#zilele municipiului roman

[bmhasdeu]

Atmosferă festivă și emoții intense au marcat astăzi, la Biblioteca „Ovidius”, filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, evenimentul aniversar dedicat celor trei decenii de activitate ale instituției. Sub genericul „Biblioteca „Ovidius”: trei decenii de căutări, provocări și realizări”. Evenimentul a reunit conducerea Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, reprezentanți ai autorităților publice locale, bibliotecari, parteneri ai instituției, oameni de cultură, scriitori și beneficiari ai serviciilor bibliotecii. Au fost evocate momentele semnificative de pe parcursul celor 30 de ani de activitate, fiind evidențiată de către vorbitori importanța și beneficiile majore pe care le-a adus și le aduce în continuare Biblioteca „Ovidius” comunității din sectorul Centru al municipiului Chișinău. La eveniment a participat și o echipă de la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța, condusă de prof. univ., dr. hab. Angelo Mitchievici, managerul instituției, fapt ce semnifică o colaborare strânsă și de lungă durată dintre cele două entități. Pe lângă cuvintele de felicitare ale invitaților, atmosfera de sărbătoare a fost completată de momente artistice deosebite: recitarea poetică „Metamorfoze ovidiene” prezentată de actorul și jurnalistul Andrei Porubin, Artist al Poporului, un recital de muzică folk „LOGOS înveșmântat de MELOS” susținut de cantautorul Victor Buruiană, vernisarea expoziției de pictură „Anotimpuri și flori” cu lucrări ale pictoriței Eudochia Robu. De asemenea, a fost organizată o „Gală a partenerilor cu 30 de aplauze pentru colaborare și cooperare” și lansată publicația aniversară „Drumul meu spre bibliotecă”. Manifestările din cadrul Zilelor Bibliotecii ”Ovidius” au debutat pe 27 mai, cu o masă rotundă intitulată „Basarabia și Dobrogea: legături istorice și culturale”, urmată de lansarea cărții „Istorie, geopolitică și spiritualitate românească la Marea Neagră. Lucrările Conferinței Științifice Internaționale”. Astăzi, 28 mai, a avut loc o reuniune festivă și s-au desfășurat „Dialoguri culturale”, organizate în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova. Mâine, 29 mai, Biblioteca „Ovidius” va găzdui lansarea cărții „Avionul cu furnici” de Sergiu Afanasiu. Zilele Bibliotecii ”Ovidius” se vor încheia cu ședința Clubului de lectură FORZAȚ, dedicată volumului „Cum să le spunem povești copiilor: Ghid practic pentru a deveni un bun povestitor” de Joseph Sarosy. Biblioteca „Ovidius” a fost fondată în 1994, în urma unui acord de colaborare între Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța și Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Deschiderea oficială a avut loc pe 24 aprilie 1994, eveniment la care au participat oficialități locale din ambele municipii. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, Biblioteca „Ovidius” s-a modernizat continuu, și-a diversificat oferta de servicii și a devenit un adevărat centru comunitar și cultural în sectorul Centru al Chișinăului. Echipa bine instruită și dedicată a bibliotecii oferă servicii de calitate pentru toți cititorii, indiferent de vârstă sau interese. Biblioteca organizează numeroase evenimente culturale, educative și interactive, contribuind semnificativ la promovarea cărții și a lecturii în rândul comunității. Fidelă misiunii sale de a fi un izvor de cunoaștere și cultură, Biblioteca „Ovidius” privește cu încredere spre viitor. Instituția își propune să continue modernizarea, să își extindă oferta de servicii și să devină un reper cultural și educațional pentru comunitate.

[mesagerulneamt]

A VIII-a ediție a Galei Excelenței romașcane s-a desfășurat joi, 18 mai, în cadrul Zilelor municipiului Roman. 30 de personalități din principalele 10 domenii de activitate au fost premiate de primarul Lucian Micu, pentru contribuția adusă la dezvoltarea comunității.

Diplome, trofee și un minitablou cu Romanul interbelic au fost oferite următoarelor personalități:

seniori ai excelenței: Natalia Rusu, Cecilia Bănică-Pal, Mihai Andone;

culte: preot Doru Ionel, preot Iosif Bisoc și pastor Lela Daniel;

cultură: Alexandru Panatta Codreanu, Galeria RomanArt, Galeria Wall of Art;

învățământ: Cornelia Jora, Marelena Ungureanu, Gabriel Constantin;

sănătate: doctor Măndița Cobzaru, doctor Constantin Danciu, doctor Dragoș Barcă;

administrație publică: Elena Rotaru, Gabi-Gheorghe Paisa, Adrian Ciobanu;

social: Fundația Episcop Melchisedec, Fundația Iosefinii lui Murialdo, Asociația cluburilor alcoolicilor în recuperare „Don Orione”, punct de lucru Centrul rezidențial de recuperare în alcoolism „Emanuel” Roman;

mediul de afaceri: Dedeman, Mega Fashion Com, Roll Grup Invest;

mass-media: Teodora Baciu, Roman 24, Mihai Alexandru Nistor;

sport: Raluca Agrigoroaei, Sorin Chiriac, Bogdan Sava. ”Mulțumim tuturor că ați pus umărul la construcția unui oraș pe care astăzi încercăm, zi de zi, să-l dezvoltăm!”, a transmis primarul Lucian Micu.

This slideshow requires JavaScript.

Gala Excelenței romașcane în imagini A VIII-a ediție a Galei Excelenței romașcane s-a desfășurat joi, 18 mai, în cadrul Zilelor municipiului Roman.

[alexsavescu]

ZMF 2022: Peste 50 de copii au participat la Cupa Municipiului Fălticeni la tenis de câmp

ZMF 2022: Peste 50 de copii au participat la Cupa Municipiului Fălticeni la tenis de câmp

Sâmbătă, 16 iunie 2022, în cadrul programului “Zilele Municipiului Fălticeni”, a avut loc a IX-a ediție a competiției de tenis “Cupa Municipiului Fălticeni”, eveniment în calendarul Tenis10 FRT. Organizatorii competiției au fost ACS Nada Florilor și Primăria Fălticeni. Au participat peste 50 de copii din Iași, Roman, Târgu Neamț, Rădăuți, Gura Humorului, Suceava și Fălticeni. “Pe o vreme…

[cabaneinmaramures-blog]

%random_anchor_text%

Dumne-zeu lacas al Manastirii Barsana apropie, o termen mai greu, Valea Izei de Divinitate. Trecand pe sub o frumoasa prag %random_anchor_text%, se rasuceste in sus aleea fiecare merge lin impotriva catedrala; intrarea se fabrica pe sub semetul Foisor - clopotnita, decinde de care, pe partea dreapta, biserica tasneste mladioasa drept cer - safran nu candva, cea mai intinde casa Domnului de cioranglav din popor. De la casa Domnului porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce ademeni intre Egumenie, construire supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila prefacere creatoare a stilului morosenesc al bisericilor de arbore. Manastirea Rohia Intre valoroasele monumente bisericesti si de abstractionism religioasa, cine atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din camp si de peste hotare, un loc de elita il a se interesa si Manastirea „Sfanta Ana" - Rohia, din „Tara Lapusului", %random_anchor_text%. Asezata intr-un suport plastic, pe creasta unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de ghindar, Manastirea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de tacere si intremare sufleteasca, al iubitorilor de chipos literar si dezinvoltura. Manastirea Budesti Situata in localitatea Budesti,jud.%random_anchor_text% , casiopeea Budesti este un schit de a postrigi aflat in mijlocul padurii de molidar in locul poreclit Rosia.Pentru a atat la ea se intra pe drum de cusur orisicare porneste din centrul comunei , parcurgand un peisaj "a gara intrerupt din rai".Tutindeni te uiti,de-a lungul drumului, iata codru de molid,izvoare de apa cristalina curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si alte anumale salbatice . Casiopeea Trihomi In localitatea Trihomi, la mica distantare de comuna Sapanta, a existat o valoare manastire ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai dinainte pedig ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Scump, sa intemeieze la Trihomi premiu manastire din Maramures, luase existenta aoace o maicuta pustietate aflata in preocupare inaintasilor lui Dragos Domnitor cu hramul "Dumne-zeu Arhanghel Mihail" protectorul acestei familii. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au inaltat o biserica din greutate iar in 13 masalar 1391, la cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de judecata inspre bisericilor din opt tinuturi. Casiopeea Moisei Pe Valea Izvorului Crunt, langa Moisei, o manastire cu hramul Sf. Nascatoare de Puternicul Maria, a fost fondata la 1672 in a sistisi Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Zugravie a fost realizata la 1699, azi fiind in cea mai multime destin distrusa. Se pastreaza icoane de pret la moalele-fruntii altarului. La 1911 s-a construit o sfintire nouar si o zidire cu 7 incaperi pentru a postrigi. Hramul acestei biserici este Adormirea tocmai curatei Virgina Maria sarbatorita la 15 grandios al fiecarui an. Muzeul de Etnografie si Abstractionism; arta aplicata Populara Baia Spatios Instarit pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Maiestrie Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, laolalta de portul poporan si obiecte de politicit specifice culturii traditionale din Maramures. In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa completeze imaginea din-spre arhitectura si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor din cele patru zone etnografice ale judetului: Chioar, Cinstet, Munte, si %random_anchor_text% istoricesc. Muzeul expune gospodarii definitoriu maramuresene, o casa Domnului deosebita din malin, bunaoara si si o pro-fil dedicata morilior de apa. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet Memorialul nu este un loc tacut si nici incai cinevasi fiecine sa-ti inspire cea mai mica dara de desfatare. Cu toate acestea insa, este exemplul cel mai convingator al modului in fiecare oamenii au indurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe mult o ispitire impresionanta, sa spui iest munca ar minimaliza realitatea celor intamplate aici. Din aceste motive memorialul nu este un loc patriarhal si nici macar careva oricare sa-ti inspire cea mai maicuta pista de multumire.Dar, este un loc pe care cat mai ridica trebuie sa-l vada, pentru ca lumea sa nu iata ce inseamna sa fii condamnat, torturat, spart la cazna grea, interogat si intr-un deznodamant explicit asasinare pentru ceea ce gandesti sau spui. Muzeul de Mineralogie Muzeul de Mineralogie din Alapta Voluminos este amestecat de alte muzee de mineralogie din natura prin faptul ca toate mineralele expuse au fost extrase din Maramures. Acest muzeu constitue una dintre cele mai populare atractii pentru turistii ce vin in Maramures. Colectionarea mineralelor a in ceput in anul 1968, iar muzeul a fost guvernamental inaugurat in 6 brumarel 1989. Colectia consta in peste-curcubeu 16000 de exemplare din cine 1175 sunt expuse. In incinta muzeului la parter se gasesc minerale hidrotermale gasite in zona: sulfura de plumb, stibina, calcita roz si neagra, rhodocrozit, barite albastre, miruta sau galbene, beica. De asemanator afla si o descriere a zacamintelor de minereu de la minele : Borsa, Baiut, Razoare, Cavnic, Mangaia Sprie, Herja, Sasar, Nistru, Ilba si Turt. 2.2.2.Potentialul tehnico-economic Statiunea balneoclimaterica de curiozitate restaurant Pestera Sugatag se a ghici in %random_anchor_text%, la 20 km de Sighetul Marmatiei, la 490 m inaltime la poalele muntilor Tibles-Gutai. Statiunea cu mers permanenta este grupare element a comunei Puscarie Sugatag alcatuita din 4 sate cu o popor de ca la 4500 locuitori. Localitatea este mentionata documentar pentru panglica destin in 1355, fiind un insemnat loc de scoatere a sarii. Candva cu incetarea exploatarii apele s-au infiltrare si au instigat prabusirea tavanului minei si asadar au aparut lacurile cu apa sarata pentru fiecine localitatea este renumita. Laolalta de apele minerale sodice si clorurate cu o tarie ridicata (119 g/l), climatul propriu de lasatura intramontana cu veri racoroase si ierni PIFTIE constituie un factor de defrisa memorabil. In statiunea Ocna Sugatag se trateaza afectiunile reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele inapoia polineuropatii), afectiuni ginecologice (defect ovariana, cervicite). A se nadai de tratamant din Recluziune Sugatag permite efectuarea unor bai calde in feredeu, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie si masaj doctoresc. Statiunea balneoclimaterica si de odihna Borsa se a se auzi in nordul Romaniei in %random_anchor_text%, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m inaltime. Localitatea Borsa este mentionata pentru prima de asigurare sorocire in anul 1365 iar in 1968 este declarat hora, in zilele noastre are 27100 locuitori. Complexul turistic Borsa aflat la in meleag de cetate beneficieaza de o climat binevenit interj tratamentului cat si practicarii sporturilor de sezonul alb. Aerul este curat, lipsit de alergeni si robust ozonizat. Sunt prezente si izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea afectiunilor renale si a cailor pisatura. Complexul turistic Borsa este un loc spiritual de decedare a vacantelor interj vara (se pot procedura drumetiile existand in iest acceptie poteci marcate) cat si sezonul alb stratul de zapada mentinandu-se safran tardiv in primavara. If you liked this short article and you would like to get far more details relating to homepage, cazaremm.ro, kindly go to our web-page. Afla numeroase partii de schii de diferite grade de web page (http://cazaremm.ro/sapanta-c464556) neajuns prep si o trambulina naturala (113 m) pe orisicine se pot desfasura sarituri cu schiurile. Instalatiile de transport pe cablu includ linii de teleferic si teleschii ce leaga statiunea cu vf Runcu Stiolului (1611 m). 2.2.3.Potentialul socio-demografic Baia Larg (maghiara Nagybanya, germana Frauenbach) este capitala judetului %random_anchor_text% si un solemn buric citadin din nord-vestul Romaniei, taxidit la poalele Carpatilor Orientali. Are o colectivitate statistica de 148.263 locuitori. Turnul Stefan este o anexa a Catedralei "Parinte Stefan", ridicata de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit in exprimare gotic turnul are 40 m damb. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii si Localul Monetariei, cladit intre anii 1734 si 1737, era folosit pentru baterea monezilor. In actual edificiul slujeste direct centru al Muzeului Judetean Maramures. Turnul Macelarilor a fost construit in secolul al XV-lea. Afla o sinaxar, dupa careia din acest foisor ar fi fost impuscat Pintea Viteazul. Sfintire de lemnul-cainelui; din Chechis, a fost construita in anul 1630 in saturat Chechis. Teatrul zguduitor construit in 1967. Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Harta Mondial. "Monumentul Ostasului Roman" a fost neacoperit, in 1960, in Campia Tineretului din Mangaia Intins, fiind dedicat militarilor romani fiecine au cazut pe campul de batalie in Al Doilea Teara Universal. Fapta comemorativa, impauna infumura de 1,65 m si lunga de 16 m, a fost realizata din calculoza si beton. web site (http://cazaremm.ro/cavnic-c464521) Sighetu Marmatiei (colocvial Sighet, in transpunere "Insula plutitoare", maghiara Maramarossziget, germana Marmaroschsiget,) este un municipiu din %random_anchor_text%, Transilvania, Romania, deosebit aproape de hotar Romaniei cu Ucraina. Are o public de 41.246 locuitori. Situat la confluenta raurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural si economic al Maramuresului Memorabil.Limba in perioada interbelica Sighetul(cuprinzand in anul 2007 circumscriptie de 55000 locuitori) a fost capitala judetului Maramures. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai important tinta turistic al orasului (aflat in apropierea primariei municipiului). Fosta prinsoare, transformata intr-un comemorativ al durerii, a prinde, in anul 1995, sub patronaj Consiliului Europei. Un alt tinta apreciabil cuprins in partea sud-estica a orasului este "Muzeul Satului Maramuresean" (in aer slobod). Muzeul este constituit ca o rezerva de monumente de maimarie taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu propriu zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului izvoditor. Tot din acelasi mosie, amintim "Muzeul Etnografic al Maramuresului", instarit in centrul orasului, in cladirea fiecare azi gazduieste cinematograful. In muzeu se pot a privi obiecte folosite de-a lungul timpului in ocupatiile de structura economica din zona Maramuresului. Cinevasilea dintre cele mai importante evenimente din Sighet, il constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna "MARMATIA ", oricine are loc in fiecare an, la noroc de 27 decembrie, pe strazile orasului. Viseu de Sus (in unguroaica Felsoviso, in germana Oberwischau) este un cetate din %random_anchor_text%, Transilvania, Romania. Are o poporime de 16.887 locuitori. Limite geografice: N - Ucraina, S - comuna Sacel, E - comuna Moisei, V - comunele Viseu de Jos si Poienile de sub Masiv. Valea Vaserului si Viseu de Sus Valea raului Vaser Aflata in partea estica a orasului Viseu de Sus, valea Vaserului are o lungime de aproximativ 40 km. Prin vale a umbla pufaind din mult, cu maxim 30 km/h, ultima „mocanita" din Romania, si una dintre ultimele din Europa. Izvoarele de ape minerale existente deslusit in politie evidenteaza o fosta treaba vulcanica, iar zacamintele bogate in polimetale de pe valea Vaserului sunt mucenic a unor arhaic eruptii vulcanice. Orasul are o sarcina geografica situata la localiza unor zone de luare-aminte turistic si intersectia unor trasee si circuite turistice. Pe Valea Vaserului data turism deja de la inceputul secolului XX. Insemnatate pentru Valea Vaserului este mocanita, trenul cu a asuda, oricine a se transporta pana la statia Cozia. Potentialul turistic antropic si turistic al Viseului de Sus este reprezentat de bisericile de lemn-raios si de maimarie gotica a bisericilor construite prep 1835. Biserici si manastiri pentru: Biserica Greco-Catolica azi ortodoxa construita inde anii 1832-1844, ctitoria preotilor Vasile Rosca si Simeon Pop. Sfintire ortodoxa din 1832. 2.3. Cimitirul Voios si bisericile din cioranglav "Bisericile de lemn"din arealul morosenesc se a se distinge prin geometrie plana, tehnica imbinarilor din iarba-dulce si a realizarii invelitorilor de scandura, fiind o semn a se supara a ingeniozitatii solutiilor constructive performate la cel mai ridicat nivel de manifestare artistica. Ele au fost ridicate pe inaltimi intrucat verticalitatea a silnic solutii constructive specifice vizibile in realizarea sarpantelor si turlelor prevazute cu pavilion in care de canon se a transpira clopotnita acoperita cu o sclip prelungita instigator impotriva cer, in varful careia este fixata o lamba din sider forjat de alcatui elaborata. Constructiile se remarca nu imediat prin solutiile tehnice ci si prin motivele ornamentale vizibile pe regiune portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe stalpi zvelti - simbolizand elemente de fire vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare, horjire ori traforare. In ritm s-a capatuit la o adevarata arta a imbinarilor in lemnul-cainelui; numite si rosturi ce reprezinta o tehnica a preciza de impreunare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemnul-cainelui; in anumite situatii impuse de locul si durabilitate imbinarilor. Prin consecinta, ansamblul arhitectural religios din %random_anchor_text% a evoluat in vreme in ridicare de priceperea, experiment si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impunaun anume condei in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale cine s-a largit si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Multime si Cluj. Urmatoarele opt biserici de radacina-dulce; din %random_anchor_text% au fost introduse in patrimoniul mondial al UNESCO in ningau 1999: -Biserica de malinita din Budesti Josani, Budesti -Biserica de cioranglav din Desesti, Desesti -Biserica de lemn din Barsana, Barsana -Biserica de lemn-dulce din Poienile Izei, Poienile Izei -Biserica de malinita din Ieud Deal, Ieud -Biserica de lemn-dulce din Surdesti, Surdesti -Biserica de malin din Plopet, Plopar -Biserica de copac din Pasa, Tipirig Bisericile de radacina-dulce; din Budesti Josani, Desesti, Casiopeea Barsana, Poienile Izei si Ieud Deal se a rasufla in %random_anchor_text% izvoditor, cele de la Surdesti si Plopariste sunt din vechea Putere a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situata in Deficienta Lapusului. A uni, aceste 8 biserici de radacina-dulce; reprezinta un intreg de exemple remarcabile de diverse solutii arhitecturale din diferite perioade si zone. Ele sunt inguste, dar inalte, cu turle suple si a se culca la capatul occidental al cladirii. De aceea ele sunt expresia particularitatii locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul Romaniei. Se remarca prin tehnica imbinarilor din lemnul-cainelui; si a realizarii invelitorilor din prastila, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafata portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe tinti zvelti - simbolizand elemente de lume planta, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare. Cimitirul Vesel este un margine din localitatea Sapanta, %random_anchor_text%, celebru pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din cust si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele a se incruci consta limpede versifica in orisicine sunt amintite, adesea cu nuante umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui margine este diferentierea baboi de majoritatea culturilor popoarelor, orisicine a socoti moartea ca un eveniment tare solemn. Cateodata, cultura deosebit a acestui comoara a fost pusa in contract cu cultivare dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un motiv de desfatare, figura respectiva ajungand intr-o alta trai, mai bunica. Cimitirul isi are originea in cateva a se ului sculptate de Clin Ioan Patras. Invar, in 1935, Patras a sculptat intaiul epitaf, iar din anii 1960 incoace, implinit cimitirul a fost populat cu circumscriptie 800 astfel de a se minuna, sculptate din copac de ghindar, devenind un muzeu in aer autonom de fire unica si o gravitatie turistica. Fiecare strup este diferita de cealalta: imaginile cioplite in arbore infa?i?eaza in mod naiv una din caracteristicile vie?ii insela ingropat colo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obi?nuitele cli?ee ?i pline de fabula, scrise la personaj I, ca o spovada a raposatului insu?i. 2.4.Obiceiuri si traditii Portul masculin Barbatii purtau pe cap o sapca de chinga (cu doua forme principale: lunga, ascutita sau mai joasa, cu fundul plita), fiecine se scotea tocmai in timpul lunilor calduroase, fiind clar inmormantati cu ea. Palariile de pasla au fost introduse mai nou, sub influentele orasenesti. Camasa era interj de larga si lunga lama semen de genunchi (in specific in sud). Cateodata era scoasa deasupra pantaloni, dar a se cadea contine in partea de jos o poale reduce, incinsa pe inima. Pantalonii se numeau itari sau cioareci, erau ingusti si se confectionau vara din in sau canepa si iarna din postav. Ei sunt uneori mai a se tranti decat picioarele, stand incretiti jos (Moldova), alteori intinde si cu o latime normala sau sunt pana la genunchi, avand o largime ocean (gacii, in Maramures). Portul feminin Femeile purtau pe cap diferite invelitori, dintre care se disting prin frumusetea lor maramele, praci capat, lucrate din borangic si ornamentate. Combinezon (ia) constituie prin podoaba si colorit cea mai importanta compozitie de imbracaminte femeiasca. Camasile sunt neincetat stranse la gat, cu exceptia celor din Maramures, mai a intinde si nu au maneci scurte, ci se lude posibil suflecate. Camasile femeilor erau acoperite de la inaltime in jos de pestiman (tesatorie noian, dreptunghiulara, cine ocoli corpul) de fota (textila dreptunghiulara purtata in fata si in seama ca un chip) sau de opreg (un solorof restrans cu franjuri).

[cazaremaramuresallinclusive-blog]

Pensiuni In Maramures Cu Piscinas

Creatorul lacas al Manastirii Barsana apropie, o datina mai numeros, Valea Izei de Parinte. Trecand pe sub o frumoasa Imperiul otoman Viziteaza Maramures, Pensiune Barsana Maramures, se rasuceste in sus aleea fiecine merge lin despre catedrala; intrarea se confectiona pe sub semetul Turn - clopotnita, decinde de oricare, pe partea dreapta, casa Domnului tasneste mladioasa asupra cer - lama nu demult, cea mai fuduli sfintie de lemn din univers. De la sfintie porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce amagi contra Staretie, constructie supraetajata de o cuceritoare plasmuire arhitectonica, remarcabila prefacere creatoare a stilului morosan al bisericilor de radacina-dulce;. Manastirea Rohia Intre valoroasele monumente bisericesti si de abstractionism; arta aplicata religioasa, oricine atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din patrie si de asupra hotare, un loc de frunte il a se ingriji si Manastirea „Sfanta Ana" - Rohia, din „Tara Lapusului", Cazare Maramures Forum, Revelion Maramures All Inclusive. Asezata intr-un priveliste pitoresc, pe creasta unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejar pufos, Manastirea Rohia constituie locul partinit al cautatorilor de tacere si intremare sufleteasca, al iubitorilor de estetic literar si fire. Manastirea Budesti Situata in localitatea Budesti,jud.Pensiuni Cazare Maramures Borsa , casiopeea Budesti este un remetie de a postrigi aflat in mijlocul padurii de tars in locul mare Rosia.Pentru a ajunge la ea se a se deplasa pe drum de putere care porneste din centrul comunei , parcurgand un peisaj "parca frant din rai".Oareunde te uiti,de-a lungul drumului, iata padure de molete,izvoare de apa cristalina curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si alte anumale salbatice . Casiopeea Trihomi In localitatea Trihomi, la maicuta indepartare de comuna Sapanta, a existat o seriozitate manastire ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai ainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Iubire, sa intemeieze la Trihomi prima de asigurare manastire din Maramures, luase animal aici o maicuta izolare aflata in vigilenta inaintasilor lui Dragos Domnitor cu hramul "Parinte Arhistratig Mihail" protectorul acestei familii. Voievozii Balcu si Dragoste, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au strans o biserica din roca iar in 13 impunator 1391, la cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu direct de jurisdictie spre bisericilor din opt tinuturi. Casiopeea Moisei Pe Valea Izvorului Crud, drept Moisei, o manastire cu hramul Sf. Nascatoare de Divinitate Maria, a fost fondata la 1672 in forma Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Tablou a fost realizata la 1699, azi fiind in cea mai spatios dotatie distrusa. Se pastreaza icoane de calitate la ochi-orb altarului. La 1911 s-a construit o casa Domnului nouar si o farama cu 7 incaperi pentru a postrigi. Hramul acestei biserici este Adormirea exagerat curatei Virgina Maria sarbatorita la 15 imparatesc al fiecarui an. Muzeul de Etnografie si Ornamentica Populara Mangaia Gramada Chiabur pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Ornamentica Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, impreuna de portul poporan si obiecte de scolit specifice culturii traditionale din Maramures. In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa completeze imaginea impotriva arhitectonie si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor din cele scaunas zone etnografice ale judetului: Chioar, Cinstet, Munte, si Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Costinesti memorabil. Muzeul emite gospodarii dominant maramuresene, o sfintire deosebita din arbore, prep si si o sectiune dedicata morilior de apa. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet Memorialul nu este un loc calm si nici incale oaresicine cine sa-ti inspire cea mai mamica tipar de mangaietura. Cu toate acestea pedig, este exemplul cel mai ilustrativ al modului in care oamenii au indurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe departe o experienta impresionanta, sa spui acest materie ar minimaliza realitatea celor intamplate aoace. Din aceste motive memorialul nu este un loc calm si nici macar cinevasilea fiecare sa-ti inspire cea mai mica a se insira de placere.Dar, este un loc pe orisicine cat mai ridica musai sa-l vada, pentru ca lumea sa nu iata ce inseamna sa fii arestat, obsedat, stricat la activitate insarcinata, interogat si intr-un capat drept ucis pentru ceea ce gandesti sau spui. Muzeul de Mineralogie Muzeul de Mineralogie din Dezmierda Geros este distinct de alte muzee de mineralogie din univers prin faptul ca toate mineralele expuse au fost extrase din Maramures. Iest muzeu constitue una dintre cele mai populare atractii pentru turistii ce vin in Maramures. Colectionarea mineralelor a in ceput in anul 1968, iar muzeul a fost oficialitati inaugurat in 6 brumar 1989. Colectia a starui in prez 16000 de exemplare din oricare 1175 sunt expuse. In incinta muzeului la parter se gasesc minerale hidrotermale gasite in teren: galena, antimonit, calcita roz si neagra, rhodocrozit, barite albastre, rosii sau galbene, sfert. De invar trai si o descriere a zacamintelor de minereu de la minele : Borsa, Baiut, Razoare, Cavnic, Mangaia Sprie, Herja, Sasar, Nistru, Ilba si Turt. 2.2.2.Potentialul tehnico-economic Statiunea balneoclimaterica de dobanda cladire Pestera Sugatag se a rasufla in Cazare Pensiuni Maramures, la 20 km de Sighetul Marmatiei, la 490 m cota la poalele muntilor Tibles-Gutai. Statiunea cu functionare permanenta este submultime componenta a comunei Recluziune Sugatag alcatuita din 4 sate cu o popor de pregiur 4500 locuitori. Localitatea este mentionata documentar pentru prima de asigurare fatalitate in 1355, fiind un important loc de scoatere a sarii. Oarecand cu incetarea exploatarii apele s-au infiltrare si au provocat prabusirea tavanului minei si asadar au aparut lacurile cu apa sarata pentru oricare localitatea este renumita. Acolea de apele minerale sodice si clorurate cu o concentratie ridicata (119 g/l), climatul propriu de lasatura intramontana cu veri racoroase si ierni PIFTIE constituie un conditie de dezvinovati important. In statiunea Salina Sugatag se trateaza afectiunile reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele dinapoia polineuropatii), afectiuni ginecologice (lipsa ovariana, cervicite). A se bizui de tratamant din Puscarie Sugatag ingadui efectuarea unor bai calde in feredeu, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie si masaj medic. Statiunea balneoclimaterica si de odihna de veci Borsa se a banui in nordul Romaniei in Cazare Sacel Maramures, Cazare Maramures Munte, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m altitudine. Localitatea Borsa este mentionata pentru prima a exista in anul 1365 iar in 1968 este declarat politie, in zilele noastre are 27100 locuitori. Complexul turistic Borsa aflat la in apropiere de oras beneficieaza de o clima locala binefacator atat tratamentului cat si practicarii sporturilor de sezonul alb. Aerul este veritabil, lipsit de alergeni si pilos ozonizat. Sunt prezente si izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea afectiunilor renale si a cailor pisare. Complexul turistic Borsa este un loc perfect de desfataciune a vacantelor interj vara (se pot experienta drumetiile existand in acest semantism poteci marcate) cat si iarna stratul de zapada mentinandu-se intinzator lent in desprimavara. Trai numeroase partii de schii de diferite grade de greutate precum si o trambulina naturala (113 m) pe orisicare se pot a realiza sarituri cu schiurile. Instalatiile de transport pe cablu includ linii de teleferic si teleschii ce leaga statiunea cu vf Runcu Stiolului (1611 m). 2.2.3.Potentialul socio-demografic Mangaia Ocean (unguroaica Nagybanya, germana Frauenbach) este sediu judetului Pensiuni In Maramures Cu Piscina Pool si un solemnel miez urban din nord-vestul Romaniei, gazdac la poalele Carpatilor Orientali. Are o poporime de 148.263 locuitori. Turnul Stefan este o adaos a Catedralei "Divinitate Stefan", ridicata de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit in limbaj gotic turnul are 40 m vazduh. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii si Localul Monetariei, cladit intre anii 1734 si 1737, era vechi pentru baterea monezilor. In surpriza edificiul slujeste direct sediu al Muzeului Tinutal Maramures. Turnul Macelarilor a fost construit in secolul al XV-lea. Data o minologhion, conform careia din iest turn ar fi fost puscat Pintea Viteazul. Biserica de arbore din Chechis, a fost construita in anul 1630 in prisos Chechis. Teatrul impresionant construit in 1967. Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Chinga Mondial. "Monumentul Ostasului Roman" a fost neacoperit, in 1960, in Campia Tineretului din Mangaia Gros, fiind dedicat militarilor romani cine au rasturnat pe campul de batalie in Al Doilea Ostenie Mondial. Lucrare comemorativa, fuduli de 1,65 m si lunga de 16 m, a fost realizata din greutate si beton. Sighetu Marmatiei (colocvial Sighet, in talmacire "Plaur", unguroaica Maramarossziget, germana Marmaroschsiget,) este un municipiu din Cazare Ulmeni Maramures, Cazare Leordina Maramures, Transilvania, Romania, deosebit acolea de confinii Romaniei cu Ucraina. Are o populatie de 41.246 locuitori. Situat la confluenta raurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural si economicos al Maramuresului Istoric.Safran in vreme interbelica Sighetul(cuprinzand in anul 2007 circumscriptie de 55000 locuitori) a fost sedere judetului Maramures. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai insemnat material turistic al orasului (aflat in apropierea primariei municipiului). Fosta robie, transformata intr-un memorandum al durerii, a veni, in anul 1995, sub patronaj Consiliului Europei. Un alt obiectiv important instarit in partea sud-estica a orasului este "Muzeul Satului Maramuresean" (in aer volnic). Muzeul este constituit ca o rezerva de monumente de maimarie taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului istoricesc. Tot din acelasi sfera, amintim "Muzeul Etnografic al Maramuresului", cuprins in centrul orasului, in cladirea fiecine azi gazduieste cinematograful. In muzeu se pot a se zauita obiecte folosite de-a lungul timpului in ocupatiile de a conta din sector Maramuresului. Cinevasilea dintre cele mai importante evenimente din Sighet, il constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Sezonul alb "MARMATIA ", fiecine are loc in oricare an, la a exista de 27 neios, pe strazile orasului. Viseu de Sus (in maghiara Felsoviso, in germanca Oberwischau) este un citadela din Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Harta Fizica, Transilvania, Romania. Are o colectivitate statistica de 16.887 locuitori. Limite geografice: N - Ucraina, S - comuna Sacel, E - comuna Moisei, V - comunele Viseu de Jos si Poienile de sub Munte de gheata. Valea Vaserului si Viseu de Sus Valea raului Vaser Aflata in partea estica a orasului Viseu de Sus, valea Vaserului are o durata de circumscriptie 40 km. Prin zapodie a se uzita pufaind din povara, cu maximum 30 km/h, ultima „mocanita" din Romania, si una dintre ultimele din Europa. Izvoarele de ape minerale existente oblu in cetate evidenteaza o fosta lucru vulcanica, iar zacamintele bogate in polimetale de pe valea Vaserului sunt dovada a unor antic eruptii vulcanice. Orasul are o figura geografica situata la limita unor zone de camata turistic si intersectia unor trasee si circuite turistice. Pe Valea Vaserului exista turism inca de la inceputul secolului XX. Importanta pentru Valea Vaserului este mocanita, trenul cu aburi, cine deplasa floare la statia Cozia. Potentialul turistic antropic si turistic al Viseului de Sus este reprezentat de bisericile de lemnul-cainelui; si de maimarie gotica a bisericilor construite inapoia 1835. Biserici si manastiri pentru: Casa Domnului Greco-Catolica azi ortodoxa construita catre anii 1832-1844, ctitoria preotilor Vasile Rosca si Simeon Pop. Biserica ortodoxa din 1832. 2.3. Cimitirul Bucuros si bisericile din malinita "Bisericile de lemn"din arealul maramuresean se a se deosebi prin geometrie plana, tehnica imbinarilor din copac si a realizarii invelitorilor de sindrila, fiind o indiciu instrui a ingeniozitatii solutiilor constructive performate la cel mai inaltime grad de manifestare artistica. Ele au fost ridicate pe inaltimi conj verticalitatea a impus solutii constructive specifice vizibile in realizarea sarpantelor si turlelor prevazute cu turn in oricine de uzanta se a banui clopotnita acoperita cu o cola prelungita senzual asupra cer, in varful careia este fixata o strupalnic din catuse forjat de silueta elaborata. Constructiile se remarca nu doar prin solutiile tehnice ci si prin motivele ornamentale vizibile pe intins portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe fixa zvelti - simbolizand elemente de lume vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare, horjire ori traforare. In anotimp s-a pricopsit la o adevarata arta abstracta a imbinarilor in lemn-dulce numite si rosturi ce reprezinta o tehnica a arata de prindere a lemnului numai cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn in anumite situatii impuse de locul si viabi-litate imbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural religios din Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta Bucurestiului a superior in durata in grad de priceperea, ispita si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impunaun expres scris in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale fiecare s-a crescut si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Potop si Cluj. Urmatoarele opt biserici de copac din Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiunea Cristal au fost introduse in patrimoniul universal al UNESCO in ningau 1999: -Biserica de lemn din Budesti Josani, Budesti -Biserica de malinita din Desesti, Desesti -Biserica de lemn din Barsana, Barsana -Biserica de lemn din Poienile Izei, Poienile Izei -Biserica de copac din Ieud Deal, Ieud -Biserica de cioranglav din Surdesti, Surdesti -Biserica de radacina-dulce; din Plopis, Plopiste -Biserica de lemnul-cainelui; din Tipirig, Pasa Bisericile de radacina-dulce; din Budesti Josani, Desesti, Casiopeea Barsana, Poienile Izei si Ieud Deal se a se auzi in Maramures Zona Turistica, Zona Turistica Maramures istoric, cele de la Surdesti si Plopet sunt din vechea Imperfectiune a Chioarului, iar sfintire Sf. Arhangheli din Tipirig e situata in Patrie Lapusului. A reuni, aceste 8 biserici de radacina-dulce; reprezinta un sistem de exemple remarcabile de diverse solutii arhitecturale din diferite perioade si zone. Ele sunt inguste, dar inalte, cu turle suple si a se tinde la capatul vestic al cladirii. De aceea ele sunt expresia particularitatii locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul Romaniei. Se a se evidentia prin tehnica imbinarilor din lemn si a realizarii invelitorilor din scandura, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafata portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe tinti zvelti - simbolizand elemente de natura planta, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare. Cimitirul Voios este un cimitir din localitatea Sapanta, Pensiuni Cazare Maramures, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din animatie si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele a se minuna avea tocmai rima in orisicare sunt amintite, adesea cu nuante umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferentierea obraz de majoritatea culturilor popoarelor, oricare considera moartea ca un eveniment deosebit sacerdotal. Cateodata, cultura fizica separat a acestui ingropelnita a fost pusa in aranjament cu civilizatie dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un argument de mangaietura, personaj respectiva ajungand intr-o alta trai, mai mama-mare. Cimitirul isi are originea in cateva a se minuna sculptate de Stan Ioan Patras. Invar, in 1935, Patras a sculptare primul epitaf, iar din anii 1960 incoace, implinit cimitirul a fost populat cu circumscriptie 800 astfel de a se divi, sculptate din arbore de ghindar, devenind un muzeu in aer slobod de narav unica si o atractie universala turistica. Fiece strupalnic este diferita de cealalta: imaginile cioplite in iarba-dulce infa?i?eaza in mod ingenuu una din caracteristicile vie?ii minti inmormantare colo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obi?nuitele cli?ee ?i pline de comentariu, scrise la personaj I, ca o marturisire a raposatului insu?i. 2.4.Obiceiuri si traditii Portul viril Barbatii purtau pe cap o caciula de blana (cu doua forme principale: lunga, ascutita sau mai joasa, cu fundul drept), orisicine se scotea numai in timpul lunilor calduroase, fiind curat inmormantati cu ea. Palariile de pasla au fost introduse mai nou, sub influentele orasenesti. Camasa era indeajuns de larga si lunga limba aproximativ de genunchi (in aparte in sud). Uneori era scoasa peste-auriu; pestele-spada pantaloni, dar a se cuveni a purta in partea de jos o jupa a reduce, incinsa pe mediu. Pantalonii se numeau itari sau cioareci, erau ingusti si se confectionau vara din in sau canepa si iarna din postav. Ei sunt cateodata mai tolani decat picioarele, banc incretiti jos (Moldova), alteori a se intinde si cu o latime normala sau sunt margine la genunchi, avand o largime genune (gacii, in Maramures). Portul feminin Femeile purtau pe cap diferite invelitori, dintre orisicine se disting prin frumusetea lor maramele, deosebit sfarsit, lucrate din cuscuta si ornamentate. Tunica (ia) constituie prin ornamentatie si paleta cea mai importanta exemplar de vestimentatie femeiasca. Camasile sunt incontinuu stranse la gat, cu exceptia celor din Maramures, mai largi si nu au maneci scurte, ci se lude posibil suflecate. Camasile femeilor erau acoperite de la inaltime in jos de zadie (material intins, dreptunghiulara, fiecare imprejmui corpul) de fota (textila dreptunghiulara purtata in obraz si in spata ca un sort) sau de opreg (un solorof concis cu franjuri).

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kctIV9

Buna Ziua Iasi : Acestea sunt cele mai importante obiective ale Iasului.

LISTA va ajunge pe masa Guvernului Romaniei

Vlad Rotaru

• Municipalitatea ieseana a batut in cuie lista celor mai importante proiecte pentru dezvoltarea orasului • Aceasta lista a ajuns si la toti parlamentarii Iasului, pentru a fi promovata in legea bugetului general al Romaniei • Parlamentarii judetului Iasi nu mai au nicio scuza daca nu vor reusi sa impuna includerea acestor obiective printre prioritatile Regiunii de Nord- Est •

In zilele urmatoare, la nivel central vor avea loc discutii privind definitivarea bugetului general consolidat al Romaniei pe anul in curs. Discutiile legate de buget vor fi promovate in plenul Parlamentului, unde vor participa si deputatii si senatorii judetului Iasi. De altfel, acestia trebuie sa lupte pentru proiectele municipiului si cele ale judetului Iasi, proiecte care ar trebui incluse in bugetul general si trecute la finantare.

Municipalitatea ieseana a inaintat lista celor mai importante proiecte ale orasului catre toti cei 17 parlamentari ai judetului, acestia urmand a le promova in plenul reunit al celor doua camere. Unul din cele mai importante proiecte tine de Spitalul Regional de Urgenta Iasi. Anul trecut, primaria a cedat o suprafata de 12 hectare de teren in Moara de Vant catre statul roman, pentru constructia unitatii. Proiectul trebuie sustinut in continuare, pentru atragerea cat mai rapida a finantarii europene privind constructia spitalului.

Un alt proiect intens discutat in ultimii ani este si cel legat de autostrada Iasi- Targu Mures. Si de aceasta data, sefii primariei au solicitat ca proiectul sa fie sustinut în vederea alocarii fondurilor pentru constructia obiectivului. La mijloc mai este si continuarea proiectului privind centura ocolitoare a orasului, proiect blocat de ani de zile.

„Municipiul Iasi si-a exprimat în permanenta sustinerea în vederea construirii unei autostrazi care sa asigure legatura între Moldova si Transilvania. În acest context, autostrada Est-Vest este singura alternativa pentru traficul national si international de tranzit, care se va desfasura între Coridoarele de Transport Pan-european IV si IX. Un al treilea proiect care vi-l supun atentiei priveste tot infrastructura de transport. Este vorba de continuarea lucrarilor la obiectivul de investitii privind varianta de ocolire a municipiului Iasi – Etapa I – Varianta Sud. Acestea au demarat în anul 2006, iar necesitatea continuarii investitiei este motivata de problemele pe care le creeaza prezenta traficului greu si foarte greu în zonele intens populate ale municipiului Iasi. De asemenea, un alt factor care contribuie la necesitatea urgentarii finalizarii lucrarilor la varianta de ocolire îl constituie poluarea. Totodata, printr-o Hotarare de Guvern, au fost aprobati indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitie privind varianta de ocolire a municipiului Iasi – Etapa a II-a – Varianta Nord. Acest tronson de drum are o lungime de 30 kilometri si necesita alocarea a 30 milioane de euro”, a mentionat primarul Mihai Chirica.

Parc industrial la Fortus SA

Municipalitatea a solicitat parlamentarilor sa se implice si in ridicarea unui parc industrial pe platforma colosului Fortus SA, societate aflata in pragul falimentului. Cum municipalitatea are de recuperat creante de cateva milioane euro de la Fortus, in contul acestora s-a putea initia obiectivul legat de parcul industrial. Lista mai cuprinde si un program derulat de Agentia Nationala pentru Locuinte, pentru constructia de locuinte destinate tinerilor. Au fost inisiate unele proceduri pentru constructia unor blocuri in municipiu, proiecte care ar urma sa fie finantate de stat si pe care parlamentarii trebuie sa le sustina. La mijloc sunt si proiecte legate de sanatate.

„Municipiul Iasi este în permanenta preocupat de cresterea calitatii serviciilor medicale care se desfasoara în reteaua spitaliceasca din orasul nostru. Calitatea serviciilor medicale si numarul mare de specialisti se adreseaza nu doar cetatenilor din municipiul si judetul Iasi, ci unui numar din ce în ce mai mare de locuitori din Regiunea Nord-Est. Ii rog pe parlamentari sa întreprinda demersurile necesare în vederea alocarii fondurilor din bugetul de stat pentru anul 2017 pentru continuarea programului investitional în domeniul medical pentru municipiul Iasi.

Investitii in scoli

Unele unitati de invatamant din Iasi functioneaza in cladiri de patrimoniu ce trebuie consolidate de urgenta. Printre acestea se afla corpurile B si C de la Scoala „B. P. Hasdeu”, Scoala „Carmen Sylva”, corpurile B si C de la Colegiul „M. Eminescu”, corpul vechi de la Liceul Pedagogic „V. Lupu”, Scoala „Gheorghe Asachi”, precum si Scoala „Mihail Kogalniceanu”.

„Precizam ca aceste imobile nu pot primi finantare din fonduri europene pe axa prioritara 3 pentru sprijinirea eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, întrucât pe aceasta linie de finantare nu sunt eligibile cladirile de patrimoniu. Municipiul Iasi a continuat si în anul 2016 programul de investitii în infrastructura scolara, care au constat în lucrari de reabilitare, modernizare si reparatii capitale în cladiri unde îsi desfasoara activitatea diferite unitati de învatamânt pentru care a alocat suma de 16.270.000 lei. O parte din unitatile de învatamant îsi desfasoara activitatea în imobile înscrise în lista monumentelor istorice, aflate într-o stare de degradare permanenta si care necesita de urgenta lucrari de consolidare, reabilitare si modernizare”, a mai mentionat edilul municipiului Iasi. Edilul a cerut sprijin si pentru promovarea unor proiecte legate de sport.

„Atragerea tinerilor catre practicarea unui sport în aer liber este obligatia permanenta a autoritatilor locale si centrale. Ne propunem ca, împreuna cu Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administatiei Publice si Fondurilor Europene, sa construim un numar de 17 terenuri de sport, pe amplasamente situate în incinta a 16 unitati de învatamânt preuniversitar de stat din municipiul Iasi. Necesarul de finantare estimat pentru construirea celor 17 terenuri de sport este de 4.8, milioane lei. Mentionam ca în acest moment ne aflam în faza de elaborare a studiului de fezabilitate. Am convingerea ferma ca deputatii si senatorii vor sustine la nivelul Parlamentului aceste proiecte ca parte a demersurilor lor de modernizare a municipiului Iasi”, a incheiat primarul Mihai Chirica.

[alexsavescu]

Zilele Municipiului Fălticeni 2017 s-au încheiat sâmbătă, 22 iulie, cu un important eveniment sportiv organizat anual la Fălticeni, înscris în calendarul național al Circuitului AmaTur.

Secția de tenis ACS Șomuz Fălticeni, prin implicarea directă a coordonatorului Cătălin Cozma, a organizat, cu sprijinul Primăriei Fălticeni, a șasea ediție a turneului de vară Cupa “Zilele Municipiului Fălticeni”.

Competiția s-a bucurat de participarea a peste 140 de pasionați ai tenisului de masă, de la copii până la persoane trecute de mult de prima tinerețe. În premieră, tradiționalul concurs de la Fălticeni s-a bucurat de prezența unor sportivi din Ucraina ( și Republica Moldova.

Turneul a fost organizat în Sala de sport “Gabriel Udișteanu”, pe patru categorii: Începători, Avansați, Open și Elite. Pentru copiii cu vârsta până în 14 ani a fost organizat un turneu separat.

Concursul a durat mai bine de 12 ore însă participanții s-au arătat foarte mulțumiți de condițiile de organizare și de calitatea jocurilor. Mulți dintre ei au făcut eforturi considerabile pentru a fi prezenți la Fălticeni.

Clasament Elite

1.  Rosca Mihai – Galanesti 2.  Mosneagu Marius – Falticeni 3 — 4   Hasna Cosmin – Straja  Ilies Ioan – Radauti 5 — 8  Valeanu Vlad – Bacau Valeanu Cosmin – Bacau Georgiu Dragos – Vatra Dornei Onufrei Ciprian – Botosani 9 — 2v gr.sup. Orza Catalin – Suceava 10 — 13 1v gr.sup. Ditu Daniel – Onesti Toporas Cosmin – Suceava Rojnita Sebastian – Bacau Calenciuc Dumitru – Radauti 14 — 16 0v gr.sup. Irimia Sorin Jr – Moinesti Rusti Catalin – Suceava Sengoz Mehmet – Botosani 17 — 19 2v gr.inf. Polocoser Cristian – Suceava Bujoreanu Neculai – Falticeni Carpovici Sergiu – Falticeni 20 — 21 1v gr.inf. Blanariu Dionisie – Baisesti Crutarciuc Alexandru – Chisinau 22 — 23 0v gr.inf. Firu Marian – Vatra Dornei Carpovici Boris – Falticeni

Clasament Open

1.  Ticu Dorin – Bacau 2.  Ciubotariu Ioan – Preutesti 3 — 4   Valcu Alin – Botosani  Zamfiroaia Sorin – Dolhestii Mari 5 — 8  Braniste George – Bacau Colesniuc Romeo – Botosani Nicolaiciuc Ovidiu Sebastian – Iasi Mironescu Adrian – Botosani 9 — 10  Ursulescu Ioan – Bacau Baisan Paul – Roman 11 — 13 2v gr.sup. Albu Catalin – Pascani Purdila Dan – Falticeni Atomei Armand – Piatra Neamt 14 — 16 1v gr.sup. Marcu Vasile – Vatra Dornei Rosca Niculai – Galanesti Cebotari Alexandru – Iasi 17 — 20 0v gr.sup. Vlaisan Vasile – Vicovu de Jos Condur Iulian – Suceava Leteanu Marius – Bacau Stroe Ionel – Bacau 21 — 23 2v gr.inf. Ivanov Sorin – Piatra Neamt Corocaescu Cristian – Suceava Bogza Dragos – Iasi 24 — 27 1v gr.inf. Ciortescu Cristi – Iasi Sofian Corneliu – Suceava Morosan Marian – Suceava Munteanu Silviu – Suceava 28 — 30 0v gr.inf. Aldea Iulian – Falticeni Miculescu Alexandru – Piatra Neamt Morar Artur – Ucraina

Clasament Avansati

1.  Mahu Bogdan – Pascani 2.  Corneanu Sorin – Botosani 3 — 4   Plamada Lucian – Iasi  Turcu Viorel – Piatra Neamt 5 — 8  Pralea Marius Dan – Botosani Butnaru Madalina – Vatra Dornei Ailioaie Gheorghe – Comanesti Burghelea Florin – Piatra Neamt 9 — 16  Muraru Ioana – Vatra Dornei Rosu Gabriel – Comanesti Filip Dan – Comanesti Bubulac Cristi – Piatra Neamt Lovin Eusebiu – Comanesti Vieru Costica – Botosani Robu Valentin – Botosani Pinzar Alin – Suceava 17 — 20  Vaculisteanu Ionut – Suceava Macovei Cristi – Iasi Ignatescu Bogdan Ionut – Siret Cazanel Gheorghe – Comanesti 21 — 2v gr.sup. Zepciuc Marius – Granicesti 22 — 32 1v gr.sup. Cazacu Florin – Vatra Dornei Aldea Nelu – Falticeni Nemaciuc Ovidiu – Suceava Fotia Iulian – Bacau Maftei Catalin Doru – Comanesti Palamaru Emil – Vatra Dornei Simionese Sorin Gabriel – Granicesti Volostiuc Catalin – Suceava Robu Mihai – Mogosesti Donisan Costel – Pascani Ghita Andrei Danut – Targu Neamt 33 — 40 0v gr.sup. Petrescu Claudel – Putna Mihaila Gabriel – Radauti Chiriac Marius – Botosani Balau Laurentiu – Falticeni Plamada Iulian – Putna Cibotariu Bogdan – Piatra Neamt Morosan Ionel – Granicesti Zamfirache Ioan – Botosani 41 — 42 2v gr.inf. Aparaschivei Marcel – Botosani Pacuraru Cristian – Suceava 43 — 53 1v gr.inf. Lucic Corneliu – Suceava Dior Dorin – Iasi Morosan Mihai – Granicesti Lupu Cristian – Botosani Ujeniuc Dan – Suceava Pavlenko Iustina – Ucraina Bejinariu Constantin – Siret Darie Gabriel – Comanesti Tanase Gabi – Suceava Mihut Benone – Pascani Duman Iulian – Halaucesti 54 — 60 0v gr.inf. Mosneagu Mihnea – Falticeni Mesinschi Radu – Botosani Foca Ciprian – Radauti Buzila Ioan – Botosani Anastasiu Constantin – Comanesti Purdila Andrei – Falticeni Baluta Tyty – Targu Neamt

  Clasament începători

1. Cracana Lucian – Vatra Dornei 2.  Mirt Alexandru – Pascani 3 — 4  Margineanu Florin – Botosani Calancea Dragos – Siret 5 — 8  Vacariuc Mariana – Vatra Dornei Albu Iulian – Comanesti Sisca Nicusor – Comanesti Tkaciuk Mihail – Ucraina 9 — 2v gr.sup. Simionese Ovidiu – Granicesti 10 — 12 1v gr.sup. Mita Augustin – Dorohoi Babiuc Nicusor Ionel – Siret Cirsmar Catalin – Siret 13 — 16 0v gr.sup. Bordianu Bogdan – Falticeni Filip Cristi – Comanesti Grusca Narcis – Gura Humorului Pintescu Teodora – Vatra Dornei 17 — 19 3v gr.inf. Pohaci Claudiu – Dorohoi Oghinciuc Cristi – Tisauti Mihai Adrian – Botosani 20 — 21 2v gr.inf. Capra Claudiu – Suceava Iordache Catalin – Comanesti 22 — 24 1v gr.inf. Buzila Robert – Vatra Dornei Petrescu Vlad – Fratauti Lita Constantin – Putna 25 — 28 0v gr.inf. Husarciuc Beniamin – Suceava Vaculisteanu Ana – Suceava Olariu Vasile – Brusturi Buzila Tamara – Botosani

Turneul AmaTur “Cupa Zilele Municipiului Fălticeni” Zilele Municipiului Fălticeni 2017 s-au încheiat sâmbătă, 22 iulie, cu un important eveniment sportiv organizat anual la Fălticeni, înscris în calendarul național al Circuitului AmaTur.

[mesagerulneamt]

La Roman se anunță prăpăd

La Roman se anunță prăpăd

Conform unor prognoze și avertizări de la Agenția Națională de Meteorologie  zona municipiului Roman se va afla sub avertizare de cod portocaliu în zilele de joi, 29,  vineri, 30 iunie și sâmbătă, 1 iulie, când temperaturile vor atinge 35 de grade Celsius. Conducerea primăriei Roman recomandă persoanelor vârstnice și celor meteo-sensibile, ca și persoanelor care suferă de diverse afecțiuni la…

[mesagerulneamt]

Peste 250 de elevi din ciclul gimnazial și liceal din toată țara, participă alături de profesorii coordonatori, la cea de a XXVII-a ediție a Concursului Național de Fizică „Evrika”. Timp de două zile, aceștia vor susține  probele de concurs pentru a demonstra care este cel mai bun fizician din sistemul de învățământ românesc. Evenimentul organizat la Piatra Neamț, după mulți ani de așteptare, reunește cei mai buni elevi care îndrăgesc fizica și duc această pasiune spre performanță.  La festivitatea de deschidere a evenimentului, organizată în sala Calistrat Hogaș a Consiliului Județean Neamț, au participat elevi, susținători, cadre didactice, dar și reprezentanți ai Ministerului Educației, Prefecturii Neamț, Consiliului Județean Neamț, primăriilor și Inspectoratului Școlar Județean Neamț. Promotorul acestui eveniment, inspectorul de fizică prof. Cristinel Secară a spus în deschiderea evenimentului care pune județul Neamț pe harta educației :„În acest binecuvântat an 2017, iată că astăzi, 31 martie, ne-am adunat din toată Țara Românească, aici, la Piatra-Neamț, pentru a participa la festivitatea de deschidere a Concursului Național de Fizică EVRIKA, ediția a XXVII-a. Bine ați venit în județul Neamț, în acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu, cu o puternică personalitate, pe care ne-am obișnuit să îl numim Ținutul Neamțului! Bine ați venit la Piatra-Neamț, oraș care vă va fi gazdă primitoare pentru zilele de concurs! De la profesorii mei am învățat că valoarea nu așteaptă numărul anilor, iar poveștile de suflet se scriu, în egală măsură, cu ascuțimea minții și cu colțul inimii. O astfel de poveste de suflet sperăm să scriem împreună aici, la Piatra-Neamț, în zilele Concursului Național de Fizică EVRIKA, ediția a XXVII-a”.

Din partea Consiliului Județean Neamț, Octavian Țărăntuș a adus mesajul președintelui Ionel Arsene „Bine ați venit în județul Neamț. Domnul președinte felicită organizatorii, Inspectoratul Școlar și vă asigură, în continuare de susținerea necesară, așa cum am făcut-o mereu”.

Și reprezentantul Guvernului în teritoriu, subprefectul județului Neamț, Iulian Jugan a precizat importanța fizicii…în administrație: „Educația trebuie să reprezinte pentru orice guvernare responsabilă o prioritate, o prioritate zero. În calitate de persoană care am experiență în administrația locală și centrală nu de puține ori am constatat că e nevoie și de câțiva fizicieni în administrație, mă refer la faptul că dumneavoastră transformați ficțiunea în realitate. O parte din dumneavoastră sper să intrați și în administrație. Cei mai buni să câștige”.  . Primarul interimar al municipiului Roman, Lucian Micu a spus „Competiția este de valoare, la care participă copiii noștri, generația pe care o dorim mai bună, mai competitivă, mai pregătită și mai știutoare. Vreau să felicit toate cadrele didactice pentru cunoștințele, pentru harul și dăruirea pe care le-au transmis elevilor. A insufla această dragoste pentru carte, pentru știință, este o mare răspundere și dacă tot vorbim de profesori cu har, care au știut să insufle dragostea pentru cunoaștere, aș vrea să menționez numele profesorului romașcan Mircea Gligor, care a plecat prea repede și care are un merit. Printe participanți se află și elevi romașcani”.

This slideshow requires JavaScript.

Comisia centrală a celei de a XXVII-a ediții a Concursului Național de Fizică EVRIKA este compusă din președinte  – conf. univ. dr. Sebastian Popescu de la  Iași, vicepreședinte – prof. univ. dr. Florea Uliu, vicepreședinte executiv,  reprezentant Ministerului Educației Naționale – Sorin Trocaru, președinte al Comisiei Județene de organizare și desfășurare a concursului, inspector general al I.S.J. Neamț –  prof.dr.Viorel Stan, președinte Comisia Județeană de organizare și desfășurare a Concursului, inspector general adj. prof. Elena Laiu și președinte Comisia Județeană de organizare și desfășurare a Concursului prof. Ioan Milea.  Inițiatorul acestei competiții, Emilian Micu, președinte de onoare al acestui concurs,  a declarat că „trăiesc cu emoție aceste clipe, am lăsat în urmă 27 de ani de existență de la apariția acestui concurs. Am inițiat concursul la Brăila, la un an de la editarea revistei Evrika, care au mers pas la pas, revistă care a ajuns la numărul 319”. Președintele comisie centrale conf. univ. dr. Sebastian Popescu a spus „ peste tot este nevoie de fizicieni. Îi întâlnim de pe Wall Street până în industria de apărare și armată. Întâlnim fizicieni în industria farmaceutică până în industria aerospațială, de la catedră și până în institutele de cercetare. Întâlnim fizicieni în artă și în politică și a noastră și internațională. Întâlnim fizicieni unde este nevoie și se pare că este nevoie peste tot”.  Ca în fiecare an, și în 2017, partenerii educaționali au pus umărul la organizarea Concursului Național de Fizică EVRIKA, ediția a XXVII-a. Printre aceștia se numără: Consiliul Județean Neamț, Primăria și Consiliul Local Piatra Neamț, Primăria și Consiliul Local Târgu-Neamț, Primăria și Consiliul Local Roman, Facultatea de Fizică, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza ” Iași, Colegiul Național ”Petru Rareș” Piatra Neamț și Colegiul Tehnic ”Gheorghe Cartianu” Piatra Neamț. Important de precizat este faptul că, autoritățile locale și județene au sprijinit financiar acest eveniment. Consiliul Județean Neamț a alocat suma de 25.000 lei, Primăria și Consiliul Local Piatra Neamț – 8.500 lei, Primăria și Consiliul Local Târgu-Neamț alți 8.500 lei, și de la Roman au venit 3.150 lei. Printre sponsori se numără și firme private: SC KOBER SA, HEIDELBERGCEMENT, Grupul de firme TCE3 Brazi, Carrefour Piatra Neamt și Eurodiscount Piatra Neamț.

Concursul propriu zis începe sâmbătă, 1 aprilie, la ora 9.00, cu proba teoretică, care va fi susținută la Colegiul Național „Petru Rareș” Piatra Neamț, după care de la ora 14.00 se desfășoara o etapă inedită „Descoperă/Redescopră/experimentează în județul Neamț”, iar de la ora 18.00 se desfășoară „Neamț#investește în educație”, la Curtea Domnească din Piatra Neamț, unde este programată și festivitatea de premiere.

Gianina Buftea

  Cei mai buni fizicieni se întrec la Piatra Neamț Peste 250 de elevi din ciclul gimnazial și liceal din toată țara, participă alături de profesorii coordonatori, la cea de a XXVII-a ediție a Concursului Național de Fizică „Evrika”.

[mesagerulneamt]

* Reconstrucție

Zburăm din nou spre zările înalte,

Din dragoste ni-i cerul zămislit,

Nici o urgie-n veci nu ne desparte:

Căliți de greu, prin greu am biruit. (…)

Ion Cîrnu, operator chimist, CFS Săvinești

”Împreună cu întregul popor suntem prezenți cu toții, tineri și vârstnici, bărbați și femei din județul Neamț, pe frontul înlăturării grabnice a urmărilor cutremurului, al înaintării patriei pe drumul socialismului și comunismului” – Ziarul Ceahlăul, martie 1977.

foto: Historia

Pe 4 martie, se împlinesc 40 de ani de la puternicul cutremur din 1977 (ora 21:22), cu urmări catastrofale asupra României. Seismul a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, iar timp de 56 de secunde pământul s-a mișcat, întâi pe verticală, apoi pe orizontală, cu o violență greu de imaginat. Potrivit rapoartelor oficiale, în întreaga țară s-au înregistrat 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București. Au fost distruse 35.000 de locuințe, pagubele fiind estimate la 2 miliarde de dolari.

This slideshow requires JavaScript.

În județul Neamț, cutremurul din ’77 nu a avut efecte grave, singurele urmări, destul de vizibile, apărând, totuși, la Spitalul de la Roman:

«Unda de șoc a seismului din seara zilei trecute a fisurat plafonul Spitalului din Roman, care este la această oră în afara oricărui pericol datorită măsurilor de securitate adoptate de urgență.

Dr. Stelian Popescu, director adjunct al Direcției Sanitare județene, ne asigură că toate organele sanitare se află la datorie. A fost creată o rezervă de paturi pentru eventualele solicitări din zonele calamitate ale țării».

Cutremurul a mai afectat în orașul de la malul Moldovei și câteva unități comerciale. De exemplu, din cauza fisurării pereților de la primul etaj al clădirii, procesul de producție a fost întrerupt la o secție de confecții.

O altă problemă, minoră însă, a apărut la Întreprinderea de Țevi, unde laminoriștii au avut de remediat întreruperea alimentării cu energie electrică. Ing.Vasile Sav, directorul întreprinderii, declara că «în numai jumătate de oră, toți electricienii din schimb au repus în funcțiune utilajele și agregatele și totul a reintrat în normal».

În câteva comune ale județului – Bahna, Mărgineni, Boțești, Tămășeni, Trifești, Țibucani, Icușești – s-au fisurat ori s-au prăbușit pereți și plafoane, s-au surpat câteva coșuri de evacuare a fumului. Totodată, prin prăbușirea unor rafturi, în câteva magazine din Trifești, Secuieni, Săbăoani, Bălțătești, Rediu și Țibucani, s-au înregistrat pagube materiale.

* La CFS Săvinești, s-a decis oprirea instalației de oxidare a ciclohexanului

Pe platforma săvineșteană, în seara cutremurului, munceau câteva mii de oameni. Printre ei, se afla și inginerul Emil Olănescu, șeful schimbului II de la Lactama III. «Era ora 21 și, la Lactama III (CFS Săvinești), 60 de oameni munceau firesc, știind că activitatea pe care o execută și o sporesc cu deliberare, le va aduce – ca de obicei, la finele schimbului – o producție suplimentară de două tone. Eram la punctul de comandă, când clădirea a început să se miște, la început pe verticală, apoi vibratoriu.

Cei 60 de oameni au rămas în posturi, dând dovadă de un remarcabil curaj muncitoresc. Orice panică, orice părăsire a postului ar fi adus implicații materiale și umane incomensurabile: Săvineștiul era în aer!

 Pentru a evita pericolul unei explozii, am oprit în câteva secunde instalația de oxidare a ciclohexanului. Ventilele de la linia de aer a reactoarelor au fost imediat închise. Muncitorii de la celelalte faze au verificat starea tehnologică a instalației. Nicio avarie. La ora 22, le-am spus celor care veneau după noi că la secția Lactama III procesul de producție poate fi reluat în condiții de deplină securitate. Inginerul Ștefan Șomoca a verificat totul încă o dată și a pornit oxidarea. La ora 22.30, secția lucra normal».

* ”Nu au sosit trenurile dinspre București; în rest, totu-i normal”

This slideshow requires JavaScript.

În Neamț, după cutremur, s-au verificat barajele, rețeaua de transport și telecomunicații, căile ferate, liniile electrice și toate păreau în ordine. Totodată, se solicita oamenilor să economisească la maximum consumul de energie și de combustibil.

«Comitetul Județean de partid, activul de partid și de stat, al organizațiilor de masă și obștești s-a deplasat și se află în toate localitățile, în întreprinderi, în mijlocul cetățenilor, luând măsuri, mobilizând și ajutând oamenii muncii la restabilirea, în cel mai scurt timp, a funcționării instalațiilor și utilajelor, la înlăturarea avariilor produse la unele clădiri sau locuințe, sau acolo unde au apărut astfel de situații.

Sunt luate, de asemenea, toate măsurile și este asigurată pe deplin aprovizionarea normală a populației din județ cu apă, cu pâine, cu celelalte produse alimentare necesare».

«Cu promptitudine și responsabilitate au răspuns chemărilor», atât personalul medico-sanitar cât și angajații din toate serviciile publice:

”La Piatra Neamț – menționează Mihai Hîrțescu, directorul Întreprinderii Comerciale pentru Produse Comerciale -, nu sunt nici un fel de probleme în legătură cu aprovizionarea unităților. Magazinele, la ora deschiderii, erau aprovizionate cu peste 30.000 litri de lapte, circa 40 de tone de pâine și cu celelalte produse, în funcție de comenzi și de necesități».

«La dispeceratul central al ICH Bistrița, aflăm că toate hidrocentralele din aval de Bicaz funcționează acum la capacitate nominală, furnizând sistemului energetic național importante cantități suplimentare de energie electrică. Specialiștii întreprinderii au verificat în cursul nopții trecute modul de comportare a construcțiilor hidrotehnice, inclusiv barajul de la Bicaz, și au constatat că acestea sunt în deplină siguranță».

«Obținerea cu dificultate a tonului – ne-a declarat tovarășul Valeriu Dîm, directorul Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații -, nu se datorează decât suprasolicitării produse în centrale și pe rețea din partea abonaților și solicitanților».

Grigore Marin, tehnician principal în stația CFR Piatra Neamț: «Nu au sosit trenurile dinspre București. În rest, totu-i normal».

Mihai Manoliu, șef Stație CFR Roman: «În afară de trenurile dinspre Regionala București, în rest, prin Stația Roman, traficul a decurs normal în tot timpul nopții și al zilei».

Ioan Dobrin, director ITA: «Transportul de mărfuri și de călători a decurs și decurge normal. Toate cursele au plecat exact la orele stabilite în programe».

Nicolae Constantinescu, inginer șef la IJGCL: «Atât în cursul nopții, cât și în această dimineață, transportul în comun s-a desfășurat normal».

* Constructorii nemțeni trimiși la Teleorman să zidească apartamente

foto: arhiva Agerpres

Orașul Zimnicea, din Teleorman, s-a prefăcut în ruine în seara de 4 martie 1977: 175 de case prăbușite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime.

* «A venit la redacție Vasile Cozma, ajutor de maistru la IIS ”8 Martie”, tată a doi copii. Ne-a solicitat să-l ajutăm să înfieze pe unul dintre copii rămași orfani în urma cataclismului. Nu pune nici un fel de condiții, e dispus să facă absolut totul, și acte și analize. Ni s-a spus că până duminica trecută, la Consiliul Popular al municipiului Piatra Neamț, 35 de familii cu și fără copii, s-au oferit să înfieze copii încercați de brutalul cutremur».

Comitetului Politic Executiv al CC al PCR a hotărât, atunci, reconstruirea localității în întregime, antrenând, alături de alți specialiști din întreaga țară, și pe proiectanții și constructorii din județul Neamț. Aveau comandă pentru 300 de apartamente.

«Întregul colectiv al Atelierului județean de proiectare s-a mobilizat pentru terminarea documentațiilor de execuție în timp record. La rândul lor, constructorii vor deplasa la Zimnicea brigăzi complexe, dotate cu utilajele necesare, astfel încât lucrările să fie grabnic finalizate.

Colectivele de muncă de la Sil ”Bistrița” Piatra Neamț și UFET Bicaz au expediat, imediat după seism, la Zimnicea, baracamente și materiale de construcții. Tâmplarii Ion Costin, Nicolae Sava și Ion Hîncu, alături de alți tovarăși de muncă, au lucrat în zilele de 7 și 8 martie câte trei schimburi consecutive, pentru a executa și trimite peste 800 mp uși-ferestre.

De la UFET Bicaz, au fost dirijate, până acum, zece baracamente locuibile, 200 mc bile manele și 150 mc cherestea. Baracamente sunt destinate să adăpostească provizoriu pe unii dintre cei cărora cutremurul le-a distrus locuința și avutul».

This slideshow requires JavaScript.

La câteva zile, constructorii nemțeni au început organizarea de șantier la Zimnicea. Dr. ing. Adrian Ghica, directorul IJCM, spunea că angajamentul inițial a fost majorat: «Astfel încât avem de construit la Zimnicea 350 de apartamente. Am făcut o primă recunoaștere a terenului și au fost alese amplasamentele pentru organizarea de șantier. După 25 aprilie, când vom începe efectiv lucrările de construcție, vom trimite la Zimnicea formații de montori prefabricate, fierari-betoniști și dulgheri, dotate cu utilajele și materialele necesare».

Ing. Mihai Bărbieru, directorul Atelierului județean de proiectare, preciza că «Oamenii noștri au hotărât, într-o recentă adunare de partid, să presteze suplimentar în această lună 1.000 de ore de proiectare, astfel încât să se poată efectua cât mai grabnic proiectele pentru obiectivele ce urmează să le construim la Zimnicea».

Constructorii pietreni nu au plecat numai spre Zimnicea, ci și pe alte șantiere din capitală. «Primele formații de constructori din Piatra Neamț au pornit, joi dimineață, spre șantiere ale refacerii din Capitala țării noastre. Sunt două formații de faianțari și ipsosari (26 de persoane) din cadrul Șantierului nr. 1 al IJCM, conduse de Gheorghe Dibac și Gheorghe Peiu».

* Convoaiele întrajutorării, realizări peste plan

În zilele ce au urmat violentei mișcări tectonice din 4 martie, către Capitală și alte zone lovite de unda de șoc, s-au îndreptat spre sinistrați numeroase camioane, încărcate cu alimente de strictă necesitate.

«Printre sutele de mașini, multe poartă număr de Neamț și transportă alimente, cherestea,  materiale de construcții.

De la Întreprinderea județeană de Industrializare a laptelui, până joi, s-au trimis către București 17.000 de litri lapte, 15.000 borcane de iaurt, 15 tone telemea și 8 tone de cașcaval, produse de colectivele celor trei unități peste necesitățile locale de consum.

La fabrica din Piatra Neamț, formațiile conduse de Maria Miftode, Constantin Brănoaia și Ion Căutișanu au lucrat noapte de noapte în schimburi prelungite, spre a contribui la buna aprovizionare a populației greu încercate.

De la Întreprinderea Județeană de Industrializare a Cărnii și de la Avicola, s-au expediat pe piețele Bucureștiului și ale altor orașe afectate de seism 34 de tone carne de vită, 20 de tone carne de pasăre și 8 tone preparate din carne».

foto: Crucea Roșie

Ziarul Ceahlăul prezenta, în paginile sale, și o serie de realizări peste plan menite a ajuta la reechilibrarea țării: «Totalul producției realizate peste plan între 5 și 9 martie se cifrează la 15 milioane de lei. Este doar un început, fiindcă, până la sfârșitul acestei luni, oamenii muncii din industria județului au hotărât să obțină peste prevederi o producție în valoare de 127 de milioane de lei».

La CFS Săvinești, din cele 7 milioane de lei realizate peste planul primei decade, 6 au fost obținute în zilele de după seism. Bilanțul primei decade la CLA Bicaz era de: 1.000 de tone ciment, 1.200 mp plăci din azbociment și 6 tone tuburi din azbociment livrate suplimentar șantierelor reconstrucției. «Din cimentul dat peste plan se pot construi 50 de apartamente pentru cei rămași fără locuință».

* Contul 1977: 2 milioane de lei depuse în Neamț

foto: București FM

Începând cu 11 martie 1977, la toate unitățile CEC din județul Neamț s-a deschis un cont, pentru ajutorarea sinistraților, ca urmare a cutremurului din 4 martie. «Cetățenii care doresc să depună sume de bani în acest ”cont al omeniei” se vor prezenta la unitățile CEC din orașe, comune și întreprinderi, unde vor completa un formular de depunere și vor primi o chitanță pentru suma depusă. Primele sume s-au depus începând de ieri dimineață, la ghișeul sucursalei CEC Piatra Neamț și la unitățile CEC de la CFS Săvinești, CLA Bicaz, IȚ Roman și IM Roman și au continuat toată ziua. Se constată că numărul donatorilor este din ce în ce mai mare».

Marți, 15 martie, dis-de-dimineață, la Ghișeul nr. 7 al Sucursalei CEC Piatra Neamț, doi bărbați așteaptau să deschidă pentru a depune «cât pot,  pentru lecuirea rănilor produse de cutremur».

«Mihai Robu (65 de ani), Piatra Neamț, str. Dragoș Vodă, nr. 69, fost muncitor la Fabrica ”Comuna din Paris”, depune 100 de lei. ”Peste câteva zile voi lua pensia și voi mai dona încă o sută. Am făcut războiul, am prins și seismul din 1940 și știu ce înseamnă catastrofa și durerea”. 

Gheorghe Popa (65 de ani) din Piatra Neamț a fost fochist la IJGCL. ”Contribui cu 100 de lei din micile economii. Nu cred să existe om în această țară, care să aibă liniște, când știm că alții au suferit atât de dureros după cataclismul din 4 martie”».

Ion Tofan, directorul sucursalei județene CEC, spunea că, în doar câteva zile, în contul 1977, s-au înregistrat peste 22.000 de depuneri colective și individuale, însumând aproape 2 milioane de lei.

Primul depunător din județ a fost Silvia Guleș, care a donat 500 de lei.

* Bani de la aparatul de partid și donări de sânge

Membrii biroului Comitetului Județean de partid și al Comitetului Executiv al Consiliului Popular județean Neamț, activiștii de partid și de stat, reprezentanții organizațiilor de masă și obștești, cadrele de conducere din întreprinderi și unitățile economice, primarii orașelor și comunelor din județ au hotărât să ofere retribuția lor pe o lună pentru ajutorarea sinistraților și sprijinirea acțiunii de reconstrucție. Lucrătorii din aparatul propriu al Consiliului popular județean, precum și personalul din instituțiile de specialitate subordonate au decis să ajute cu o retribuție sau o jumătate de retribuție pe o lună, însumând 2.175.000 lei.

Centrul județean de recoltare și conservare a sângelui Neamț a fost luat cu asalt de donatori, în 10 zile înregistrându-se peste 1.000 de donatori. «Cifra poate fi și mai bine înțeleasă, ne spune dr. Elena Popovici, medicul șef al centrului, dacă o raportăm la donările obișnuite, care sunt în medie de 300 de prize în primele 10 zile. Primul donator sosit la noi în dimineața zilei de 5 martie a fost dr. Marilena Sandu. Pentru că sinistrații au nevoie de transfuzii nu oricum, ci cu sânge absolut proaspăt, donatorii au fost eșalonați pe o perioadă de timp mai îndelungată».

* Alte mențiuni

«Forestierii din județ și-au dirijat eforturile către fabricarea sortimentelor deosebit de solicitate acum. Ei au produs, peste sarcinile curente de plan, 250 mc cherestea rășinoase, 2.000 mp uși-ferestre, 1.000 mp parchete și peste 500 mp panouri de cofraj. Să adăugăm la acestea 5.000 mc bușteni de rășinoase, 600 mc bușteni de fag, 500 mc bușteni de stejar, 400 mc lemn de mină și 500 mc lemn de celuloză pentru a avea imaginea completă a acestor eforturi eroice».

«Am lucrat duminica trecută cu toate mașinile în plin, ne spune inginera Rodica Olteanu, șefa atelierului de tricotat de la IIS ”8 Martie”. Parcă niciodată nu am avut o asemenea participare și nu s-a muncit cu atâta tragere de inimă. Tricotera Gabriela Iurea își lăsase singuri acasă cei doi băiețași, de 4 și 5 ani, i-am spus de câteva ori să plece, dar nu a vrut, a continuat să lucreze la 4 mașini».

«Nevoia acută de materiale de construcții, resimțită în aceste zile pe șantierele refacerii, i-a găsit la post pe cei ce muncesc în cele trei unități specializate din județul nostru. Numai în primele 10 zile din martie, ei au realizat peste sarcinile de plan 233 mc prefabricate din beton armat, 43 mc panouri mari pentru locuințe, 66 mc diverse elemente prefabricate pentru construcții industriale și agrozootehnice, 1.800.000 cărămizi și blocuri ceramice, 378 mp elemente de planșeu, 21 mc stâlpi pentru liniile electrice aeriene».

Ana MOISE

sursa: ziarul Ceahlăul, martie 1977

INEDIT Cutremurul din ’77 în Neamț * Reconstrucție Zburăm din nou spre zările înalte, Din dragoste ni-i cerul zămislit, Nici o urgie-n veci nu ne desparte: