religie/ortodoxismul-romanesc-motivul-inapoierii-noastre-opinii-1340383

Unul din cele mai bune articole despre ortodoxie pe care le-am citit. Un articol cu niste teme care m-au preocupat de mult timp. Care e problema cu Biserica ortodoxa (greaca, rasariteana) ? Inainte de a te scandaliza, dragă cetitorule, fi înţelept şi aruncă--ţi ochii un pic.  " ...Mai ales ca in viziunea ortodoxa, preotul este legatura, intermediarul intre oameni si Dumnezeu si singurul in masura care sa ii interpreteze cuvantul pentru semenii lui. Un lucru periculos daca avem in vedere ca preotilor romani de-a lungul Evului Mediu si chiar si in epoca moderna timpurie le lipsea stiinta de carte. Ei se multumeau cel mult cu memorarea mecanica a Bibliei si mai important, a traditiilor bisericesti, negasind necesar sa reflecte asupra lor...

Daca in Occident, stiinta a crescut la sanul Bisericii Catolice, ortodoxismul a reprezentat o piedica, deoarece intr-o lume in care totul ramane constant si ramane vesnic acelasi, nu exista nevoie de schimbare. Din aceasta cauza, nu biserica ortodoxa, dar carturarii greco-catolici ai Scolii Ardelene, educati in scolile catolice ale Occidentului au produs cel mai mare act de transformare culturala pe care l-a cunoscut acest popor. Ei au reprezentat motorul trezirii unei constiinte romanesti si cei care au condus primii lupta de emancipare a romanilor. Lor le datoram multe dintre reperele culturale pe care astazi le consideram caracteristice.

Ca unul caruia ii place istoria, am simtit de multi ani ca ortodoxismul are ceva vina in ramanerea in urma a romanilor (a unora, caci la greco-catolici se vede schimbarea). Cu timpul am colectat numeroase informatii istorice legate de retardul cultural, educational si implicit social motivat de filosofia ortodoxismului. Numai ca tipul asta a construit un articol coerent in care a adunat in cateva cuvinte esenta acestei proibleme.

Omul nu poate trai fara religie. E fapt dovedit. Dar trebuie ca aceasta Religie sa faca bine omului nu doar sa ZICA ca face bine.. Omului de azi. Nu celui din evul mediu.

Inchiziţie nu au avut ortodocsii, e drept. Fiindca nu au avut nevoie. Ortodoxia nu a avut universitati sau academii de unde sa apara intelectuali care sa puna in balanta "adevarurile" religioase. Tarile ortodoxe au fost pana mai ieri preponderent rurale, sufocate de superstitii pagane, cu preoti majoritar analfabeti. Ce tribunal s-ar fi apucat sa curete satele rusesti sau sarbesti, bulgaresti sau grecesti (aflate sub otomani) de "vrajitorii si superstitii"? Desi cred ca pe vremea lui Ivan cel Groaznic, la Moscova, nu ai fi fost tratat cu toleranţă dacă ai fi fost acuzat de vrăjitorie...(Recomand filmul "Ţarul" ca fresca a unei tari ortodoxe in Evul Mediu... Ca o completare la Andrei Rubliov, muult mai bun). Sa nu idealizam ortodoxia!!

Ivan al Rusiei nu trebuie sa il consider un dement oarecare. A influentat istoria Rusiei mai ceva ca Stalin. E primul care a adus conceptul ca Rusia si ortodoxia sa isi este suficienta siesi si a izolat tara pt decenii. Aceasta parere, acest complex de superioritate al Rusiei fata de occident s-a pastrat pana azi. Iar motivul principal e ..ortodoxia considerata indisolubil legata de sufletul rus. Aceasta confesiune crestina care are si azi, in anumite atitudini, multe apropieri cu spiritul asiatic, cu Islamul chiar...

Discutii multe si degeaba. Nu trebuie decat sa ne uitam la românii catolici versus cei ortodocşi din Transivania. In sec 19, nu mai demult.  Preoţii ortodocşi erau vicioşi, analfabeţi, murdari, inculţi, nişte rele exemple pentru enoriaşi. O spun numeroase scrieri de epoca şi NU numai cele ungureşti ci şi intelectualii români recunoşteau că e o problemă (in caz că vreţi să daţi vina pe unguri pt reavoinţă). Cei greco-catolici îşi organizau şcoli, aveau biblioteci acasă, erau mai răsăriţi. Aceeaşi oameni, 2 filosofii diferite...

