#Pădurea Spânzuraţilor

[rudyroth79]

Știri: Aniversare Alexandru Repan: filmul ”Apostolul Bologa”, regizat de Dominic Dembinski, la TVR (21, 22, 23 februarie 2020) Cu ocazia aniversării actorului Alexandru Repan (n. 26 febraurie 1940), Casa de Producție a TVR vă propune filmul…

[radioromania]

Trei producţii de teatru radiofonic Radio România, nominalizate la Gala Premiilor UNITER 2019

(25 februarie 2019)

Cea de-a XXVII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER va avea loc la Cluj-Napoca, pe 13 mai. În vederea acordării premiilor pentru acest an, juriul de nominalizări, alcătuit din criticii de teatru Monica Andronescu, Oana Borş şi Mircea Morariu, au avut în atenţie spectacole care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

Nominalizările pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic sunt următoarele:

Lupoaica de Giovanni Verga, adaptarea radiofonică Domnica Ţundrea, regia artistică Vasile Manta, cu premiera pe 15 martie 2018. Traducerea: Olga Mărculescu. În distribuţie: Adela Mărculescu, Mircea Rusu, Ioana Calotă, Gelu Niţu, Dorina Lazăr, Petre Lupu, Daniela Ioniţă Marcu, Cătălina Mustaţă, Cristian Simion, Ionuţ Kivu.

Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Gavriil Pinte, cu premiera pe 26 noiembrie 2018. În distribuţie: Andrei Sabău, Gavril Pătru, Amalia Ciolan, Marina Flueraşu, Ion Haiduc, Dan Aştilean, Daniel Badale, Mircea Alexandru Băluţă, Valentin Uţă, Mihai Bisericanu, Dorin Andone, Andrei Ciopec, Felicia Pinte, Mircea Constantinescu, George Constantinescu, Ana-Maria Bălescu, Orodel Olaru, Sorin Cociş, Paul Talaşman, Tomi Cristin, Dorin Niculescu, Vasile Toma, Gavriil Pinte. Naratori: Florentina Tănase şi Mihai Constantin. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

UNDEva în ’28 de Ilinca Stihi (ep. 1-11), regia artistică Ilinca Stihi. Data premierei: 1 noiembrie 2018. În distribuţie: Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Răzvan Vasilescu, Gheorghe Visu, Cristi Iacob, Mirela Zeţa, Şerban Pavlu, Mihai Constantin, Andi Vasluianu, Rodica Mandache, Manuela Ciucur. În alte roluri: Dan Condurache, Constantin Cojocaru, Ion Haiduc, Mihai Bisericanu, Mircea Constantinescu, Dan Tudor, Lucian Ionescu Dan Clucinschi, Marius Rizea, Hetel Voicu, Ionuţ Kivu, Nicolae Călugăriţa, Ioana Calotă, Dorin Andone, Janine Stavarache, Andrei Miercure, Florin Dobre, Ciprian Cojenel, Ionuţ Ciocia, Daniel Tudorică, Constantin Florescu, Toma Vasile, Robert Radoveneanu, Adrian Nour Vlad Bîrzanu, Emilian Mârnea, George Constantinescu, Hetel Voicu, Ada Navrot, Silviu Olteanu, Marius Furtună, Andrei Stăncescu, Vlad Vîlciu şi muzicienii: Maria Buză, George Pătraşcu, Vlad Pasencu. În roluri episodice: Orodel Olaru, Răzvan Ursuleanu, Cătălin Coman, Ionuţ State, Silvia Creiniceanu, Raluca Tănăseanu, Luca Ioachimescu, Milica Creiniceanu, Loredana Năzat. Cu participarea extraordinară a actorilor Valentin Teodosiu şi George Mihăiţă.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[stiri-noi]

O colegă din USR îl acuză pe Cristian Ghinea de hărţuire. Femeia a dezminţit ulterior povestea

[smartseo4you]

Scriitorul Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, la Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud, tatăl său, Vasile Rebreanu, fiind învăţător. A urmat cursurile şcolii primare, între 1891-1895, la Maieru, apoi cursurile Gimnaziului Superior Fundaţional din Năsăud (1895-1897), ale Şcolii Civile de Băieţi din Bistriţa (1897-1900), apoi pe cele ale Şcolii Reale Superioare de Honvezi din Sopron, Ungaria (1900-1903). S-a înscris apoi la Academia Militară ''Ludoviceum'' din Budapesta, ale cărei cursuri le-a urmat între 1903-1906, absolvind cu gradul de sublocotenent, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006). Repartizat la garnizoana din Gyula, a demisionat, în scurt timp, din armată, iar în februarie 1908 a renunţat la gradul de ofiţer, revenind în ţinutul natal, la Prislop, unde se stabilise şi familia sa încă din 1897. A debutat în 1908 în revista ''Luceafărul'' din Sibiu, cu nuvela ''Codrea'', care a fost republicată, în timp, sub titlurile ''Lacrima'', ''Dezertorul'' şi ''Glasul inimii''. Liviu Rebreanu a luat parte la serbările Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) din Sibiu în octombrie 1909, prilej cu care s-a hotărât să treacă munţii şi să se stabilească la Bucureşti. La 25 octombrie 1909 i-a fost publicată aici, în ''Convorbiri critice'', nuvela ''Volbura dragostei''. A fost, un timp, redactor la ziarul ''Ordinea'', apoi secretar de redacţie la ''Falanga'' şi la ''Convorbiri critice''. Pornind de la o crimă ce avusese loc recent în Prislop, Liviu Rebreanu a început în 1910 redactarea, sub titlul ''Ruşinea'' şi apoi ''Zestrea'', a romanului denumit mai târziu ''Ion'', se menţionează în dicţionarul amintit. Împreună cu dramaturgul Mihail Sorbul a editat revista ''Scena'' (1910-1911). A scris cronici dramatice la ''Rampa'' (februarie 1912-august 1914) şi a colaborat la publicaţii precum ''Universul literar'', ''Scena'' ş.a. A fost secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova (1911-1919), unde a întâlnit-o pe actriţa Fanny Rădulescu, viitoarea sa soţie. A debutează editorial î iunie 1912, la Orăştie, cu volumul de nuvele ''Frământări''. Au urmat culegerea de nuvele ''Golanii'', apărută în aprilie 1916, volumul de nuvele şi schiţe ''Mărturisire'', apărut în iulie 1916, şi în acelaşi an a scris comedia ''Cadrilul''. În august 1917 a terminat prima versiune a romanului ''Ion''. Au urmat, în 1919, romanul-jurnal ''Calvarul'' şi culegerea de nuvele ''Răfuiala'', şi, în acelaşi an, Liviu Rebreanu a început colaborarea la revista "Sburătorul". În noiembrie 1920 a publicat romanul ''Ion'', pentru care i-a fost decernat, în 1921, Premiul "Năsturel-Herescu" al Academiei Române. '' 'Ion' e cea mai puternică creaţiune obiectivă a literaturii române'', comenta Eugen Lovinescu, în ''Sburătorul'', la apariţia acestui roman. În 1921 i-a apărut culegerea de nuvele de război ''Catastrofa'', iar în 1922 a publicat romanul "Pădurea spânzuraţilor", pentru care a primit, în 1924, ''Marele Premiu al romanului'' al Societăţii Scriitorilor Români. Au urmat romanele "Adam şi Eva" (1925), "Ciuleandra" (1927), "Crăişorul" (1929), "Răscoala" (1932), "Jar" (1934), "Gorila" (1938), "Amândoi" (1940), opere care ''demonstrează forţa epică şi imensa capacitate de înnoire prin care Rebreanu deschide noi pârtii în cadrul romanului românesc modern'' (''Dicţionarul scriitorilor români'', Editura Albatros, Bucureşti, 2002). A scris, de asemenea, în domeniul teatral, comediile "Plicul" (1923) şi "Apostolii" (1926). Scriitorul a condus totodată revistele "Mişcarea literară" (1924-1925), ''Gazeta literară'' (1929) şi "România literară" (1932-1934). ''Rebreanu scrie un roman al marilor ciocniri, al marilor conflicte dramatice, al momentelor de tensiune. Este un romancier al luptei şi al pasiunilor. Schema tuturor creaţiilor sale ar putea fi reprezentată într-un fel generalizat prin imaginea liniştii sfâşiate, a tăcerilor aparente sub care mocnesc pasiuni (....)'', scria criticul literar Lucian Raicu ( "Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006). Liviu Rebreanu a fost ales secretar (în 1914), apoi vicepreşedinte (în 1923) şi preşedinte (în 1925) al Societăţii Scriitorilor Români. La 29 noiembrie 1928 a fost numit director general al teatrelor şi a asigurat direcţia Teatrului Naţional din Bucureşti, funcţie pe care a deţinut-o până la finele anului 1929. Din ianuarie 1930 până în ianuarie 1931 s-a aflat la conducerea Direcţiei Educaţiei Poporului. În februarie 1941 a fost numit pentru a doua oară director al Teatrului Naţional din Bucureşti, funcţie în care a rămas până la sfârşitul vieţii. La propunerea lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu a fost ales, în mai 1939, membru titular al Academiei Române, rostind, în 1940, discursul de recepţie intitulat "Laudă ţăranului român". În 1942 a conferenţiat în Germania, Croaţia, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, iar în 1943 a susţinut conferinţe despre cultura română în Suedia şi în Finlanda. În 1943 a tipărit culegerea de studii, articole, conferinţe şi mărturisiri intitulată ''Amalgam'', ultimul volum antum. A lăsat în manuscris un ''Jurnal'', editat postum (I-II, 1984). Bolnav de cancer pulmonar, Liviu Rebreanu s-a retras la proprietatea sa de la Valea Mare, judeţul Argeş, unde s-a stins din viaţă la 1 septembrie 1944. Câteva luni mai târziu a fost reînhumat la Cimitirul Bellu din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)

Scriitorul Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, la Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud, tatăl său, Vasile Rebreanu, fiind învăţător. A urmat cursurile şcolii primare, între 1891-1895, la Maieru, apoi cursurile Gimnaziului Superior Fundaţional din Năsăud (1895-1897), ale Şcolii Civile de Băieţi din Bistriţa (1897-1900), apoi pe cele ale Şcolii Reale Superioare de Honvezi din Sopron, … , citeste tot articolul https://is.gd/WgYoVu

[news24hrou]

„Pădurea spânzuraților”, în regia lui Radu Afrim , între cele patru premiere din decembrie progamate la Teatrul Național București

Luna decembrie aduce la Teatrul Național București patru spectacole noi, „fapt unic în cei 166 de ani de Teatru”, spun reprezentanții TNB.

Vor avea premiera spectacole puse în scenă de Radu Afrim, Nae Caranfil, Eugen Gyemant şi Dragoş Huluba.

Cele patru premiere sunt Papagalul mut, scenariu şi regia Nae Caranfil, Pădurea spânzuraţilor, un scenariu după romanul lui Liviu Rebreanu, în regia lui Radu Afrim, şi 50 de secunde de Daniel Oltean (piesa anului 2017, premiată la Gala UNITER), în regia lui Eugen Gyemant, şi spectacolul de pantomimă A fost odată în România, în regia lui Dragoş Huluba.

„PAPAGALUL MUT” – scenariul și regia NAE CARANFIL

Papagalul mut este o poveste incredibilă, dar reală, care are în centru una dintre cele mai enigmatice şi fascinante figuri ale secolului XVIII – spionul travestit Charles d’Eon / Lia de Beaumont. “Este o poveste care se întâmplă la o mie şapte sute cincizeci şi ceva, între Paris şi Saint Petersburg, şi care este tratată cu autenticitate limitată, adică există şi momente în care deliberat îndrăznesc să îmi permit să creez nişte elemente care te scot din epocă, care sunt anacronice, dar care sunt asumate ca atare”, a afirmat regizorul Nae Caranfil despre spectacolul său, la întâlnirea cu presa din foaierul Sălii Mari.

  „PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR” – regia RADU AFRIM

Regizorul Radu Afrim a spus că îşi doreşte ca prin spectacolul Pădurea spânzuraţilor să îi facă pe tinerii care un au citit romanul lui Liviu Rebreanu ca, după vizionarea spectacolului, să ia şi cartea în mână.

„Tinerii trebuie recâştigaţi. Trebuie să ia din nou contact cu literatura clasică, pentru că literatura contemporană nu este decât o altă cărămidă peste acest zid construit de clasici. (…) Această literatură este unică, din păcate foarte puţin cunoscută în Europa, fiecare ţară are scriitorii ei, la care ţine foarte mult, pe care îi promovează foarte mult. La noi lucrurile au luat-o într-un sens, de care o să vorbesc în spectacolul meu, un neapărat foarte ok din punct de vedere al educaţiei”. Radu Afrim

  „50 DE SECUNDE” – în regia lui EUGEN GYEMANT

Textul spectacolului 50 de secunde, scris de procurorul criminalist și teatrologul Daniel Oltean, este, în fapt, o anchetă criminalistică şi psihanalitică în acelaşi timp, este o explorare a părţii întunecate a sufletului omenesc şi a părţilor luminoase din relaţiile dintre un fiu şi o mamă.

„Este o piesă foarte profundă şi foarte specială, pentru că e foarte introspectivă şi într-un fel filosofică”. Eugen Gyemant

„A FOST ODATĂ ÎN ROMÂNIA” – regia DRAGOȘ HULUBA

Un alt momento teatral inedit la care se lucrează intens la final de an este spectacolul de pantomimă A fost odată în România, în regia lui Dragoş Huluba.

„Titlul spectacolului A fost odată în România poate fi citit în două feluri, adică ‘a fost odată’ şi sperăm să nu se mai întâmple, sau ‘a fost odată’ şi, din păcate, numai e. (…) Noi am încercat să facem într-o oră şi un sfert 100 de ani de istorie a României, adică începând cu Primul Război Mondial până în timpurile moderne, dar timpurile moderne care şi-au pierdut din estética cuvântului modern. (…) Noi am vorbit de oamenii simpli, de oamenii mărunţi care trebuie să suporte cavalcada istoriei care îi loveşte şi în faţa căreia ei trebuie să supravieţuiască sau nu, este vorba de bunicii noştri, de părinţii noştri, de noi. (…) Nu este doar un spectacol de pantomimă, pentru că şi vorbim, destul de mult pentru un spectacol de pantomimă, avemşi un cântecel, avem şi proiecţii – pentru că am simţit nevoia să introducem acest discurs video”. Dragoş Huluba

*** O altă premieră anunțată pentru luna decembrie, spectacolul Noii infractori, de Edna Mazia, în regia lui Ion Caramitru, a fost reprogramată.

„Această piesă, care soseşte din Israel, este o tragi-comedie, o piesă cu foarte multe, aş spune, nuanţe de psihologie a vremurilor noastre”. Ion Caramitru

https://ift.tt/2KrouPy https://ift.tt/2BrgQBZ

[mariaharrisblog-blog]

Read Or Download Online Pădurea spânzuraţilor by Liviu Rebreanu {Review} PDF Books

Simple Way to Read / Download Top Ebooks With Easy

🔝 Hello Fellow Readers, If you want to read online or download your favorite books, i can give you recommendation. I found the good site about book & review, the site provides the best book ads link to get the popular books, so you can try it to read or download your favorite book after reading the review. 🙆 I and my friends very like to read book reviews there, Many interesting & addicting books. The site always update hot new releases and best classics books to review before we read it, although you want to get the book in anywhere sites you like. Maybe you can try if you want to read most popular book reviews! You will not be disappointed! . Many of people very interesting to read books reviews there also. 📚 How to read or download Ebook: 1. Visit: www.barabook.top 2. Find your book and read the review. 3. You May Visit book ads link provided. 4. Register free account to try, then search your favorite book there if you interest. 5. Wish you have good luck and ready to read online or download the book when you found it. 🎶 ✌ Sometimes maybe your book is unavailable depend from the advertiser. 👼 If you don’t fully love your experience, don't worry — you can cancel of being member at anytime. 🍟 Hope this help and Happy Reading! ☕ 8195. 3.95. tags: BEST READ BOOK ONLINE IN PDF. B.O.O.K DOWNLOAD ePub. Book Read Online or Download DOC. R.e.a.d New Releases Books WORD. B.O.O.K Online Library - Read Free Books & Download eBooks PPT. Free read best books online TXT. B.O.O.K Read the best books online on the App Store Ebook. Ebook Free Books To Read Online - Best Free Novels Online Kindle. BEST! Of The Best Places To Find Free Books Online Rar. Best Popular Free Online Books Zip. !BEST Classic Books Mobi Online. Best! Free eBook library Audiobook Online. D.o.w.n.l.o.a.d Best Sites to Download Free Books Review Online. Best Pădurea spânzuraţilor by Liviu Rebreanu Read Online Review. B.e.s.t Read Any Book Download Online. BEST! Read Online Pădurea spânzuraţilor by Liviu Rebreanu Book Review. ----------------------------------------------------------- Short Review about Pădurea spânzuraţilor by Liviu Rebreanu Book : «Ceea ce constituie în Pădurea spânzuraţilor un „act de dezertare", ar fi apreciat, după 50 de ani, ca un „fapt de mutilare", iar documentul de acuzare ar învinui statul, adică aici monarhia bicefală austro-ungară, de opresiune morală şi psihologică asupra propriilor cetăţeni. Bineînţeles că situaţia explicită ficţional din Pădurea Spânzuraţilor poate avea în realitate diferite distribuţii şi orice om, fie el rus, maghiar, austriac ori german, cetăţean al altui stat, pus să lupte împotriva statului naţional al ruşilor, maghiarilor, austriecilor ori germanilor ar trece prin aceleaşi destrucţii psiho­logice şi frustrări de identitate naţională, ca până la urmă să asculte de glasul sângelui şi să treacă la ai săi.» Aureliu GOCI.

[yourownescape]

Mii de frânturi de gânduri scânteiau în aceaşi secundă, se ciocneau, se amestecau, se înlănţuiau.

Pădurea spânzuraţilor,Liviu Rebreanu

[radioromania]

Adela Mărculescu şi Constantin Codrescu sunt cei mai buni actori în producţiile de teatru radiofonic ale anului 2018, iar Premiul „Ilinca Tomoroveanu” pentru debut revine actorului Andrei Sabău

Vineri, 7 iunie 2019, de la ora 16.00, în cadrul ceremoniei de acordare a premiilor celei de a şaptea ediții a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, Teatrul Naţional Radiofonic oferă trei premii pentru interpretări excepționale din producțiile radiofonice ale anului 2018. Festivalul Grand Prix Nova se desfășoară în perioada 2 - 7 iunie și este organizat de Radio România. Anul acesta Teatrul Naţional Bucureşti a fost gazda evenimentului, iar Gala de decernare a premiilor va avea loc în Foaierul Tapiseriei al TNB.

Premiile Teatrului Național Radiofonic sunt o recunoaștere a valorii marilor noștri actori, fiind o reverenţă faţă de performanța artiștilor aflați la deplină maturitate, dar și a tinerilor care se apropie de acest gen al teatrului radiofonic, ajuns la un înalt rafinament al mijloacelor de expresie.

În anul 2018, personalități ale teatrului românesc s-au implicat în realizarea spectacolelor Teatrului Naţional Radiofonic şi actori din generații diferite au dat viaţă unor personaje memorabile. Noi tineri interpreţi s-au afirmat alături de cei intrați de acum în fonoteca radioului.

