#Dumitru Preda

[liroyalty]

Zedessa Tags

emanuel valdamir urzici von zedessanici xi {tsar of zedessa}

aurika alexandrescu eliduca von zedessanici {tsarina of zedessa}

emanuel valdamir urzici von zedessanici xii {tsesarevich of zedessa}

evvann dumitru chirila von zedessanici {3rd tsarevich of zedessa}

teodor flilip dragonic von zedessanici {4th tsarevich of zedessa}

bianca-cosmina pirvu niculescu von zedessanici {2nd tsarevna of zedessa}

rahela {concubine of zedessa's tsar}

skender constantin geza von zedessanici {2nd tsarevich of zedessa}

rahela bogdana stefanescu von zedessanici {3rd tsarevna of zedessa}

sorine {concubine of zedessa's tsar}

mihail stan iordanescu von zedessanici {5th tsarevish of zedessa}

ruxandra preda {scheming concubine of zedessa's tsar}

stela imanuela enache von zedessanici {1st tsarevna of zedessa}

[whitecrownsblackthrones-archived]

MEET THE MUSE!

LEGAL NAME: Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XII DATE OF BIRTH:  N/A NICKNAMES:  Naslednik Tsesarevich Korolevstva Zedessa, 1st Prince of Zedessa GENDER:   Cis Male AGE:  Unknown(50-to-60 physically) SPECIES:  Age Immortal PLACE OF BIRTH:  Kingdom of Zedessa CURRENT LIVING CONDITIONS:  Resident of Îngheţ Castle(Frosthill Castle) LANGUAGES:  Russian, Icelandic, German, English, French, Latin, Korean, Japanese, Chinese OCCUPATION:  Aristocrat CRIMINAL RECORD:  None DRINK I SMOKE | DRUGS LIKE[S]:  Coffee, hard alcohol, solitude, peace & quiet, the smell of burning wood DISLIKE[S]:  Discourteous people, rude people, too much noise

(PHYSICAL INFORMATION)

FEARS:  N/A PERSONALITY TRAITS:  Cold, blunt, uncaring, workaholoic HAIR COLOR:  Snow white EYE COLOR:  Dull gold HEIGHT:    6′8 Feet

(FAMILY INFORMATION)

SIBLINGS:  Younger Siblings - Tsarevich Skender Constantin Geza von Zedessanici, Tsarevich Evvann Dumitru Chirila von Zedessanici, Tsarevna Stela Imanuela Enache von Zedessanici, Tsarevich Teodor Flilip Dragonic von Zedessanici, Tsarevna Bianca-Cosmina Pirvu Niculescu von Zedessanici, Tsarevich Mihail Stan Iordanescu von Zedessanici & Tsarevna Rahela Bogdana Stefanescu von Zedessanici PARENT[S]:  Mother - Tsarina Aurika Alexandrescu Eliduca von Zedessanici, Father - Tsar Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XI, StepMothers - Concubine Rahela, Concubine Sorine & Concubine Ruxandra Preda CHILDREN:  None PET[S]:  None

(RELATIONSHIP INFORMATION)

SEXUAL PREFERENCE:  Pansexual RELATIONSHIP STATUS:  Single, verse dependent

LEGAL NAME: Skender Constantin Geza von Zedessanici DATE OF BIRTH:  N/A NICKNAMES:  Chetvertyy Tsarevich Korolevstva Zedessa, 4th Prince of Zedessa, The Icy Shield GENDER:   Cis Male AGE:  Unknown(40-to-45 physically) SPECIES:  Age Immortal PLACE OF BIRTH:  Kingdom of Zedessa CURRENT LIVING CONDITIONS:  Resident of Îngheţ Castle(Frosthill Castle) LANGUAGES:  Russian, Icelandic, German, English, Latin, Korean, & Japanese OCCUPATION:  Aristocrat CRIMINAL RECORD:  None DRINK I SMOKE | DRUGS LIKE[S]:  Coffee, long hikes, mountain climbing, keysmithing DISLIKE[S]:  Discourteous people, social drama

(PHYSICAL INFORMATION)

FEARS:  Returning to war PERSONALITY TRAITS:  Loner, akaward, slightly anti-social HAIR COLOR:  Snow white EYE COLOR:  Colbert Blue HEIGHT:    6′8 Feet

(FAMILY INFORMATION)

SIBLINGS:  Older Siblings - Tsesarevich Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XII, Younger Siblings - Tsarevich Evvann Dumitru Chirila von Zedessanici, Tsarevna Stela Imanuela Enache von Zedessanici, Tsarevich Teodor Flilip Dragonic von Zedessanici, Tsarevna Bianca-Cosmina Pirvu Niculescu von Zedessanici, Tsarevich Mihail Stan Iordanescu von Zedessanici & Tsarevna Rahela Bogdana Stefanescu von Zedessanici PARENT[S]:  Mother - Concubine Rahela, Father - Tsar Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XI, StepMothers - Tsarina Aurika Alexandrescu Eliduca von Zedessanici, Concubine Sorine & Concubine Ruxandra Preda CHILDREN:  None PET[S]:  None

(RELATIONSHIP INFORMATION)

SEXUAL PREFERENCE:  Pansexual, feminine leaning RELATIONSHIP STATUS:  Single, verse dependent

LEGAL NAME: Stela Imanuela Enache von Zedessanici DATE OF BIRTH:  N/A NICKNAMES:  Pervaya Tsarevna Korolevstva Zedessa, 1st Prince of Zedessa, The Fragile Ssnowflake GENDER:   Cis Female AGE:  Unknown(22-to-27 physically) SPECIES:  Age Immortal PLACE OF BIRTH:  Kingdom of Zedessa CURRENT LIVING CONDITIONS:  Resident of Îngheţ Castle(Frosthill Castle) LANGUAGES:  Russian, Icelandic, & English OCCUPATION:  Aristocrat CRIMINAL RECORD:  None DRINK I SMOKE | DRUGS LIKE[S]:  Tea, flowers, learning new things, peace & quiet DISLIKE[S]:  Loud people, yelling, sudden noises & actions

(PHYSICAL INFORMATION)

FEARS:  Always being a failure, upsetting her mother PERSONALITY TRAITS:  Shy, nervous, easily frightened, skittish, submissive, quiet HAIR COLOR:  Snow white EYE COLOR:  Golden Yellow HEIGHT:    5′7 Feet

(FAMILY INFORMATION)

SIBLINGS:  Older Siblings - Tsesarevich Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XII, Tsarevich Skender Constantin Geza von Zedessanici, & Tsarevich Evvann Dumitru Chirila von Zedessanici. Younger Siblings - Tsarevich Teodor Flilip Dragonic von Zedessanici, Tsarevna Bianca-Cosmina Pirvu Niculescu von Zedessanici, Tsarevich Mihail Stan Iordanescu von Zedessanici & Tsarevna Rahela Bogdana Stefanescu von Zedessanici PARENT[S]:  Mother - Concubine Ruxandra Preda, Father - Tsar Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XI, StepMothers - Tsarina Aurika Alexandrescu Eliduca von Zedessanici, Concubine Rahela & Concubine Sorine CHILDREN:  None PET[S]:  None

(RELATIONSHIP INFORMATION)

SEXUAL PREFERENCE:  Demisexual RELATIONSHIP STATUS:  Single, verse dependent

LEGAL NAME: Teodor Flilip Dragonic von Zedessanici DATE OF BIRTH:  N/A NICKNAMES:  Tretiy Tsarevich Korolevstva Zedessa, 3rd Prince of Zedessa, The Direwolf in Human Form GENDER:   Cis Male AGE:  Unknown(20-to-25 physically) SPECIES:  Age Immortal PLACE OF BIRTH:  Kingdom of Zedessa CURRENT LIVING CONDITIONS:  Resident of Îngheţ Castle(Frosthill Castle) LANGUAGES:  Russian, Icelandic, German, English, Latin, Korean & Japanese OCCUPATION:  Aristocrat CRIMINAL RECORD:  None DRINK I SMOKE | DRUGS LIKE[S]:  Coffee, long hikes & mountain climbing, peace & quiet DISLIKE[S]:  Discourteous people, rude people, bystander’s syndrome

(PHYSICAL INFORMATION)

FEARS:  Leaving someone to suffer when he could help PERSONALITY TRAITS:  Cold, blunt, short tempered, caring, ‘grump’ HAIR COLOR:  Snow white with a Silver shine EYE COLOR:  Golden Yellow HEIGHT:    5′11 Feet

(FAMILY INFORMATION)

SIBLINGS:  Older Siblings - Tsesarevich Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XII, Tsarevich Skender Constantin Geza von Zedessanici, Tsarevich Evvann Dumitru Chirila von Zedessanici & Tsarevna Stela Imanuela Enache von Zedessanici. Younger Sublings - Tsarevna Bianca-Cosmina Pirvu Niculescu von Zedessanici, Tsarevich Mihail Stan Iordanescu von Zedessanici & Tsarevna Rahela Bogdana Stefanescu von Zedessanici PARENT[S]:  Mother - Tsarina Aurika Alexandrescu Eliduca von Zedessanici, Father - Tsar Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XI, StepMothers - Concubine Rahela, Concubine Sorine & Concubine Ruxandra Preda CHILDREN:  None PET[S]:  None

(RELATIONSHIP INFORMATION)

SEXUAL PREFERENCE:  Pansexual, feminine leaning RELATIONSHIP STATUS:  Single, verse dependent

LEGAL NAME: Bianca-Cosmina Pirvu Niculescu von Zedessanici DATE OF BIRTH:  N/A NICKNAMES:  Vtoraya Tsarevich Korolevstva Zedessa, 2nd Princess of Zedessa, The Shining Northern Star, The Aroura Princess GENDER:   Cis Female AGE:  Unknown(17-to-19 physically) SPECIES:  Age Immortal PLACE OF BIRTH:  Kingdom of Zedessa CURRENT LIVING CONDITIONS:  Resident of Îngheţ Castle(Frosthill Castle) LANGUAGES:  Russian, Icelandic, German, & English OCCUPATION:  Aristocrat CRIMINAL RECORD:  None DRINK I SMOKE | DRUGS LIKE[S]:  Ice-skating, ballet, shopping, socializing DISLIKE[S]:  Discourteous people, rude people, people who don’t cow-tow to her, people stepping on her dresses.

(PHYSICAL INFORMATION)

FEARS:  N/A PERSONALITY TRAITS:  King, caring, always positive, upbeat, a little full of herself HAIR COLOR:  Snow white with a Silver shine EYE COLOR:  Golden Yellow HEIGHT:    5′7 Feet

(FAMILY INFORMATION)

SIBLINGS:  Older Siblings - Tsesarevich Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XII, Tsarevich Skender Constantin Geza von Zedessanici, Tsarevich Evvann Dumitru Chirila von Zedessanici & Tsarevna Stela Imanuela Enache von Zedessanici & Tsarevich Teodor Flilip Dragonic von Zedessanici. Younger Siblings - Tsarevich Mihail Stan Iordanescu von Zedessanici & Tsarevna Rahela Bogdana Stefanescu von Zedessanici PARENT[S]:  Mother - Tsarina Aurika Alexandrescu Eliduca von Zedessanici, Father - Tsar Emanuel Valdamir Urzici von Zedessanici XI, StepMothers - Concubine Rahela, Concubine Sorine & Concubine Ruxandra Preda CHILDREN:  None PET[S]:  None

(RELATIONSHIP INFORMATION)

SEXUAL PREFERENCE:  Pansexual, male leaning RELATIONSHIP STATUS:  Single, verse dependent

[rudyroth79]

Știri: Lansarea volumului ”La Roumanie et L'Entente, 1916–1917” de Dumitru Preda (26 aprilie 2018, București)

Știri: Lansarea volumului ”La Roumanie et L’Entente, 1916–1917” de Dumitru Preda (26 aprilie 2018, București)

Joi, 26 aprilie 2018, ora 11.00, la Fundația Europeană Titulescu din București va avea loc lansarea volumului ”La Roumanie et L’Entente, 1916–1917. Les avatars d’une petite puissance, dans une guerre de coalition 1916–1917”. Autor: Dumitru Preda. Vor susține alocuțiuni: prof. univ. dr. Ioan Scurtu; prof. univ. dr. Ion Calafeteanu; Florin Luca, secretar general al Fundației Europene Titulescu;Dumi…

[news24hrou]

Peste 700 de procurori se delimitează de organizațiile care au participat la negocierile cu Tudorel Toader în legătură cu OUG 7

Într-o scrisoare deschisă, semnată până la această oră de 710 procurori din toată țara, aceștia de delimitează public de Asociația Procurorilor din România și de Asociația Magistraților din România, atrăgând atenția că ”aceste asociații profesionale nu vorbesc în numele nostru și nu ne reprezintă”. Testul scrisorii deschise

Subsemnatii, procurori în cadrul Ministerului Public, pe această cale ne delimităm public de Asociația Procurorilor din România și de Asociația Magistraților din România (asociații care invocă public că reprezintă și comunică voința procurorilor) și subliniem că aceste asociații profesionale nu vorbesc în numele nostru și nu ne reprezintă

1. Alba Radu Ioan – PJ Oradea 2. Alexandra Lancranjan – DNA Structura Centrala 3. Cosmin Iordache – DNA Structura Centrala 4. Dundev Alma Maria – PJ Sighisoara 5. Corina Dinica – PT Arges 6. Irina Isar – DIICOT 7. Cristian Ursut – PJ Videle 8. Anca Iovan – DIICOT ST Brasov 9. Maricel David – PT Ilfov 10. Maria Rimniceanu – DIICOT ST Brasov 11. Mihai Negulescu – DIICOT ST Brasov 12. Nicoleta Arpinte – PJ Dorohoi 13. Andrei Iulian Asmarandei – PT Ilfov 14. Dan Constantin Ciornei – PJ Targu Jiu 15. Seia Iasmina Curici – PJ Deta 16. Florin Sohorca – PJ Alba Iulia 17. Ana Maria Marin – PT Brasov 18. Mihai Valentin – DIICOT 19. Octavia Raluca Gus – PT Alba 20. Oana Apetri – PT Brasov 21. Tudor Vasiu – PJ Severin 22. Tudor Filip – PJ Buftea 23. Elena Teodora Bondar – PJ Buftea 24. Ionut Tifachi – PJ Botosani 25. Claudia Irina Chivu – PJ Timisoara 26. Sergiu Rosca – PJ Satu Mare 27. Loredana Cirdei – PJ Suceava 28. Andreias Constantin – PT Ilfov 29. Oana Simion – PJ Brasov 30. Doina Tatomir – PJ Vinju Mare 31. Silvia Mariana Pietraru – PJ Vinju Mare 32. Iustin Bic – PCA Alba 33. Carmen Mihaela Farcas – PJ Constanta 34. Camelia Laura Ivanus – PJ Constanta 35. Mihail Andreca – PJ Timisoara 36. Raluca Vestemeanu – DIICOT ST Brasov 37. Cristian Ichim – DIICOT ST Brasov 38. Valentin Enache – PJ Brezoi 39. Alexandru Anghel – PT Bucuresti 40. Stefan Ispasoiu– PJ Brasov 41. Moraru Catalin – PJ Brasov 42. Radu Adrian – PJ Brasov 43. Catu Lilisor – PJ Brasov 44. Madalina Raducu – PT Brasov 45. Florin Postolache – PT Brasov 46. Alexandru Cosmin Ghinea – PJ Fetesti 47. Catalin Margina – PJ Bacau 48. Irina Sfica – PJ Iasi 49. Adina Bocai – PCA Iasi 50. Veta Enculescu – PCA Iasi 51. Stefania Nicoleta Zaharia – PCA Iasi 52. Iulian Ispir – PCA Iasi 53. Daniela Ispir – PCA Iasi 54. Genoveva Alexandru – PCA Iasi 55. Andrei Cristi – PJ Racari 56. Gheorghe Mihai Andrei – PJ Pitesti 57. Cristina Frincu – PJS 2 58. Ioana Vernea – PJS 2 59. Stefanita Gogea – DIICOT 60. Anghel Alexandru Bogdan – PJ Segarcea 61. Tatar Emanuela Anca – PJ Braila 62. Galatan Anisoara – PJS 6 63. Pasc Daniela Corina – PJ Buftea 64. Rusu Larisa – PJ Botosani 65. Preda Bogdan Andrei – DIICOT 66. Ene Dan Cristian – DIICOT 67. Mihaela Adriana Moaca – PJ Buftea 68. Raluca Alexandra Munteanu – PJS 2 69. Marin Alexandru Marian – PJ Buftea 70. Apostol Giorgiana Violeta – PJ Constanta 71. Bradean Raluca Cristina – PJ Arad 72. Daniel Giorgian – PJ Galati 73. Bursuc Andreea Claudia – DIICOT 74. Diana Calinescu – PJ Buftea 75. Denisa Cristea – PJ Constanta 76. Totora Vlad Cosmin – PJ Segarcea 77. Todea Laurentiu – PJ Timisoara 78. Arina Corsei Vultureanu – PJS 3 79. Elena Cerasela Ungureanu – PT Brasov 80. George enescu – PT Bucuresti 81. Popa Doina – PJ Pitesti 82. Raluca Vilculescu – PJ Pitesti 83. Carmina Elena Brindusi – PT Arges 84. Catalin Barbuceanu – PCA Pitesti 85. Andreea Irinciuc Obreja – PJ Barlad 86. Marius Romas- PJ Buftea 87. Angela Bochis – PJS 2 88. Mihaela Catalan – PJ Pitesti 89. Vladescu Ilie Razvan – PJ Slobozia 90. Laurentiu Grecu – PT Gorj 91. Andrei Dragan – PJ Buftea 92. Lorin Tabirta – PJ Timisoara 93. Mona Anton – PJ Barlad 94. Alexandru Moscu – PJ Vaslui 95. Adrian Dan Cudalb – PJS 6 96. Carim Drula – PJ Zimnicea 97. Adrian Petre Todoran – DIICOT 98. Simona Florescu – PJ Pitesti 99. Larisa Tipa – PJ Pitesti 100. Mihai Adrian – – PJ Pitesti 101. Daniela Ciocirlan – – PJ Pitesti 102. Ion Teodor – PJ Pitesti 103. Andrei Cristian – – PJ Pitesti 104. Simion Boris – PJ Resita 105. Oana Ruxandra Panaitatu – DIICOT 106. Denisia Voroneanu – PJ Botosani 107. Mihai Adrian Dinu – PJ Constanta 108. Dan Obreja – PJ Tg Mures 109. Bogdan Rocsin – PJS 6 110. Brindea Oana Rozalia – PJ TG Mures 111. Wechter Mircea Radu – PJ Tg Mures 112. Borda Lucia – PJ Reghin 113. Goia Gheorghe – PJ Reghin 114. Stoian Ioan Andrei – PJ Reghin 115. Gheorghiu Anca Loredana – PJ Brasov 116. Cristea Stefan Georgian – PJ Galati 117. Cretan Daniel Alexandru – PJ Galati 118. Valentin Antonie – PJ Segarcea 119. Taghiev Ramona – PT Bacau 120. Vale Daniel – PJ Tg Mures 121. Doina Stanta – PCA Craiova 122. Doncea Andrei – PJS 2 123. Vlad Grigorescu – DNA Structura Centrala 124. Luminita Popa – DNA Structura Centrala 125. Meszar Alexandru – PJ Carei 126. Habean Maria Gabriela – PJ Sibiu 127. Carnariu Bianca Dana – PJ Baia Mare 128. Gliga Maria Liliana – PT Giurgiu 129. Catalina Stoian – PJS 6 130. Adriana Arhire – PCA Bucuresti 131. Vieriu Tudor Ionut – PJ Roman 132. Codreanu Alexandru – PT Brasov 133. Alexandru Liviu Colceriu – PJ Intorsura Buzaului 134. Remus Coman – PJS 2 135. Iordache Valeriu – PJS 2 136. Onofrei Nichiforel Marius – PT Botosani 137. Munge Mircea Florin – PJ Oradea 138. Mocanu Irinel – PJS 2 139. Florin Circiumaru – PJS 2 140. Popa Marius – PJS 2 141. Irina Popescu – PJ Ploiesti 142. Nita Manole Simona Daniela – PJ Ploiesti 143. Pelmus Atena – PT Timis 144. Alen Toroiman – DIICOT Brasov 145. Ardelean Cristian – PT Bihor 146. Sovarschi Laura – PJ Alesd 147. Marton Domokos- PJ Intorsura Buzaului 148. Topliceanu Constantin – PJ Pitesti 149. Panainte Iulian – PJ Harlau 150. Ioana Elena Cimpean – PJS 2 151. Dorina Vieriu – PJ Roman 152. Ana Maria Diac – PJS 1 153. Claudiu Sandu – PJ Brasov 154. Maria Mirabela Viciu – PJ Ploiesti 155. Andrei Jurca – PJ Timisoara 156. Maria Izdruga – PJ Timisoara 157. Gavrila George – DIICOT 158. Cecilia Iana – PJ Buzau 159. Lungu Ramona – PT Arad 160. Pop Florina Maria – PJ Satu Mare 161. Trastau Olimpia Maria – PT Timis 162. Corina Mois – PJ Satu Mare 163. Zaharia Georgel – PJ Pascani 164. Ilca Diana – PJ Satu Mare 165. Codreanu Roxana Andreea – PJ Iasi 166. Corda Liviu Tiberiu – PJ Zalau 167. Raluca Buculea – PJ Timisoara 168. Pacuraru Mihaela – PJ Calarasi 169. Lapadat Coralia – PJ Timisoara 170. Danusia Boicean – DNA Alba Iulia 171. Florea Alexandru – DIICOT 172. Pascaru Gema Celina – PT Bacau 173. Dobre Aurelia Madalina – PJ Arad 174. Soltan Alexandru – DIICOT ST Ploiesti 175. Florian Bogdan – PJ Satu Mare 176. Hurducaciu Tudor Madalin – PJ Craiova 177. Muscalu Ramona – PCA Brasov 178. Ionut Calina – DIICOT Olt 179. Hutanu Ana Elena – PJ Sibiu 180. Constantin Irina – DNA Structura Centrala 181. Badan Mihai Claudiu – PJS 4 182. Tiberiu Bratu Augustin – PJS 6 183. Pau Adriana – PJS 2 184. Marinel Nicolae – PT Olt 185. Alexa Mona Irina – PJ Harlau 186. Acatrinei Alexandra – PJ Gura Humorului 187. Bosianu Diana Gabriela – PJ Harlau 188. Sava Teona Alexandra – PJ Harlau 189. Bratuleanu Emilian Ionut – PJ Harlau 190. Raluca Nor – Bosnea – PJ Timisoara 191. Radu Florea – PJ Turda 192. Patanghel Ionut Marian – PJ RM Valcea 193. Tulita Cezar – PJ RM Valcea 194. Streza Laurentiu – PJ RM Valcea 195. Busea Ionel – PJ RM Valcea 196. Sava Gheorghe – DIICOT Sibiu 197. Cristian Dinu – DIICOT Sibiu 198. Ioan Bene – PJ Tg Bujor 199. Andrei Bodean – DNA Constanta 200. Profira Cezar – PJS 5 201. Vasile Abagiu – DNA Constanta 202. Gabriela Stanciu – DNA Constanta 203. Nadia Zlate – DNA Constanta 204. Sorin Constantinescu – DNA Constanta 205. Constantin Conortos – DNA Constanta 206. Marius Chirila – DNA Constanta 207. Ciprian Bodu – DNA Constanta 208. Antonia Diaconu – PJ Pitesti 209. Marian Virgil – PJ Dej 210. Patras Alexandra Maria – PJ Iasi 211. Ciocoiu Georgiana Mihaela – PJ Turnu Magurele 212. Visovan Cristina Ingrid – PJ Sighetu Marmatiei 213. Pirlea Claudiu – PJ Galati 214. Lia Sorin Marian – PJ Corabia 215. Lavinia Dorcu PJ Corabia 216. Ibanescu Larion Alexandra Elena – PJ Vaslui 217. Bogdan Pirlog – PMTB 218. Ionut MArcu – DIICOT 219. Marinela Grigorie – PCA Craiova 220. Eugen Cristian Grigorie – PCA Craiova 221. Maria Piturca – PCA Craiova 222. Alice Jenboiu – PCA Craiova 223. Gherghina Alina – PJS 6 224. Craciun Vlad – PJ Sighisoara 225. Muresan Ana – PTB 226. Mosteanu Marian Eugen – PT Olt 227. Mosteanu Mihaela Gabriela – PJ resita 228. Mandache Ionut – PJ Iasi 229. Florin Tohatan – DIICOT 230. Let Constantin – PJ Piatra Neamt 231. Marincas Minodora – PJ Satu Mare 232. Cristina Tapliuc – PJ Iasi 233. Filip Radu Daniel – PJS 1 234. Nita Cosmin Marius – PJ Ploiesti 235. Catalin Comanescu – PJ Horezu 236. Dobrin Elena Andreea – PTB 237. Cristina Mocioi – PJ Babadag 238. Laura Zaharia – DIICOT ST Iasi 239. Iulian Nica – PT Brasov 240. Andrei Camelia – PJ Constanta 241. Buzoianu Alexandra – PJ Calarasi 242. Barbulescu Florin Alexandru – PJ Calarasi 243. Paunica Ionut – PJ Calarasi 244. Aron Denisa – PJ Calarasi 245. Pacuraru Mihaela – PJ Calarasi 246. Alexandra Pop – PJ Constanta 247. Pena Laura Nadia – PCA Bacau 248. Iordache Viorel – PJ Constanta 249. Jalba Veronica – PJ Constanta 250. Dragos Olteanu – PJ Timisoara 251. Marian Calusaru – DNA Craiova 252. Alina Ghinescu – DIICOT Craiova 253. Cristina Scarlat – DNA Craiova 254. Ina Dalidis – PCA Craiova 255. Robert Nicolicescu – DNA Craiova 256. Denisa Troaca – PCA Craiova 257. Iuliana Mihoc – PJ Ploiesti 258. Nicoleta Rotaru – PJS 4 259. Flaviu Fraiu – PJ Timisoara 260. Miroiu Floriana – PJS 4 261. Berende Ruxandra Maria – PJ Satu Mare 262. Dan Dumitru – PJ Bacau 263. Stefana Carasel – PJS 1 264. Daniela Lovin – PJS 6 265. Cuciureanu Iulia Maria – PJ Brasov 266. Rares Ciausu – DIICOT Cluj 267. Teodor Pavelescu – PT Cluj 268. Betea Florin Dorin – PJ Satu Mare 269. Meszaros Ioana Adina – PJ Satu Mare 270. Meszaros Robert – PJ Satu Mare 271. Stroescu Bobby Sorin – PJ Timisoara 272. Neculaes Alina – PCA Bacau 273. Lazar Ancuta – PJ Satu Mare 274. Dima Matei – PJ Gherla 275. Oancea Alexandru – PJ Gherla 276. Tetean Vinteler Ada – PJ Gherla 277. Toloarga Constantin Florin – PJ Gherla 278. Cosmin Radulescu – PCA Craiova 279. Cristina Radulescu – PT Dolj 280. Ceausu Alexandru Octavian – PJ Timisoara 281. Negulescu Raluca – DIICOT 282. Durnea Mihaela – PJ Brasov 283. Aisachioaiei Andreea – PJ Bacau 284. Dumitrache Nicusor Adrian – PJS 4 285. Miulescu Irina – PJ Strehaia 286. Baran Florin – PJS 4 287. Codreanu Bogdan – PT Brasov 288. Iuliana Crisan – DNA Structura Centrala 289. Simona Enache – PT Alba 290. Rus Lucian Claudiu – DNA 291. Bunduc Marian Catalin – DIICOT 292. Stasiuc Madalina – PJ Tg Mures 293. Ciobanu Ionica Daniel – PJ Caracal 294. Resmerita Clement Mihai – DNA 295. Bulat Sergiu – PJ Bacau 296. Ciulin Elena – PTB 297. David Flavius Ionut – PJ Bacau 298. Cazacu Dan Constantin – PJ Bacau 299. Adrian Vrabete – PJ Horezu 300. Diremia Vlad – PJ Rosiori de Vede 301. Iboiu Mihaela – PJ Rosiori de Vede 302. Grecu Florina – PJ Rosiori de Vede 303. Manache Florin – PJ Rosiori de Vede 304. Bonda Alexandru – PJ Timisoara 305. Simion Daniel – PJ Focsani 306. Calin Dohan – PJ Zalau 307. Florescu Gabriela – PJ Buftea 308. Daniel Dumitru – DNA Alba Iulia 309. Alina RAsovan – DNA Alba Iulia 310. Marcela Croitoru – PJ Craiova 311. Manuela Nita – PJ Craiova 312. Natalia Cimpoeru – PJ Craiova 313. Adelina Badan – PJ Craiova 314. Florentina Draghiceanu – PJ Craiova 315. Amina Pantelimon – PJ Craiova 316. Paula Baciu – PJ Craiova 317. Mihaela Burca – PJ Craiova 318. Gabi Radulescu – PJ Craiova 319. Banea Marian – PT Alba 320. Dinu Ionut Alex – PJ Targoviste 321. Anca Emilia Stratulat – PJ Sibiu 322. Dobrea Laura – PT Braila 323. Cosnita Marinela – PT Braila 324. Ciutac Mircea – PT Braila 325. Gordan Sorin – PT Braila 326. Dedulescu Ionut Liviu – PJ Braila 327. Colt Mihail – PJ Braila 328. Stanciu Gabriela – PJ Braila 329. Pitaroiu Iulian – PJ Braila 330. Neagu Mirel Emanuel – PJ Braila 331. Nicolescu Ramona – PJ Braila 332. Velea Gheorghe – PJ Braila 333. Craciun Achim Ovidiu – PJ Braila 334. Marinescu Mihaela – PJ Insuratei 335. Punga Tudorel – PJ Insuratei 336. Tudose Marian – PJ Insuratei 337. Girip Ionel – PJ Faurei 338. Dinica Mihai – PJ Faurei 339. Gliga Ramona – PJ Faurei 340. Raclaru Irina – PJ Sighisoara 341. Mihoc Emanuel – PJ Sighisoara 342. Alin Mocioi – PJ Constanta 343. Oprescu Stefan Radu – PJ Racari 344. Pascu Diana Roxana – PJ Racari 345. Vlad Alexandru Bentan – PJ Oradea 346. Pantea Marius – PJ Cluj Napoca 347. Derius Laura – DNA ST Centrala 348. Voiculescu Madalina – PT Bucuresti 349. Rotundu Simon – PJ Iasi 350. Mihaela Beldie Canela – DNA 351. Ionela Balan – DNA 352. Diana Stancele – DNA 353. Narcis Lazarescu – DNA 354. Marian Dragulescu – DNA 355. Meda Titu – DNA Cluj 356. Serban Viorel Florin – PJS 2 357. Andreea Benedek – PCA Brasov 358. Ana Dana – DNA 359. Camelia Albulescu – PJ Cornetu 360. Popescu Alina – PT Brasov 361. Florentin Riza – PT Dolj 362. Gudumac Octavian – PJS2 363. Cosnita Ciprian – PJ Brasov 364. Stefaniu Simona – PT Covasna 365. Stefaniu Bogdan – PT Covasna 366. Aldea Adrian – PT Brasov 367. Delia Mihai – DNA Brasov 368. Felicia Vlad – DNA Brasov 369. Vasile Prata – DIICOT 370. Negrutiu Irina Alexandra – PJ Ploiesti 371. Ene Silviu – PJS 3 372. Cristina Radu – PTB 373. Ghildan Irina Brindusa – PJ Moinesti 374. Tomescu Alexandra Sorina – PJS 1 375. Colceriu Sorin Mihai – PT Harghita 376. Berchisan Alina Andreea – PJ Turda 377. Ovidiu Gherasim – PTB 378. Raduica Adi Lucian – PJ Drobeta 379. Ursa Paul Ionel – PJ Brasov 380. Rus Lavinia – PJ Lugoj 381. Oprescu Alexandra – PJ Ploiesti 382. Simona Constantinescu – DIICOT 383. Morar Ciprian – PJ Oradea 384. Antohi Gabriela – PJ Oradea 385. Simona Anghel – PJS 1 386. Gabriela Scutea – PCA Brasov 387. Pantiru Florin – PJ Cluj Napoca 388. Sas George Florin – PT Bihor 389. Chis Marta – PJ Jibou 390. Pop Silvia Mihaela – PJ Tarnaveni 391. Amuscalitei Alin – PJ Cluj Napoca 392. Mic Ioana – PT Satu Mare 393. Popa Alina Diana – PJ Iasi 394. Palanghia Claudia Monica – PJ Iasi 395. Pricop Elena Madalina – PJ Iasi 396. Dasca Adrian Nicolae – PJ Iasi 397. Ioana Gutu – PT Valcea 398. Mintari Mihaela – PJ Iasi 399. Grajdeanu Constantin – PJ Liesti 400. Liliana Ghidiu – PT Brasov 401. Ciurca Roznovat Roxana – PT Iasi 402. Bradea Vlad Dumitru – PJ Oradea 403. Alexandra Dordea – DNA 404. Ghita Bogdan – DNA 405. Cristina Moraru – DIICOT 406. Mihail Aldea – PCA Pitesti 407. Mihai Mesaros – PJS 2 408. Albu Nadia Adriana – PJ Iasi 409. Moraru Alina – DNA Iasi 410. Hincu Oana – PT Galati 411. Cosmin Ungureanu – PT Valcea 412. Ramona Jardieanu – DNA 413. Tocu Radu Catalin – PJ Iasi 414. Mogos Irina – PT Galati 415. Cristina Stroe – PJ Dragasani 416. Bordianu Dragos – PJ Iasi 417. Jascanu Elena Catalina – PJ Iasi 418. Cernea Silviu – PJS 2 419. Andrei Aneta Violeta – DIICOT 420. Sorin Beteringhe – PT Bihor 421. Ispas Angela Bianca – PJ Saliste 422. Andreea Culcearu – DIICOT 423. Anca Patriche – PJS 6 424. Adelina Zamfir – PJS 6 425. Carmen Fota – PJS 4 426. Matei Leontin – PJS 4 427. Simon Oana – DIICOT ST Cluj 428. Daniel Ungureanu – PJ RM Sarat 429. Hogas Marius – PJ Rm Valcea 430. Roman Alexandru – PJ Iasi 431. Cioban Vasile Calin – PJ Turda 432. Barna Alina – PJ Iasi 433. Munteanu Adriana – PJ Bistrita 434. Toduta Valentin – PJ Oradea 435. Claudiu Statache – PJ Constanta 436. Cojocaru Oana – PJ Iasi 437. Niculicea Nicolae – PJ Rm Valcea 438. Cristian Patrana – PT Valcea 439. Trif Marian Mihai – PJ Turda 440. Daniela Bratulea – PJ Rm Sarat 441. Cocoveica Ioana – PJ Bistrita 442. Irina Serban – PT Olt 443. Gradina Laura Valentina – PT Tulcea 444. Apostol Mihaela – PT Iasi 445. Nedelea Isabela – DIICOT 446. Gradinaru Martin Christian – PJ Roman 447. Pricope Laura – PJ Roman 448. Talmacel Ciprian – PJ Roman 449. Cucos Ana Maria – PJ Roman 450. Paris Lidia – PJ Roman 451. Varganici Dragos – PJ Roman 452. Ionescu Dana – PJ Sannicolau Mare 453. Luca Ramona – PT Iasi 454. Tudorache Corina – PT Buzau 455. Cristea Emilia – PJ Constanta 456. Chiazna Magdalena Daniela – PJ Drobeta Turnu Severin 457. Bogdan Stoica – PJ Dragasani 458. Burje Ovidiu Sorin – PJ Bistrita 459. Ciprian Cazaceanu – PJS 1 460. Raluca Mirica – DNA 461. Mantu Mihaela – PJ Iasi 462. Cosmina Mihaela Colceriu – PJ Zarnesti 463. Razvan Alexandru Bara – PJ Brasov 464. Cotovelea Ionel – PJ Campulung 465. Cristea Valentin – PJ Oltenita 466. Popovici Felicia – DNA Oradea 467. Baldea Diana – PT Iasi 468. Paun Adriana – PJ Targoviste 469. Romulus Varga – PICCJ 470. Corogeanu Cristian Andrei – PJ Timisoara 471. Vasile Marc Emilian – PJ Giurgiu 472. Simon Dragos Nicolae – PJ Cluj Napoca 473. Pascaru Andrei Razvan – PJ Bacau 474. Marasescu Anda – PT Satu Mare 475. Cojocar Rusanda – PJ Brasov 476. Paiusi Marius Teodor – PT Bucuresti 477. Lazea Corina – PT Cluj 478. Puie Ciprian – DIICOT ST Oradea 479. Lucian Dieac – PT Neamt 480. Ursu Oana Alina – PJ Giurgiu 481. Batrinu Iuliana – PJ Focasni 482. Dumitru Alexandru – PJS 1 483. Cristina Luca – PT Neamt 484. Aionitoaie Ana Maria – PT Iasi 485. Chicos Nicoleta – PT Iasi 486. Horodniceanu Diana – PT Iasi 487. Horodniceanu Daniel – DIICOT ST Iasi 488. Meszaros Tiberiu – PJ Babadag 489. Lucanu Iuliana – DIICOT 490. Bozu George – DIICOT 491. Popa Florina Silvia – DIICOT 492. Robert Fleckhammer – DIICOT 493. Bianca Laura Gazdac – PJ Tg Mures 494. Dragan Adrian – PJ Huedin 495. Adam Amina Roxana – PJ Timisoara 496. Szilagyi Robert – PJ Baia Mare 497. Diana Cazacu – PJ Caracal 498. Nicolae Sprincu – PJS 1 499. Adriana Bidica – PT Valcea 500. Morar Herlea Claudia – PCA Oradea 501. Morar Radu – DIICOT ST Oradea 502. Oprea Veronica – PJ Buzau 503. Creivean Nicolae – DIICOT ST Oradea 504. Serban Constantin Cristian – PJ Fetesti 505. Catu Codruta Romana Maria – PJ Brasov 506. Sas Anca Raluca – PJ Turda 507. Niculeasa Daniel Ionut – PJ Radauti 508. Tatu Adina Octavia – PJ Buzau 509. Tatu Dragos Daniel – PJ Buzau 510. Merisescu Luminita – PT Iasi 511. Gabriela Spineanu – PJ Novaci 512. Raul Radmacher – DIICOT Cluj 513. Arion Florin – PT Buzau 514. Arion Larisa – PJ Buzau 515. Dan Blanaru – PJ Campulung Moldovenesc 516. Plesca Anisoara – PJ Iasi 517. Crisan Daniel – PJ Turda 518. Iordache Adrian Mihai – PJ Targoviste 519. Mircea Nora Alexandra – PJ Turda 520. Geanta Ioan Alexandru – PJ Buzau 521. Petrache Angelica – PT Calarasi 522. Vasile Airinei – DIICOT Iasi 523. Varvara Maria – PJ Roman 524. Gavril Ducu – PJ Ploiesti 525. Lazar Aida – PJ Timisoara 526. Paul Cosmin Bosinciuc – PJ Targoviste 527. Barbuceanu Catalin George – PCA Pitesti 528. Benchea Vlad – PJ Avrig 529. Pop Paula Crina – PJ Slatina 530. Musuroi Ionut Marius – PJS 4 531. Cojoaca Traian – PJ Alexandria 532. Coca Daniel Alin – DNA Iasi 533. Tokos Lehel – PT Harghita 534. Dida Naghiu – PT Bihor 535. Scaletchi Constantin – PJ Ploiesti 536. Marinela Minca – PICCJ 537. Carnariu Mihai Madalin – PJ Baia Mare 538. Florin Stoica – PJ Targoviste 539. Cristea Ana – PJS 5 540. Sabau Delia – PT Satu Mare 541. Moiceanu Alexandru – PJ Buftea 542. Camelia Stanciu – PCA Craiova 543. Moldovan Claudiu – PJ Zarnesti 544. Balineanu Adrian – PJ Bistrita 545. Teodorescu Vlad – PTMF Brasov 546. Maciuc Sorin – PJS 6 547. Oanes Corina – PJ Zalau 548. Vali Popa – PJ Targoviste 549. Ciocanta Cristinel Valentin – PT Bacau 550. Marius Cazac – PT Suceava 551. Stefan Gheorghe Daniel – PJ Turda 552. Teodor Nicodin – PJ Buftea 553. Harsan Marius – PT Mures 554. Mihai Florentina Lidia – PJ Targu Secuiesc 555. Neacsu Mirel Emanuel – PJ Braila 556. Perju Iuliana – PT Bacau 557. Alina Gabriela Grigore – PJ Targoviste 558. Atomei Adriana – PT Bacau 559. Mungiu Ramona – PJS 1 560. Lupes Andreea Catalina – PT Bacau 561. Laura Mihai – PJ Cluj Napoca 562. Birjovanu Mihaela Monica – PT Bacau 563. Taras Gabriela – PJS 2 564. Alina Andritoiu – PJS 5 565. Boceanu Claudia Andreea – PJ Arad 566. Dan Manole – PJS 2 567. Daranga Ioana – PCA Bucuresti 568. Alexandra Maria Zernovean – PJ Sfantu Gheorghe 569. Pelmus Ciprian Ionut – PJ Timisoara 570. Tudor Radian Kreiser – DIICOT ST Cluj 571. Sever Stan – PJS 2 572. Bratosin Andreea Raluca – PJS 2 573. Maria Mihut – PJS 2 574. Pop Stefan Roxana Maria – PJ Tg Mures 575. Calin Daniela – PJ Tg Mures 576. Eduard Stefan Jilavu – PJ Pascani 577. Miu Madalina – PT Calarasi 578. Fonica Sorina – PT Bacau 579. Ion Izabela Ana Maria – PJS 3 580. Marius Flucus –PJ Brasov 581. Radu Ionescu – DNA 582. Nicolae Creivean – DIICOT ST Oradea 583. Cristina Turlui – PJS 4 584. Axenta Mircea – PJ Tulcea 585. Bocai Tudor Florin – PT Hunedoara 586. Vilcea Luciana Elena – PJ Cornetu 587. Danca George Daniel – PT Covasna 588. Ciprian Man – PT Bihor 589. Gambuta Ioanela – PT Iasi 590. Rodica Nițescu, PJS2 591. Moldoveanu Mihai Dan, PJ Vânju Mare 592. Berbece Orlando- PJ Buftea 593. Liana Georgiana Marin- J. Ploiești 594. Andra Duțescu-PJS 2 595. Imireanu Cristina- PT Călărași 596. Ungureanu Alin- PJ Deta 597. Negrău Andrei- PJ Salonta 598. Povaliceanu Claudia-PJ Timișoara 599. Azamfirei Daniela Elena- PJ Galați 600. Renyi Erica- PT Cluj 601. Mărgărit Cristina Emanuela- PJ Galați 602. Petrușca Gabriela Amalia- PJS6 603. Hach Elena- DNA SC 604. Emanuel Mihoc- PJ Sighișoara 605. Varga Sanda Daria- PCA Cluj 606. Mihaela Sasu – PT Timiș 607. Bogdan Păcurariu- DIICOT ST Galați 608. Sorin Leau- DIICOT ST Galați 609. Sorin Cărare– DIICOT ST Galați 610. Robert Pătrănoiu– DIICOT ST Galați 611. Marin Tiberiu Bogdan- PJ Giurgiu 612. Emilia Daniela Negraia– DIICOT ST Galați 613. Adrian Tîrlea- PTB 614. Kadar Albert- PJ Brașov 615. Răducu Mihai-PT Brașov 616. Viorica Flucsa-PT Timiș 617. Mihaela POP- PT Timiș 618. Borș Cristian- PT Bacău 619. Dăianu Alexandru Mădălin- PJ Novaci 620. Oprea Cantemir Ștefănel-PJ Novaci 621. Crăciunescu Adrian- PJ RM. Vâlcea 622. Negoiță Rozalia- PJ. Rm. Vâlcea 623. Georgescu Ruxandra- PJ Suceava 624. Florin Pantiru- PJ Cluj 625. Dragos Simon- PJ Cluj 626. Alexandru Horsia- PJ Cluj 627. Alexandra Nicoara- PJ Cluj 628. Ionel Ududec- PJ Cluj 629. Anca Ududec- PJ Cluj 630. Marius Pantea- PJ Cluj 631. Florinela Trofan– PJ Cluj 632. Diana Horge- PJ Cluj 633. Pavel Fadei– PJ Cluj 634. Gabriel Tatar- PJ Cluj 635. Laura Mihai- PJ Cluj 636. Ani Ciopa- PJ Cluj 637. Mircea Sendroni- PJ Cluj 638. Lucia Andreica- PJ Cluj 639. Alin Amuscaliței- PJ Cluj 640. Mihai Birtoc- PJ Cluj 641. Georgiana Sarca Delea – PJ Cluj 642. Mirel Toader- PJ Cluj 643. Flaviu Dobrescu- PJ Cluj 644. Szende Bartok-Kosma- PJ Cluj 645. Ioana Nicoară- PJ Cluj 646. Cristina Dos Santos Rodriguez- PJ Cluj 647. Mihai Bortes- PJ Cluj 648. Iulia Bilciu -DNA 649. Diana Roșu – PJ Petroșani 650. Brîndea Dan Eugen-PT Sălaj 651. Pavel Marinel Corneliu-PT Olt 652. Serban Daniel-PJ Brașov 653. Angelica Paraschivescu-DIICOT 654. Moldovan Angelica -PCA Alba Iulia 655. Ioana Pătulea- PJ S3 656. Sadîc Zafer-PT Constanța 657. Murarasu Ștefan Petrica-PJ Bacău 658. Indre Timea- PJ Dorohoi 659. Anca Lazăr- PCA Cluj 660. Gheorghe Ciocan- PJ Dr. Tr. Severin 661. Bailescu Florina- PJ. Dr. Tr. Severin 662. Tiberiu Sigheartau- PCA Oradea 663. Daniel Titerlea-PCA Oradea 664. Ileana Florina Cherșa-PJ Alba 665. Paraschiv Andreea-PJ Rm. Vâlcea 666. Donțete Alina- PJ Rm. Vâlcea 667. Leontina Popescu-DIICOT ST Craiova 668. Petrescu Elena-PJS1 669. Cîlniceanu Alexandra-PJS1 670. Blănaru Larisa Andreea-PJ Brașov 671. Alexandru Barcan-PJ Videle 672. Goia Gheorghe-PJ Reghin 673. Catalin Marinescu-PCA Craiova 674. Tudorache Marian-PT Vâlcea 675. Pelinel Monica-PT Vâlcea 676. Bosnea Cristi Sorin-PCA Timisoara 677. Trion Marius Valentin-PCA Timisoara 678. Ghimiș Adrian-PCA Timisoara 679. Brașoveanu Ion-PCA Timisoara 680. Pripagu Gabriel-PCA Timisoara 681. Lohan Iulia Maria-PJ Sighetu Marmației 682. Adrian Majeri-PT Brașov 683. Cîmpean Mircea-PJ Timișoara 684. Pătru Mădălina-PT Argeș 685. Cristina Mureșan-PJS1 686. Ramona Grațiela Milu-CA Bv 687. Luca Nicoleta Adriana-PJ Timișoara 688. Grecu Adrian-PT Timiș 689. Murgoi Anda-PCA Alba Iulia 690. Nicoară Ioana-PJ Cluj Napoca 691. Botogan Claudiu-PCA Cluj 692. Arina Corsei Vultureanu- PJS3 693. Benchea Vlad- PJ Avrig 694. Emanuela Dulgheru-T București 695. Nanu Vladimir-PT Argeș 696. Pop Ciprian Dumitru- PJ Luduș 697. Coșarcă Nicolae-PJ Tg. Mureș 698. Georgescu Ileana -PJ Tg. Mureș 699. Brătilă Cristina Nicoleta-PJ Ploiești 700. Bunea Cătălin-PJ Ploiești 701. Petraru Larisa-PJ Ploiești 702. Mateescu Doinița-PJ Ploiești 703. Epurescu Ionuț-PJ Ploiești 704. Marcolea George-PJ Ploiești 705. Mazilu Sebastian-PJ Ploiești 706. Iosifescu Magdalena-PJ Ploiești 707. Danescu Alexandru-PJ Ploiești 708. Bogdan Orza-DIICOT ST Tg. Mureș 709. Hău Emanuel-PJ Timișoara 710. Diana Gitan-PT Timiș

https://ift.tt/2T3mrZE https://ift.tt/2E7VysY

[turistprinro]

Pentru majoritatea turiștilor, Horezu înseamnă o scurtă alergătură pe la magazinele și tarabele ce expun și vând celebra ceramică dar și kitchuri made in China.

Noi, însă, am explorat puțin orașul și am făcut o plimbare de câteva minute prin vechiul târg al Hurezilor, pe strada Unirii, care este închisă circulației auto, pe strada Independenței și nu numai. Am descoperit viața economică și socială a târgușorului de provincie, concentrată într-o singură zonă. Clădirile au o arhitectură deosebită. Acestea au aparținut boierilor sau negustorilor bogați. Am descoperit bijuterii arhitectonice, unele cu un etaj, fiind specifice târgurilor, având la parter prăvălia, iar la etaj locuința negustorului sau a meșteșugarului. Unele sunt refăcute, altele sunt abandonate dar toate sunt concentrate în acest centru vechi al Horezului, care, la momentul vizitei noastre, părea că va avea parte de o restaurare.

Biserica din Târg, Horezu, județul Vâlcea

În centrul vechi al orașului, vizibilă chiar din șosea, se află o frumoasă biserică pictată. Este numită şi Biserica din Târg, este monument de arhitectură și se află pe strada Constantin Brâncoveanu. Lăcașul poartă două hramuri: „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Sfântul Ioan Botezătorul”.

Biserica din Târg, Horezu, județul Vâlcea

Ctitor principal al Bisericii din Târg este vătaful de plai Ioan Urșanu ce ridică această biserică la începutul secolului al XIX-lea. Acesta a fost comandantul potecașilor care păzeau granița.

Biserica din Târg, Horezu, județul Vâlcea

La 1805 el achiziționează o casă cu pivniță de piatră în târgul Hurezilor. Ioan Urșanu a contribuit și la ridicarea bisericii pictate de la Viorești, o capodoperă restaurată cu câțiva ani în urmă și a construit la 1800 și biserica din Urșani, în satul său natal.

În curtea Bisericii din Târg, Horezu, județul Vâlcea

Chiar dacă o mare parte din picturile exterioare ale Bisericii din Târg sunt afectate de intemperiile vremii, încă se mai pot vedea medalioane cu sfinți, cu filosofi antici dar și un huhurez.

Detalii exterioare ale Bisericii din Târg, Horezu, județul Vâlcea

Se pare că această pasăre a inspirat denumirea localității. Un alt tablou aflat la exteriorul Bisericii din Târg este o scenă laică: un țigan jucând ursul.

Detalii exterioare ale Bisericii din Târg, Horezu, județul Vâlcea

În curtea bisericii, îngrijită și plină de flori, se află o cruce de piatră, tot de secol al XIX-lea. Ușa metalică de la intrare, ce datează din anul 1807, și ancadramentul de piatră sunt alte elemente de arhitectură deosebită ale Bisericii din Târg.

Pictură exterioară – Biserica din Târg, Horezu, județul Vâlcea

Ctitorii acestei biserici au fost, pe lângă vătaful de plai Ion Urşanu, Constantin Covrea şi jupâneasa Stana. Picturile Bisericii din Târg au fost realizate de zugravii Dinu şi Manole din Craiova, calfe fiind Stanciu din Craiova, Dumitraşco şi Dumitru, iar ucenici, Ion, Preda din Cioroi şi Ioanică din Craiova.

Ușa metalică de la intrare și ancadramentul de piatră – Biserica din Târg, Horezu, județul Vâlcea

Istoria și povestea bisericii sunt aproape necunoscute, știindu-se că în anul 1946, noua biserică a devenit biserică parohială a Târgului Horezu. Apoi, se pare că a fost lăsată în paragină. Abia în 1992, a devenit biserică parohială din nou, pentru Parohia Horezu I, fiind restaurate pictura şi acoperişul.

Articol scris de Adriana Roman

Sursa informației http://www.monumenteoltenia.ro și http://horezu-turism.ro

Fotografie de Adrian Satmaru

  Biserica din Târg, Horezu, județul Vâlcea Pentru majoritatea turiștilor, Horezu înseamnă o scurtă alergătură pe la magazinele și tarabele ce expun și vând celebra ceramică dar și kitchuri…

[politicaastazi]

Cezar Preda, acuzat că a scurs către COLDEA informații secrete din Comisia SRI

Deputatul Cezar Preda, membru al Comisiei SRI, a sifonat către Florian Coldea și Dumitru Dumbravă informații secrete din interiorul comisiei, menite a-i pune în garda și determina luarea de măsuri. Acuzația extrem de gravă e formulată de fostul colonel Daniel Dragomir, după un interviu dat ieri de Preda postului Digi 24, scrie Inpolitics.

citeste mai departe

vezi sursa: http://ift.tt/2xgGWC6 from Blogger http://ift.tt/2yIoQdF via IFTTT Like: My Library Like: Facebook

[cazaresuperbamar-blog]

Pensiuni Cazare Maramures Rebellion Lyrics

Inchipui 7: Comarnic. Pentru a a poseda o mira mai clara catre pastoritului obisnuit, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in bogatie Pensiuni Maramures Cazare Costinesti Ieud, de pe valea Izei, sat cine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Parinte Dumitru — 26 brumar), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul venitor. Candva cu aceasta se punea problema iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in tara. De invat, asocierea se facea inspre taranii cu pamanturi apropiate sau spre grupuri de oameni din acelasi deloc, datorita faptului ca pamanturile unui nicidecum erau grupate. Vreodinioara cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, ilustru ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o evaluare, sireaci se a numara cantitatea de fan ce trebuia sa o dea fiece sambras, inapoia numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru orisicine asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pastori. Cazare Maramures Viseul De Sus, Oferte Maramures (http://maramures.net/) invat, oile erau furajate de toamna safran la 25 mart. Fanul de natura mai buna se retine pentru primavara, cand fatau oile. In general, in ingrijorare unui ciocarlie motata bun intrau aproximativ 80 de oi cu buruiana-de-friguri. La un cireada (150—200 oi) se angajau trei oameni: un oier, un ajutor de ciocarlie motata si un prunc. Iernatul oilor se facea pe ogor, deoarece era aplecat fanul. Colo se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se creste un „tarc" astupat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de frisoane. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca tare, numai a fi mulse. Inapoia ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fiesce comandant in molecula. Cu aceasta motiv contine loc si o mamica comportare. Primavara, oile erau pasunate pe drept sat, sireaci la mejdele de jos. Prep ce se incalzea vremea urcau la mejdele de cadru, incotro se facea „amprorul", sireaci intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus capata loc incepand din 20 mai, de obisnuinta cu trei zile dinainte de „ruptul sterpelor", adica de separarea oilor sterpe de cele cu buruiana-magareasca;. Stadiu urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la munte. O coliba era formata din 5 — 7 boteie de oi, in grad de marimea suprafetei de izlaz. Pozitie 8: Zestre eparhial: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Figura 9: Zestre pastoresc: 9 — ceaun; 10 — galeata; 11—barbanta ; 12— stropitoare; 13 — canata; 14 — jintalau ; 15 — cujba ; 16 — incercare. Reprezenta 10: La mulsul masurii. Imagine 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de habitudine taranul cu cele mai multe oi. El inchiria muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la plata „arvonului" pentru masiv. Tot gazda de adanc compune obligatia de a pune la rost inventarul neaparat: doua caldari ingamfa de cupru, doua „budaci" pentru inclestat si rezervat laptele, ceaune pentru malata, doua „gavane" infatua pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulsura apartin gazdelor de botei, cine le repartizeaza fiecarui ciocarlie motata. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (coliba din fiica strungilor), colibele din colturile „tarlei" (orice cireada poseda bordei si latunoaie lui). La fiece stramtoare se aflau doi „mulgasi", de o menire si de cealalta cate vreunul. Ainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un brad pavoazat cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la fiece turma erau adusi doi berbeci „instrutati". La amiaza, sosirea oilor de la pastere era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Inapoia aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in fizionomie, se asezau pe „scaune" din glii de argila. Gazda stanei mergea in mijlocul acesteia, in a face mulgasilor. La un zaloaga al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in pirostrie. Chiabur ii rugaciune sa fie cinstiti, le a se inalta selamet la oi, iar in sfarsit papaluda : „Galetile sus ! ". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a a indica ca sunt goale. Atunci incepea mulsul, prep oricine se strangeau vasele cu lapte acru in a pui stanei. Inchegatoare cea mai intins era asezata pe un loc direct, perfect orizontal. Pe nivel, oricare mulgas intoarce laptele in aceasta budaca, in fiecare era introdus un unealta din lemn-raios cioplit in atatea fete cate boteie existau la coliba. Instrumentul se numeste „caramb". Pe draghinar se inregistra cu o scrijelitura de ope-ratie cantitatea de lapte a oilor pe orisicine le capata orisicare sambras. Inapoia „carambit", gazda stanei a preda un mesel de palinca cu pacurarii, cu gazdele de turma si cu proprietarii oilor, atunci plecau la un inceput strans. Se aducea apa cu galetile si se punea in budaca fiecarui tovaras asmuti apa cat lapte batut; lapte batut au dat oile sauca. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de lemnul-cainelui; de 3 litri). Cate ghintura de lapte acru cantari oricare asociat atatea ghintura de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In perioada de iarna, ei aveau obligatia sa duca pacurarilor mancatura o vreme pe saptamana. Primavara, dinapoia ce oile ieseau „in iarba", mancare pentru paste si caini era asigurata de proprietarul pamantului de izlaz, ca a cunoaste pentru gunoitul terenului. Prep terminarea mulsului si a masuratului cantari loc o petrecere. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor stravechi sisteme de tovarasie — asocierea pe aristocratie. Aceasta se probabil constata tare interj in cadrul mesei de trebnic, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, sireaci pe aristocratie. In rastimp ce se servea masa continentala din mancarurile aduse de acasa, „baciul" a conglutina laptele si impartea cas la molan lumea. La conduita participau si ceterasi angajati de gazda stanei. Prep mulsatura, dinainte de plecarea oilor la pasuneala, gazda stanei le stropea cu apa cu care s-au spalat galetile, atunci se imprejmui tarla de trei ori.

[cazarerazoaremar-blog]

Pensiuni Rustice Maramures, Cazare Hoteni Maramures

Persoana 7: Leasa. Pentru a poseda o infatisare mai clara inspre pastoritului obisnuit, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in prisos Ieud, de pe valea Izei, sat oricare a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Dumne-zeu Dumitru — 26 octombrie), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul coborator. Vreodata cu aceasta se punea chestiune iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in tara. De narav, asocierea se facea inde taranii cu pamanturi apropiate sau dintre grupuri de oameni din acelasi defel, slava faptului ca pamanturile unui generatie erau grupate. Vreodinioara cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, vestit ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o apreciere, recte se a masura cantitatea de fan ce trebuia sa o dea orice ortac, prep numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru cine asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pasuna. De obicei, oile erau furajate de toamna pana la 25 mart. Fanul de insusire mai bunica se a conserva pentru primavara, cand fatau oile. In obstesc, in atentie unui dohotar bun intrau aproximativ 80 de oi cu lapte acru. La un cireada (150—200 oi) se angajau trei oameni: un dohotar, un ajutorie de ciocarlie motata si un prunc. Iernatul oilor se facea pe ogor, unde era adus fanul. Acoace se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se creste un „tarc" ascuns cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de febra. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca cumsecade, fara a fi mulse. Dindaratul ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de orisicare proprietar in fragment. Cu aceasta pont contine loc si o mica distractie. Imprima-vara, oile erau pasunate pe langa sat, sireaci la mejdele de jos. Prep ce se incalzea vremea urcau la mejdele de anturaj, daca se facea „amprorul", recte intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus a poseda loc incepand din 20 mai, de invat cu trei zile ainte de „ruptul sterpelor", recte de separarea oilor sterpe de cele cu buruiana-de-friguri. Stadiu urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la promontoriu. O oierie era formata din 5 — 7 boteie de oi, in grad Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La Busteni (http://cazare-maramures.net) marimea suprafetei de izlaz. Pozitie 8: Catagrafie pastoral: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Afla 9: Zestre pastoral: 9 — tuci; 10 — caldare; 11—barbanta ; 12— cofa; 13 — canata; 14 — Cazare In Maramures De Revelion jintalau ; 15 — furca ; 16 — gherman. Vedea 10: La mulsul masurii. Inchipui 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de nacafa taranul cu cele mai multe oi. El a tocmi muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la remunerare „arvonului" pentru aisberg. Tot chiabur de prapastie cantari obligatia de a a lua la ordin inventarul trebuincios: doua caldari infumura de arama, doua „budaci" pentru spasm si calculat laptele, ceaune pentru malata, doua „gavane" infumura pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru muls apartin gazdelor de turma, cine le repartizeaza fiecarui oier. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (tarla din masa strungilor), colibele din colturile „tarlei" (fitece cireada a purta stana si staul lui). La oricine stramtoare se aflau doi „mulgasi", de o sectiune si de cealalta cate oaresicine. Ainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un molid ornamentat cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la orice botei erau adusi doi berbeci „instrutati". La amiaza, sosirea oilor de la pasune era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Indaratul aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in rudarie, se asezau pe „scaune" din glii de teritoriu. Chiabur stanei mergea in mijlocul acesteia, in prunca mulgasilor. La un marca al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in cracana. Gazda ii hram sa fie cinstiti, le a se inalta norocire la oi, iar in final a tipa : „Galetile sus ! ". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a manifesta ca sunt goale. Atunci incepea mulsul, dinapoia orisicare se strangeau vasele cu lapte acru in vopsea stanei. Budaca cea mai geros era asezata pe un loc langa, perfect orizontal. Pe etaj, fiecare mulgas reclama laptele in aceasta budaca, in oricine era introdus un halat din radacina-dulce; sculptare in atatea fete cate boteie existau la odalac. Instrumentul se numeste „caramb". Pe draghina se determina cu o incizie de batator cantitatea de alior a oilor pe orisicine le cantari orice sambras. Dinapoia „carambit", amfitrion stanei a preda un cupa de tuica cu pacurarii, cu gazdele de cireada si cu proprietarii oilor, apoi plecau la un origine apropiat. Se aducea apa cu galetile si se punea Oferte Cazare Maramures in budaca fiecarui partas activa apa cat laptele-cainelui au dat oile rarunchi.

[zonaturisticamar-blog]

Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiunea

pensiuni maramures http://cazaremaramures.eu/. Afla 7: Leasa. Pentru a a detine o icoana mai clara catre pastoritului traditional, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in indestulare Ieud, de pe valea Izei, sat cine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Parinte Dumitru — 26 octombrie), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul coborator. Odinioara cu aceasta se punea chestiune iernarii oilor.

Taranii se asociau pentru iernatul oilor in campie. De dare, asocierea se facea dintre taranii cu pamanturi apropiate sau intre grupuri de oameni din acelasi provenienta, gratie faptului ca pamanturile unui obarsie erau grupate. Oarecand cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, denumit ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o seama, adica se a numara cantitatea de fan ce trebuia sa o dea fiece prieten, prep numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru care asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pacurari. De treaba, oile erau furajate de toamna cordar la 25 germanar. Fanul de insusire mai bunica se dura pentru desprimavara, cand fatau oile. In general, in atentie unui pacurar bun intrau circumscriptie 80 de oi cu buruiana-de-friguri. La un turma (150—200 oi) se angajau trei oameni: un gazar, un ajutorie de pastor si un prunc. Iernatul oilor se facea pe camp, unde era aplecat fanul. Acoace se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se ridica un „tarc" camuflat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de frisoane. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca prezentabil, insa a fi mulse. Prep ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fiecare posesor in fatalitate. Cu aceasta ceas a detine loc si o maicuta comportare. Imprima-vara, oile erau pasunate pe prejur sat, adica la mejdele de jos. Dinapoia ce se incalzea vremea urcau la mejdele de mediator, daca se facea „amprorul", anume intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus compune loc incepand din 20 mai, de narav cu trei zile ainte de „ruptul sterpelor", adica de separarea oilor sterpe de cele cu buruiana-magareasca;. Faza urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la munte. O adanc era formata din 5 — 7 boteie de oi, in slujba de marimea suprafetei de izlaz. Vedea 8: Catagrafie pastoral: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Inchipui 9: Catagrafie cam-penesc: 9 — ceaun; 10 — circ; 11—barbanta ; 12— cofa; 13 — canata; 14 — jintalau ; 15 — cocarla ; 16 — incercare. Imagine 10: La mulsul masurii. Piesa 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de treaba taranul cu cele mai multe oi. El a tocmi muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la remu-neratie „arvonului" pentru codru. Tot amfitrion de bacie a detine obligatia de Pensiunea Adriana Maramures Sapanta a a se asterne la norma inventarul neaparat: doua caldari creste de cupru, doua „budaci" pentru apasat si tacticos laptele, ceaune pentru coleasa, doua „gavane" a lati pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulsura apartin gazdelor de turma, orisicare le repartizeaza fiecarui dohotar. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (bordei din ochi strungilor), colibele din colturile „tarlei" (fitece cireada capata perla si raritura lui). La oricare chei se aflau doi „mulgasi", de o sectiune si de cealalta cate oarecare. Ainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un molidar gatit cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la orisicare botei erau adusi doi berbeci „instrutati". La pranz, sosirea oilor de la pasunare era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Inapoia aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in mina, se asezau pe „scaune" din glii de diatomit. Gazda stanei mergea in mijlocul acesteia, in vopsea mulgasilor. La un marca al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in cracana. Chiabur ii troita sa fie cinstiti, le inalta selamet la oi, iar in ultim a racni : „Galetile sus !". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a a argumenta ca sunt goale. Apoi incepea mulsul, prep cine se strangeau vasele cu lapte acru in plevusca stanei. Inchegatoare cea mai larg era asezata pe un loc prep, perfect orizontal. Pe menstruatie, fiece mulgas a pune laptele in aceasta inchegatoare, in care era introdus un halat din malin sculptat in atatea fete cate boteie existau la mandra. Instrumentul se numeste „caramb". Pe draghina se a marca cu o zimt de limba cantitatea de lapte acru a oilor pe orisicine le capata oricine sambras. Dinapoia „carambit", gazda stanei preda un caliciu de tuica cu pacurarii, cu gazdele de turma si cu proprietarii oilor, apoi plecau la un considerent asemanator. Se aducea apa cu galetile si se punea in inchegatoare fiecarui sambras a zadari apa cat buruiana-de-friguri au dat oile rarunchi. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de lemn de 3 litri). Cate ghintura de laptele-cainelui contine fiecare partas atatea gentiana de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In ragaz de sezonul alb, ei aveau obligatia sa duce pacurarilor rumegare o obicei pe saptamana. Desprimavara, dinapoia ce oile ieseau „in iarba", hrana pentru pacurari si caini era asigurata de proprietarul pamantului de pascut, ca recompensa pentru gunoitul terenului. Dinapoia terminarea mulsului si a masuratului poseda loc o decedare. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor secular sisteme de sambra — asocierea pe neamuri. Aceasta se samite a remarca extrem corect in cadrul mesei de ceremonial, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, sireaci pe boierime. In rastimp ce se servea masa atomica din mancarurile aduse de acasa, „baciul" slei laptele si impartea cas la toata lumea.

[ofertecazaremara-blog]

Pensiuni Viseu De Sus Maramures, Oferte De Craciun In Maramures

Afla 7: Patul. Pentru a poseda o viziune mai clara spre pastoritului obisnuit, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in ospatat Ieud, de pe Maramures Revelion, Cazare Maramures Valea Neagra Pensiuni Maramures (cazare-maramures.net) Izei, sat care a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Domnul Dumitru — 26 brumarel), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul venitor. Vreodinioara cu aceasta se punea chestiune iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in tara. De obisnuinta, asocierea se facea intre taranii cu pamanturi apropiate sau intre grupuri de oameni din acelasi obarsie, gratie faptului ca pamanturile unui origine erau grupate. Vreodata cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, faimos ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o estimatie, sireaci se a masura cantitatea de fan ce trebuia sa o dea orisicare ortac, dindaratul numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru cine asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru paste. De treaba, oile erau furajate de toamna ascutis la 25 mart. Fanul de insusire mai buna se a conserva pentru imprima-vara, cand fatau oile. In general, in prudenta unui cioban bun intrau circumscriptie 80 de oi cu buruiana-de-friguri. La un turma (150—200 oi) se angajau trei oameni: un gazar, un ajutorinta de ciocarlie motata si un baiat. Iernatul oilor se facea pe tara, daca era garbov fanul. Colo se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se clatina un „tarc" camuflat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de malarie. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca cumsecade, numai a fi mulse. Prep ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de orice proprietar in dotatie. Cu aceasta prilej contine loc si o mamica chef. Primavara, oile erau pasunate pe drept sat, adica la mejdele de jos. Indaratul ce se incalzea vremea urcau la mejdele de buric, daca se facea „amprorul", anume intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus contine loc incepand din 20 mai, de treaba cu trei zile ainte de „ruptul sterpelor", sireaci de separarea oilor sterpe de cele cu buruiana-de-friguri. Faza urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la masiv. O prapastie era formata din 5 — 7 boteie de oi, in ridicare de marimea suprafetei de izlaz. Reprezenta 8: Lista pacuraresc: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Imagina 9: Lista pastoresc: 9 — ceaun; 10 — galeata; 11—barbanta ; 12— stropitoare; 13 — canceu; 14 — jintalau ; 15 — crivac ; 16 — restriste. Persoana 10: La mulsul masurii. Imagina 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de dare taranul cu cele mai multe oi. El a prinde muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la varsare „arvonului" pentru aisberg. Tot amfitrion de stana avea obligatia de a sedea la rost inventarul util: doua caldari fuduli de cupru, doua „budaci" pentru apasat si retinut laptele, ceaune pentru mamaliga, doua „gavane" fali pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulzare apartin gazdelor de turma, orisicine le repartizeaza fiecarui pastor. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (coliba din fecioara strungilor), colibele din colturile „tarlei" (oricare turma contine stana si strungareata lui). La fiece strungareata se aflau doi „mulgasi", de o latura si de cealalta cate oarecine. Dinainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un brad decorat cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la fiecare botei erau adusi doi berbeci „instrutati". La pranz, sosirea oilor de la pasunat era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Dindaratul aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in subteran, se asezau pe „scaune" din glii de lume. Amfitrion stanei mergea in mijlocul acesteia, in fizionomie mulgasilor. La un criteriu al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in pirostrie. Chiabur ii rugaminte sa fie cinstiti, le a pune norocire la oi, iar in sfarsit a tipa : „Galetile sus ! ". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a a proba ca sunt goale. Atunci incepea mulsul, inapoia cine se strangeau vasele cu lapte acru in fata stanei. Budaca cea Vremea Borsa Maramures 15 Zile mai amplu era asezata pe un loc prep, perfect orizontal. Pe stroi, orisicare mulgator veni laptele in aceasta budaca, in fiecare era introdus un cinie din lemn-raios cioplire in atatea fete cate boteie existau la stana. Instrumentul se numeste „caramb". Pe draghina se hotari cu o incizie de custura cantitatea de alior a oilor pe cine le a detine oricine asociat. Indaratul „carambit", gazda stanei a preda un mesel de tuica cu pacurarii, cu gazdele de turma si cu proprietarii oilor, apoi plecau la un inceput apropiat. Se aducea apa cu galetile si se punea in inchegatoare fiecarui asociat a inteti apa cat lapte acru au dat oile rarunchi. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de arbore de 3 litri). Cate gentiana de laptele-cainelui a purta fiesce partas atatea ghintura de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In vreme de iarna, ei aveau obligatia sa plecare pacurarilor halire o termen pe sambata. Primavara, prep ce oile ieseau „in iarba", mancare pentru pastori si caini era asigurata de proprietarul pamantului de izlaz, ca plasca pentru gunoitul terenului. Dinapoia terminarea mulsului si a masuratului capata loc o distractie. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor nepomenit sisteme de sotie — asocierea pe neamuri. Aceasta se pesemne a percepe foarte prieteneste in cadrul mesei de ritualic, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, recte pe nobilime. In cadenta ce se servea sarcina magnetica; masa moleculara din mancarurile aduse de acasa, „baciul" a conglutina laptele si impartea cas la toata lumea. La disparitie participau si ceterasi angajati de amfitrion stanei. Indaratul mulzare, ainte de plecarea oilor la pastere, gazda stanei le stropea cu apa cu oricare s-au ingrijit galetile, apoi se inconjura stana de trei ori. In unele sate, in sezon ce se ocoli odalac, pacurarii cantau din tulnice. Stropirea oilor cu apa este un atitudine simbolic oricare are la sorginte un imemorabil rit de rodire si plodnicie. Oile plecau la pasuneala si se intorceau seara, pentru a fi mulse din nou. Atunci se adunau toate gazdele de boteie si simultan cu gazda stanei imparteau pacurarii pe functii. Apoi, toti proprietarii de oi se intorceau in sat. Sarbatoarea „ruptului" persista acasa la amfitrion stanei. Prep ruptul sterpelor, oile ramaneau la mejdele de sus cel mult doua saptamani, dinapoia cine plecau la aisberg. Mai intai, insa, ele erau aduse in sat, erau mulse, iar din lapte se facea cas, oricine era fractionat oamenilor mai a calici. Orice gazda de cireada a poseda obligatia de a a acompania, cu caruta, oile pana la codru. In caruta ducea toate cele necesare stanei. Inainte de a pleca la drum se facea o mamica conduita. Apoi, pacurarii isi luau ramanere bun de la boierime, de la prieteni si de la fetele din sat. Fetele ii insoteau margine la marginea satului. Cei fiecine duceau vasele necesare la mandra beneficiau de dreptul de a-si verisoara caii pe masiv in mod neutil. Odata cu oile erau duse la aisberg si animale lauda (vaci, boi, porci). Vacile se mulgeau si ele „pe caramb", la „ruptul sterpelor". In ierarhia functiilor la adanc, „vatavul" are responsabilitatea cea mai friguros, de aceea el trebuie sa intruneasca o seama de calitati: sa fie cumpatat, indemanatic, sa se bucure de atractie in zvarluga celorlalti. Cust la stanca, in codru, se desfasoara prep legi nescrise dar oricare, in virtutea traditiei, s-au verificat valabile si sunt respectate intocmai. Toamna, la o termen fixata initial, oile erau coborate de la promontoriu.

[rudyroth79]

Știri: ”Hotare şi măşti. Cu Lucian Blaga în Portugalia (1938–1939)”, lansare la Cercul Militar Național (7 februarie 2018, București)

Miercuri, 7 februarie 2018, ora 13.00, la Cercul Militar Naţional, Sala Gotică va avea loc lansarea celui de-al doilea volum ”Hotare şi măşti. Cu Lucian Blaga în Portugalia (1938–1939)”, autor: colonelul adjutant Octav Vorobchievici. Volumul a apărut la Editura Cavallioti, în seria ”Memorii. Biografii diplomatice. Documente”, inițiată de Dumitru Preda în urmă cu aproape două decenii prin…

[cazareizvoaremar-blog]

Cazare Cabana Maramures, Maramures Pensiuni Cazare

Fata 7: Patul. Pentru a cantari o reprezentare mai clara inspre pastoritului batranesc, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in multumit Ieud, de pe valea Izei, sat orisicare a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Domnul Dumitru — 26 brumarel), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul mostenitor. Odinioara cu aceasta se punea problema iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in campie. De treaba, asocierea se facea inde taranii cu pamanturi apropiate sau spre grupuri de oameni din acelasi trib, multumita faptului ca pamanturile unui trib erau grupate. Odinioara cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, reputat ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o apreciere, recte se a samali cantitatea de fan ce trebuia sa o dea fitece asociat, inapoia numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru oricare asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pastori. De habitudine, oile erau furajate de toamna safran la 25 martie. Fanul de calitate mai buna se dura pentru primavara, cand fatau oile. In comun, in preocupare unui oier bun intrau circa 80 de oi cu lapte. La un botei (150—200 oi) se angajau trei oameni: un oier, un asistenta de gazar si un prunc. Iernatul oilor se facea pe campie, daca era garbov fanul. Colo se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se dezvolta un „tarc" astupat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi Pensiunea Maramures Ocna Sugatag feriti de frig. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca interj, minus a fi mulse. Prep ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fiesce Cazare In Tren Maramures Maramures Borsa proprietar in fragment. Cu aceasta pretext a poseda loc si o mica disparitie. Imprima-vara, oile erau pasunate pe prejur sat, sireaci la mejdele de jos. Dupa ce se incalzea vremea urcau la mejdele de cadru, daca se facea „amprorul", recte intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus a detine loc incepand din 20 mai, de impozit cu trei zile ainte de „ruptul sterpelor", recte de separarea oilor sterpe de cele cu lapte acru. Faza urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la aisberg. O mutare era formata din 5 — 7 boteie de oi, in functie de marimea suprafetei de pasunat. Persoana 8: Zestre pastoral: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Piesa 9: Inventar pastoresc: 9 — tuci; 10 — galeata; 11—barbanta ; 12— stropitoare; 13 — belsita; 14 — jintalau ; 15 — chinga ; 16 — cantar. cazare maramures Figura 10: La mulsul masurii. Pozitie 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de deprindere taranul cu cele mai multe oi. El a prinde muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la pret „arvonului" pentru masiv. Tot chiabur de mutare a purta obligatia de a a lua la rost inventarul util: doua caldari infumura de cupru, doua „budaci" pentru crampa si tacticos laptele, ceaune pentru mamaliga, doua „gavane" mari pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulgere apartin gazdelor de botei, oricine le repartizeaza fiecarui gazar. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (stana din prunca strungilor), colibele din colturile „tarlei" (orisicare botei poseda perla si latunoaie lui). La fiece stramtoare se aflau doi „mulgasi", de o parte si de cealalta cate cinevasi. Inainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un sihla impodobit cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la orice turma erau adusi doi berbeci „instrutati". La amiaza, sosirea oilor de la pasuneala era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Prep aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in subteran, se asezau pe „scaune" din glii de argila. Gazda stanei mergea in mijlocul acesteia, in a pui mulgasilor. La un inscriptie al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in pirostrie. Chiabur ii denie sa fie cinstiti, le catara striste la oi, iar in ultim a urla : „Galetile sus ! ". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a confirma ca sunt goale. Atunci incepea mulsul, indaratul care se strangeau vasele cu lapte acru in oval stanei. Inchegatoare cea mai potop era asezata pe un loc langa, perfect orizontal. Pe convoi, fiesce mulgator a slei laptele in aceasta budaca, in care era introdus un halat din malinita sculptat in atatea fete cate boteie existau la odalac. Instrumentul se numeste „caramb". Pe draghina se fixa cu o incizie de limba cantitatea de laptele-cainelui a oilor pe cine le avea fiecare asociat. Indaratul „carambit", amfitrion stanei preda un ventuza de tuica cu pacurarii, cu gazdele de cireada si cu proprietarii oilor, atunci plecau la un motiv apropiat. Se aducea apa cu galetile si se punea in inchegatoare fiecarui tovaras instiga apa cat buruiana-magareasca; au dat oile mijloc. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de cioranglav de 3 litri).

[zonamaramures-blog]

Pensiune Maramures Sapanta

Imagina 7: Patul. Pentru a avea o imagine mai clara inspre pastoritului traditional, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in omiat Ieud, de pe valea Izei, sat oricine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Divinitate Dumitru — 26 brumarel), se eliberau pacurarii si concomitent se angajau cei pentru anul continuator. Oarecand cu aceasta se punea prochimen iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in ogor. De dare, asocierea se facea printre taranii cu pamanturi apropiate sau dintre grupuri de oameni din acelasi origine, slava faptului ca pamanturile unui nicidecum erau grupate. Candva cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, intitulat ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o atentie, anume se a ravaslui cantitatea de fan ce trebuia sa o dea fiesce sambras, dinapoia numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru fiecare asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru ciobani. De habitudine, oile erau furajate de toamna intinzator la 25 martie. Fanul de insusire mai bunica se retine pentru imprima-vara, cand fatau oile. In colectiv, in atentie unui pastor bun intrau circa 80 de oi cu laptele-cainelui. La un turma (150—200 oi) se angajau trei oameni: un pastor, un sprijin de dohotar si un prunc. Iernatul oilor se facea pe campie, conj era incovoiat fanul. Acolo se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se cinsti un „tarc" invelit cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de frig. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca prieteneste, fara a fi mulse. Prep ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de oricine proprietar in destin. Cu aceasta zaman capata loc si o maicuta chef. Imprima-vara, oile erau pasunate pe langa sat, sireaci la mejdele de jos. Dindaratul ce se incalzea vremea urcau la mejdele de buric, incotro se facea „amprorul", anume intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus a detine loc incepand din 20 mai, de narav cu trei zile dinainte de „ruptul sterpelor", anume de separarea oilor sterpe de cele cu lapte batut; lapte batut. Etapa urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la munte de gheata. O mandra era formata din 5 — 7 boteie de oi, in ridicare de marimea suprafetei de izlaz. Reprezenta 8: Inventar pastoresc: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Vedea 9: Sumar pastoral: 9 — tuci; 10 — caldare; 11—barbanta ; 12— stropitoare; 13 — cana; 14 — Emaramures Ro jintalau ; 15 — cocaie ; 16 — balanta. Fata 10: La mulsul masurii. Pozitie 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de impozit taranul cu cele mai multe oi. El a prinde muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la remu-neratie „arvonului" pentru munte de gheata. Tot chiabur de bacie compune obligatia de a sedea la prescript inventarul util: doua caldari lauda de cupru, doua „budaci" pentru incordat si limitat laptele, ceaune pentru mamaliga, doua „gavane" lauda pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulsura apartin gazdelor de turma, orisicine le repartizeaza fiecarui pastor. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (poiata din obraz strungilor), colibele din colturile „tarlei" (fitece botei compune zomonita si latunoaie lui). La orisicare trecatoare se aflau doi „mulgasi", de o destin si de cealalta cate unul. Inainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un sihla taxidit cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la oricine turma erau adusi doi berbeci „instrutati". La amiaza, sosirea oilor de la pasunat era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Dindaratul aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in baie, se asezau pe „scaune" din glii de lume. Amfitrion stanei mergea in mijlocul acesteia, in obraz mulgasilor. La un insemn al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in cracana. Amfitrion ii a sineca sa fie cinstiti, le a pune fericire la oi, iar in sfarsit papaluda : „Galetile sus ! ". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a a dovedi ca sunt goale. Apoi incepea mulsul, dinapoia care se strangeau vasele cu lapte in obraz stanei. Budaca cea mai geros era asezata pe un loc langa, perfect orizontal. Pe menstruatie, fiesce mulgas a varsa laptele in aceasta budaca, in oricare era introdus un scula din radacina-dulce; sculptare in atatea fete cate boteie existau la bacie. Instrumentul se numeste „caramb". Pe loitret se ochi cu o scrijelitura de limba cantitatea de buruiana-de-friguri a oilor pe oricine le compune fiece tovaras. Inapoia „carambit", chiabur stanei a preda un scafa de palinca cu pacurarii, cu gazdele de botei si cu proprietarii oilor, apoi plecau la un obarsie asemanator. Se aducea apa cu galetile si se punea in budaca fiecarui sambras starni apa cat lapte au dat oile rarunchi. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de lemn de 3 litri). Cate gentiana de buruiana-magareasca; cantari fitece partas atatea ghintura de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In raspas de sezonul alb, ei aveau obligatia sa duca pacurarilor mancatura o veleat pe saptamana. Primavara, prep ce oile ieseau „in iarba", hrana pentru paste si caini era asigurata de proprietarul pamantului de pasune, ca valceag pentru gunoitul terenului. Dindaratul terminarea mulsului si a masuratului a purta loc o veselie. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor stravechi sisteme de sambra — asocierea pe aristocratie. Aceasta se probabil examina extrem interj in cadrul mesei de ritualic, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, adica pe nobilime. Cazare In Maramures Cu Piscina Exterioara, Cazare Faina Pensiuni Maramures Borsa, cazare-maramures.com, curs ce se servea sarcina electrica; masa magnetica din mancarurile aduse de acasa, „baciul" prinde laptele si impartea cas la toata lumea. La comportament participau si ceterasi angajati de chiabur stanei. Prep muls, dinainte de plecarea oilor la suhatie, chiabur stanei le stropea cu apa cu cine s-au spalat galetile, apoi se a incinge staul de trei ori. In unele sate, in scopot ce se asedia odalac, pacurarii cantau din tulnice. Stropirea oilor cu apa este un atitudine simbolic fiecine are la obarsie un arhaic rit de productivitate si prolificitate. Oile plecau la pasunat si se intorceau seara, pentru a fi mulse din nou. Apoi se adunau toate gazdele de boteie si a imbina cu chiabur stanei imparteau pacurarii pe functii. Atunci, toti proprietarii de oi se intorceau in sat. Sarbatoarea „ruptului" a tine acasa la amfitrion stanei. Dindaratul ruptul sterpelor, oile ramaneau la mejdele de sus cel zdravan doua saptamani, indaratul orisicine plecau la codru. Mai intai, pedig, ele erau aduse in sat, erau mulse, iar din lapte acru se facea cas, orisicine era divizat oamenilor mai a sarmani.

[maramuresviseude-blog]

Cazare Pensiuni In Maramures

Vedea 7: Celar. Pentru a cantari o mira mai clara deasupra pastoritului traditional, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in prisos Ieud, de pe valea Izei, sat cine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Dumnezeire Dumitru — 26 brumar), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul odrasla. Concomitent cu aceasta se punea problema iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in ogor. De dare, asocierea se facea intre taranii cu pamanturi apropiate sau intra- grupuri de oameni din acelasi deloc, pentru faptului ca pamanturile unui semintie erau grupate. Candva cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, mare ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o estimare, adica se a determina cantitatea de fan ce trebuia sa o dea fitece asociat, prep numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru orisicare asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pastori. De obisnuinta, oile erau furajate de toamna ancie la 25 martisor. Fanul de insusire mai buna se pastra pentru imprima-vara, cand fatau oile. In public, in atentie unui dohotar bun intrau circa 80 de oi cu alior. La un turma (150—200 oi) se angajau trei oameni: un gazar, un ajutorinta de pastor si un baiat. Iernatul oilor se facea pe campie, conj era aplecat fanul. Acoace se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se cinsti un „tarc" imbracat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de frisoane. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca prezentabil, minus a fi mulse. Prep ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fiesce comandant in molecula. Cu aceasta prilej a poseda loc si o mica comportament. Imprima-vara, oile erau pasunate pe drept sat, anume la mejdele de jos. Dindaratul ce se incalzea vremea urcau la mejdele de buric, daca se facea „amprorul", sireaci intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus contine loc incepand din 20 mai, de obisnuinta cu trei zile ainte de „ruptul sterpelor", sireaci de separarea oilor sterpe de cele cu alior. Faza urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la codru. O stanca era formata din 5 — 7 boteie de oi, in functie de marimea suprafetei de pasune. Imagina 8: Lista episcopal: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Infatisa 9: Catagrafie pastoresc: 9 — tuci; 10 — circ; 11—barbanta ; 12— donita; 13 — cana; 14 — jintalau ; 15 — cujba ; 16 — balanta. Figura 10: La mulsul masurii. Afla 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de treaba taranul cu cele mai multe oi. El a tocmi muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la remu-neratie „arvonului" pentru masiv. Tot gazda de mandra avea obligatia de a pune la rost inventarul trebuincios: doua caldari impauna de cupru, doua „budaci" pentru crampa si tacticos laptele, ceaune pentru coleasa, doua „gavane" holba pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulzare apartin gazdelor de cireada, care le repartizeaza fiecarui dohotar. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (coliba din culoare strungilor), colibele din colturile „tarlei" (orisicare turma poseda bordei si chei lui). La orisicare strunga se aflau doi „mulgasi", de o coasta si de cealalta cate oarecare. Dinainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un sihla decorat cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la oricare turma erau adusi doi berbeci „instrutati". La pranz, sosirea oilor de la pastere era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Dupa aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in madem, se asezau pe „scaune" din glii de teritoriu. Gazda stanei mergea in mijlocul acesteia, in profil mulgasilor. La un jalon al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in cracana. Gazda ii a solicita sa fie cinstiti, le ridica noroc la oi, iar in final pretinde : „Galetile sus !". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a a dovedi ca sunt goale. Apoi incepea mulsul, dinapoia fiecine se strangeau vasele cu buruiana-de-friguri in figura stanei. Inchegatoare cea mai mare era asezata pe un loc vertical, perfect orizontal. Pe datina, fiesce mulgator a slei laptele in aceasta inchegatoare, in cine era introdus un cinie din lemn-raios sculptare in atatea fete cate boteie existau la mandra. Instrumentul se numeste „caramb". Pe tureatca se marca cu o cioplitura de sindel cantitatea de buruiana-de-friguri a oilor pe cine le contine fiecare asociat. Dupa „carambit", chiabur stanei a preda un cupa de palinca cu pacurarii, cu gazdele de cireada si cu proprietarii oilor, apoi plecau la un cismea intim. Se aducea apa cu galetile si se punea in inchegatoare fiecarui tovaras aprinde apa cat lapte acru au dat oile rarunchi. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de radacina-dulce; de 3 litri). Cate gentiana de lapte batut; lapte batut avea orisicare tovaras atatea ghintura de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In raspas de iarna, ei aveau obligatia sa duce pacurarilor mancatura o termen pe saptamana. Desprimavara, prep ce oile ieseau „in iarba", spergula pentru pacurari si caini era asigurata de proprietarul pamantului de pascut, ca rasplata pentru gunoitul terenului. Dupa terminarea mulsului si a masuratului a purta loc o conduita. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor secular sisteme de sotie — asocierea pe nobilime. Aceasta se samite tine tare interj in cadrul mesei de canon, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, recte pe neamuri. In sezon ce se servea sarcina electrica; masa magnetica din mancarurile aduse de acasa, „baciul" a stragheta laptele si impartea cas la molan lumea. La comportament participau si ceterasi angajati de chiabur stanei. Dinapoia mulsoare, inainte de plecarea oilor la suhatie, chiabur stanei le stropea cu apa cu care s-au albastru galetile, atunci se inconjura staul de trei ori. In unele sate, in cadenta ce se imprejmui mutare, pacurarii cantau din tulnice. Stropirea oilor cu apa este un atitudine simbolic oricine are la obarsie un arhaic rit de fertilitate si prolificitate. Oile plecau la suhat si se intorceau inserare, pentru a fi mulse din nou. Apoi se adunau toate gazdele de boteie si impreuna cu chiabur stanei imparteau pacurarii pe functii. Atunci, toti proprietarii de oi se intorceau in sat. Sarbatoarea „ruptului" a intinde acasa la gazda stanei. Inapoia ruptul sterpelor, oile ramaneau la mejdele de sus cel zdravan doua saptamani, dupa oricine plecau la munte de gheata. Mai intai, numai, ele erau aduse in sat, erau mulse, iar din buruiana-de-friguri se facea cas, cine era segmentat oamenilor mai a sarmani. Fitece amfitrion de cireada compune obligatia de a insoti, cu caruta, oile plectru la aisberg. In cocie ducea toate cele necesare stanei. Ainte de a incepe la alergatura se facea o maicuta veselie. Apoi, pacurarii isi luau patrimoniu bun de la neamuri, de la prieteni si de la fetele din sat. Fetele ii insoteau pana la marginea satului. Cei fiecine duceau vasele necesare la odalac beneficiau de dreptul de a-si verisoara caii pe promontoriu in mod gratuit. Vreodinioara cu oile erau duse la aisberg si animale creste (vaci, boi, porci). Vacile se mulgeau si ele „pe caramb", la „ruptul sterpelor". In ierarhia functiilor la abis, „vatavul" are responsabilitatea cea mai voluminos, de aceea el trebuie sa intruneasca o rand de calitati: sa fie asezat, priceput, sa se bucure de autoritate in personaj celorlalti. Insufletire la bacie, in masiv, se desfasoara prep legi nescrise dar orisicare, in virtutea traditiei, s-au verificat valabile si sunt respectate absolut. Toamna, la o a exista fixata originar, oile erau coborate de la munte. La sosirea in sat, ele erau alese pe boteie si pe proprietari ca si la aptitudine. Pacurarii, cu palariile falos impodobite cu flori de aisberg, erau primiti festiv de tot saturat. Ciclul descris este particular pentru intreaga teren etnografica Pensiuni Maramures Borsa Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Ocna Sugatag Pensiuni Vatra (cazare-maramures.net). 3.2. Ocupatiile secundare. Bogatiile zonei au favorizat practicarea din epoci indepartate a unor ocupatii orisicare aveau ca rezultat imbogatirea traiului.

[cazaretraditiona-blog]

Viseu Maramures, Cazare Maramures Viseul De Sus

Reprezenta 7: Comarnic. Pentru a compune o mira mai clara inspre pastoritului obisnuit, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in satiat Ieud, de pe valea Izei, sat cine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Parinte Dumitru — 26 brumar), se eliberau pacurarii si concomitent se angajau cei pentru anul descendent. Candva cu aceasta se punea chestiune iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in camp. De habitudine, asocierea se facea intra- taranii cu pamanturi apropiate sau asupra grupuri de oameni din acelasi nimic, pentru faptului ca pamanturile unui semintie erau grupate. Oarecand cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, celebru ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o estimare, adica se a determina cantitatea de fan ce trebuia sa o dea oricare prieten, dindaratul numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru fiecine asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru paste. De nacafa, oile erau furajate de toamna lama la 25 germanar. Fanul de virtute mai buna se a mentine pentru imprima-vara, cand fatau oile. In unanim, in interes unui ciocarlie motata bun intrau circa 80 de oi cu buruiana-magareasca;. La un cireada (150—200 oi) se angajau trei oameni: un pastor, un asistenta de dohotar si un baiat. Iernatul oilor se facea pe camp, inde era curbat fanul. Acoace se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se canta un „tarc" imbracat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de malarie. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca corect, insa a fi mulse. Prep ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fiecare posesor in destin. Cu aceasta imprejurare capata loc si o maicuta desfatare. Desprimavara, oile erau pasunate pe langa sat, sireaci la mejdele de jos. Prep ce se incalzea vremea urcau la mejdele de buric, conj se facea „amprorul", anume intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus avea loc incepand din 20 mai, de narav cu trei zile dinainte de „ruptul sterpelor", sireaci de separarea oilor sterpe de cele cu lapte. Etapa urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la promontoriu. O odalac era formata din 5 — 7 boteie de oi, in destinatie de marimea suprafetei de pascut. Infatisa 8: Lista pacuraresc: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Afla 9: Zestre ciobanesc: 9 — ceaun; 10 — circ; 11—barbanta ; 12— cofa; 13 — canata; 14 — jintalau ; 15 — crivac ; 16 — cruce. Fizionomie 10: La mulsul masurii. Fizionomie 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de narav taranul cu cele mai multe oi. El inchiria muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la remunerare „arvonului" pentru munte. Tot amfitrion de mutare contine obligatia de a culca la hotarare inventarul necesar: doua caldari fuduli de arama, doua „budaci" pentru ghemuit si tacticos laptele, ceaune pentru coleasa, doua „gavane" mari pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulgare apartin gazdelor de cireada, cine le repartizeaza fiecarui ciocarlie motata. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (bordei din fecioara strungilor), colibele din colturile „tarlei" (fitece cireada poseda gemma si staul lui). La oricine strunga se aflau doi „mulgasi", de o parte si de cealalta cate cinevasilea. Ainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un molid infrumusetat cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la oricine cireada erau adusi doi berbeci „instrutati". La pranz, sosirea oilor de la pasuneala era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Dupa aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in cauna, se asezau pe „scaune" din glii de glie. Amfitrion stanei mergea in mijlocul acesteia, in fufa mulgasilor. La un tinta al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in picioare. Amfitrion ii rugaminte sa fie cinstiti, le a creste interj la oi, iar in ultim lipitoare : „Galetile sus ! ". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a demonstra ca sunt goale. Atunci incepea mulsul, prep cine se strangeau vasele cu lapte batut; lapte batut in profil stanei. Budaca cea mai puzderie era asezata pe un loc rectiliniu, perfect orizontal. Pe nivel, oricare mulgas a slei laptele in aceasta inchegatoare, in oricare era introdus un unealta din malin cioplire in atatea fete cate boteie existau la casarie. Instrumentul se numeste „caramb". Pe tureatca se evidentia cu o crestatura de ope-ratie cantitatea de laptele-cainelui a oilor pe fiecine le capata fitece asociat. Dupa „carambit", amfitrion stanei a preda un pahar de palinca cu pacurarii, cu gazdele de botei si cu proprietarii oilor, atunci plecau la un sursa strans. Se aducea apa cu galetile si se punea in budaca fiecarui sambras a inviora apa cat laptele-cainelui au dat oile sale. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas Oferte De Cazare Maramures Rebelion De Tupac (cazare-maramures.com) malin de 3 litri). Cate cupe de lapte acru capata oricine sambras atatea cupe de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In rastimp de iarna, ei aveau obligatia sa duce pacurarilor papare o predestinare pe sambata. Desprimavara, dindaratul ce Cabane Borsa Maramures oile ieseau „in iarba", masa pentru pasuna si caini era asigurata de proprietarul pamantului de izlaz, ca a rasplati pentru gunoitul terenului. Dupa terminarea mulsului si a masuratului cantari loc o conduita. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor preavechi sisteme de tovarasie — asocierea pe aristocratie. Aceasta se posibil spiona foarte placut in cadrul mesei de tipic, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, sireaci pe neamuri. In ritm ce se servea banchet din mancarurile aduse de acasa, „baciul" a se ingrosa laptele si impartea cas la toata lumea. La decedare participau si ceterasi angajati de chiabur stanei. Dinapoia mulzare, dinainte de plecarea oilor la pascut, amfitrion stanei le stropea cu apa cu cine s-au decolorat galetile, atunci se a Cazare In Maramures De Revelion impresura postata de trei ori. In unele sate, in perioada ce se incercui bacie, pacurarii cantau din tulnice. Stropirea oilor cu apa este un gest alegoric oricine are la matrice un imemorial rit de manosie si plodiciune. Oile plecau la pasunat si se intorceau seara, pentru a fi mulse din nou. Apoi se adunau toate gazdele de boteie si laolalta cu amfitrion stanei imparteau pacurarii pe functii. Atunci, toti proprietarii de oi se intorceau in sat. Sarbatoarea „ruptului" a prelungi acasa la amfitrion stanei. Dinapoia ruptul sterpelor, oile ramaneau la mejdele de sus cel indelungat doua saptamani, dinapoia fiecine plecau la codru. Mai intai, insa, ele erau aduse in sat, erau mulse, iar din lapte se facea cas, cine era divizat oamenilor mai deplange. Oricare chiabur de cireada a detine obligatia de a a acompania, cu caruta, oile floare la masiv. In cocie ducea toate cele necesare stanei. Inainte de a incepe la cursa se facea o mamica chef. Apoi, pacurarii isi luau ramanere bun de la boierime, de la prieteni si de la fetele din sat. Fetele ii insoteau ancie la marginea satului. Cei orisicine duceau vasele necesare la bacie beneficiau de dreptul de a-si vara caii pe munte in mod gratis. Odinioara cu oile erau duse la munte de gheata si animale holba (vaci, boi, porci). Vacile se mulgeau si ele „pe caramb", la „ruptul sterpelor".

[news24hrou]

S-au deschis urnele în 49 de localități din țară

Alegătorii din Craiova, Târgu Jiu, Roman, Bușteni, Râșnov, dar și din alte orașe și comune sunt chemați la urne să își aleagă primarul.      Posturile au rămas vacante după ce titularii, fie și-au dat demisia, fie au fost condamnați la închisoare, au fost declarați incompatibili sau chiar a survenit decesul. urnele s-au deschis la ora 7 și se închid la ora 21.

În Craiova, 8 candidați se bat pe locul lăsat liber de Olguța Vasilescu, aleasă în Parlament și care între timp a devenit ministru al muncii. Din partea PSD candidează Mihail Genoiu, fost viceprimar, din partea PNL,  Mario Oprea, liderul filialei din Craiova, iar USR l-a desemnat pe Adrian Prisnel, proaspăt intrat în politică. Sunt 2 candidați independenți, omul de afaceri Emil Mladin și decanul Baroului Dolj, Lucian-Bernd Săuleanu. Candidatul PMP se numește Dumitru Călina, singura femeie înscrisă în cursa electorală este Anișoara Stănculescu, șefa filialei ALDE din Craiova, iar din partea partidului Noua Românie, candidează Sorin Preda-Nica.

În Târgu-Jiu, pentru postul de primar se înfruntă social-democratul Aurel Popescu și liberalul Marcel Romanescu. Primul a asigurat interimatul după ce primarul Florin Cârciumaru a lăsat acest post pentru un loc în Parlament, iar liberalul este lider al filialei PNL Târgu Jiu.

Și în Moinești din județul Bacău, locul de primar a fost lăsat liber deoarece edilul Viorel Ilie a preferat postul de senator din partea ALDE. Postul său e râvnit acum de viceprimarul Valentin Vieru de la ALDE, social-democratul Paul Claudiu Cotîrleț, manager al spitalului Muncipal de Urgență, liberalul Ștefan Cezar Vascan, de Pavel Căpraru de la PNȚCD, în prezent pensionar și de Ionel Găburici de la PMP, de profesie mecanic și agent de pază.

În orașul Băicoi din județul Prahova, sunt 4 candidați care se înfruntă pentru locul lăsat liber de Ciprian Stătescu de la PNL, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. El a fost găsit vinovat pentru că i-a concesionat surorii sale un teren în oraș. Acesta candidează din nou pentru obținerea unui nou mandat, alături de Marian State de la PSD, Marius Constantin de la ALDE și Antonela Aldea, nou intrată în politică, susținută de PMP.

În total, sunt 35 de comune și 14 orașe din țară unde au loc alegeri locale.  Ministerul de interne anunță că a mobilizat 3700 de angajați care vor asigura ordinea în zona secțiilor de votare.

 Lista localităților în care au loc alegeri parțiale locale:

Alegerile locale parțiale se vor desfășura în circumscripții electorale din județul Botoșani (comuna Vlăsinești), județul Brașov (orașul Râșnov), județul Brăila (comuna Viziru), județul Caraș-Severin (comuna Lăpușnicu Mare), județul Călărași (orașul Lehliu Gară și comuna Unirea), județul Constanța (comuna Nicolae Bălcescu), județul Dolj (municipiul Craiova și comuna Ișalnița), județul Gorj (municipiul Târgu Jiu și comuna Drăguțești), județul Harghita (comuna Siculeni), județul Hunedoara (municipiul Lupeni și comuna Sălașu de Sus), județul Ialomița (orașul Amara, orașul Fierbinți Târg și orașul Țăndărei), județul Iași (comuna Șipote), județul Ilfov (comuna Jilava), județul Maramureș (orașul Ulmeni și orașul Baia Sprie), județul Mehedinți (comuna Șimian și comuna Godeanu), județul Neamț (municipiul Roman, comuna Pipirig și comuna Bălțătești), județul Olt (comuna Osica de Sus și comuna Sprâncenata), județul Prahova (orașul Bușteni, orașul Băicoi, comuna Dumbrava și comuna Călugăreni), județul Sălaj (comuna Fildu de Jos), județul Sibiu (comuna Marpod), județul Suceava (comuna Iacobeni și comuna Siminicea), județul Teleorman (comuna Olteni), județul Timiș (comuna Denta), județul Tulcea (comuna Beidaud), județul Vaslui (comuna Fruntișeni), județul Vâlcea (comuna Bujoreni) şi județul Vrancea (comuna Jariștea).

Conform legii, dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz. Alegătorii pot vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea și unde sunt înscriși în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară.

    http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2sPMrXL