[beautifulmusicwizard-blog]

Cuvantul lui Dumnezeu pentru astazi „Împărăția Milenară a sosit”

[miryamnelen-blog]

Cuvantul lui Dumnezeu pentru astazi „Împărăția Milenară a sosit”

[cercetandbisericaluidumnezeu]

O lectură a cuvântului lui Dumnezeu „Cum poate omul, care L-a definit pe Dumnezeu în concepțiile sale, să primească revelațiile lui Dumnezeu?” (Fragment 1)

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

[saintelegembisericaluidumnezeu]

Capitolul 42

Nu știu dacă oamenii au văzut vreo schimbare în cuvântarea de astăzi. Unii oameni poate că au văzut puțin, însă nu îndrăznesc să spună cu siguranță. Poate că alții nu au perceput nimic. De ce există o așa mare diferență între a douăsprezecea și a cincisprezecea zi a lunii? V-ați gândit la aceasta? Care este părerea voastră? Ați înțeles ceva din toate cuvântările lui Dumnezeu? Care a fost lucrarea principală făcută între a doua zi a lunii aprilie și a cincisprezecea zi a lunii mai? De ce astăzi oamenii sunt lipsiți de cunoaștere, la fel de dezorientați ca și cum ar fi fost loviți peste cap cu un ciomag? De ce nu există astăzi rubrici intitulate „Scandaluri ale poporului Împărăției”? Pe data de doi și patru aprilie, Dumnezeu nu a lămurit starea omului; tot astfel, în cele câteva zile după ziua de astăzi, El nu a lămurit starea poporului – de ce oare? Există cu siguranță o enigmă în privința aceasta – de ce a fost o întoarcere de 180 de grade? Să vorbim puțin mai întâi despre motivul pentru care a vorbit Dumnezeu astfel. 

Să ne uităm la primele cuvinte ale lui Dumnezeu, în care El nu a pierdut timpul în a spune „De îndată ce începe lucrarea nouă.” Fraza îți oferă prima sugestie că lucrarea lui Dumnezeu a intrat într-un nou început, că El a început din nou o lucrare nouă. Aceasta arată că mustrarea se apropie de sfârșit; se poate spune că s-a intrat deja în culmea mustrării și astfel oamenii trebuie să profite cât mai mult de timpul lor pentru a finaliza lucrarea acestei epoci a mustrării, pentru a evita să rămână în urmă sau să-și piardă cumpătul. Aceasta este toată lucrarea omului și ea presupune ca omul să facă tot ce-i stă în putință să coopereze. Când mustrarea este înlăturată în întregime, Dumnezeu începe să se angajeze în următoarea parte a lucrării Sale, pentru că Dumnezeu spune: „[…] Eu am continuat să-Mi îndeplinesc lucrarea printre oameni […]. În acest moment, inima Mea este plină de o mare încântare, pentru că am câștigat o parte din oameni, și astfel „afacerea” Mea nu mai este în criză, nu mai reprezintă cuvinte goale”. În timpurile trecute, oamenii au văzut voia stăruitoare a lui Dumnezeu în cuvintele Sale – nu există nicio minciună în aceasta – și astăzi Dumnezeu Își face lucrarea cu o viteză mai mare. Pentru om, acest lucru nu pare să se potrivească în totalitate cu cerințele lui Dumnezeu – însă pentru Dumnezeu, lucrarea Sa s-a terminat deja. Fiindcă gândurile oamenilor sunt prea întortocheate, modul în care privesc ei lucrurile este deseori prea complicat. Deoarece oamenii sunt prea exigenți cu oamenii, însă Dumnezeu nu cere așa mult de la om, aceasta arată cât de mare este discrepanța între Dumnezeu și om. Concepțiile oamenilor sunt date pe față în tot ceea ce face Dumnezeu. Nu este faptul că Dumnezeu face cereri mari de la oameni și oamenii sunt incapabili să le realizeze, ci că oamenii fac cereri mari lui Dumnezeu și Dumnezeu nu este în stare să le îndeplinească. Deoarece, după tratament, există sechele în omenirea care a fost stricată de Satana timp de câteva mii de ani, oamenii au făcut întotdeauna astfel de cereri „înalte” lui Dumnezeu și nu sunt câtuși de puțin îngăduitori, profund temători că Dumnezeu nu este mulțumit. Astfel, în multe lucruri, când oamenii nu se ridică la înălțimea sarcinii, aceștia rabdă mustrare de sine și suportă consecințele propriilor acțiuni și aceasta este o suferință absolută. Din greutățile suferite de oameni, peste 99% sunt disprețuite de Dumnezeu. Să spunem lucrurilor pe nume, nimeni nu a suferit cu adevărat pentru Dumnezeu. Ei toți suportă consecințele propriilor acțiuni – și această etapă a mustrării, desigur, nu este o excepție, ea este un pahar amar urzit de om pe care el îl ridică pentru a-l bea. Deoarece Dumnezeu nu a dezvăluit scopul inițial al mustrării Lui, deși există o parte din oameni care sunt blestemați, aceasta nu reprezintă mustrare. O parte din oameni sunt binecuvântați, însă aceasta nu înseamnă că ei vor fi binecuvântați în viitor. Oamenilor li se pare că Dumnezeu este un Dumnezeu care nu-Și ține cuvântul. Nu te îngrijora. Aceștia ar putea exagera, dar nu fi negativist; ceea ce vorbesc Eu are o oarecare legătură cu suferința omului, dar cred că trebuie să construiești o relație bună cu Dumnezeu. Ar trebui să-I dai mai multe „daruri”, care-L vor face în mod sigur fericit. Am încredere că Dumnezeu îi iubește pe cei care-I dau „daruri”. Ce spui, sunt corecte aceste cuvinte?

Până acum, cât de multe din perspectivele voastre le-ați pus la o parte? Lucrarea lui Dumnezeu se va termina în curând – așa că trebuie să fi pus la o parte mai mult sau mai puțin toate perspectivele voastre, da? Puteți să vă verificați la fel de bine: întotdeauna vă place să vă ridicați sus, sunând din propriul vostru corn și etalându-vă – ce este aceasta? Astăzi Eu încă nu știu care sunt perspectivele oamenilor. Dacă oamenii chiar trăiesc înghițiți de marea suferinței, când trăiesc în mijlocul rafinării greutăților sau sub amenințarea diferitelor instrumente de tortură sau trăiesc în momentul respingerii de către toți oamenii, privesc în sus la cer și oftează adânc, în gândurile lor în astfel de momente ei ar putea, probabil, să-și pună la o parte perspectivele. Acest lucru se datorează faptului că oamenii caută Shangri-La (paradisul pe pământ, n.t.) în mijlocul deznădejdii și nimeni, în circumstanțe confortabile, nu și-a abandonat vreodată urmărirea unui vis frumos. Ar putea fi ceva nerealist, dar aș vrea ca acest lucru să nu fie în inimile oamenilor. Încă vă mai doriți să fiți răpiți în viață? Încă doriți să vă schimbați forma în trup? Nu știu dacă sunteți de aceeași părere, dar Eu am simțit întotdeauna că acest lucru nu este realist – astfel de gânduri par prea extravagante. Oamenii spun lucruri de genul: Pune la o parte perspectivele tale, fii mai realist. Tu ceri ca oamenii să se lipsească de gândurile de a fi binecuvântați – dar tu? Tu negi ideile oamenilor de a fi binecuvântați și tu însuți cauți binecuvântări? Nu permiți altora să primească binecuvântări însă tu te gândești la ele în secret – ce te face aceasta? Un escroc! Nu este acuzată conștiința ta când acționezi astfel? În inima ta, nu te simți îndatorat? Nu ești tu un șarlatan? Tu scoți la lumină cuvintele din inimile altora, dar nu spui nimic despre cele din propria ta inimă – ești un gunoi fără valoare! Mă întreb ce gândiți în inimile voastre când vorbiți – nu ați putea fi mustrați de Duhul Sfânt? Nu vă tulbură acest lucru demnitatea? Chiar nu știți ce este bine pentru voi! Se pare că sunteți toți la fel ca Dl Nanguo – sunteți impostori. Nu e de mirare că Dumnezeu a pus „să se dedice” din „ei toți sunt dispuși «să se dedice»” între ghilimele. Dumnezeu cunoaște omul ca dosul mâinii Sale și indiferent cât de vicleană este înșelăciunea omului – chiar dacă nu se dă de gol prin nimic, fața nu i se înroșește, inima nu-i bate cu putere – ochii lui Dumnezeu sunt strălucitori, astfel că omul a avut întotdeauna probleme să scape de privirea lui Dumnezeu. Este ca și cum Dumnezeu are viziune cu raze X și poate vedea organele interne ale omului, ca și cum poate vedea ce grupă sanguină au fără analiză. Așa este înțelepciunea lui Dumnezeu și aceasta nu poate fi imitată de om. După cum spune Dumnezeu: „De ce am făcut atât de multă lucrare și, totuși, nu există nicio dovadă a acesteia în oameni? Nu am depus efort suficient?” Colaborarea omului cu Dumnezeu este prea deficitară, și se poate spune că există prea multe lucruri negative în om și rareori au oamenii pozitivism, doar ocazional au puțin, dar este prea întinat. Aceasta arată cât de mult Îl iubesc oamenii pe Dumnezeu; este ca și cum ar exista doar a o suta parte dintr-un milion de iubire pentru Dumnezeu în inimile lor, din care 50% este încă pătată, motiv pentru care Dumnezeu spune că nu câștigă nicio dovadă în om. Tocmai din cauza neascultării omului, tonul cuvântărilor lui Dumnezeu este așa de împietrit și insensibil. Deși Dumnezeu nu vorbește despre vremurile trecute cu omul, oamenii vor întotdeauna să se lase în voia amintirilor, pentru a se etala înaintea lui Dumnezeu și ei vor să vorbească întotdeauna despre vremurile trecute – totuși Dumnezeu nu a tratat niciodată trecutul omului ca ziua de azi; în schimb, El abordează oamenii de astăzi folosind ziua de azi. Aceasta este atitudinea lui Dumnezeu, și în aceasta, Dumnezeu a spus aceste cuvinte în mod clar, pentru a împiedica oamenii să spună în viitor că Dumnezeu este prea lipsit de rațiune, pentru că Dumnezeu nu face lucruri lipsite de scrupule, ci spune oamenilor despre faptele adevărate, ca nu cumva oamenii să nu poată sta neclintiți – căci omul, la urma urmei, este slab. După ce ați auzit aceste cuvinte, ce ziceți: sunteți dispuși să ascultați și să vă supuneți și să nu vă mai gândiți la acest lucru?

Cele de mai sus sunt pe lângă subiect, nu contează dacă se discută sau nu. Sper că nu faceți excepție, pentru că Dumnezeu face această lucrare a cuvintelor și Lui Îi place să vorbească despre tot ce este sub soare. Dar sper totuși că le citiți și nu ignorați aceste cuvinte, în regulă? Ați face asta? Tocmai s-a spus că în cuvintele de astăzi Dumnezeu a dezvăluit informații noi: metoda prin care Dumnezeu lucrează este pe cale să se schimbe. Ca atare, ar fi mai bine să ne concentrăm asupra acestui subiect fierbinte. Se poate spune că toate cuvântările de astăzi profețesc chestiuni viitoare, ele se referă la Dumnezeu care face planuri pentru următoarea etapă a lucrării Sale. Dumnezeu Și-a terminat în mare lucrarea cu oamenii bisericii, după care va folosi furia pentru a Se înfățișa înaintea tuturor oamenilor. După cum spune Dumnezeu: „Voi face ca oamenii de pe pământ să recunoască faptele Mele, și înaintea «scaunului de judecată» vor fi dovedite faptele Mele, astfel încât acestea să fie recunoscute printre oamenii de pe pământ, care vor ceda.” Ați văzut ceva în aceste cuvinte? În aceasta este rezumatul părții viitoare a lucrării lui Dumnezeu. Mai întâi, Dumnezeu va face ca toți câinii de pază care exercită puterea politică să fie convinși în mod sincer și să se retragă de pe scena istoriei, ca să nu mai lupte niciodată pentru statut sau schemă și intrigă. Această lucrare trebuie îndeplinită prin stârnirea diferitelor dezastre pe pământ de către Dumnezeu. Însă Dumnezeu nu Se va arăta; pentru că, în acest moment, națiunea marelui balaur roșu va fi încă o țară a murdăriei, Dumnezeu nu Se va arăta, ci pur și simplu va ieși la iveală prin mustrare. Aceasta este firea dreaptă a lui Dumnezeu și nimeni nu îi poate scăpa. În acest timp, tot ce locuiește în națiunea marelui balaur roșu va suferi nenorocire, care în mod natural include și împărăția de pe pământ (biserica). Acesta este momentul în care ies la lumină faptele, și astfel toți oamenii experimentează acest lucru, și nimeni nu poate scăpa. Acest lucru a fost predestinat de Dumnezeu. Tocmai din cauza acestei etape a lucrării Dumnezeu spune: „Acum este timpul să realizez planuri mari”. Deoarece, în viitor, nu va exista nicio biserică pe pământ și din cauza sosirii catastrofei, oamenii nu se pot gândi la nimic altceva și le este dificil să se bucure de Dumnezeu în mijlocul catastrofei; astfel, oamenilor li se cere să-L iubească pe Dumnezeu cu toată inima lor în timpul acestei perioade minunate, astfel încât să nu rateze șansa. Când acest fapt trece, Dumnezeu l-a învins cu desăvârșire pe marele balaur roșu și, astfel, lucrarea mărturiei poporului lui Dumnezeu a ajuns la sfârșit; după aceea Dumnezeu va începe următoarea etapă a lucrării, pustiind țara marelui balaur roșu și în cele din urmă răstignind oamenii din tot universul cu capul în jos pe cruce, după care El va anihila întreaga omenire – acestea sunt etapele viitoare ale lucrării lui Dumnezeu. Astfel, ar trebui să încercați să-L iubiți pe Dumnezeu în acest mediu pașnic. În viitor nu veți mai avea oportunități să-L iubiți pe Dumnezeu, pentru că oamenii au doar oportunitatea să-L iubească pe Dumnezeu în trup; când trăiesc în altă lume, nimeni nu va vorbi despre a-L iubi pe Dumnezeu. Nu este aceasta responsabilitatea unei ființe create? Și cum ar trebui să-L iubiți pe Dumnezeu în zilele vieții voastre? Te-ai gândit vreodată la aceasta? Aștepți până când vei muri ca să-L iubești pe Dumnezeu? Nu sunt acestea vorbe goale? Astăzi, de ce nu urmărești să-L iubești pe Dumnezeu? Poate fi iubirea de Dumnezeu, în timp ce ești ocupat, iubirea adevărată pentru Dumnezeu? Motivul pentru care se spune că această etapă a lucrării lui Dumnezeu se va termina în curând este pentru că Dumnezeu are deja mărturie înaintea lui Satana; astfel, nu este nevoie ca omul să facă ceva, omului i se cere doar să urmărească să-L iubească pe Dumnezeu în anii în care trăiește – aceasta este cheia. Fiindcă cerințele lui Dumnezeu nu sunt mari și, mai mult, fiindcă există o neliniște arzătoare în inima Lui, El a dezvăluit un rezumat al următoarei etape a lucrării înainte ca această etapă a lucrării să se termine, ceea ce arată în mod clar cât timp mai este; dacă Dumnezeu nu ar fi nerăbdător în inima Lui, ar spune El oare aceste cuvinte așa devreme? Pentru că timpul este scurt lucrează Dumnezeu în acest fel. Este de dorit să-L puteți iubi pe Dumnezeu cu toată inima, cu toată mintea și cu toată puterea voastră, la fel cum vă prețuiți viața. Nu este aceasta o viață de mare însemnătate? Unde altfel ați putea găsi semnificația vieții? Nu ai umbla astfel atât de orbește? Ești dispus să-L iubești pe Dumnezeu? Este demn Dumnezeu de dragostea omului? Sunt vrednici oamenii de adorarea omului? Deci, ce ar trebui să faci? Iubește-L pe Dumnezeu cu îndrăzneală, fără rezerve și vezi ce îți va face Dumnezeu. Vezi dacă te va ucide. În concluzie, sarcina de a-L iubi pe Dumnezeu este mai importantă decât a copia și a scrie lucruri pentru Dumnezeu. Ar trebui să pui pe primul loc ceea ce este cel mai important, astfel încât viața ta să aibă mai multă semnificație și să fie plină de fericire și apoi ar trebui să aștepți „sentința” lui Dumnezeu pentru tine. Mă întreb dacă planul tău va include a-L iubi pe Dumnezeu – aș vrea ca planurile fiecăruia să devină ceea ce este finalizat de Dumnezeu și să devină realitate.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

[evanghelialuidumnezeu-blog]

Cuvântul lui Dumnezeu „Privind arătarea lui Dumnezeu întru judecata și mustrarea Sa”

Dumnezeu Atotputernic spune: „Nimeni în afară de El nu poate ști toate gândurile noastre sau nu poate avea o astfel de înțelegere a naturii și esenței noastre sau nu poate judeca răzvrătirea și corupția omenirii sau vorbi și lucra printre noi astfel în numele Dumnezeului din ceruri. Nimeni în afară de El nu poate avea autoritatea, înțelepciunea și demnitatea lui Dumnezeu; firea lui Dumnezeu și ce are El și ce este El sunt transmise, în întregime, de la El. Nimeni în afară de El nu ne poate arăta calea și nu ne poate aduce lumină. 

Nimeni în afară de El nu poate dezvălui tainele pe care Dumnezeu nu le-a divulgat de la creație până astăzi. Nimeni în afară de El nu ne poate salva de legăturile Satanei și de firea noastră coruptă. El Îl reprezintă pe Dumnezeu și exprimă vocea inimii lui Dumnezeu, îndemnurile lui Dumnezeu și cuvintele de judecată ale lui Dumnezeu către toată omenirea. El a început o epocă nouă, o eră nouă și a adus un pământ nou și cer nou, o lucrare nouă și El ne-a adus speranță și a încheiat viața neclară pe care o duceam și ne-a permis să privim complet calea mântuirii. El a cucerit întreaga noastră ființă și ne-a câștigat inimile. Din acel moment înainte, mințile noastre au devenit conștiente, iar duhurile noastre par să fie reînviate: Această persoană obișnuită, nesemnificativă, care trăiește printre noi și care a fost demult respinsă de noi - nu este El Domnul Isus, care este mereu în gândurile noastre și după care tânjim zi și noapte? Este El! Este chiar El! El este Dumnezeul nostru! El este adevărul, calea și viața! El ne-a permis să trăim din nou, să vedem lumina și ne-a oprit inimile noastre de la rătăcire. Ne-am întors în casa lui Dumnezeu, ne-am întors înaintea tronului Său, suntem față în față cu El, am fost martori ai înfățișării Sale și am văzut drumul ce ne așteaptă.”

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

[laudeluidumnezeucelatotputer]

Cuvântul lui Dumnezeu „Cum să cunoşti realitatea”

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

[joyfulstrangerluminary-blog1]

Cuvantul lui Dumnezeu pentru astazi „Împărăția Milenară a sosit”

[captainceceliajohnson-blog]

Cuvantul lui Dumnezeu pentru astazi „Împărăția Milenară a sosit”

[cercetandbisericaluidumnezeu]

Ar trebui să știi că Dumnezeul practic este Dumnezeu Însuși

Ce este acoperit în exprimările Duhului? Uneori, Dumnezeu lucrează în umanitate și, uneori, în divinitate, dar în general, în ambele cazuri, Duhul este la comandă. Oricare ar fi duhul din interiorul oamenilor, așa este și exprimarea lor externă. Duhul lucrează în mod normal, dar există două părți în îndrumarea Lui de către Duh: o parte este lucrarea Lui în umanitate, iar cealaltă este lucrarea Lui prin divinitate. Ar trebui să știi clar acest lucru. Lucrarea Spiritului variază în funcție de împrejurări: când lucrarea Sa umană este necesară, Duhul îndrumă această lucrare umană și atunci când lucrarea Sa divină este necesară, divinitatea Se arată în mod direct ca să o îndeplinească. Deoarece Dumnezeu lucrează în trup și Se arată în trup, El lucrează atât în ​​umanitate, cât și în divinitate. Lucrarea Lui în umanitate este îndrumată de Duh și este pentru a satisface nevoile trupești ale oamenilor, pentru a le facilita angajamentul față de El, pentru a le permite să privească realitatea și normalitatea lui Dumnezeu și pentru a le permite să vadă că Duhul lui Dumnezeu a venit în trup, este printre oameni, trăiește cu oamenii și se implică cu oamenii. Lucrarea Sa în divinitate este pentru a oferi viața oamenilor și pentru a-i îndruma pe oameni în toate lucrurile din partea pozitivă, schimbând firea oamenilor și permițându-le să privească cu adevărat arătarea Duhului în trup. În principiu, creșterea în viața omului se realizează direct prin lucrarea și cuvintele lui Dumnezeu în divinitate. Numai dacă oamenii acceptă lucrarea lui Dumnezeu în divinitate, pot realiza schimbări în firea lor, numai atunci ei pot fi săturați în duhul lor; numai dacă se adaugă la aceasta lucrarea în umanitate – păstorirea, sprijinul și asigurarea în umanitate ale lui Dumnezeu – pot oamenii satisface voia lui Dumnezeu. Dacă trebuie să respecte poruncile, cel puțin oamenii ar trebui să cunoască pe Dumnezeul practic care Se arată în trup, fără confuzie. Cu alte cuvinte, oamenii ar trebui să înțeleagă principiile respectării poruncilor. Respectarea poruncilor nu înseamnă să le urmăm la întâmplare sau arbitrar, ci să le respectăm cu o bază, cu un scop și cu principii. Primul lucru de atins este să ai claritate în viziunile tale. Însuși Dumnezeul practic, despre care se vorbește astăzi, lucrează atât în ​​umanitate, cât și în divinitate. Prin arătarea Dumnezeului practic, se realizează lucrarea și viața Sa umană normală și lucrarea Sa în întregime divină. Umanitatea și divinitatea Lui sunt combinate într-una, iar lucrarea ambelor este realizată prin cuvinte; fie în umanitate, fie în divinitate, El rostește cuvinte. Când Dumnezeu lucrează în umanitate, El vorbește limba umanității, astfel încât oamenii să se poată implica și înțelege. Cuvintele Sale sunt rostite simplu și sunt ușor de înțeles, astfel încât acestea să poată fi oferite tuturor oamenilor; indiferent dacă acești oameni au cunoștințe sau o educație slabă, toți pot primi cuvintele lui Dumnezeu. Lucrarea lui Dumnezeu în divinitate este realizată și prin cuvinte, dar este plină de asigurări, este plină de viață, este nealterată de idei umane, nu implică preferințe umane și este lipsită de limite umane, este în afara limitelor oricărei umanități normale; și ea este realizată în trup, dar este manifestarea directă a Duhului. Dacă oamenii acceptă numai lucrarea lui Dumnezeu în umanitate, atunci ei se vor limita la o anumită sferă, și astfel vor necesita o tratare, o emondare și o disciplină perenă, pentru a exista o ușoară schimbare în ei. Fără lucrarea sau prezența Duhului Sfânt, totuși, ei vor recurge întotdeauna la vechile lor căi; numai prin lucrarea divinității aceste maladii și deficiențe pot fi corectate, numai atunci oamenii pot fi întregiți. În loc de tratare și emondare continuă, ceea ce este necesar este o asigurare pozitivă, folosind cuvinte pentru a compensa toate neajunsurile, folosind cuvinte pentru a dezvălui fiecare stare a oamenilor, folosind cuvinte pentru a le îndruma viața, fiecare cuvânt, fiecare acțiune, pentru a le dezvălui intențiile și motivațiile; aceasta este lucrarea reală a Dumnezeului practic. Și astfel, în atitudinea ta față de Dumnezeul practic, ar trebui să te supui atât înaintea umanității Sale, cunoscându-L și recunoscându-L, cât și, mai mult decât atât, ar trebui să accepți și să te supui lucrării și cuvintelor divine. Arătarea lui Dumnezeu în trup înseamnă că toată lucrarea și toate cuvintele Duhului lui Dumnezeu se fac prin umanitatea Sa normală și prin trupul Lui întrupat. Cu alte cuvinte, Duhul lui Dumnezeu îndrumă atât lucrarea Lui umană, cât și lucrarea divină în trup, iar în Dumnezeul întrupat poți vedea atât lucrarea lui Dumnezeu în umanitate, cât și lucrarea în întregime divină; aceasta este semnificația și mai practică a arătării lui Dumnezeu în trup. Dacă poți vedea acest lucru în mod clar, vei putea să îmbini toate părțile diferite ale lui Dumnezeu și vei înceta să acorzi prea multă importanță lucrării Sale în divinitate și să desconsideri lucrarea Lui în umanitate, și nu vei merge la extreme, nici nu vei da ocoluri. În ansamblu, înțelesul Dumnezeului practic este că lucrarea umanității Sale și a divinității Sale, așa cum este îndrumată de Duh, se exprimă prin trupul Lui, astfel încât oamenii să poată vedea că El este viu și natural, real și actual.

Lucrarea Duhului lui Dumnezeu în umanitate are etape de tranziție. Desăvârșind umanitatea, El permite umanității Sale să primească îndrumarea Duhului, după care umanitatea Lui este capabilă să ofere și să păstorească bisericile. Aceasta este o exprimare a lucrării normale a lui Dumnezeu. Astfel, dacă poți vedea în mod clar principiile lucrării lui Dumnezeu în umanitate, atunci este puțin probabil să ai concepții despre lucrarea lui Dumnezeu în umanitate. Indiferent de orice altceva, Duhul lui Dumnezeu nu Se poate înșela. El are dreptate și e fără de greșeală; nu ar face nimic în mod incorect. Lucrarea divină este exprimarea directă a voinței lui Dumnezeu, fără intervenția umanității. Nu trece prin desăvârșire, ci vine direct de la Duh. Și totuși, faptul că El poate lucra în divinitate este datorită umanității sale normale; aceasta nu este nici un pic supranaturală și pare a fi realizată de o persoană normală; Dumnezeu S-a pogorât din ceruri pe pământ în primul rând pentru a exprima cuvintele lui Dumnezeu prin trup, pentru a finaliza lucrarea Duhului lui Dumnezeu folosind trupul.

Astăzi, cunoștințele oamenilor despre Dumnezeul practic rămân prea unilaterale, iar înțelegerea lor cu privire la semnificația întrupării este încă prea nesemnificativă. Când vine vorba de trupul lui Dumnezeu, prin lucrarea și prin cuvintele Lui, oamenii văd că Duhul lui Dumnezeu include atât de mult, că este atât de bogat. Dar, oricum, mărturia lui Dumnezeu vine în cele din urmă de la Duhul lui Dumnezeu: ceea ce face Dumnezeu în trup, prin ce principii lucrează El, ceea ce face în umanitate și ceea ce face în divinitate. Oamenii trebuie să cunoască aceste lucruri. Astăzi poți să te închini acestei persoane, dar în realitate te închini Duhului. Acesta este puținul care ar trebui atins în cunoștințele oamenilor despre Dumnezeul întrupat: cunoașterea substanței Duhului prin trup, cunoașterea lucrării divine a Duhului în trup și a lucrării umane în trup, acceptarea tuturor cuvintelor și cuvântărilor Duhului în trup și înțelegerea modului în care Duhul lui Dumnezeu îndrumă trupul și demonstrează puterea Lui în trup. Ceea ce înseamnă că omul ajunge să cunoască, prin trup, Duhul din ceruri; arătarea Însuși Dumnezeului practic printre oameni a înlăturat pe însuși Dumnezeul nedeslușit din concepțiile oamenilor; cultul oamenilor față de Însuși Dumnezeul practic a crescut ascultarea lor față de Dumnezeu; iar prin lucrarea divină a Duhului lui Dumnezeu în trup și prin lucrarea umană în trup, omul primește revelație și păstorire și sunt atinse schimbări în firea vieții sale. Numai aceasta este semnificația reală a sosirii Duhului în trup și este în primul rând pentru ca oamenii să se implice cu Dumnezeu, să se bazeze pe Dumnezeu și să obțină cunoașterea lui Dumnezeu.

În principiu, ce atitudine ar trebui să aibă oamenii față de Dumnezeul practic? Ce știi despre întrupare, despre arătarea Cuvântului în trup, despre arătarea lui Dumnezeu în trup, despre faptele Dumnezeului practic? Și despre ce se vorbește astăzi în principal? Întruparea, sosirea Cuvântului în trup și arătarea lui Dumnezeu în trup – toate aceste aspecte trebuie înțelese. Pe baza staturii voastre și a epocii, pe durata experiențelor voastre de viață, trebuie să ajungeți treptat să înțelegeți aceste probleme și trebuie să aveți o cunoaștere clară a lor. Procesul prin care oamenii trăiesc cuvintele lui Dumnezeu este același cu procesul prin care ei cunosc arătarea cuvintelor lui Dumnezeu în trup. Cu cât oamenii trăiesc mai mult cuvintele lui Dumnezeu, cu atât mai mult cunosc Duhul lui Dumnezeu; prin trăirea cuvintelor lui Dumnezeu, oamenii înțeleg principiile lucrării Duhului și ajung să cunoască pe Însuși Dumnezeul practic. De fapt, când Dumnezeu desăvârșește pe oameni și îi câștigă, El îi face să cunoască faptele Dumnezeului practic; El folosește lucrarea Dumnezeului practic pentru a le arăta oamenilor semnificația reală a întrupării și pentru a le arăta că Duhul lui Dumnezeu S-a arătat de fapt înaintea omului. Când oamenii sunt câștigați de Dumnezeu și sunt făcuți desăvârșiți de Dumnezeu, exprimările Dumnezeului practic i-au cucerit, cuvintele Dumnezeului practic i-au schimbat și le-au dat viața Sa în interiorul lor, umplându-i cu ceea ce El este (fie că este vorba de El, Cel uman, sau de El, Cel divin), umplându-i cu substanța cuvintelor Sale și făcându-i pe oameni să trăiască cuvintele Lui. Când Dumnezeu câștigă oameni, El face acest lucru, în primul rând, prin folosirea cuvintelor și cuvântărilor Dumnezeului practic pentru a trata lipsurile oamenilor și pentru a judeca și a dezvălui firea lor răzvrătită, determinându-i să câștige ceea ce au nevoie și să le arate că Dumnezeu a venit printre oameni. Cel mai important, lucrarea făcută de Dumnezeul practic mântuiește fiecare persoană de influența Satanei, luându-i din tărâmul mizeriei și spulberând firea lor coruptă. Cea mai profundă semnificație a faptului de a fi câștigat de Dumnezeul practic este de a fi capabil să iei pe Dumnezeul practic ca exemplu, ca model și de a trăi umanitatea normală, de a practica în conformitate cu cuvintele și cerințele Dumnezeului practic, fără cea mai mică abatere sau îndepărtare, practicând totuși ceea ce spune El și reușind să realizezi ceea ce cere El. În acest fel, vei fi fost câștigat de Dumnezeu. Când ești câștigat de Dumnezeu, nu stăpânești doar lucrarea Duhului Sfânt; în principal, ești în stare să trăiești cerințele Dumnezeului practic. Doar având lucrarea Duhului Sfînt nu înseamnă că ai viață. Ceea ce este esențial este dacă poți să acționezi în conformitate cu cerințele Dumnezeului practic față de tine, care se referă la faptul dacă poți fi câștigat de Dumnezeu. Aceste lucruri sunt cea mai mare însemnătate a lucrării Dumnezeului practic în trup. Ceea ce înseamnă că Dumnezeu câștigă un grup de oameni prin faptul că Se arată cu adevărat în trup și este viu și natural, fiind văzut de oameni, făcând de fapt lucrarea Duhului în trup și acționând ca un exemplu pentru oamenii în trup. Sosirea lui Dumnezeu în trup este în primul rând pentru a permite oamenilor să vadă faptele reale ale lui Dumnezeu, să materializeze Duhul fără formă în trup și să le permită oamenilor să-L vadă și să-L atingă. În felul acesta, cei care sunt făcuți întregi de El Îl vor trăi, vor fi câștigați de El și după inima Lui. Dacă Dumnezeu doar ar fi vorbit în ceruri și n-ar fi venit de fapt pe pământ, atunci oamenii ar fi în continuare incapabili să-L cunoască pe Dumnezeu, ei ar putea numai să propovăduiască faptele lui Dumnezeu folosind teoria goală și nu ar avea cuvintele lui Dumnezeu ca realitate. Dumnezeu a venit pe pământ în primul rând pentru a acționa ca un exemplu și un model pentru cei care urmează să fie câștigați de Dumnezeu; numai în acest fel oamenii pot să-L cunoască efectiv pe Dumnezeu, să-L atingă pe Dumnezeu și să-L vadă și numai atunci ei pot fi câștigați cu adevărat de Dumnezeu.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic