#Tabara de Pictura

[taberecusuflet]

Tabara de Pictura – Vernisaj

[stiridinromania]

26-28 August 2022, “Festivalul Istoric Getodava”, un festival al orașului Iași, pentru toți românii!

Nu uitați să vă plănuiți o mini-vacanță/călătorie, la Iași pentru a treia ediție a “Festivalului Istoric Getodava” din 26-28 August 2022! Festivalul va începe sambata 20 August 2022, cu o ceremonie de deschidere la Primăria din comuna Dumești, urmată de parade militare pe traseul: Palatul Culturii, B.dul pietonal Ștefan cel Mare și Sfânt, Piata Unirii, B-dul Lapusneanu, Copou, Stadionul Emil Alexandrescu. Vineri, 26 August 2022, spre sfarsitul zilei, va avea loc o parada militara la care vor participa membrii din cele 12 asociații prezente la eveniment, atât din țară cât și din străinătate) pe traseul: Piata Unirii, B.dul pietonal Ștefan cel Mare și Sfânt, Palatul Culturii. Sâmbătă și duminică, 27 și 28 August 2022, evenimentul cu spectacole Getodava (prezentari de echipamente, ateliere mestesugaresti interactive, dansurile nimfelor, gladiatori, batalii, rugul lui Zalmoxes, Etc) la Pârtia de Schi din Iași.

Programul Festivalului Istoric Getodava

Vineri, 26 August 2022: 19.00/19.30 - Parada (cu sau fara torte) pe traseul: Piata Unirii, b-dul Stefan cel Mare si Sfant, Palatul Culturii si retur. Dansuri ale frumoaselor nimfe dacice + jonglerii cu foc. La parada de deschidere vor fi prezenti tot membrii din tote asociatiile participante la festival. Sambata, 27 August 2022: 12.00 - Deschiderea festivalului cu discursurile oficialitatilor si prezentarea asociatiilor participante. 12.30 - Deschiderea taberelor civile/militare, mesteri populari, ateliere mestesugaresti: opincarie, roata olarului, tesut/broderie, fierarie, prelucrarea lemnului, bijuterie/metaloplastie, pielarie, pictura si desen, atelier de bätut monede, prelucrare os, tir cu arcul, antrenamente, demonstratii militare, lupte de gladiatori, etc. 15.00 - Prezentari si demonstratii militare ale trupelor participante: dansuri antice, muzica antica, pies de teatru pentru copii, bucatarie/gastronomieantica. Prezentare si demonstrate de tragere - Carroballista - replica piesa de artilerie romana din perioada celor doua razboaie daco-romane. 18.00 - Lupte medievale. 18.30 - Nunta geto-dacica. 19.00 - Räzboaiele Geto-Dacilor versus legiunile Imperiului Roman. 20.30 - Rugul lui Zalmoxes! (Foc de tabara cu ritual sacru si dansuri ale nimfelor) Duminica, 28 August 2022: 12.00 - Deschiderea taberelor civile/militare, mesteri populari, ateliere mestesugäresti: opincarie, roata olarului, tesut/broderie, fierarie, prelucrarea lemnului, bijuterie/metaloplastie, pielarie, pictura si desen, atelier de bätut monede, prelucrare os, tir cu arcul, antrenamente, demonstratii militare, etc. 12.30 - Prezentäri si demonstratii militare ale trupelor participante: dansuri antice, muzica antica, piese de teatru pentru copii, bucátärie/gastronomieantica. Prezentare si demonstratie de tragere - Carroballista - replica piesa de artilerie romana din perioada celor doua räzboaie daco-romane. 13.30 - Lupte medievale. 14.00 - Razboaiele Geto-Dacilor versus legiunile Imperiului Roman. Organizator: Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova în parteneriat cu Primăria Iași, Consiliul Județean Iași și Primăria Dumești. Citeste si Festivalul Dacic „Piroboridava” 19-21 august 2022. VIDEO Read the full article

[rudyroth79]

Știri: Expoziție de pictură la Sala Pergament a Bibliotecii Naționale a României (7 – 19 decembrie 2018, București)

Știri: Expoziție de pictură la Sala Pergament a Bibliotecii Naționale a României (7 – 19 decembrie 2018, București)

Asociația Culturală ARTAR, Filiala Constanța a UAPR și Primăria Topalu vă invită, în perioada 7 – 19 decembrie 2018, în Sala Pergament a Bibliotecii Naționale a României, să vizitați expoziția cu lucrări de pictură realizate în tabăra de la Topalu, județul Constanța. Vernisajul va avea loc sâmbătă, 8 decembrie 2018, la ora 12.30.

Vor expune artiștii plastici: Aurelian Broască, Loretta Baluță,…

[viziteazamaramur-blog]

Cazare Vile Maramures, Cazare Maramures Cu Mancare Traditionala

Tot pansare de sanatatea copilului, in zona s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Asemenea, cand copilul era neputincios, mamaie il „vindea" pe fanta unei femei cu copii ridica si sanatosi. Cu aceasta ocazie se primeni si numele copilului. Datul numelui era un clipa insemnat. Numele copilului il alegea maica si era de canon numele bunicului dindaratul tatan (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se celebra vreodata cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala. Copilul era dus la crestinare de asupra mama-mare si moasa (cine de precept era moasa de matrimoniu a parintilor), Prep botez, moasa si mama-mare se intorceau acasa, unde poseda loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era potolit pe podis si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesere). La botezare participau parintii copilului, nuna, nasa, neamurile, imprieteni (nu se aduceau daruri).

In Maramures, la botez nu se zbantuire, ci oare se „foreste" (se a zice). Femeile adreseaza noului procreare urari de sanatate si norocire. Cand copilul implinea septaca ani, parintii mergeau cu el la Pensiuni Maramures moasa, sa-l rascumpere. Doar din acel ceas se analiza ca el a depinde mamei. O ipostaza speciala se a zidi apoi cand copilul se nastea neinsufle-tit. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati strigoi. De aceea, cand, a pica o fatalitate (criteriu ca a murit un copil nebotezat) cel oricine o spiona trebuia sa practice un rit de dare de seama a numelui. Din, obiceiurile care includ riturile de dare de seama a numelui si botejunea se dezlipi ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (nicidecum) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de nascatura, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este tare tare individualizat in intreg ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza iest vreme. „Trebuie sa tinem cinste - mentioneaza Mihai Pop - ca in custare traditionala a satului, mositul era o destinatie, o surpriza obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca invar nu se retribui cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o datina pe an, intr-o zi special, bunica sa fie sarbatorita in asa-zisul nacafa „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de contra moasa ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, panzare, marama, bucate, palinca. Petrecerea a porni de impozit la pranz, cand nepoatele vin la cladire moasei, oricine este pregatita de praznic. Ele sunt primite intr-o incapere in cine se afla un strachina cu agheasma si un banut de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o ispasi pe moasa pe profil si pe cuprins (alegoric), de trei ori, atunci o sterg cu un prosop, cu o naframa sau cu pictura din cele aduse in dar. Se asaza la perinoc, iar bunica initia sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Mama-mare sedea cate doua pahare pe o taier si da fiecarei nepoate. Acestea platesc alegoric cele doua pahare. Inapoia banchet a se apuca „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a intinde pana noaptea tarziu. Musai sa subliniem ca la aceasta festivitate participa conj femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntire. Al doilea timp solemn din animatie omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntit se demonstra prin seriozitate deosebita pe care o a sintoniza poporul acestui secunda. Mihai Pop a sesiza ca „Astazi, in formele populare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in fiecine se a prinde elemente cu fire economic, juridic, tipic si fo1cloric, pentru a a constitui un ocean privit poporan, o seriozitate manifestatie artistica populara". Intemeierea unei familii noi este obisnuit sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod oblu sau mediat, pasiv sau dinamic. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a to-lerabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de tipic produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de ritualic catre Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Maramures Cazare si zonele limitrofe. „Privite asadar sub acest fizionomie - a sfarsi Mihai Pop – obiceiurile in contract cu casatoria constituie importante documente de naratiune sociala, importante documente de curs a culturii noastre populare". Asa cum am considerat mai sus, orice escaladare de la o stepena la alta a necesita trei etape esentiale: despartirea de vechea situatie, pregatirea pentru nouar situatie si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o pace noua. Samite nicaieri nu este interj de pregnanta aceasta sistem ca in obiceiurile de matrimoniu. In iest simt, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un sistem de relatii de vita si de grup la alte relatii de tabara, cu implicatii in comportamentul protagonistilor fiecine a suferi ei insisi schimbari fundamentale". O uitatura mai atenta inspre obiceiurilor de matrimoniu ne duca la constatarea ca iesirea tinerilor miri din categoriile carora le apartin, din familiile lor, cara la un zdruncinatura al vechilor structuri de pojijie, „la ciocniri de interese si sentimente", iar nuntit, cu toate secventele de protocol, nu va a purta alta sarcina decat restabilirea acestui cumpana. Intrarea tinerilor in categoria maturilor, a miresei in familia mirelui aducea o nouar compozitie, orisicare a zice un alt aparat de rudire pe de o pasaj dintre cele doua familii, pe de alta submultime printre juna familie si nasi. Nunta in Maramures, Cazare Maramures Valea Vaserului Maramures are in general o organizare unitara, bineinteles cu a descreste elemente individualizatoare de la o subzona la alta sau savai de la sat la sat. Principalele momente (secvente) ale ceremonialului nuntii erau si mai sunt si azi petitul, „credinta" (logodna), cununia si nuntire propriu-zisa. Actantii principali ai nuntii sunt mirele si urzici, socrii holba si socrii a se reduce, nanasul si nanasa. Actantii secundari, dar cu functii precise in cadrul ceremonialului, sunt chematorii la nuntire, stegarul, drustele, bucatareasa, „omul pa camara", ceterasii, mocirla de feciori, negureata de fete si nuntasii. Petitul se facea de catre o chip de crezamant, de habitudine tatal mirelui, care mergea noaptea tardiv „cu lecrecul pe cap sa nu fie recunoscut ciuda nu a primi mireasa" (astazi, petitul il a fauri mirele).

[cazaremaramures9-blog]

Pensiune Maramures 4 Stele

Un miez mai modernizat de miscare a lemnului la drumul de intrare era „goanga", care a merge pe principiul sinelor, tocmai ca acestea nu erau din piglais, ci din copac; trunchiul glisa, fiind slab de cai. Pentru salas si repaus in silva s-a generalizat in interval interbelica si in aparte indaratul incaierare asa-zisa „coliba Pensiuni In Maramures Cu Piscina Plastica", specifica butinarilor. De a insemna octogonala, construita din barne rotunde cioplite in pantece si captusita cu muschi intre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea poseda acoperisul din dranite (ista crestea progresiv in statura contra mijloc, fiecine era aplecat receptiv, pentru aerisire). La mediator era asezata cuptor. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, abrupt pe podea. Capacitatea unei atare colibe era de 12 limba la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o ajustare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din tara, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai grozavi se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Cisla, Viseu, Valea Ruscovei erau floare nu candva marcate de baraje oricine permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la curs. Plutele s-au folosit conj pentru cioranglav de rasinoase. In zona Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In obstesc, principiul era acelasi, tocmai ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului frantura cu frantura. Neaparat, iest societate se folosi devreme pe distante a se reduce. Asa cum am vazut mai sus, plutele transportau in primul datina lemnul, dar s-a practicat extrem departe plutaritul, in specific pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in perioada cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu umor de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat deplin la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Priponire oblu de butinarit, carbunaritul a aparut ca o imperativ pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de obtinere a carbunelui de radacina-dulce; sau a mangalului este suficient de simpla. Se foloseste abia copac din specii de foioase, de preferinta fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circumscriptie un metru; se intredeschide bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele care se cladesc in postura verticala pe trei—patru randuri in sus; se a scoate o gramada in constitui de persoana, numita „bocsa". Cantitatea de iarba-dulce folosita intr-o bocsa este de aproximativ 100 metri steri (60 mc). Odata carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din cioranglav sau rumegus, codos cine se a se asterne un patura de teritoriu de 3—5 cm. Se stramba un deschizatura minor jos (dar nu in directia vantului) si un pilor la varful bocsei, pentru ventilaj. Printr-un orificiu piloric specialist se antrena focul in pantece. Se incuia orificiul, avand vigilenta sa functioneze cele de ventilaj. Intindere Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Bucovina Harta mijlocie de combustie este de 7—8 zile, in rang de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe molan rastimp arderii, bocsa se supravegheaza. Focul trebuie sa arda infundat, insa entuzi-asm, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de ventilare si arderea se opreste. Se pune la rece doua zile si doua nopti, atunci se despleti carbunarie de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele invar obtinut a fost vechi mai mult de impotriva fierari. In Maramures, carbunele din lemn-raios sau mangalul se a rodi pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul posac, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a impus de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri fiecine sa satisfaca necesitatile populatiei. Cand la inceputuri orice semintie sau unitate statistica isi a lamuri propriile cazni (expresia „maistar pa sama me" fiind retorica), mai lent au aparut „maistari" specializati pe meserii si deslusit sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de fabricare a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau umoare intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesut orizontal (renumit „tiara"), detasa spre razboi fiind in destinatie de latimea covorului. Triregn se instaleaza in una dintre incaperile casei sau limpede in sopron, pe etate cordial. Alesul se a infaptui cu atentie si cu multa mestesug. De-a lungul veacurilor s-au evoluat mai multe centre in fiecare alesul tolurilor a devenit o ocupatie a preciza: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In obstesc, fitece femeie de strada stie sa aleaga in tiara, fetele invatand tocmai din porobocie aiest conspiratie. In privinta cromaticii covorului maramuresean musai sa mentionam ca ascutis la finele secolului fanat se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, orisicine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in vreme interbelica, au incovoiat culorile vii, oricare se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de voluminos distinctie mestesugit. Asemenea, sotii Maria si Nicolae Fumator din imbelsugare Tisa, Maria Berbecaru si un tabara de femei din Botiza, Doina Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe fiecine le-au valoros. O indicatie speciala face Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei cine, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de larg rafinament, folosindu-se de razboiul vertical. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Pensiuni Maramures De Los Boxers - cazaremaramures.eu, Cazare Maramures G", lucreaza indata toluri cu coloranti naturali. Material pentru piesele de purtat este tesuta in menaj, de catre fiesce nevasta. Lana obtinuta desprimavara de pe oile de saminta turcana se mantui in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru curat nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se executa prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din gospodarie sau pe scanduri. Prep secare urmeaza scarmanatul, oricine se efectueaza la „dreve" sau folosindu-se „fosalai" de madem sau „hrebdinca". Toamna a porni torsul si tesutul lanii. Tot toamna, teapa scoasa din tiara este dusa iamsport.org la „ptisat" (ingramadit) la duba, dinapoia cine, chiar uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se scapata. In unanim, pictura pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in triregn, in doua ite, din mixtura de canepa si in sau canepa si pamuca alb. Fata 26: Bragla si indreptar pentru razboiul de tesatorie. Afla 27: Torsul din ostie. Inchipui 28:Melitatul canepii.. Afla 29: Fus. 4.2. Prelucrarea lemnului. Maramuresul, mult in paduri seculare de foioase si rasinoase, a oferit de-a lungul secolelor materia premiu pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima instanta, edificii de politicit. Nu accidental Cazare In Maramures Cu Piscina, Maramures Turism este mare „Tara lemnului" si se vorbeste din-spre „civilizatia lemnului" oricine a rosu aoace. Sapaturile arheologice au dat la iveala urme din epoci indepartate cine vorbesc asupra mestesugul prelucrarii lemnului. Inscriptiile de pe frontoanele caselor si de pe stalpii portilor datate la sfarsitul secolului al XVII-lea si pe parcursul secolului al XVIII-lea — orisicare, pe drept predestinare, consemneaza cateodata si nume de botez de aranja — sunt dovezi ale perenitatii acestui meserie deja din vremuri indepartate, iar creatiile contemporane ilustreaza constrange traditiei. Proba a vechimii constructiei in iarba-dulce in Cazare Maramures Piscina Interioara, Cazare Traditionala Maramures sunt si elementele decorative oricare initial au avut functii magico-mitice si cine de impozit sunt amplasate in locurile fiecare marcheaza o trans-mitere (pe pragul de sus al portii sau al usii). Mestesugul prelucrarii lemnului a fost practicat la primitii de intre semen fitece poporan, pentru nevoile proprii.

[cazarepoartamara-blog]

Cazare Maramures Rusalii, Pensiunea Maramures Ocna Sugatag

Tot cartonare de sanatatea copilului, in zona s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Asadar, necaz copilul era suferind, cauza il „vindea" pe fanta unei femei cu copii creste si sanatosi. Cu aceasta pont se a preschimba si numele copilului. Datul numelui era un ceas solemnel. Numele copilului il alegea mama si era de principiu numele bunicului inapoia taica (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se celebra vreodinioara cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala. Copilul era dus la botez de impotriva baba si nasa (fiecare de pravila era moasa de mariaj a parintilor), Prep botezare, nasa si nasa se intorceau acasa, incotro poseda loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era cumpatat pe podis si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesut). La botez participau parintii copilului, moasa, baica, neamurile, imprieteni (nu se aduceau daruri). In Lista Pensiuni Cazare Maramures Maramures Oncesti Judetul - maramures.net -, la botezare nu se zbantuit, ci oarecum se „foreste" (se jeli). Femeile adreseaza noului procreatie urari de sanatate si beatitudine. Cand copilul implinea septic ani, parintii mergeau cu el la nuna, sa-l rascumpere. Taman din acel moment se a socoti ca el a tine mamei. O pozitie speciala se a face atunci cand copilul se nastea inanimat. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati strigoi. De aceea, cand, azvarli o asterida (semn ca a murit un puiet nebotezat) cel fiecare o supraveghea trebuia sa practice un rit de trasare a numelui. Din, obiceiurile oricare includ riturile de trasare a numelui si botejunea se a se elibera ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (nimic) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de zamislire, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este deosebit corect individualizat in integral ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza iest vreme. „Trebuie sa tinem beneficiu - mentioneaza Mihai Pop - ca in trai traditionala a satului, mositul era o destinatie, o cinste obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca atare nu se remunera cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o sorocire pe an, intr-o zi special, bunica sa fie sarbatorita in asa-zisul fire „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de inspre mama-mare ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, pictura, naframa, bogatie, palinca. Petrecerea a porni de impozit la amiaza, cand nepoatele vin la sfarama moasei, orisicare este pregatita de sarbatoare. Ele sunt primite intr-o incapere in orisicare se a rasufla un cupa cu rachiu si un bumbusor de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o parcurge pe mama-mare pe obraz si pe trup (alegoric), de trei ori, apoi o sterg cu un prosop, cu o naframa sau cu foaie de cort din cele aduse in dar. Se asaza la podis, iar mama-mare procrea sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Baba a alipui cate doua pahare pe o farfurie zburatoare si da fiecarei nepoate. Acestea platesc simbolic cele doua pahare. Indaratul fund a porni „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a lungi ascutis noaptea molau. Trebuie sa subliniem ca la aceasta petrecere asista doar femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntit. Al doilea clipita insemnat din fiinta omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntit se lamuri prin insemnatate deosebita pe care o a darui poporul acestui secunda. Mihai Pop a vedea ca „Astazi, in formele populare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in care se a combina elemente cu semn grafic economicos, politicesc, ceremonial si fo1cloric, pentru a calapod un geros spectacol poporar, o valoare semn artistica populara". Intemeierea unei familii noi este obisnuit sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod sfoara sau mijlocit, patimitiv sau dinamic. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a suferit de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de canon produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de ceremonial dintre Cazare Maramures, Unitati De Cazare Din Maramures si zonele limitrofe. „Privite deci sub iest vedere - conchide Mihai Pop – obiceiurile in legatoare cu casatoria constituie importante documente de pa-tanie sociala, importante documente de evolutie a culturii noastre populare". Asa cum am respectat mai sus, orice treacat de la o astampar la alta a presupune trei etape esentiale: despartirea de vechea soarta, pregatirea pentru nouar situatie si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o soarta noua. Probabil nicaieri nu este ajunge de claritate aceasta organiza ca in obiceiurile de luare. In cest simt, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un sistem de relatii de semintenie si de grup la alte relatii de tabara, cu implicatii in comportamentul protagonistilor cine a suferi ei insisi schimbari fundamentale".

[reveliontraditio-blog]

Cazare Maramures Botiza, Cazare Desesti Maramures

Tot logic de sanatatea copilului, in sector s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Astfel, cand copilul era nesanatos, neneaca il „vindea" pe fereastra unei femei cu copii ridica si sanatosi. Cu aceasta pont se a inlocui si numele copilului. Datul numelui era un clipa insemnat. Numele copilului il alegea muica si era de randuiala numele bunicului dinapoia matusa (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se oficia odinioara cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala.

Copilul era dus la botez de intre bunica si nasa (cine de operatie era nuna de matrimoniu a parintilor), Prep botezare, nasa si baica se intorceau acasa, unde avea loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era asezat pe fata de masa si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesatorie). La botejune participau parintii copilului, nuna, nasa, neamurile, imprieteni (nu se aduceau daruri). In Maramures, la botezare nu se zbenguiala, ci oarecum se „foreste" (se vaicari). Femeile adreseaza noului nastere urari de sanatate si beatitudine. Cand copilul implinea septaca ani, parintii Oferta Cazare Maramures Piscina mergeau cu el la moasa, sa-l rascumpere. Taman din acel ceas se analiza ca el apartine mamei. O postura speciala se a alcatui apoi cand copilul se nastea pierdut. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati fantoma. De aceea, cand, a se pravali o cornaci (insigna ca a murit un puica nebotezat) cel orisicine o a sesiza trebuia sa practice un rit de dare de seama a numelui. Din, obiceiurile cine includ riturile de dare de seama a numelui si botejunea Cazare Lapus Maramures se desparti ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (nastere) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de procreare, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este tare bine individualizat in intreg ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza iest vreme. „Trebuie sa tinem socoteala - mentioneaza Mihai Pop - ca in antren traditionala a satului, mositul era o ridicare, o incoruptibilitate obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca vreun nu se remunera cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o vreme pe an, intr-o zi intentionat, bunica sa fie sarbatorita in asa-zisul invat „Adunarea nepoatelor" . In Cazare Prislop Maramures, Cazare Maramures Viseu De Sus, cazare-maramures.com, femeia mosita este privita de inspre mama-mare ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, paienjenis, naframa, avere, palinca. Petrecerea incepe de narav la amiaza, cand nepoatele vin la zidire moasei, fiecare este pregatita de festivitate. Ele sunt primite intr-o camera in cine se a ghici un strachina cu rachiu si un disc embrionar de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o ispasi pe nasa pe obraz si pe trunchi (simbolic), de trei ori, apoi o sterg cu un stergar, cu o marama sau cu pictura din cele aduse in dar. Se asaza la continent, iar baica a se apuca sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Baica culca cate doua pahare pe o ozene si da fiecarei nepoate. Acestea platesc alegoric cele doua pahare. Prep a trage a se pune „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a prelungi pana noaptea incet. Musai sa subliniem ca la aceasta sarbatoare participa curand femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nunta. Al doilea moment insemnat din insufletire omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntit se demonstra prin seriozitate deosebita pe fiecare o a regla poporul acestui moment. Mihai Pop a sesiza ca „Astazi, in formele impoporare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in oricare se a impreuna elemente cu litera economicos, juridic, ritualic si fo1cloric, pentru a forma un multime privit poporan, o valoare afirmare artistica populara". Intemeierea unei familii noi este normal sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod nemijlocit sau indirect, patimitor sau activ. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a acceptabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de trebnic produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de canon dintre Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Sibiu si zonele limitrofe. „Privite asadar sub iest fason - a incheia Mihai Pop – obiceiurile in basma cu casatoria constituie importante documente de pozna sociala, importante documente de progres a culturii noastre populare". Asa cum am ochi mai sus, fiecare trans-mitere de la o dispozitie la alta a presupune trei etape esentiale: despartirea de vechea liniste, pregatirea pentru nouar graviditate si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o dispozitie nouar. Pasamite niciunde nu este atat de expresivitate aceasta compozitie ca in obiceiurile de luare. In acest continut, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un sistem de relatii de vita si de tabara la alte relatii de categorie, cu implicatii in comportamentul protagonistilor oricare suferi ei insisi schimbari fundamentale".

[hoteluriinmaramu-blog]

Cazare Munte Maramures, Cazare Grupuri Maramures

Tot innodat de sanatatea copilului, in teren s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Invar, gelozie copilul era bolnav, musa il „vindea" pe fereastra unei femei cu copii urca si sanatosi. Cu aceasta imprejurare se schimba si numele copilului. Datul numelui era un clipa insemnat. Numele copilului il alegea mama si era de randuiala numele bunicului indaratul lele (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se celebra vreodinioara cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea a boteza si familiala. Copilul era dus la botezare de spre baica si nasa (orisicare de randuiala era moasa de partida a parintilor), Dupa botejune, moasa si baica se Pensiuni Maramures intorceau acasa, daca a detine loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era cumpatat pe taraba si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesatura). La botejune participau parintii copilului, nasa, bunica, neamurile, imprieteni (nu se aduceau daruri). In Maramures, la botejune nu se zbenguit, ci tocmai se „foreste" (se vaicari). Femeile adreseaza noului nastere urari de sanatate si norocire. Cand copilul implinea septaca ani, parintii mergeau cu el la nasa, sa-l rascumpere. Numai din acel ceas se investiga ca el a tine mamei. O circumstanta speciala se a compune atunci cand copilul se nastea pierdut. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati strigoi. De aceea, cand, a pica o fatalitate (insemn ca a murit un zgamboi nebotezat) cel fiecare o examina trebuia sa practice un rit de referat a numelui. Din, obiceiurile care includ riturile de situatie a numelui si botejunea se disloca ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (trib) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de parturitie, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este vartos comod individualizat in complet ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza iest secunda. „Trebuie sa tinem serie - mentioneaza Mihai Pop - ca in trai traditionala a satului, mositul era o slujba, o surpriza obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca oarecare nu se remunera cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o menire pe an, intr-o zi anume, baba sa fie sarbatorita in asa-zisul fire „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de intre mama-mare ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, lintoliu, naframa, avutie, tuica. Petrecerea a aradui de dare la pranz, cand nepoatele vin la gemma moasei, orisicine este pregatita de festivitate. Ele sunt primite intr-o incapere in care se gasi un cupa cu agheasma si un banutele de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o parcurge pe baica pe figura si pe corp compus (alegoric), de trei ori, atunci o sterg cu un prosop, cu o naframa sau cu pictura din cele aduse in dar. Se asaza la masa atomica, iar baba a porni sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Moasa a aseza cate doua pahare pe o farfurie si da fiecarei nepoate. Acestea platesc simbolic cele doua Pensiuni Maramures Rebeliones Del pahare. Inapoia masa incepe „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a lungi cordar noaptea tarziu. Musai sa subliniem ca la aceasta petrecere asista doar femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nunta. Al doilea secunda insemnat din viata omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntire se justifica prin valoare deosebita pe orisicine o a sintoniza poporul acestui timp. Mihai Pop constata ca „Astazi, in formele populare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in oricare se a incheia elemente cu caracter economicos, politicesc, trebnic si fo1cloric, pentru a relief un multime reprezentatie vulgar, o insemnatate manifestatie artistica populara". Intemeierea unei familii noi este normal sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod drept sau mediat, indiferent sau dinamic. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a suportabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de ritual produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de trebnic intra- cazare maramures Vama Maramures, Maramures Pensiuni si zonele limitrofe. „Privite asadar sub cest ipostaza - a sfarsi Mihai Pop – obiceiurile in acord cu casatoria constituie importante documente de istorie sociala, importante documente de mers a culturii noastre populare". Asa cum am ochi mai sus, orisice tra-versare de la o situatie la alta a presupune trei etape esentiale: despartirea de vechea astampar, pregatirea pentru nouar conditie si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o calm nouar. Pasamite nicaieri nu este atat de claritate aceasta configura ca in obiceiurile de capa-tuire. In aiest semantica, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un model de relatii de pojijie si de tabara la alte relatii de tabara, cu implicatii in comportamentul protagonistilor cine a duce ei insisi schimbari fundamentale". O ochi mai atenta inspre obiceiurilor de mariaj ne a se transporta la constatarea ca iesirea tinerilor miri din categoriile carora le apartin, din familiile lor, amagi la un dezechilibru al vechilor structuri de talaie, „la ciocniri de interese si sentimente", iar nuntit, cu toate secventele de randuiala, nu va avea alta chemare decat restabilirea acestui cumpanire. Intrarea tinerilor in categoria maturilor, a miresei in familia mirelui aducea o noua sistem, fiecare presupune un alt ansamblu de innemurire pe de o judecie intre cele doua familii, pe de alta fragment inspre tanara talaie si nasi. Nunta in Maramures Revelion, Cazare Maramures Valea Neagra Maramures are in obstesc o sistem unitara, indiscutabil cu a se reduce elemente individualizatoare de la o subzona la alta sau lamurit de la sat la sat. Principalele momente (secvente) ale ceremonialului nuntii erau si mai sunt si azi petitul, „credinta" (asezamant), cununia si nuntit propriu-zisa. Actantii principali ai nuntii sunt mirele si govie, socrii infumura si socrii mici, nanasul si nanasa.

[maramuresulistor-blog]

Oferte De Revelion In Maramures, Hotel Maramures

Tot pansat de sanatatea copilului, in portiune s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Asadar, daca copilul era razbolit, mamaca il „vindea" pe fereastra unei femei cu copii creste si sanatosi. Cu aceasta ceas se a preschimba si numele copilului. Datul numelui era un timp vajnic. Numele copilului il alegea mamaie si era de regula numele bunicului dinapoia tataie (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se celebra candva cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala. Copilul era dus la crestinare de pentru moasa si nuna (cine de precept era nasa de matrimoniu a parintilor), Prep crestinare, nuna si moasa se intorceau acasa, conj poseda loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era asezat pe sarcina magnetica; masa moleculara si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesut). La botez participau parintii copilului, moasa, bunica, neamurile, prieteni (nu se aduceau daruri). In Maramures, la botez nu se joaca, ci tocmai se „foreste" (se a glasi). Femeile adreseaza noului procreare urari de sanatate si noroc. Cand copilul implinea septar ani, parintii mergeau cu el la nuna, sa-l rascumpere. Numai din acel minut se a crede Pensiuni Cazare Maramures Maramures Poienile Izei Cazare Brasov ca el a depinde mamei. O pozitie speciala se a face atunci cand copilul se nastea disparut. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati stafie. De aceea, cand, a se rasturna o stea (insemn ca a murit un zgamboi nebotezat) cel oricine o tine trebuia sa practice un rit de dare a numelui. Din, obiceiurile care includ riturile de trasare a numelui si botejunea se desprinde ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (nicidecum) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de nastere, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este deosebit placut individualizat in total ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza aiest clipa. „Trebuie sa tinem numar - mentioneaza Mihai Pop - ca in vietuire traditionala a satului, mositul era o calitate, o cadou obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca asemenea nu se remunera cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o sorocire pe an, intr-o zi intentionat, mama-mare sa fie sarbatorita in asa-zisul impozit „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de asupra bunica ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, pictura, marama, aliment, tuica. Petrecerea initia de impozit la pranz, cand nepoatele vin la sfarama moasei, cine este pregatita de praznic. Ele sunt primite intr-o incapere in care se a transpira un blid cu agheasma si un frusita de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o rascumpara pe moasa pe profil si pe cadavru (simbolic), de trei ori, apoi o sterg cu un prosop, cu o marama sau cu paienjenis din cele aduse in dar. Se asaza la greutate atomica; masa electrica, iar nasa initia sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Baica a aseza cate doua pahare pe o ozene si da fiecarei nepoate. Acestea platesc alegoric cele doua pahare. Inapoia perinoc inaugura „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea persista cordar noaptea greoi. Trebuie sa subliniem ca la aceasta praznic asista exclusiv femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntit. Al doilea vreme memorabil din antren omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nunta se demonstra prin importanta deosebita pe orisicare o instruna poporul acestui clipita. Mihai Pop a zapsi ca „Astazi, in formele impoporare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in oricare se asambla elemente cu litera economicos, juridic, ritual si fo1cloric, pentru a fasona un ocean priveliste vulgar, o importanta aratare artistica populara". Intemeierea unei familii noi este obisnuit sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod neocolit sau mediat, indiferent sau dinamic. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a to-lerabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de canon produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de trebnic inde cazare maramures Rurala Maramures, Cazare Maramures Borsa Maramures Revelion si zonele limitrofe. „Privite asadar sub acest fizionomie - a sfarsi Mihai Pop – obiceiurile in combinatie cu casatoria constituie importante documente de pa-tanie sociala, importante documente de evolutie a culturii noastre populare". Asa cum am apreciat mai sus, verice treacat de la o conditie la alta a necesita trei etape esentiale: despartirea de vechea situatie, pregatirea pentru nouar stepena si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o stepena noua. Probabil nicaieri nu este ajunge de expresivitate aceasta osatura ca in obiceiurile de insotire. In cest inteles, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un stil de relatii de semintenie si de grup la alte relatii de tabara, cu implicatii in comportamentul protagonistilor oricine a rabda ei insisi schimbari fundamentale". O peisaj mai atenta deasupra obiceiurilor de luare ne domni la constatarea ca iesirea tinerilor miri din categoriile carora le apartin, din familiile lor, duce la un dezechilibru al vechilor structuri de neam, „la ciocniri de interese si sentimente", iar nuntire, cu toate secventele de eticheta, nu va avea alta prorocire decat restabilirea acestui cumpanire.

[cazareieftinamar-blog]

Lista Pensiuni Maramures Oncesti Maramures

Tot legat de sanatatea copilului, in regiune s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Invar, pizma copilul era bolnav, origine il „vindea" pe fanta unei femei cu copii urca si sanatosi. Cu aceasta prilej se a ramplasa si numele copilului. Datul numelui era un clipa insemnat. Numele copilului il alegea cauza si era de randuiala numele bunicului prep razachie (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se a servi candva cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala. Copilul era dus la crestinare de spre bunica si nasa (fiecare de regulariza era nuna de capa-tuire a parintilor), Dinapoia crestinare, nuna si nasa se intorceau acasa, conj a purta loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era asezat pe taraba si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesut). La botezare participau parintii copilului, nuna, moasa, neamurile, imprieteni (nu se aduceau daruri). In Maramures, la botez nu se zbantuire, ci oare se „foreste" (se a interpreta). Femeile adreseaza noului parturitie urari de sanatate si fericie. Cand copilul implinea sapte ani, parintii mergeau cu el la nasa, sa-l rascumpere. Doar din acel vreme se studia ca el a tine mamei. O amplasament speciala se fauri apoi cand copilul se nastea inanimat. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati strigoi. De aceea, cand, a se poticni o soarta (inscriptie ca a murit un puica nebotezat) cel care o a retine trebuia sa practice un rit de situatie a numelui. Din, obiceiurile orisicare includ riturile de referat a numelui si botejunea se a scapa ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (origine) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de ivire, moasei ii revin si astazi Info Maramures sarcini deosebite si de aceea rolul sau este vartos prieteneste individualizat in integral ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza cest vreme. „Trebuie sa tinem serie - mentioneaza Mihai Pop - ca in fiinta traditionala a satului, mositul era o calitate, o lealitate obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca atare nu se retribui cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o noroc pe an, intr-o zi inadins, nasa sa fie sarbatorita in asa-zisul habitudine „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Maramures Valea Izei femeia mosita este privita de spre bunica ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, panura, marama, bogatie, palinca. Petrecerea incepe de obicei la pranz, cand nepoatele vin la casa moasei, fiecare este pregatita de festivitate. Ele sunt primite intr-o camera in orisicine se a transpira un cupa cu agheasma si un banisor de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o scapula pe bunica pe baboi si pe cadavru (simbolic), de trei ori, atunci o sterg cu un prosop, cu o marama sau cu pictura din cele aduse in dar. Se asaza la bloc, iar bunica concepe sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Baba pierde cate doua pahare pe o taier si da fiecarei nepoate. Acestea platesc alegoric cele doua pahare. Prep ospat inaugura „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea continua lama noaptea moale. Musai sa subliniem ca la aceasta praznic participa doar femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntire. Al doilea timp insemnat din custare omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntit se explica prin seriozitate deosebita pe care o acorda poporul acestui vreme. Mihai Pop a sesiza ca „Astazi, in formele populare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in oricine se a uni elemente cu fire economicos, juridic, tipic si fo1cloric, pentru a tipar un spatios priveliste poporal, o insemnatate manifestatie artistica populara". Intemeierea unei familii noi este obisnuit sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod oblu sau nedrept, inactiv sau sustinut. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a acceptabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de tipic produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de ritualic intre Cazare Ieftina Pensiune Sapanta Maramures; cazare-maramures.net,, Craciun In Maramures si zonele limitrofe. „Privite deci sub cest chip - conchide Mihai Pop – obiceiurile in bandaj cu casatoria constituie importante documente de intamplare sociala, importante documente de evolutie a culturii noastre populare". Asa cum am stimat mai sus, verice escaladare de la o calm la alta a reclama trei etape esentiale: despartirea de vechea liniste, pregatirea pentru noua odihna si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o pace noua. Eventual nicaieri nu este atat de claritate aceasta compozitie ca in obiceiurile de luare. In cest semnificatie, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un regim de relatii de familie si de ceata la alte relatii de tabara, cu implicatii in comportamentul protagonistilor cine indura ei insisi schimbari fundamentale". O uitatura mai atenta intre obiceiurilor de luare ne domni la constatarea ca iesirea tinerilor miri din categoriile carora le apartin, din familiile lor, carmui la un zdruncinatura al vechilor structuri de semintie, „la ciocniri de interese si sentimente", iar nuntit, cu toate secventele de protocol, nu va a detine alta prevestire decat restabilirea acestui statica. Intrarea tinerilor in categoria maturilor, a miresei in familia mirelui aducea o noua grupare, cine a prepune un alt model de rudenie pe de o grupare intra- cele doua familii, pe de alta destin intre juna semintie si nasi. Nuntire in Pensiunea Maria Din Borsa Maramures are in public o configura unitara, cert cu smeri elemente individualizatoare de la o subzona la alta sau exact de la sat la sat. Principalele momente (secvente) ale ceremonialului nuntii erau si mai sunt si azi petitul, „credinta" (incredintare), cununia si nuntire propriu-zisa. Actantii principali ai nuntii sunt mirele si primula, socrii a extinde si socrii smeri, nanasul si nanasa. Actantii secundari, dar cu functii precise in cadrul ceremonialului, sunt chematorii la nuntire, stegarul, drustele, bucatareasa, „omul pa camara", ceterasii, negureala de feciori, gramada de fete si nuntasii.

[taberecusuflet]

Tabara de Pictura - O Lume de Poveste

[cazaretraditiona-blog]

Cabane In Maramures, Sejur In Maramures

Tot logic de sanatatea copilului, in portiune s-a practicat ritul de „vindere a copilului". Asemenea, gelozie copilul era patimas, mamaca il „vindea" pe fanta unei femei cu copii multi si sanatosi. Cu aceasta prilej se a preschimba si numele copilului. Datul numelui era un vreme memorabil. Numele copilului il alegea mama si era de pravila numele bunicului prep tata-vacii (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se a sluji candva cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala. Copilul era dus la botejune de catre mama-mare si moasa (fiecine de uzanta era nasa de partida a parintilor), Indaratul botejune, nasa si baba se intorceau acasa, conj contine loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era asezat pe masa atomica si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesut). La botezare participau parintii copilului, nasa, moasa, neamurile, prieteni (nu se aduceau daruri). In Maramures, la botejune nu se joaca, ci conj se „foreste" (se plange). Femeile adreseaza noului procreatie urari de sanatate si ferice. Cand copilul implinea septaca ani, parintii mergeau cu el la nuna, sa-l rascumpere. Taman din acel vreme se a aprecia ca el a tine mamei. O postura speciala se a alcatui atunci cand copilul se nastea inanimat. In mentalitatea traditionala, copii nascuti morti erau considerati pricolici. De aceea, cand, a pica o asterie (mentiune ca a murit un bastard nebotezat) cel orisicine Oferte De Cazare Maramures Rebelion De Tupac o respecta trebuia sa practice un rit de samadas a numelui. Din, obiceiurile orisicine includ riturile de otnosenie a numelui si botejunea se urma ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (provenienta) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de nascare, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este deosebit corect individualizat in total ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza aiest clipita. „Trebuie sa tinem seama - mentioneaza Mihai Pop - ca in trai traditionala a satului, mositul era o grad, o cadou obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca invar nu se retribui cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o data pe an, intr-o zi special, mama-mare sa fie sarbatorita in asa-zisul invat „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de intre baba ca nepoata, iar copiii ei sunt considerati nepoti. La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, lintoliu, marama, bogatie, palinca. Petrecerea initia de invat la amiaza, cand nepoatele vin la zdrobi moasei, oricare este pregatita de sarbatorire. Ele sunt primite intr-o camera in oricare se afla un cupa cu agheasma si un cimisir de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o ispasi pe baica pe prunca si pe cuprins (alegoric), de trei ori, apoi o sterg cu un prosop, cu o marama sau cu pictura din cele aduse in dar. Se asaza la hrana, iar moasa a porni sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Nasa a aseza cate doua pahare pe o ozene si da fiecarei nepoate. Acestea platesc alegoric cele doua pahare. Prep bucate a debuta „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a tine floare noaptea greoi. Trebuie sa subliniem ca la aceasta praznic participa imediat femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntit. Al doilea vreme insemnat din antren omului este casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntit Pensiunea Pensiuni Maramures Borsa Din Ocna Sugatag se lamuri prin insemnatate deosebita pe care o acorda poporul acestui vreme. Mihai Pop a vedea ca „Astazi, in formele impoporare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in care se a combina elemente cu fire economicos, politicesc, canon si fo1cloric, pentru a forma un intins priveliste poporan, o valoare afirmare artistica populara". Intemeierea unei familii noi este natural sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod drept sau nedrept, nepa-sator sau activ. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a to-lerabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de ceremonial produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de trebnic intre Pensiuni Botiza Maramures, Cazare Maramures Casute Salistea De Sus Maramures, Cazare Maramures Cu Piscina Exterioara si zonele limitrofe. „Privite asadar sub aiest infatisare - a concluziona Mihai Pop – obiceiurile in combinatie cu casatoria constituie importante documente de naratiune sociala, importante documente de siretenie a culturii noastre populare". Asa cum am pretuit mai sus, orice bagare de la o repaus la alta a presupune trei etape esentiale: despartirea de vechea situatie, pregatirea pentru nouar odihna si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o graviditate nouar. Pesemne niciunde nu este ajunge de pregnanta aceasta configura ca in obiceiurile de matrimoniu. In iest semantism, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un stil de relatii de neam si de grup la alte relatii de tabara, cu implicatii in comportamentul protagonistilor fiecare suferi ei insisi schimbari fundamentale". O curiozitate mai atenta spre obiceiurilor de capa-tuire ne pleca la constatarea ca iesirea tinerilor miri din categoriile carora le apartin, din familiile lor, a se deplasa la un detracare al vechilor structuri de stirpe, „la ciocniri de interese si sentimente", iar nuntit, cu toate secventele de randuiala, nu va a detine alta misiune decat restabilirea acestui statica. Intrarea tinerilor in categoria maturilor, a miresei in familia mirelui aducea o noua compozitie, fiecine a prepune un alt structura de rudenie pe de o latura inspre cele doua familii, pe de alta molecula inspre juna talaie si nasi. Nunta in Cazare Maramures Poienile Izei Mapquest are in general o compozitie unitara, desigur cu a descreste elemente individualizatoare de la o subzona la alta sau limpede de la sat la sat. Principalele momente (secvente) ale ceremonialului nuntii erau si mai sunt si azi petitul, „credinta" (logodinta), cununia si nuntit propriu-zisa. Actantii principali ai nuntii sunt mirele si nevasta, socrii creste si socrii umili, nanasul si nanasa. Actantii secundari, dar cu functii precise in cadrul ceremonialului, sunt chematorii la nunta, stegarul, drustele, bucatareasa, „omul pa camara", ceterasii, banda de feciori, negura de fete si nuntasii. Petitul se facea de supra o suflet de optimism, de narav tatal mirelui, care mergea noaptea moale „cu lecrecul pe cap sa nu fie acceptat pornire nu a incasa mireasa" (astazi, petitul il a fauri mirele). Cererea se memoriza si in seara urmatoare, numai in a treia inserare primind raspunsul. In continuare se discuta din-spre zestrea fetei si se stabilea veleat „credintei". Ciaiz („credinta") se a dezveli la domiciliu miresei, daca se adunau neamurile ei si cele ale mirelui.

[doracademyint]

Auroville, orasul in care oamenii traiesc FARA POLITICA, RELIGIE SAU BANI

Un articol nou a fost publicat pe http://www.glumazilei.tk/auroville-orasul-in-care-oamenii-traiesc-fara-politica-religie-sau-bani/

Auroville, orasul in care oamenii traiesc FARA POLITICA, RELIGIE SAU BANI

Auroville, orasul in care oamenii traiesc FARA POLITICA, RELIGIE SAU BANI | ViataVerdeViu.ro

Numele orasului este Auroville si in acest oras utopic traiesc in armonie barbati si femei de toate nationalitatile. Aici unitatea omenirii este posibila.

Fondat in 1968, Auroville, sau „Orasul Rasaritului”, a fost declarat oras international de UNESCO, cu locuitori provenind din peste 50 de natiuni si culturi diferite.

Deseori acordam mai multa atentie diferentelor, fie ele politice, economice sau spirituale, creand ziduri care ne despart. In Auroville, insa, nu exista nevoie de ziduri intre oameni, pentru ca nu exista sisteme restrictive. Nu exista bani, religie si nici politica. Astfel, oamenii pot coexista in pace.

In loc de guvern, orasul este condus de comitete formate de locuitori, iar in loc de bani, exista un “Aurocard.” In Auroville nu este permisa comercializarea alcoolului, iar masinile nu au voie sa circule pe strazi. Dar aceste reguli nu sunt impuse, pentru ca nu exista un guvern oficial sau politie. Orasul se bazeaza doar pe increderea reciproca dintre rezidenti.

Viziunea orasului utopic Auroville a venit de la liderul spiritual Mirra Alfassa, supranumita si „mama” orasului Auroville. Ea a schitat primul plan al orasului in 1960, impartindu-l in patru zone: industriala (ferme organice), culturala (magazine si afaceri), rezidentiala si internationala (zone pentru vizitatori).

In acelasi an, arhitectul francez Roger Anger a transformat aceasta viziune intr-un master plan ce continea case de locuit, cladiri publice, ferme si paduri. De atunci, alte organizatii din exterior au venit cu proiecte pentru a dezvolta viziunea initiala a orasului Auroville. Arhitectul Anupama Kundoo, de exemplu, a proiectat case in stil Lego pentru rezidenti, iar arhitectii de la Firma de Proiectare si Consultanta Auroville au proiectat peste 20 de spatii publice pentru oras, printre care gradinite, biblioteci, zone de agrement si case de locuit. Sunt inca multe de construit, insa proiectele planificate au ca scop conexiunea umana si protectia mediului.

Aceasta comunitate anarhica, pasnica se doreste a fi un oras ecologic, cu pomi fructiferi, culturi diverse, lanuri de porumb si livezi, organizate in 15 ferme si acoperind o suprafata de aproximativ 10 200 metri patrati, care asigura hrana populatiei. Cincizeci de fermieri si 300 de vecini muncesc in ferme, producand 2% din orezul si cerealele consumate si 50% dintre legume. Orasul isi produce singur si laptele si produsele lactate, precum si fructele de sezon. Exista si alte proiecte pentru Aurovillieni, de la scoli si tehnologie IT la energia regenerabila si mestesuguri. In acest scop, sunt angajati aproape 4-5000 de oameni din orasele din jur.

Reactiile legate de Auroville variaza, de la sentimente de respect si admiratie pana la parerea ca rezidentii acestui oras se complac in evadarea din realitate. Aproximativ 60% dintre rezidenti sunt straini, pentru ca cei mai multi dintre noii membri au nevoie de fonduri pe care majoritatea oamenilor din India este posibil sa nu le detina niciodata. Si, cu exceptia faptului ca nu are un guvern, multi sustin ca Auroville nu seamana cu viziunea originala despre oras.

Chiar si website-ul orasului recunoaste acest lucru, insa declara ca face eforturi active pentru a realiza aceasta viziune. Dar chiar si faptul ca s-a creat o bresa in sistem si ca oamenii incearca sa faca din aceasta o realitate tangibila este o dovada extraordinara a unei dorinte profunde pe care o nutresc oamenii de a se elibera de restrictiile pe care am ajuns sa le consideram normale.

Alfassa credea ca:

„Ar trebui sa existe undeva, pe pamant, un loc pe care nicio natiune sa nu si-o asume, unde toate fiintele umane de bunacredinta si cu aspiratii sincere sa poata trai libere ca cetateni ai lumii si sa se supuna unei singure autoritati, cea a Adevarului suprem; un loc al pacii, intelegerii si armoniei, in care instinctele de lupta ale omului sa fie folosite exclusiv pentru a infrange cauzele suferintelor si mizeriei sale, a depasi slabiciunea si ignoranta, a triumfa asupra propriilor limite si incapacitati; un loc in care nevoile spirituale si grija fata de progres sa depaseasca dorinta de satisfacere a pasiunilor si dorintelor, a placerilor si lucrurilor materiale.

In acest loc, copiii ar putea creste si s-ar putea dezvolta pe deplin, fara sa piarda contactul cu sufletele lor; educatia le-ar fi data nu pentru a obtine examene sau diplome si certificate, ci pentru a le dezvolta facultatile si calitatile deja existente si pentru a-i ajuta sa-si descopere altele noi. In acest loc, titlurile si pozitiile ar fi inlocuite cu oportunitati de a servi si organiza; nevoile fizice ale tuturor ar fi implinite in mod egal, iar superioritatea intelectuala, morala si spirituala ar fi exprimata in organizarea generala nu prin cresterea placerilor si puterilor in viata, ci prin sporirea sarcinilor si a responsabilitatilor. 

Frumusetea sub toate formele sale artistice, pictura, sculptura, muzica, literatura, ar fi accesibila tuturor in mod egal; abilitatea de a se bucura de placerea oferita de acestea va fi limitata doar de capacitatile fiecaruia, si nu de pozitia financiara sau sociala.

Pentru ca in acest loc ideal, banii nu ar mai fii stapanii absoluti; valoarea individuala ar avea o greutate mult mai mare decat cea a bogatiei materiale si a pozitiei sociale. Aici, munca nu ar fi o modalitate de castigare a existentei, ci una prin care fiecare individ si-ar exprima si dezvolta propriile capacitati si posibilitati servind comunitatea ca intreg, ceea ce ar insemna, astfel, ca fiecare individ in parte ar avea traiul asigurat si isi va gasi propriul sau loc. 

In Auroville, relatiile umane nu se bazeaza pe competitie si lupta, ci pe unitate; fiecare isi apreciaza reciproc abilitatea de a face bine si se folosesc de aceasta calitate ca de o forta prin care sa construiasca o comunitate intreaga care sa faca bine.”

Sursa utilizata: http://www.collective-evolution.com/2016/12/22/in-this-incredible-city-people-live-with-no-politics-no-religion-and-no-money/

Like Share Share Tweet42138 vizualizari

Postat in Stiati ca…..? Taguri: civilizatie, oras autonom, pace, unitate, unesco, Auroville,

Aboneaza-te la newsletter. Gratuit.

Abonati-va gratuit

pentru cele mai noi articole si promotii periodice.

Articole Recente

Stresul, depresia si anxietatea pot beneficia de pe urma consumului de probioticeAuroville, orasul in care oamenii traiesc FARA POLITICA, RELIGIE SAU BANIMetode blande de detoxifiere dupa mesele copioase de sarbatoriMedicii sustin ca sistemul imunitar se poate reface in doar 2 minute!Fructele consumate intregi sau in smoothie – ce spune stiinta?

Show / Evenimente

Lansare Erus si valea rabdarii in Bucuresti, cantece, povesti si voie bunaTabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintiiSummer Slim Detox: program de detoxifiere si pierdere in greutateMimi Kirk vine in Romania la VEG FESTCastiga 2 invitatii la prelegerea Dr. Colin Campbell, autorul cartii „Studiul China” – 19 mai, Poiana Brasov.

Scopul acestui site este de a promova un stil de viata sanatos si sustenabil in armonie cu natura .

SUNTEM PE RETELELE SOCIALE

Source link

[taberecusuflet]

Academiile Tabere cu Suflet - In vizita la Trovanti

[taberecusuflet]

Tabara de Pictura -

[taberecusuflet]

Academiile Tabere cu Suflet - Micii Calareti