#titus radu

[cristinaboncea]

Titus Radu - Istoria celor cuminți | Recenzie

Istoria celor cuminți (2024) este cel mai recent roman publicat de Titus Radu la editura Junimea. Am fost încântată de tematică încă de când autorul mi-a trimis cartea spre recenzare, dar nu m-am așteptat să descopăr o poveste atât de fascinantă; pe lângă narațiunea care curge, mi-am completat anumite lacune ce țin de istorie pe baza informațiilor incluse de el în volum. Despre ce este romanulCe…

[hyperboreal1s]

Reflexii pe lac la Hagioaica by Radu din Dacia Via Flickr: 2023

[dininimapentrumine]

Serviciu de Ordinare la Biserica Emanuel, Reșița

Pe data de 23 martie 2023, în Biserica Penticostală Emanuel din Reșița s-a desfășurat serviciu special de ordinare în slujba de păstor a fratelui David Todor. Alături de păstorul bisericii, fratele Ciprian Bârsan au luat parte la eveniment pastorii Titus Coroban, păstor județean, Daniel Hada, pastor Golgota, Hunedoara, Ungureanu Mihai, pastor Izvorul Vieții, Radu Pavel, pastor pensionar Izvorul…

[thejohnfleming]

Romanian musical comic Dragos aka Titus and a theory of universal comedy

Romanian musical comic Dragos aka Titus and a theory of universal comedy

I blogged about Dragoş Moştenescu almost exactly a year ago – around four weeks after he arrived in the UK from Romania.

In Romania, he was a TV star, appearing in his own hit TV sitcom La Bloc for seven years and more than 700 episodes.

This coming weekend, he will be starring in his almost two-hour show All Aboard! at the Leicester Square Theatre in London.

JOHN: You have been in the UK for…

[rudyroth79]

Restituire: ”Poeme” de Radu Teculescu (16 februarie 2018, Brașov)

Restituire: ”Poeme” de Radu Teculescu (16 februarie 2018, Brașov)

Scriitorul brașovean Radu Teculescu, provenit din cunoscuta familie a Teculeștilor, care l-a dat și pe primul episcop al Armatei României, Justinian, va fi adus în atenția publicului actual printr-o lucrare inedită, ”Poeme” (Editura Ars Docendi, București, 2018), care cuprinde volumul publicat in 1945, ”Sixto Escobar”, dar și alte patru caiete cu versuri, necunoscute. Fost secretar al Filialei…

[balkantimes]

Tito i variola vera: Kako je maršal vodio bitku sa epidemijom

„Televizija je bila novi medij u Titovoj komunikaciji sa javnošću i iskoristio ju je već 1968. godine kada je očinskim govorom smirio bunt studenata, samo nekoliko dana posle De Gola koji je to isto učinio u Francuskoj.

Aleksandar MiladinovićDeli

Ipak, prvi potvrđeni slučaj velikih boginja, za koje se u Jugoslaviji verovalo da su iskorenjene, zapretio je da pokvari mnoge planove, kako Titu, tako i Jugoslovenima.

„Tito nije imao potrebu da se bori za glasove - nijednom se nije pojavio na televiziji tokom epidemije.

„To je gospodski ostavio drugima, a svakako se nije ponižavao da nosi vakcine po Novom Pazaru ili kojekuda", priseća se epidemiolog Zoran Radovanović, jedan od onih koji se borio sa najvećom jugoslovenskom epidemijom.

Do 19. maja 1972. godine, kada je iz bolnice izašao poslednji oporavljeni pacijent, trajala je epidemija variole vere.

Šest dana kasnije, na stadionu Jugoslovenske narodne armije - današnji stadion Fudbalskog kluba Partizan - održano je tradicionalno obeležavanje Dana mladosti.

Medijska slika epidemije

Jakša Šćekić upisao je 1971. godine Pravni fakultet i u proleće naredne godine sve je delovalo spremno za drugi semestar prve akademske godine.

Njegov otac Jovan bio je jedan od najcenjenijih novinara tadašnje Televizije Beograd.

„Tada je sa emitovanjem počeo Drugi program Televizije Beograd, a moj otac je radio informativnu emisiju 24 časa.

„To je bila jedina informativna emisija na tom kanalu, a sve je emitovano u boji", priseća se Šćekić, kasnije i sam novinar.

Šćekić kaže da je epidemija postala centralna tema emisije njegovog oca.

„Svake večeri, on je imao vanredne emisije koje su trajale pola sata - sat.

„Kao gosti su dolazili ministri, lekari - tačno se znalo ko dolazi, država je to određivala i niko od njih nije mogao da odbije da gostuje."

RTS navodi da je javnost potom sve do 15. aprila svakodnevno obaveštavana o širenju boginja, kada su informacije svedene na sporadične.

Podaci Televizije Beograd govore da je u emisiji „24 časa" novinar Jovan Šćekić jedini saopštio ime preminulog obolelog Novopazarca, a njegov sin danas navodi da su ljudi tada imali potpuno drugačiji odnos prema onome što država saopšti.

„Nemojte očekivati da je u medijima 1972. godine bilo vlasti i neke opozicije - prenosilo se ono što je država, odnosno Komunistička partija govorila.

„Samim tim, lakše se sprovodilo ono što je država nameravala."

Epidemiolog Radovanović kaže da je informisanje bilo usmereno na ono što je i lekarima bilo ključno.

„Informacije su bile dozirane i više usmerene na proces vakcinacije - gde i kada stižu vakcine, gde se nalaze vakcinalni punktovi.

„Bile su to informacije koje su smirivale javnost jer je osnovno bilo - vakcinisati."

Televizija Beograd je 9. aprila 1972. godine objavila da je milion i 700 hiljada građana u Beogradu revakcinisano protiv velikih boginja.

Titove veštine komunikacije

„On je bio čovek koji je znao s ljudima" - ovom rečenicom Josipa Broza Tita opisuje Ivo Goldštajn, hrvatski istoričar.

„Svedoci i memoaristi navode njegovu bitnu karakteristiku, koju današnji političari često nemaju - znao je da sluša druge ljude i to mu je bio obrazac ponašanja.

„Čak je i u poznim godinama znao da kratkim govorom otvori sastanak, a onda da dugo vremena, čak i satima, pažljivo sluša sagovornike, pa čak i postavlja potpitanja."

I ono što se danas često može čuti - pozivanje političara na „mišljenje struke" prilikom donošenja ključnih odluka - donekle se može pronaći u Titovoj biografiji.

„Neke strateške odluke su bile njegove, poput postavljanja strateških ciljeva posleratne modernizacije - industrijalizacija, urbanizacija, elektrifikacija, i drugi, ali konkretni projekti na terenu bili su uglavnom u rukama stručnjaka.

„Limitirana demokratizacija i liberalizacija koju je inicirao početkom pedesetih omogućila je stručnjacima da se čuju, kao što je otvorila i izvesni prostor za preduzetničke inicijative i u društvu i u nauci."

Goldštajn, autor jedne od najobimnijih savremenih biografija Josipa Broza koju potpisuje zajedno sa ocem Slavkom, kaže da se Tito susreo sa problemom u komunikaciji sa javnošću onog trenutka kada su stasavale prve generacije koje se nisu borile u Drugom svetskom ratu.

„Televizija je bila novi medij u Titovoj komunikaciji sa javnošću i iskoristio ju je već 1968. godine kada je očinskim govorom smirio bunt studenata, samo nekoliko dana posle De Gola koji je to isto učinio u Francuskoj.

„Ali to je na neki način bila labudova pesma - Tito, kako su godine prolazile, imao je sve manje pravog kontakta sa javnošću zbog svojih godina, kao i zbog reboljševizacije svoje politike početkom sedamdesetih 20. veka kada su se od njega distancirali neki intelektualni krugovi, ponajviše u Beogradu, Zagrebu i Ljubljani, a deo naroda percipirao ga je kao predvodnika elite otuđene od stvarnog života", zaključuje Goldštajn.

Dan mladosti koji se nije mogao propustiti

Kako se bližila druga polovina maja, a vakcinacija uspešno tekla širom Jugoslavije, bilo je jasno da se epidemiološka situacija popravlja.

Poslednji oboleli je 19. maja 1972. godine otpušten iz beogradske klinike, dok je potvrđena smrt 40 pacijenata.

„Tito se uopšte nije pojavljivao u medijima da govori o epidemiji, umesto njega su to činili resorni ministri, sekretari, državno-partijski službenici.

„Nije se pojavio ni na početku, a ni na kraju - ni da proglasi kraj epidemije", kaže novinar Jakša Šćekić.

Nepunu sedmicu posle otpusta poslednjeg izlečenog pacijenta, na stadionu JNA održan je masovni skup kojim je tradicionalno obeležavan Titov rođendan.

Jugoslovenski lider primio je štafetu iz ruku radnika iz Bihaća Branka Mandića.

Štafeta je te godine krenula sa Iriškog venca kod Novog Sada 15. aprila, na dan koji se u izvorima Radio-televizije Srbije navodi baš kao datum kada su informacije o epidemiji postale ređe i uglavnom su govorile o normalizaciji situacije.

U radu Dimitra Grigorova o štafeti mladosti, kada se govori o 1972. godini, ne postoji nijedan podatak koji ukazuje da su pripreme i realizacija prenošenja štafete na bilo koji način bili ugroženi epidemijom zbog koje su bili zabranjeni masovni skupovi.

Ni sam scenario svečanosti ne osvrće se na savladanu bolest već je u centru pažnje bio Titov jubilarni rođendan, a Grigorov navodi da je cilj zaključne svečanosti bio da simbolizuje „stvaralaštvo, misli i osećanja svih mladih ljudi u našoj zemlji".

Ipak, najveća novina te epidemijske godine bila je televizijska - prenos sleta je prvi put realizovan u boji.

[news24hrou]

Creşte numărul rectorilor solidari cu Valentin Pop, propus pentru şefia Ministerului Educaţiei

Numărul rectorilor de universităţi din întreaga ţară care sprijină nominalizarea lui Valentin Popa ca ministru al Educaţiei Naţionale a ajuns duminică la 45.

Alţi 15 au semnat scrisoarea deschisă iniţială de susţinere, relatează Agerpres.

Pe internet, s-au vizalizat înregistrări video realizate la diverse evenimente în care Valentin Popa comite impardonabile greşeli de exprimare.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi-a exprimat speranţa că Valentin Popa, ministru propus al Educaţiei, va fi un exemplu bun prin ceea ce va realiza atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice.

“Cu o experienţă de peste 25 de ani în educaţie, domnul profesor Valentin Popa a parcurs toate etapele carierei academice, afirmându-se ca un cadru didactic şi cercetător de prestigiu în domeniul său de activitate. Activitatea managerială a domniei sale a debutat în anul 2004, fiind încununată prin alegerea ca rector al Universităţii ‘Ştefan cel Mare’ din Suceava, dar şi ca preşedinte al consorţiului ‘Academica Plus’, care reuneşte 11 universităţi din România”, se menţionează în scrisoarea de solidaritate.

Potrivit semnatarilor, Valentin Popa a reuşit transformarea Universităţii “Ştefan cel Mare”, care oferă “un climat potrivit pentru performanţă în dezvoltarea profesională”.

“Cu o personalitate dinamică, de luptător, alături de întreaga comunitate academică, domnul rector Popa a reuşit transformarea Universităţii ‘Ştefan cel Mare’ din Suceava în ceea ce este astăzi: un număr dublu de studenţi, de patru ori mai multe programe de studii, o creştere majoră a fondurilor obţinute din activitatea de cercetare şi extinderea într-un ritm alert a infrastructurii universitare. Din ce în ce mai multe cadre didactice de o valoare incontestabilă au ales să fie titulare la Suceava, inclusiv din rândurile diasporei ştiinţifice româneşti, regăsind aici un climat potrivit pentru performanţă în dezvoltarea profesională”, se mai precizează în scrisoarea deschisă.

De asemenea, semnatarii afirmă că, prin punctele de vedere exprimate în cadrul reuniunilor Consiliului Naţional al Rectorilor, Valentin Popa a susţinut excelenţa şi calitatea în educaţie, dar şi accesul echitabil la resurse, dovedindu-se “un bun cunoscător al sistemului, extrem de pragmatic şi implicat, care stăpâneşte mecanismele de funcţionare şi finanţare universitară, cu viziune strategică, ancorată în tendinţele la nivel european şi global”.

“Rectorul Valentin Popa s-a implicat în dezvoltarea legăturii între educaţia preuniversitară şi cea universitară, inclusiv prin susţinerea unor evenimente de anvergură cum ar fi Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, organizată la Suceava în anul 2014. Sub conducerea domniei sale, Universitatea ‘Ştefan cel Mare’ din Suceava a dezvoltat Lectoratul de limba română de la Cernăuţi, punct de reper pentru păstrarea identităţii lingvistice şi culturale a etnicilor români din Ucraina, de o deosebită importanţă în contextul politic actual. Rectorul Valentin Popa este, de asemenea, preşedinte al consorţiului universităţilor din Moldova – România – Ucraina. Susţinem astfel numirea domnului rector Valentin Popa în funcţia de ministru al Educaţiei, competenţa academică şi managerială, verticalitatea şi implicarea profesională şi personală fiind argumentele care trebuie să stea la baza unei astfel de decizii”, au conchis semnatarii.

Documentul este semnat de rectorul Universităţii “Transilvania” din Braşov, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, rectorul Universităţii “Titu Maiorescu” din Bucureşti, Smaranda Angheni, rectorul Universităţii de Artă din Bucureşti, Cătălin-Mihai Bălescu, rectorul Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa, Andrade-Ionuţ Bichescu, rectorul Universităţii “Vasile Goldiş” din Arad, Coralia-Adina Cotoraci, rectorul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, Iulian Gabriel Bîrsan, rectorul Universităţii de Arte din Târgu Mureş, Sorin-Ion Crişan, rectorul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, Ioan Bondrea, rectorul Universităţii “Petru Maior” din Târgu Mureş, Călin Enăchescu, rectorul Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Valer-Daniel Breaz, rectorul Universităţii Româno-Americană din Bucureşti, Ovidiu Folcuţ. rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Nicolae Istudor, rectorul Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Dan Caşcaval, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, Alexandru Irimie, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Cornel Cătoi, rectorul Universităţii “Aurel Vlaicu” din Arad, Ramona Lile, rectorul Universităţii din Piteşti, Dumitru Chirleşan, rectorul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” Bucureşti, Nicolae Mandea, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, Marian Moiceanu, rectorul Universităţii Petrol – Gaze din Ploieşti, Pascu-Mihai Coloja, rectorul Universităţii de Arte şi Design din Cluj Napoca, Radu-Marcel Moraru, Rectorul Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti, Mihnea Cosmin Costoiu, rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Diana Asinefta Moş, rectorul Universităţii “Valahia” din Târgovişte, Călin-Dinu Oros, Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi, Viorel Scripcariu, rectorul Universităţii Maritime din Constanţa, Cornel Panait, Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, Florin Pelin, rectorul Universităţii de Arte “George Ionescu” din Iaşi, Atena-Elena Simionescu, rectorul Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii din Craiova, Cezar Ionuţ Spînu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, Cosmin Alin Popescu, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Ţopa, rectorul Universităţii “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, Ovidiu Puiu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universităţii “DANUBIUS” din Galaţi, Corneliu-Andy Puşcă, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Vasile Vîntu, rectorul Universităţii din Petroşani, Sorin Mihai Radu, rectorul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, Vasile Jucan, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, Ion Rogoveanu, rectorul Universităţii “Ovidius” din Constanţa, Sorin Rugină, rectorul Universităţii “Vasile Alecsandri” din Bacău? Carol Schnakovszky.

http://ift.tt/2EbTZtS http://ift.tt/2DTHdm0

[politicaastazi]

Funeraliile Regelui Mihai I au început, la Palatul Regal

Funeraliile Regelui Mihai I au început, sâmbătă, la Palatul Regal, în prezenţa membrilor familiei regale a României, a reprezentanţilor a zeci de case regale din întreaga lume, a preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Mihai Tudose, a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, a membrilor corpului diplomatic, a reprezentanţilor cultelor religiase.

La această oră, are loc un scurt serviciu religios în Sala Tronului de la Palatul Regal. Slujba este oficiată de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române alături de un sobor de preoţi.

La ora 10:45, sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai, cu stindardul regal şi cu Coroana de Oţel sunt scoase din Palatul Regal spre Piaţa Palatului, în următoarea ordine: semnal de trompetă unic, un soldat care poartă crucea, clerul ortodox, sicriul purtat cei opt militari, urmat de Majestatea Sa Custodele Coroanei şi Alteţa sa Regală Principele Radu. Vor fi interpretate marşuri funebre şi vor fi trase clopotele de la toate bisericile din împrejurimi. 

La ora 11.00, sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal, iar un al doilea semnal funerar de trompetă va marca începerea ceremoniei religioase şi militare. Accesul publicului în Piaţa Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanţi. Accesul presei este liber.

La ora 11.10, sicriul va fi urcat pe un afet de tun. Se va forma un cortegiu funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. De la ora 11.30 la ora 12.45, cortegiul funerar va merge pe jos, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei. De la ora 12.50 la ora 14.00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Publicul şi presa nu vor avea acces în catedrală.

La ora 14.05, cortegiul funebru se va deplasa la Gara Regală Băneasa, pe ruta Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Arcul de Triumf, Şos. Kiseleff, Şos. Bucureşti-Ploieşti.

Sicriul cu corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale va fi transportat la ora 14.40 cu Trenul Regal de la Bucureşti la Curtea de Argeş. Vor călători în Trenul Regal Custodele Coroanei şi membrii Familiei Regale a României. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă la Gara Regală Băneasa.

Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localităţi: Chitila (ora 14.51) – Titu (ora 15.41) – Piteşti (ora 16.46). 

La ora 17.30, cortegiul funerar se va deplasa de la gară la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă la Gara din Curtea de Argeş.

Gara fost construită în mai puţin de un an, la cererea Regelui Carol I, după planurile arhitectului francez care a restaurat şi Mănăstirea Curtea de Argeş şi a fost dată în folosinţă în anul 1899. Considerată o bijuterie arhitecturală, în prezent gara este în paragină, iar astăzi va fi acoperită cu un mesh care reproduce faţada clădirii.

La ora 17.50, va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeş. La ora 18.20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

La ora 18.40 va avea loc ceremonia religioasă a îngropării în Noua Catedrală Arhiespiscopală şi Regală.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai a fost adus în ţară miercuri, la ora 11.00, cu o aeronavă militară care a aterizat pe Aeroportul Henri Coandă, unde a avut loc o slujbă religioasă. De la aeroport, sicriul cu trupul neînsufleţit al Majestăţii Sale a fost transportat la Castelul Peleş, unde a rămas pentru câteva ore, apoi a fost adus la Bucureşti şi aşezat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Aici, zeci de mii de oameni au trecut prin faţa catafalcului pentru a-i aduce un ultim omagiu regelui.

Conform informaţiilor transmise de Casa Regală, vor lua parte la funeraliile Regelui Mihai: Majestatea Sa Regele Carl XIV Gustaf al Suediei, Majestatea Sa Regina Silvia a Suediei, Alteţa Sa Regală Marele Duce de Luxemburg, Majestatea Sa Regele Juan Carlos I al Spaniei, Majestatea Sa Regina Sofia a Spaniei, Alteţa Sa Regală Principele de Wales, Majestatea Sa Regele Simeon al II-lea al bulgarilor, Majestatea Sa Regina Anne-Marie a elenilor, Alteţa Sa Regală Principesa Muna a Iordaniei, Alteţa Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei, Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei, Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor Alexandru II al Serbiei, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Ecaterina a Serbiei, Alteţa Sa Regală Ducele de Braganza, Alteţa Sa Imperială şi Regală Principele Georg al Prusiei, Alteţa Sa Imperială şi RegalăArhiducele Karl al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Marea Ducesă Maria a Rusiei, Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor Leka II al albanezilor, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Elia a albanezilor, Excelenţa Sa Şeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein, Alteţa Sa Regală Principesa Rym a Iordaniei, Alteţa Sa Regală Marele Duce de Baden, Alteţa Sa Imperială şi Regală Marea Ducesă de Baden, Alteţa Sa Regală Principesa Irina a Greciei, Alteţa Sa Regală Ducele de Vendome, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Dominic al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Emmanuella a Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, Baronul Hanns von Holzhausen, Baroana Alexandra von Holzhausen, doamna Ferch, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Georg al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Martin al Austriei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Katharina a Austriei, Alteţa Sa Regală Principele Emmanuel Philibert de Savoia, Alteţa Sa Regală Principele Nikolaos al Greciei, Alteţa Sa Regală Principele Eberhard de Wurttemberg, ASR Principesa Chantal a Franţei, Baronul Francois Xavier de Sambucy de Sorgue, Alteţa Sa Principesa Anne de Ligne, Cavalerul Charles de Fabribeckers, Principesa Tatiana Radzivill, doamna Fruchaud, Dr. John Fruchaud.

Regele Mihai – care împlinise 96 de ani în 25 octombrie – a încetat din viaţă în 5 decembrie, la reşedinţa sa din Elveţia.

vezi sursa: http://ift.tt/2BMsBUn from Blogger http://ift.tt/2z4afsN via IFTTT Like: My Library

[fiara7-blog]

🇷🇴 Motreanu Radu, unul din jucatorii de baza al echipei Poli Timisoara din sezonul trecut, se intoarce la ACS Poli Timisoara, dupa expirarea imprumutului❗ ⚽ Cifrele lui Radu Motreanu in sezonul 2016 / 2017: 30 de meciuri jucate, 0 goluri , 0 assist-uri. 📷 via: www.druckeria.ro / Emanuel Titus Iliesi / titusemanuel.ro

[dininimapentrumine]

Fratele Radu Livius, are nevoie de vindecare. Dumnezeu să lucreze în dreptul lui. Tovarășul nostru de slujba, Radu Livius, prezbiter in Borlova, e internat la infecțioase la Caransebeș cu Covid. E la terapie intensiva și se simte foarte rău. Să îl aducem înaintea Domnului în rugăciune. Mulțumesc. Titus Coroban

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Ziua cuţitelor lungi în PSD. Premierul a clipit de două ori

Potrivit unor surse politice, liderul PSD Liviu Dragnea i-ar fi cerut de mai multe ori premierului Sorin Grindeanu să demisioneze, însă acesta a refuzat categoric să plece din fruntea Guvernului. Aceleaşi surse susţin că Dragnea l-ar fi ameninţat pe premier cu retragerea sprijinului politic în CEx-ul programat astăzi la Parlament. În şedinţa de după-amiază, Dragnea şi apropiaţii acestuia ar urma să propună remanierea tuturor miniştrilor, cu excepţia a trei dintre ei – Carmen Dan, Olguţa Vasilescu şi Petre Daea – aceştia fiind singurii care ar fi trecut cu bine evaluarea făcută la nivel de partid. Surse din PSD susţin că cei trei „premianţi” ar urma să demisioneze şi ei pentru a forţa debarcarea lui Grindeanu.

Demisia lui Sorin Grindeanu ar fi fost cerută luni seara, atunci când şeful PSD şi premierul s-au întâlnit pentru a discuta despre eventualele remanieri, la sediul PSD din Băneasa. Surse din partid susţin că Liviu Dragnea i-ar fi reproşat premierului întârzieri în aplicarea programului de guvernare, ameninţându-l cu retragerea sprijinului politic în Comitetul Executiv programat astăzi după-amiază, la ora 16, la Parlament. Alături de Dragnea, în acel moment, s-ar mai fi aflat preşedintele executiv al PSD Nicolae Bădălău, senatorul de Olt Paul Stănescu şi ministrul Economiei, Mihai Tudose. „Eu nu am auzit lucrul acesta (să i se fi cerut demisia premierului – n. r.). Poate eram ieşit din sală, dar eu nu am auzit asta”, a reacţionat Bădălău, unul dintre fidelii lui Dragnea. Surse din PSD susţin că lui Grindeanu i-a fost cerută capitularea şi sâmbătă seara, însă premierul a refuzat.

Ce scenarii circulă în PSD

În acest moment, în PSD există mai multe variante pentru debarcarea premierului Sorin Grindeanu. Primul scenariu, unul care ar arunca în aer scena politică românească şi care se conturează tot mai mult după evenimentele de ieri, este cel conform căruia premierul Grindeanu va refuza să-şi dea demisia în urma retragerii sprijinului politic în CEx. Acest scenariu ar genera o criză care ar rupe total relaţiile dintre PSD si Guvernul Grindeanu. În urma acestui refuz, am putea asista la repetarea momentului „Radu Vasile-1999”. Concret, premierul ar urma să rămână fără cabinet, planul fiind acela ca toţi miniştrii să îşi dea demisia în bloc, forţând astfel demisia lui Grindeanu. Surse din PSD susţin că doar trei miniştri ar fi trecut evaluarea lui Dragnea, aceştia fiind Olguţa Vasilescu (Muncă), Carmen Dan (Interne) şi Petre Daea (Agricultură). Ceilalţi 24 de membri ai cabinetului care au picat evaluarea ar urma să demisioneze la cererea lui Dragnea. Chiar dacă nu vor fi propuşi pentru remaniere, cei trei „premianţi” ar urma să demisioneze şi ei pentru a provoca înlăturarea lui Grindeanu. „Nu ştiu ce notă am, ştiu că am trecut evaluarea, de fapt nu am avut niciun fel de emoţie”, a spus ieri Olguţa Vasilescu. De altfel, mai mulţi miniştri au anunţat că sunt dispuşi să-şi depună mandatele „dacă partidul o va cere”. Printre aceştia se numără Gabriel Petrea (Consultare Publică) şi Mircea Titus Dobre (Turism), care au recunoscut fără ocolişuri că şi-au depus demisiile în alb, „ca un gest simbolic”, în momentul învestirii. Petrea susţine că şi-a depus demisia la Secretariatul General al Guvernului, în vreme ce Dobre spune că actul de vasalitate a fost înregistrat la partid.

Cum să schimbi după şase luni un Guvern? Ce a făcut domnul Grindeanu aşa rău de trebuie să-l schimbăm, să-l schimbăm noi? Văd că nu-l mai schimbă strada, nu-l mai schimbă Iohannis, îl schimbăm noi. Nu ar mai avea aceeaşi credibilitate PSD, care îşi dă jos propriul Guvern. Unde aţi mai auzit aşa ceva? La PNŢCD, nu? În 1999. Păi noi suntem PNŢCD, ce e asta? Victor Ponta, deputat PSD

Planul B: moţiune de cenzură

Dacă nici acest scenariu nu va funcţiona, iar premierul va refuza să demisioneze, am putea asista la un moment ridicol pe scena politică: o moţiune de cenzură prin care coaliţia PSD-ALDE să vizeze trântirea propriului Guvern. „Dumneavoastră aţi mai văzut vreodată o coaliţie care depune o moţiune de cenzură? Puţin probabil că PSD-ALDE iniţiază o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern. Dacă nu trece, ce fac?”, a comentat liderul UDMR, Kelemen Hunor, curtat de Dragnea să intre la guvernare. Liderul PSD susţine de mai multă vreme că nu exclude o coaliţie cu UDMR, deşi în timpul campaniei electorale din 2016 dădea asigurări că nu va face niciodată alianţă la guvernare cu maghiarii. Cooptarea UDMR la guvernare ar apărea în contextul în care printre social-democraţi există suspiciunea că partenerii din ALDE se pregătesc să părăsească Guvernul. Scenariul nu este unul SF, dat fiind faptul că Dragnea şi Tăriceanu s-au contrat de mai multe ori în cele şase luni de guvernare, mai ales în ceea ce priveşte măsurile economice propuse de PSD. În plus, există semnale că Tăriceanu urmăreşte o candidatură la prezidenţialele din 2019, o eventuală rupere a ALDE de PSD fiind menită să atragă capital electoral din zona dreptei.

Este responsabilitatea partidului de guvernământ . În acest moment, noi, la nivel de Administraţie Prezidenţială, domnul preşedinte, aşteptăm să vedem ce se întâmplă din punct de vedere oficial, după aceea vom avea o reacţie. Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei

Toate cărțile ar fi la Cotroceni

O altă criză politică s-ar putea declanşa în momentul în care, în urma schimbării premierului, Dragnea ar merge la Cotroceni cu un nume de premier pe care Klaus Iohannis îl va refuza. Într-un context total diferit de momentul învestirii lui Sorin Grindeanu, preşedintele s-ar putea implica decisiv în jocul politic, iar scenariul extrem poate ajunge până la alegeri anticipate. Iohannis ar avea pretextul protestelor antiguvernamentale din februarie şi gafele făcute de PSD în primele şase luni la guvernare.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/ziua-cutitelor-lungi-in-psd-premierul-a-clipit-de-doua-ori/

[jedimolivolicom]

Odbor za rad i socijalnu zaštitu Predstavničkog doma Federalnog parlamenta, kako saznajemo, dao je na ovosedmičnoj sjednici zeleno svjetlo za usvajanje reformskog zakona o penzijsko-invalidskom osiguranju (PIO) te izmjene Zakona o radu.  Stekli se uvjeti Naime, usvajanje oba zakonska rješenja praktično je zaustavljeno na sjednici Predstavničkog doma 22. marta, kada je utf8

[stiri-noi]

PSD conturează proiecte mari pentru Lunguleţu: centru de colectare și sortare legume și fabrică de amidon

Deputatul Corneliu Ştefan, liderul PSD Dâmboviţa şi candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, s-a aflat, astăzi – 9 septembrie, în comuna Lunguleţu. Corneliu Ştefan a fost însoţit în incursiunea electorală prin această localitate a legumicultorilor de Ionuţ Lăscaie, candidatul PSD pentru poziţia de primar al comunei, de senatorul Titus Corlăţean – preşedinte executiv al PSD Dâmboviţa, deputata Carmen Holban, de vicepreședinții Radu Popa, Ionuț Săvoiu și Mihai Istrate și de alţi reprezentanţi ai partidului, membri şi simpatizanţi. Viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa a mers în piaţa de legume din localitate, locul unde producătorii agricoli se adună zi de zi în număr mare pentru a-şi vinde roadele muncii.

Candidaţii Corneliu Ştefan şi Ionuţ Lăscaie au dialogat cu oamenii, le-au ascultat păsurile, dorinţele, ideiile de viitor şi i-au asigurat că se vor implica pentru ca soarta ţăranului român, a fermierului, să fie una mai bună. Agricultorii au insistat pe lângă politicieni că este nevoie de o piaţă de desfacere bine pusă la punct, eficientă, ca o componentă importantă care, din păcate, încă lipseşte din România sau este slab dezvoltată.

Pentru a încerca să deblocheze această situaţie, pentru a fi căutate soluţii la faţa locului, au venit la Lunguleţu şi Richard Wang – secretar general al Camerei Bilaterale de Comerţ şi Industrie România China şi Corneliu Vişoianu – vicepreşedinte al aceleiaşi entităţi şi candidat PSD pentru postul de consiler la CJ Dâmboviţa.

Aşa după cum a spus Ionuţ Lăscaie, ziua de 9 septembrie poate fi considerată a fi una istorică prin prisma avansării unui proiect important pentru întreaga comunitate, pentru întregul bazin legumicol din sudul judeţului. Candidatul pentru funcţia de primar al comunei Lunguleţu şi-a propus să se ocupe, imediat ce va prelua mandatul de edil, de implementarea şi realizarea unui centru de colectare şi procesare legume şi a unei fabrici de amidon care să valorifice materia primă care există din abundenţă în această zonă.

„Sunt proiecte deosebit de importante, investiţii care reprezintă salvarea localităţii noastre, care să aducă plus valoare, avânt economic. De aceea ne-am unit şi am venit astăzi aici, ca să punem bazele construcţiei unui viitor mai bun pentru localitatea noastră, pentru copiii noştri”, a declarat Ionuţ Lăscaie.

Despre necesitatea dezvoltării unor proiecte socio-economice a vorbit şi actualul primar, Ion Vlad, care este ferm convins că Ionuţ Lăscaie, cel care urmează la cârma comunei, va putea să facă faţă provocărilor viitorului.

Deputatul Corneliu Ştefan, candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, a vobit celor de faţă despre necesitatea dezvoltării zonei de sud a judeţului, în mod special a bazinului legumicol Lunguleţu-Poiana-Slobozia Moară-Brezoaele.

Corneliu Ştefan i-a asigurat pe locuitorii comunei Lunguleţu, în cuvinte simple, lăsând la o parte nota de discurs electoral, de promisiune, de întreaga sa deschidere, de sprijin şi colaborare în vederea implementării unor proiecte care să ducă la dezvoltarea acestei zone.

Liderul PSD a spus că se impune construirea, în cel mai scurt timp, a unui centru de depozitare, sortare şi procesare a legumelor. A mărturisit Corneliu Ştefan că, de 10 ani, se vorbeşte despre un asemenea proiect, dar, până astăzi, nu a putut fi materializat. Fostul ministru al Agriculturii, social-democratul Petre Daia, s-a înhămat la realizarea unui asemenea proiect pe vremea când la putere se afla PSD. Din păcate, nu a putut duce la îndeplinire acest deziderat. Proiectul care prevedea construirea unui depozit de legume la Lunguleţu a fost blocat.

„Noi, reprezentanţii PSD, dorim să creăm toate facilităţile necesare legumicultorilor din zonă, în ceea ce priveşte producţia şi desfacerea produselor agricole. Dorim să iniţiem un proiect prin care să extindem programul rabla şi pentru tractoare şi utilaje agricole. Acest proiect este deosebit de important pentru fermierii din acest bazin legumicol.

În calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, de lider al PSD Dâmboviţa, doresc să mă implic pentru sprijinirea acestei zone. Putem să ne atingem toate obiectivele propuse, putem aduce prosperitate prin comunicare şi colaborare între Consiliul Judeţean şi administraţiile publice din localităţile din această parte a judeţului. Vă asigur că vom fi alături de locuitorii din Lunguleţu, de cei din comunele din zona de sud, vom fi alături de toţi dâmboviţenii”, a spus Corneliu Ştefan – candidatul PSD pentru funcţia de preşedinte al Consililui Judeţean Dâmboviţa.

Corneliu Vişoianu, vicepreşedintele Camerei de Comerţ România-China, a vorbit despre oportunitatea derulării unor investiţii în această zonă, cu scopul de a valorifica potenţialul agricol, produsele obţinute în bazinul legumicol. Oferta venită dinspre partea română a fost transmisă partenerilor din China. În schimb, trebuie îndeplinite anumite condiţii ce ţin de asocierea producătorilor şi de posibilitatea de desfacere a legumelor.

Senatorul Titus Corlăţean a insistat în discursul său pe această perioadă în care oamenii îşi culeg roadele muncii, dar în care mai trebuie să gândească limpede şi să decidă cu maximă atenţie cine sunt cei pe care şi-i doresc să conducă destinele localităţii şi ale judeţului pentru următorii 4 ani. Preşedintele executiv al PSD Dâmboviţa este convins că aceste proiecte privind construirea unui centru de depozitare, sortare şi procesare şi a unei fabrici de amidon se vor materializa. Echipa PSD, Corneliu Ştefan – candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi Ionuţ Lăscaie – candidatul pentru poziţia de primar al comunei Lunguleţu vor contura şi definitiva aceste obiective de importanţă vitală pentru viaţa socială şi economia zonei agricole din sudul judeţului Dâmboviţa.

Material realizat la comanda PSD Dâmboviţa. Cod mandatar financiar: 21200019

[stiri-noi]

Măști, absențe nemotivate și îndemnuri la reconciliere la ședința festivă a CLM Târgovişte

Zilele Cetăţii Târgovişte s-au consumat anul acesta cu acelaşi imbold al firescului, al lucrului bine făcut, al dorinţei de a frământa şi coace pâinea culturii şi spiritualităţii locale care, aici, ca în nicio altă parte a ţării are un gust şi o savoare deosebite. Se întâmplă aşa fiindcă încă mai avem meşteri care pun suflet, talent şi dăruire în tot ceea ce întreprind. Fiindcă aici încă mai trudec şlefuitorii cuvântului scris şi rostit.

Pademia și starea de alertă au închis anumite canale ale comunicării, ne-au distanţat trupeşte, dar de Zilele Cetăţii s-a putut intercacţiona sufleteşte. Evenimentele derulate poate că nu au mai strâns mii de oameni la un loc, dar au întărit credinţa, dorinţa noastră de a ieşi mai repede la liman, de a rezista acestei urgii planetare care vrea cu tot dinadinsul să ne înstrăineze.

Autorităţile târgoviştene, poate criticate pe nedrept fiindcă s-au încăpâţnat să ţină întreg lanţul tradiţiilor şi obiceiurilor locale, au dat un semnal pozitiv, au arătat că nu trebuie să ne lăsăm învinşi, copleşiţi în totalitate de coronavirus şi, respectând normele esenţiale, să ne hrănim un pic sufletul şi cutezanţa de a ne încadra în portalul viitorului.

Şedinţa festivă a Consiliului Local nu s-a mai ţinut în Sala Tronului ca în alţii ani, din lipsă de spaţiu, ci în incinta Teatrului de Vară din Parcul Chindia. Alături de primarul Cristian Daniel Stan, viceprimarii Monica Ilie, Cătălin Rădulescu şi city managerul Gabriel Boriga şi o parte a consilierilor locali, ca gazde a evenimentului, s-au aflat în spaţiul teatrului de vară deputaţii Claudia Gilia, Carmen Holban, Marian Ţachianu, Corneliu Ştefan – preşedintele PSD Dâmboviţa şi Oana Vlăducă de la PRO România. Nu au lipsit nici senatorul Titus Corlăţean – preşedintele executiv al PSD Dâmboviţa, Radu Popa – vicepreşedinte PSD, Alexandru Oprea- președinte CJ Dâmboviţa şi vicepreşedinta Luciana Cristea. Arhiepiscopia Târgoviştei a fost reprezentată de preotul Ionuţ Ghibanu – vicar eparhial. De faţă au mai fost şefi de instituţii, consilieri judeţeni și oameni de cultură.

Gust amar, a lehamite, a lăsat lipsa reprezentanţilor Instituţiei Prefectului Dâmboviţa. Aurelian Popa, mai marele peste acest important desant guvernamental în teritoriu, nu a onorat cu prezenţa evenimentul tuturor târgoviştenilor, dar nu a catadicsit să trimită nici măcar suprefectul sau pe vreunul din droaia de consilieri ori directori care, de când cu pandemia asta, nu ştim cum le mai arată chipul. O sfidare injustă şi nepoliticoasă. Culmea, au lipsit şi aleşii locali ai PNL. Gestul este greu de catalogat, contabilizat şi analizat, ţinându-se cont că ne aflăm în pandemie şi probabil consilierii liberali au vrut să evite locurile aglomerate. Sau, pur şi simplu, este vorba de un boicot generat de vraja electorală în care ne aflăm. Oricum, măsura nu a fost chiar una inteligentă şi bine calculată.

Şedinţa a fost deschisă de preşedinţele de şedinţă – consilierul local prof. Ion Cucui. A urmat la cuvânt primarul Cristian Daniel Stan, care a mulţumit tuturor celor de faţă pentru faptul că au venit să participe la un asemenea moment de sărbătoare.

„Această pandemie nefericită ne-a resetat modul de viaţă în anumite privinţe, dar pe undeva eu am învăţat să culeg doar ce este bun din orice experienţă şi cred că putem întoarce această limitare de a ne exprima în favoarea noastră. „Zilele Cetăţii” pot fi o sărbătoare pe care ne-o dorim, ba chiar mai mult decât atât. Mai personală, mai specială, alături de prietenii buni, alături de părinţi şi de copii, alături de bunici şi de nepoţi, putem face zeci şi sute de sărbători ale noastre sub cupola generoasă a Zilelor Cetăţii. În ceea ce ne priveşte, vom fi ca de fiecare dată în mijlocul oamenilor şi le vom mulţumi pentru încrederea pe care ne-au acordat-o şi pe care ne-o acordă în continuare. Oraşul s-a transformat în ultimii ani şi fenomenul va continua. Iar târgoviştenii sunt complicii noştri la aceste fapte bune. Fără suportul lor, fără încrederea lor, nu am fi reuşit. Îi asigur că ceea ce va urma va fi mai spectaculos”, a spus Cristian Daniel Stan.

Preotul Ionuţ Ghibanu a insistat în discursul său pe lăsatul deoparte a urii şi a dezbinării, remarcând trist că aleşii locali liberali au lipsit de la şedinţa festivă „ca să nu mai vorbesc de ceilalţi care nu şi-au motivat în vreun fel prezenţa sau absenţa”, cu batere direct spre reprezentanţii Prefecturii.

Inalt Prea Sfinţia Sa Nifon, arhiepiscop şi mitropolit al Târgoviştei, a mărturisit vicarul eparhial, a binecuvântat ca icoana Maicii Domnului „să fie adusă aici, alături de noi, la şedinţa Consiliului Local, pentru a invoca milostivirea lui Dumnezeu şi ocrotirea şi înţelepciunea pentru toţi aleşii noştri locali”.

A citit apoi preotul Ionuţ Ghibanu mesajului adresat edililor de către IPS Nifon, text care a avut ca substanţă rolul important pe care îl au aleşii târgoviştenilor, menirea lor, truda lor pentru binele comunităţii. Nu în ultimul rând, ca de fiecare dată, IPS Nifon a insistat pe îndepărtarea urii şi dezbinării. Rugămintea denotă că la noi aceste stări există din belşug, conservate şi înmulţite de orgolii, ambiţii şi alte tare de natură politică.

Au mai susţinut alocţiuni senatorul Titus Corlăţean şi Alexandru Oprea – preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

După consumarea acestor momente, primarul Cristian Daniel Stan a acordat două titluri de cetăţean de onoare al Târgoviştei. A fost recompensat cu această înaltă distincţie locală generalul Pavel Babeu şi post mortem profesorul Mihai Iugulescu. Placheta a fost ridicată de fiul marelui dispărut, Mihnea.

Evenimentul s-a încheiat cu lansarea a două lucrări de excepţie, sub patronajul editurii târgoviştene Bibliotheca. Culegerea de texte „Mari Voievozi Ctitori de Istorie în Cetatea Milenară a Târgoviştei” şi cartea unică în spaţiul cultural, istoric şi literar românesc „Istoria Steagului Românesc”, scrisă de colonelul Gheorghe Şerban. A vorbit cu har despre cele două cărţi profesorul doctor George Coandă.

[stiri-noi]

Ciolacu, preşedinte al PSD: Congres online şi conducere aleasă în echipă (sinteză)

[stiri-noi]

Ciolacu, preşedinte al PSD: Congres online şi conducere aleasă în echipă (sinteză)