#centenar patrimoniu | Explore Tumblr posts and blogs

stiri-noi · 6 years ago

Text

Centenarul Marii Uniri. ROM deschide Muzeului Tricolorului

Centenarul Marii Uniri. Muzeul Tricolorului. De Centenarul Marii Uniri, ROM deschide Muzeului Tricolorului. În cadrul acestuia sunt expuse 100 de povești despre patriotism, reinterpretate artistic. Muzeul va putea fi vizitat în perioada 01-02 decembrie 2018, la Palatul Universului, sala Mezanin, în intervalul orar 11:00 – 22:00. Intrarea este liberă.

Centenarul Marii Uniri. Muzeul Tricolorului. Surprize pentru vizitatori

La intrarea în Muzeul Tricolorului, vizitatorii vor fi întâmpinați cu steaguri și batoane ROM. În plus, iubitorii de muzică vor avea parte de o surpriză. Este vorba de un concert acustic al trupei Partizan, care va avea loc chiar pe 01 decembrie, ora 20:00.

Centenarul Marii Uniri. Muzeul Tricolorului. Ce spun reprezentanții Kandia România?

„În an Centenar, ROM îi invită pe români să exploreze emoții autentice, transpuse artistic în cea mai frumoasă expresie modernă despre patriotism. 100 de povești despre valori, identitate și patriotism, „donate” de către români și reinterpretate de către artiști, în cele mai creative feluri, au fost expuse ca patrimoniu imaterial în Muzeul Tricolorului. În acest fel, ROM își aduce omagiul pentru acest moment istoric marcant”, a declarat Diana Bârlan, Group Brand Manager, Kandia Dulce.

Centenarul Marii Uniri. Muzeul Tricolorului. 100 de povești

Cele 100 de povești au fost alege de trei artiști și reprezentanții Kandia România dintre cele înscrise pe www.doar-tricolor.ro. În plus, trei dintre acestea au prins viață, în cele mai creative feluri.

Formația Partizan, sculptorul Costin Ioniță și street artist-ul Pisica Pătrată sunt artiștii care au dat viață poveștilor despre tricolor, într-un concept expozițional creat de către renumitul arhitect Attila Kim.

Centenarul Marii Uniri. Muzeul Tricolorului. „ROM. Senzații tari. De Centenar”

”Tricolorul devine astfel mai prezent în istorie ca oricând și se transformă din simbol în manifest, arborarea sa nemaifiind limitată la ziua de 01 decembrie”, au mai anunțat reprezentanții Kandia România.

Deschiderea Muzeului Tricolorului face parte din campania „Pentru România, doar tricolor”. Aceasta se desfășoară sub sloganul „ROM. Senzații tari. De Centenar”.

Citește și Kaufland sărbătorește Centenarul Marii Uniri

Articolul Centenarul Marii Uniri. ROM deschide Muzeului Tricolorului apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#afaceri

0 notes

radioromania · 6 years ago

Text

Întâlnire cu vocile memoriei pe www.radio-arhive.ro

(29 noiembrie 2018)

În Anul european al patrimoniului cultural, marcat şi de un dublu context festiv naţional: 90 de ani de radiofonie şi 100 de ani de statalitate modernă, Radio România, prin Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, pune la dispoziţie, începând de astăzi, istoria sonoră a României pe noua platformă multimedia www.radio-arhive.ro.

Proiectul de punere în circulaţie, în etape succesive, a celei mai vechi şi mai importante arhive media a ţării, memoria radioului public, demarează în mod simbolic la 1 decembrie 2018 şi conţine o pagină permanentă „1918”, ce restituie prin documente reflectarea radiofonică a unui eveniment ce a marcat istoria şi conştiinţa naţională. Pagina a fost susţinută prin programul Centenar al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

www.radio-arhive.ro reuneşte colecţiile de documente scrise şi sonore ce alcătuiesc arhiva naţională radiofonică, o cale prin care se întoarce către public un tezaur naţional creat în 9 decenii de funcţionare neîntreruptă în spaţiul public a Radio România.

Noile tehnologii permit crearea un instrument de punere în valoare şi aducere în actualitate a patrimoniului arhivistic, devenit un „patrimoniu viu”, prin introducerea în circuitul public a documentelor radiofonice istorice şi culturale. Acestea sunt puse la dispoziţie conform unei structuri tematice, emisiunile emblematice ale postului se regăsesc de asemenea ordonate alfabetic (Emisiuni A-Z), iar vocile marilor personalităţi care s-au perindat de-a lungul timpului în faţa microfonului pot fi găsite în secţiunea Personalităţi.

Dacă bogăţia arhivelor radiofonice este cunoscută publicului cu precădere sub brandul Fonoteca de Aur, este aproape necunoscut faptul că prin aplicarea primului Regulament de Organizare şi Funcţionare al instituţiei, aprobat la 30 septembrie 1932, ce prevedea obligativitatea depunerii la arhivă (Biblioteca) a unui exemplar din textul conferinţelor ţinute la microfon, s-a ajuns la o situaţie singulară printre celelalte radiodifuziuni europene: constituirea unui fond de manuscrise radiofonice conservate în Arhiva Scrisă, manuscrise semnate de marile nume ale culturii româneşti: Mircea Eliade, E. Lovinescu, Mihai Ralea, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu, Mihail Sebastian, Gh. Brătianu, C.C. Giurescu, Alice Voinescu… intelectualii vremii care au înţeles potenţialul formativ al noului mijloc de comunicare.

Documentele audio (discuri, la începuturi, completate după 1950 cu înregistrări pe bandă magnetică) sunt tezaurizate în Arhiva Sonoră (Fonoteca Radio), unde se găsesc, pe diferite suporturi, circa 132.000 ore de înregistrări, iar o persoană ar putea petrece 15 ani de audiţie non-stop în încercarea de a parcurge materialul sonor. Ar fi greu de întocmit o listă a marilor voci conservate în Fonoteca Radio, aici reunindu-se tot ce a fost semnificativ în istoria şi cultura românească: de la N. Iorga, I.C. Brătianu sau Nicolae Titulescu la Octavian Goga, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu sau Tudor Arghezi, actori de legendă, spectacole, concerte şi interpretări inegalabile…

Punctul de pornire al acestei construcţii a fost interesul crescând, ce se cere cultivat prin instrumente adecvate, al unui public tot mai larg pentru trecut / istorie / arhive / documente, coroborat cu sensibilitatea, dovedită prin acţiuni şi atitudini, a societăţii civile pentru recuperarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Nu în ultimul rând, iniţiativa de actualizare, prin recursul la noile tehnologii, a unor documente provenind în cea mai mare parte din Fonoteca de Aur, în anul ce marchează momente istorice cu mare încărcătură emoţională şi simbolică, ţinteşte să atragă noi categorii de public şi, desigur, noi generaţii.

www.radio-arhive.ro răspunde unei aşteptări legitime a societăţii civile, interesată de moştenirea culturală, unei cerinţe variat şi repetat formulate a publicului ascultător al Radio România de a putea regăsi, într-un spaţiu virtual accesibil, secvenţele de vârf ale creaţiei radiofonice, precum şi momentele-cheie ale istoriei naţionale.

Documentele puse la dispoziţie sunt protejate de legislaţia din domeniu fiind destinate unei utilizări strict private.

Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

0 notes

news24hrou · 6 years ago

Text

Klaus Iohannis: ”Nu puneţi în joc tot efortul şi sacrificiile românilor pentru care sunt atât de respectaţi în Uniunea Europeană. Nu faceţi rău societăţii româneşti mergând mai departe cu legi ale justiţiei şi cu modificări ale codurilor penale ”

“Este responsabilitatea dumneavoastră să asiguraţi buna legiferare într-un cadru de dezbateri deschise şi transparente. (…) astfel încât deciziile luate aici să fie adaptate la nevoile reale ale societăţii.

Este încă timp că reveniţi asupra unor legi care nu au nici susţinerea oamenilor, şi nici nu corespund standardelor europene. Nu puneţi în joc tot efortul şi sacrificiile românilor pentru care sunt atât de respectaţi în Uniunea Europeană. Nu faceţi rău societăţii româneşti mergând mai departe cu legi ale justiţiei şi cu modificări ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democraţie veritabilă”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, la Ședința Solemnă dedicată Centenarului.

Declarația completă făcută de Klaus Iohannis:

”Acum exact 100 de ani se înfăptuia Unirea Bucovinei cu România. Urmându-i declarației Sfatului Țării de la Chișinău din 27 Martie 1918, prin care se proclama Unirea Basarabiei cu România, Moțiunea adoptată de Congresul Național al Bucovinei făcea al doilea pas pe calea realizării Marii Uniri, care avea să se împlinească la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

Aniversăm astăzi un veac de la cea mai importantă realizare a românilor: înfăptuirea unității naționale. Elitele intelectuale și politice ale începutului secolului XX ne impresionează prin exemplul lor de viziune, angajament și jertfă. Este vorba despre suveranii României, de prim-miniștri, de politicienii Regatului României ori de cei din Transilvania, Basarabia sau Bucovina. Este vorba despre oameni de știință și cultură, după cum este vorba despre eminenți păstori ai spiritualității poporului român.

Ei au rămas cu toții în memoria națiunii pentru că au urmărit cu tenacitate realizarea proiectelor și aspirațiilor naționale. Rostite de la tribunele Unirii, cuvintele făuritorilor Statului național nu ne explică doar cum a fost posibilă întregirea României, ci ne transmit, peste ani, un patrimoniu de idei și valori care își păstrează neștirbită actualitatea.

Năzuința împlinirii unității naționale a fost, totodată, și expresia unor valori civice, întrunind adeziunea tuturor segmentelor societății, nu doar a elitelor.

Mai mult chiar, în 1918, unirea provinciilor istorice cu România încetase să mai fie un obiectiv strict românesc, pentru a deveni unul convergent cu interesele și aspirațiile minorităților care conviețuiau cu românii în Basarabia, Bucovina, Transilvania ori Banat.

Prin toate acestea, Marea Unire a fost și este mai mult decât momentul definitoriu al unui popor care își regăsea, democratic, cadrul statal natural.

Marea Unire s-a putut înfăptui și, mai ales, a durat pentru că propunea în plan intern drepturi și libertăți așteptate de toți oamenii. Ea susținea în plan internațional prevalența dreptului asupra forței și principiul frățietății universale.

Într-un moment de criză a relațiilor internaționale, România, cu sprijinul aliaților săi, a fost parte a soluției, și nu a problemei. Pe 1 decembrie 1918, Iuliu Maniu se întreba, la Alba Iulia, ce ar putea face generația sa pentru a se ridica la înălțimea îndeplinirii unui asemenea ideal.

Cu privilegiul de a fi Președintele României în vremea Centenarului, preiau emoționanta interogație a fruntașului ardelean, făuritor al Marii Uniri, și v-o adresez dumneavoastră, aleșilor nației: prin ce putem să fim noi demni de împlinirile de acum 100 de ani?

Astăzi, întrebarea la care trebuie să răspundă politicienii, indiferent de partid sau doctrină, este dacă vor continua să promită mult și să livreze puțin sau dacă vor avea curajul și responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea centenar.

Cred că răspunsul la această întrebare poate să ne indice sursele demnității și coeziunii naționale. Răspunsul la această întrebare se găsește, în ultimă instanță, în oglinda clasei politice românești și misiunea sa.

Doamnelor și domnilor,

Centenarul nu este numai un prilej de a ne întoarce privirea spre trecut și a ne onora istoria. Este, în egală măsură, și un moment de reflecție, în care să ne întrebăm, cu toată onestitatea, dacă ne-am revendicat locul pe care îl merităm în rândul țărilor lumii.

Mergem astăzi în direcția corectă sau ne aflăm pe un drum greșit, care ne va duce în cu totul altă parte decât unde vrem să ajungem, ca națiune? Aniversarea celor 100 de ani ai țării noastre ne găsește la o răscruce pentru destinul României în următorul centenar.

Secolul pe care l-am parcurs nu a fost deloc ușor, dar în ultimele lui decenii am reușit să progresăm. Trăim într-o societate liberă, cu instituții stabile, și ne leagă un amplu parteneriat strategic de cea mai puternică democrație a lumii, Statele Unite ale Americii.

Suntem parte a NATO, cu toate beneficiile de securitate care decurg din acest statut, și suntem membri ai Uniunii Europene, integrați în marea familie a națiunilor, așa cum au visat înaintașii noștri.

Nu ne-a fost simplu să ajungem aici. Și, tocmai de aceea, la fel ca acum un secol, oamenii au mari speranțe pentru viitorul țării noastre și așteptări îndreptățite de la cei care o conduc.

Cu atât mai mult de Centenar, românii așteaptă o guvernare la înălțimea moștenirii care ne-a fost încredințată, vor lideri politici responsabili, cinstiți și care să-și propună obiective politice ambițioase pentru România, nu pentru interesele lor vremelnice.

Românii înțeleg că prosperitatea noastră depinde, în mod esențial, de alegerile pe care le facem, de opțiunile de dezvoltare pe care le adoptăm, de consecvența în a ne urma angajamentele. Este timpul să înțeleagă același lucru și majoritatea politică și guvernamentală.

Doamnelor și domnilor,

Celebrăm Centenarul într-o perioadă tumultoasă pentru societatea românească, iar unele abordări populiste, demagogice și manipulatorii au semănat discordie și au afectat unitatea care ar fi trebuit să caracterizeze modul în care sărbătorim împlinirea unui vis de veacuri.

Spiritul națiunii este însă viu și s-a manifestat în susținerea fără echivoc pe care cetățenii au arătat-o în fața oricăror încercări de a pune în pericol principiile și valorile care au stat și la baza Marii Uniri de acum 100 de ani.

A fi român echivalează acum cu a fi european, iar acest lucru înseamnă mult mai mult decât semnificația istorică sau geografică a termenului. Înseamnă a fi parte a unei comunități de valori care prețuiește libertatea, solidaritatea, respectarea demnității umane, democrația și în care domnește necondiționat statul de drept. Sunt lucruri care fac parte din fibra națională și nimeni, sub nicio formă, nu are dreptul de a le contesta.

Doamnelor și domnilor parlamentari și guvernanți,

Ascultați vocea românilor, recuplați-vă la interesele naționale, ridicați-vă la demnitatea Centenarului și nu îl dezonorați! Luați exemplul anului 1918: România își atinge potențialul său doar atunci când politicienii sunt inspirați de năzuințele oamenilor și ghidați de un proiect național!

România trebuie să țintească tot mai sus ca națiune liberă, ca stat performant, în slujba cetățenilor săi, iar nu să-și piardă direcția și să devină captivă lipsei de viziune a câtorva politicieni fără simțul guvernării democratice.

Printre cele mai importante idealuri ale Marii Uniri au fost respectul legii și libertatea individului. Sunt idealuri care și astăzi mobilizează societatea românească și, prin urmare, trebuie să mobilizeze și acțiunea forului suprem al acestei națiuni, care este Parlamentul României.

Este responsabilitatea dumneavoastră să asigurați o bună legiferare, într-un cadru de dezbateri deschise și transparente, prin implicarea profesioniștilor și prin dialog social, astfel încât deciziile luate aici să fie adaptate la nevoile reale ale societății. Este încă timp să reveniți asupra unor legi care nu au nici susținerea oamenilor și nici nu corespund standardelor europene de drept.

Nu puneți în joc tot efortul și sacrificiile românilor pentru care sunt atât de respectați în Uniunea Europeană, nu faceți rău societății românești mergând mai departe cu legi ale justiției și cu modificări ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democrație veritabilă.

Sunt atât de multe probleme care își așteaptă rezolvarea și asupra cărora românii își doresc să vă aplecați, de la readucerea la performanță a marilor sisteme publice, la eficientizarea administrației publice și modernizarea infrastructurii.

Doamnelor și domnilor,

Aniversarea Centenarului a fost așteptată de concetățenii noștri ca unul dintre acele momente de vitalitate ale unei națiuni. Cu prilejul Centenarului, românii au aflat ce și-au propus și au văzut ce au realizat înaintașii noștri.

Dacă clasa politică de astăzi dorește să fie evocată atunci când, peste ani, se va vorbi despre România la Centenarul Marii Uniri, atunci va trebui să-și asume proiecte fundamentale și să atingă acele obiective care corespund cu adevărat așteptărilor cetățenilor noștri.

La mulți ani, români! La mulți ani, România!”

https://ift.tt/2FJ4ol6 https://ift.tt/2r9wUST

0 notes