Laureaţii acestei ediţii a Premiilor Teatrului Naţional Radiofonic sunt:

ADELA MĂRCULESCU– Cea mai bună interpretare feminină – pentru rolul Pina, din spectacolul Lupoaica de Giovanni Verga, regia artistică Vasile Manta.

CONSTANTIN CODRESCU– Cea mai bună interpretare masculină – pentru rolul Valer Schita, din spectacolul La început roşu, galben, apoi roşu şi la urmă gri de Cornel Teulea, regia artistică Gavriil Pinte.

Din acest an premiul pentru debut va purta numele regretatei artiste Ilinca Tomoroveanu.

ANDREI SABĂU– Premiul „Ilinca Tomoroveanu” pentru debut – pentru rolul Apostol Bologa, din spectacolul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, regia artistică Gavriil Pinte.

Vă invităm la Gala de premiere,  găzduită de spaţiul elegant şi primitor al Foaierului Tapiseriei (la etajul Sălii Mari) al Teatrului Național București, vineri, 7 iunie, de la ora 16:00.

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[radioromania]

Gala Premiilor Radio România Cultural 2019 - nominalizările

(4 martie 2019)

Gala Premiilor Radio România Cultural, eveniment de tradiţie şi de prestigiu, ajuns la cea de-a XIX-a ediţie, va avea loc luni, 18 martie, de la ora 19:00, pe scena Teatrului Odeon.

Juriul a făcut cunoscute nominalizările la cele opt categorii de premii care vor fi acordate în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural. Vor fi recompensate cele mai importante reuşite ale culturii româneşti din anul 2018.

Nominalizările la categoria Proză sunt: Gabriela Adameşteanu – pentru volumul Fontana di Trevi, Editura Polirom; Andreea Răsuceanu – pentru volumul O formă de viaţă necunoscută, Editura Humanitas; Dan Lungu – pentru volumul Pâlpâiri, Editura Polirom.

La categoria Poezie: Robert Gabriel Elekes – pentru cartea o dronă care să mă vrea în sfârşit doar pe mine, Casa de Editură Max Blecher; Ruxandra Cesereanu - pentru volumul Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară. Un manifest, Editura Paralela 45; Vasile Leac – pentru cartea monoideal, Editura Nemira.  

Pentru categoria Teatru: regizorul Radu Afrim – pentru spectacolul Pădurea spânzuraţilor, după Liviu Rebreanu, producţie a Teatrului Naţional din Bucureşti; Actorul Ovidiu Ghiniţă – pentru interpretarea personajului Andre din spectacolul Tatăl de Florian Zeller, în regia lui Radu Iacoban, produs de Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad; Echipa spaţiului independent Reactor de creaţie şi experiment din Cluj-Napoca pentru programul 100 de ani de România. Istorii secundare.

La categoria Film au fost nominalizate producţiile: Un prinţ şi jumătate de Ana Lungu; Soldaţii. Poveste din Ferentari de Ivana Mladenovic; My life rehearsed in one leg de Bogdan Mustaţă.

Nominalizările categoriei Arte vizuale sunt: ceramista Judit Crăciun – pentru expoziţia Metaforme – eşantioane ale unor concepte plastice (Galateea Contemporary Art în perioada 13.09-10.10.2018, curatori Monika Pădureţ şi Cosmin Năsui); Iosif Kiraly -pentru Uşi închise, plicuri deschise - Lucrări timpurii, 1975-2000 (expozitie deschisă la MNAC în perioada 26.04-30.09 2018, curator Ruxandra Demetrescu); Decebal Scriba - pentru Memory Clouds (expoziţie deschisă la Galeria Anca Poteraşu, în perioada 9.05-30.06.2018, curator Ami Barak).

La categoria Ştiinţă nominalizările sunt: Asociaţia 2Celsius - pentru iniţierea, în 2018, a unei campanie de măsurare independentă a pulberilor din aer şi de promovare a soluţiilor de transport alternative în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării; Sabina Ulubeanu şi Cătălin Creţu - pentru Festivalul Innersound; Săptămânalul Viaţa medicală (fondator dr. Mihail Mihailide) - pentru împlinirea a 30 de ani de la apariţie.

La categoria Muzică: Ioan Vrăsmaş – fondatorul primei companii private de operă din România, Opera Vox; Gabriel Bebeşelea - pentru promovarea culturii naţionale în străinătate; Cristian Soleanu – pentru proiectul I remember Johnny.

La categoria Educaţie nominalizările sunt: Organizaţia Umanitară Concordia pentru Şcoala de Meserii Concordia; Asociaţia Teach for Romania pentru impactul major în educaţie pe care-l are în şcolile din medii dezavantajate; Proiectul Building Skills Through Inclusion - Cum să-ţi construieşti competenţele cu ajutorul incluziunii, realizat de Asociaţia Babilon Travel din Cluj-Napoca.

Din juriu au făcut parte: Bogdan Ghiu - scriitor, traducător şi critic literar, Mihaela Michailov - critic şi dramaturg, Radu Croitoru - manager Radio România Cultural, Cristian Marica - redactor şef Radio România Cultural, Anamaria Spătaru - realizator Radio România Cultural.

Spectacolul va fi transmis în direct onair şi online de Radio România Cultural.

Invitaţiile pentru Gala Premiilor Radio România Cultural pot fi solicitate la tel. 0213.031.515

Un eveniment: Radio România. Producător: Radio România Cultural. Parteneri: Teatrul Odeon, Librăriile Cărtureşti. Sponsori: Aqua Carpatica, Dora Bloom, Asociaţia Somelierilor din România, Perso.ro, Cotnari, Tohani România, Domeniile Sâmbureşti.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

[stiri-noi]

VIDEO Astăzi este ziua de naştere a lui Victor Rebengiuc. Portret în 10 atitudini la 84 de ani - Mediafax

[rudyroth79]

54 de ani de la premiera filmului ”Pădurea spânzuraţilor”

54 de ani de la premiera filmului ”Pădurea spânzuraţilor”

Cu 54 de ani în urmă, în 16 martie 1965 a avut loc, la cinematograful ”Patria” din Bucureşti, premiera filmului ”Pădurea spânzuraţilor”, ecranizare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu. Scenariul este semnat de Titus Popovici, iar regia de Liviu Ciulei, în distribuţie regăsindu-se actorii Victor Rebengiuc, Anna Széles, Liviu Ciulei, György Kovács, Toma Caragiu, Gina Patrichi, Ion Caramitru,…

[news24hrou]

Actorul Victor Rebengiuc decorat, miercuri, de către preşedintele Klaus Iohannis

Victor Rebengiuc va fi decorat cu Ordinul Steaua României în rang de Cavaler de către preşedintele Klaus Iohannis, într-o ceremonie care va avea loc, miercuri, de la 16.00, la Palatul Cotroceni.

Născut pe 10 februarie 1933, Victor Rebengiuc este considerat după peste 60 de ani de activitate, unul dintre cei mai mari actori români, cu roluri memorabile atât în teatru, cât şi în film.

Este actor la Teatrul Bulandra din Bucureşti din anul 1957, dar a jucat şi pe scena Teatrului Naţional şi a Teatrului Mic.

În cinematografie este cunoscut pentru rolurile din ”Pădurea spânzuraţilor” (1964), ”Tănase Scatiu” (1976), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), ”Pădureanca” (1987), ”Moromeţii” (1987), ”Balanţa” (1992), ”Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), ”Nunta mută” (2008), ”Medalia de Onoare” (2009) ş.a.

Din 1965 este căsătorit cu actriţa Mariana Mihuţ, alături de care a jucat în specatacolul de succes ”O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale.

http://ift.tt/2ySpWHS http://ift.tt/2yQYeel