#situatia Romaniei in razboi
Explore tagged Tumblr posts
Text
„NEBUNII SUNT LA PUTERE. SUNT CEI CE NE CONDUC” - VASILE-JACQUES IAMANDI, fost deținut politic
VASILE-JACQUES IAMANDI: „NEBUNII SUNT LA PUTERE. SUNT CEI CE NE CONDUC, SE NUMESC POLITICIENI” Continue reading Untitled
View On WordPress
#cine sunt cei care ne conduc#discurs Aiud#eroii neamului#fost detinut politic#martiri din temnitele comuniste#Mircea Eliade#politicienii de azi#Sfintii Inchisorilor#situatia Romaniei in razboi#vasile Iamandi#VASILE-JACQUES IAMANDI
0 notes
Text
Ministrul Apararii Vorbeste despre Situatia DIFICILA a Romaniei in Plin Razboi in Ucraina
Ministrul Apararii Vorbeste despre Situatia DIFICILA a Romaniei in Plin Razboi in Ucraina iDevice.ro – Stiri de Ultima Ora, Tehnologie, Romania, Stiinta Adrian Gabor Ministrul Apararii a vorbit in mod oficial despre situatia extrem de dificila in care se afla Europa de Est, implicit si Romania, din cauza razboiului din Ucraina, prezent la prima conferinta despre securitate in Marea Neagra,…
View On WordPress
0 notes
Text
Primejdie clara si iminenta pentru statul de drept
Razboiul penalilor impotriva statului de drept a inceput inca din 2012 sub conducerea lui Dan Voiculescu. Oastea acestuia formata prin alianta PSD-PNL a fost insa oprita de societatea civila la Referendumul din 2012 si infrinta decisiv la alegerile prezidentiale din 2014. In 2015 societatea civila era pe punctul de a aplica un tratament radical cancerul neo-comunist din parlament insa coruptii si-au gasit un aparator nesperat in persoana lui Iohannis. Intre exmatriculare prin alegeri anticipate si mustrare verbala, Klauss Iohannis a ales mustrarea verbala, le-a confiscat consola guvernamentale si le-a dat tema de casa partidelor sa vina peste un an la alegeri fara corupti. Ca orice cancer, coruptia si-a revenit rapid in absenta tratamentului si zilele acestea noua ostire condusa de Liviu Dragnea este desfasurata pe cimpul de lupta impotriva statului de drept. Iohannis este neplacut surprins de "obraznicia" repetentilor care nu numai ca nu si-au facut tema dar vor acum sa il dea afara si de la catedra.
In aceasta noua ofensiva lucrurile se desfasoara dupa scenariul pus la punct in 2012: demonizarea tintelor (justitia si presedentia), victimizarea coruptilor, generalizarea responsabilitatii ("toti furam/toti sintem de vina"). Spre deosebire insa de 2012, asaltul se desfasoara acum sub protectia unei perdele de fum mediatic intretinuta de telenovela Ghita Leaks. Sub aceasta acoperire PSD a reusit deja subordonarea fara incidente a parlamentului si a guvernului (2 dintre cele 3 puteri independente constitutional ale statului). A mai ramas doar asaltul asupra principalului obiectiv Justitia.
Ne aflam in fata unei ofensive bine coordonate la nivel national si international cu ajutorul unor firme de consultanta si agentii straine, organizate pe multiple fronturi. Care este asadar situatia curenta pe cimpul de lupta impotriva coruptiei?
Front parlamentar: PSD-ALDE-UDMR-PMP Probabil ca la aceasta ora mai mult de 70% din oamenii politici sint ferm impotriva justitiei.
Front guvernamental: 100% PSD-ALDE. Ministerul Justitiei cere subordonarea procurorilor. Masuri populiste sdar si cu potential de a lua masuri legislative prin ordonante de urgente.
Frontul mediatic: Peste 80% din presa se afla sub controlul coruptilor in diferite forme. Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de inchisoare, proprietar Antena 3, Sebastian Ghita, inculpat dat in urmarire internationala, proprietar Romania TV, alaturi de invitati sau moderatori de la B1 TV, TVR si RealitateaTV care regurgiteaza "informatiile" de la Romania TV si Antena 3.
Evident intr-o tara cu o cultura politica rudimentara cum este Romania, in care conceptul de stat de drept este o teorie a conspiratiei, populatia poate fi usor convinsa ca votul tine loc de lege si prin urmare partidul si politicienii sint deasupra legii. La o prima vedere, in fata unei desfasurari de forte de o asemenea amploare, soarta luptei anti-coruptie pare pecetluita. USR si PNL nu au cum sa opuna o rezistenta semnificativa, sprijinul societatii civile este firav iar Iohannis nu este tocmai carismatic. Cu toate acestea PSD are insa un obstacol major in instututia prezidentiala, pe care poporul roman a demonstrat ca stie sa o respecte chiar daca nu ii place presedintele. La fel stateau lucrurile si in 2012 cind Dan Voiculescu, a realizat USL, o coalitie si mai impresionanta impotriva justitiei si cu toate acestea romanii au protejat institutia prezidentiala. Justitiada nu poate reusi fara suspendarea in parlament si demiterea prin referendum a Presedintelui Romaniei decit daca se modifica constitutia si o serie de legi impuse de aderarea noastra la Uniunea Europeana ceea ce presupune riscuri si mai mari pentru pucisti.
Nu trebuie subestimat nici faptul ca rareori rezultatul unui razboi se stie dinainte. Istoria este plina de exemple in care curajul si determinarea unui grup mic poate tine piept unei armate aparent covirsitoare, iar la capitolul curaj si determinare Iohannis deja a demonstrat ca este omul potrivit la locul potrivit.
Este motivul pentru care, spre deosebire de 2012, aceasta ofensiva urmareste eliberarea coruptilor prin amnistie in prima faza si nu la sfirsitul ostilitatilor. In felul acesta chiar daca PSD va trebui sa bata in retragere in fata redutei prezidentiale se vor alege macar cu trofeul amnistiei.
Jocurile sint acum facute, Presedintele Romaniei si-a facut clara pozitia de "last man standing" si totul depinde acum de ceea ce se va intimpla in PSD si cum va inclina balanta intre lacomia liderilor de partid, frica de puscarie si ambitia lui Dragnea de deveni prim-ministru. Paradoxal, daca Dragnea renunta la fotoliul de Prim ministru are sanse mari la cel de Presedinte. In fond si la urma urmei, presedintele e ales in mod direct iar daca voteaza poporul un condamnat penal in fruntea tarii cine o sa il mai impiedice? Treziti-ma va rog din acest scenariu de cosmar.
Octavian P. Jurma
Timisoara, 11 Ianuarie 2017
1 note
·
View note
Text
New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/zoe-petre-o-mincinoasa-nerusinata/
ZOE PETRE – O MINCINOASA NERUȘINATĂ
de TUDOR VOICU
Recent, a aparut un manual de istorie pentru clasa a XII-a, coordonat de istoricul (?) Zoe Petre. In aceasta carte exista un capitol mincinos si dusmanos privind Romania si holocaustul, in perioada in care tara a fost condusa de Ion Antonescu. Se fac afirmatii mincinoase, fara nici un fel de acoperire documentara. In continuare, prezint cateva date privind situatia populatiei evreiesti, din timpul guvernarii lui Ion Antonescu, indicand totodata sursa de documentare, titlul lucrarii, autorul, editura si anul aparitiei cartii. Prezenta evreilor pe teritoriul locuit de romani dateaza de multa vreme, cu migrari masive in ultima suta de ani. Ei au fost primiti cu toleranta, au prosperat si au inceput sa domine financiar, reprezentand un corp neasimilabil prin traditie si religie, strain de Intereselen ationale ale Romaniei. Cu toata toleranta si intelegerea poporului român, in vremuri de restriste evreii au avut o purtare neloiala si ostila. In timpul primului razboi mondial, in luna decembrie 1916, cand armatele dusmane conduse de generalul Mackensen au ocupat o parte din teritoriul tarii, inclusiv Bucurestii, evreii s-au pus la dispozitia ocupantului, in calitate de “cozi de topor”. Erau colaboratorii Politiei Secrete germane in cercetarile si arestarile ce se operau, dirijau trupele de ocupatie catre familiile instarite, incitandu-I pe inamici la devastari si fapte reprobabile. La denunturile evreilor au fost arestati fruntasii vietii politice care au ramas in Bucuresti si au refuzat sa colaboreze cu inamicul. Unii dintre ei erau bolnavi, altii erau in varsta si nu au putut sa plece cu Guvernul, cu Regele, Parlamentul si autoritatile, care s-au restras si s-au stabilit in Moldova, pe teritoriul inca liber al Regatului roman. Este dureros si regretabil faptul ca unii membrii ai guvernului si autoritatile centrale, germanofilii din timpul neutralitatii, ascunzandu-si cu greutate satisfactia catastrofei nationale, se pregateau sa nu urmeze guvernul tarii si pe rege in refugiul de la Iasi. Ei ramasesera, totusi in Bucuresti pentru a inscrie in Epopeea Neamului paginile de rusine pe care nu le-a cunoscut alt popor. In cartea “Impresii, pareri personale din timpul razboiului – jurnal zilnic, 13 august 1916-31 decembrie 1918” de Vasile Th. Cancicov, fost deputat in vechiul regat, la paginile 217-240 sunt scrie urmatoarele: Printre primii arestati de nemti in Bucuresti – au fost – prof. Constantin Radulescu – Motru, “omul parlamentului si takist”, deputatul Vasile Th. Canciov, “omul lui Take Ionescu”, deputatul Iancu Procopiu, directorul ziarului “L’independence Roumaine”,”omul lui Bratianu”, chimistul Stefan Minovici, Ionica Pilat (cumnatul primului-ministru), dr. Grigore Cantacuzino, Constantin Baicoianu, Paul Radulescu, Ionel Protopopescu Pache; Dem. Burileanu, profesor universitar, Ion Berindei, arhitect, dr. Constantin Cantacuzino, profesor universitar s.a. Initial komandatura germana hotarase deportarea celor arestati in Anatolia. Ulteiror, s-a revenit asupra acestei masuri si au fost deportati de catre trupele germane in Bulgaria, in localitatea Trojan, numai o parte din cei arestati, printre care a fost si profesorul Constantin Radulescu – Motru (vezi paginile 336, 337, 329, 290). La intrarea nemtilor in Capitala, romanii au fugit, ori s-au ascuns. Numai evreii (cei peste 20.000) si germanofilii, in majoritate străini, au iesit in intâmpinarea trupelor inamice, oferindu-se sticle de vin, coniac, pâine, flori. Consternat de comportarea acestor oameni, Vasile Th. Cancicov s-a apropriat de un copil de vreo 12 ani ce impărtea tigarete dintr-un coșulet. Dupa ce compania germana a trecut, l-am intrebat de curiozitate : – De ce natie esti dumneata ? M-a privit cu dispreț si mi-a raspuns: – Eu nu sunt roman, eu sunt evreu (vezi paginile 207 si 208). Ura evreilor împotriva Poporului Român este mai veche. De ce atata ura? Explicatia este una singura. Evreii din toata Europa hotarasera inca din 1829 infiintarea Israelului european pe teritoriul Moldovei de la Nistru pana in Muntii Carpati, de aceea s-au opus cu inverșunare la revenirea Basarabiei la patria-mama. Numai ca rusii, care sunt un popor crestin-ortodox, ca si romanii, nu au admis asa ceva. Evreii s-au dovedit atat de dusmanosi, incat Petre Carp, care ramasese in Bucuresti pe timpul ocupatiei, vazand cu ochii lui acest comportament, el, care aparase instalarea evreilor in tara si care sustinea impamantenirea in bloc a lor, a declarat: “In ceea ce priveste populatia evreiasca, trebuie sa-mi revizuiesc total conceptiile”. Evreii erau intermediari in raporturile de exploatare a populatiei romanesti (vezi “Istoria războiului pentru intregirea României 1916-1918” – vol. 3, de Constantin Kiritescu, Editura Casa Școalelor, 1921). In luna iunie 1940, când Armata Rosie a ocupat Basarabia, Nordul Bucovinei si Nord-Vestul judetului Dorohoi, evreii au trecut de partea rușilor, avand un comportament profund antiromânesc, lăsând mult de dorit. Evreii aclamau intrarea sovieticilor in tara, barau calea ostasilor romani in retragere, care aveau ordine sa nu raspunda la nici un fel de provocari. Evreii ii provocau pe soldatii si ofiterii români, supunandu-i la tot felul de umilinte: ii scuipau, ii dezbracau, ii dezarmau, ii stropeau cu apa fiarta si murdarii, smulgeau epoletii de pe umerii ofiterilor, batjocorind astfel Armata Tării in care traiau si duceau viata cea mai buna. In aceasta perioada, evreii au ucis soldati romani, preoti, invatatori, profesori, functionari si chiar populatie civila. La intrarea in localitati si orase, ostasii sovietici priveau nedumeriti aceste scene de groaza si nu le venea sa creada ca populatia evreiasca, ce traise pana atunci in bune relatii cu romanii, este capabila de asemenea atrocitati. In foarte multe cazuri au intervenit ostasii si i-au salvat, in primul rand, pe ostasii romani. Dupa instaurarea regimului de teroare. Evreii, in timpul ocupatiei rusesti, persecutand populatia romaneasca, devenisera mai rusi decat rusii. Comportamentul evreilor din aceste teritorii rapite i-a ingrozit pe militarii Armatei Rosii, si chiar pe conducatorii Uniunii Sovietice, avand ulterior consecinte grave asupra evreilor din URSS si chiar din tarile care au cazut sub sfera de influenta sovietica. Cu ocazia evacuarii Basarabiei si Nordului Bucovinei, a fost pentru armata o adevarata rusine ca s-a lasat insultata si atacata de evrei si comunisti, fara a reactiona (vezi arhiva Ministerului Apararii Nationale, fond Marele Cartier General, dosar 3828). Fostul prim-ministru Argetoianu spunea: “Nu toți evreii sunt comunisti, dar toti comunistii sunt evrei”. Crezând ca sovieticii vor trece Prutul si in România, mii de tineri evrei, diriguiti de comunisti, s-au constituit in “soviete locale” in orasele din Moldova, pentru primirea invadatorilor, ca “eliberatori”. Au ocupat primăriile, prefecturile si au atacat regimentele militare românesti. In acest scop, la Dorohoi, au pus stapanire pe prefectura, primarie si cazarma regimentului de infanterie, alungand ofiterii si sustragand armament. A trebuit sa intervina Divizia a 7-a de la Roman, de care apartinea regimentul, si curajosul ei comandant, colonelul Iliescu, a rechizitionat in graba masini si carute si s-a deplasat la Dorohoi cu o formatiune militara puternica, sa restabileasca ordinea si securitatea. Evreii din cazarma regimentului, văzând aceasta forta militara, s-au refugiat cu armamentul sustras in cimitirul evreiesc si, din spatele monumentelor funerare, trăgeau in armata care-i urmarea si armata tragea in ei, rezultand morti si raniti, ceea ce evreii au denumit “Pogromul din Moldova”. In timpul teroarei staliniste, colonelul Iliescu a fost chinuit si a murit in inchisoarea de la Aiud. Crimele, atrocitatile, excesele evreilor i-au daterminat pe multi intelectuali, oameni politici si oameni de stat din Romania si din alte state sa protesteze impotriva actiunilor lor. Chiar istoricul Nicolae Iorga nu a mai rezistat, vazand adevaratele dimensiuni ale tragediei, si a publicat, in numarul din 6 iulie 1940 al ziarului “Neamul Romanesc”, fulminantul articol intitulat “De ce atata ura?”, din care mentionez un pasaj: “Asa ni se rasplateste bunavointa si toleranta noastra. Am acceptat acapararea si stapanirea iudaica multe decenii si evreimea se razbuna in ceasurile grele pe care le traim. Si de nicaieri o dezavuare, o rupere vehementa si publica de ispravile bandelor de ucigasi sangvinari. Nebunia organizata impotriva noastra a cuprins targuri, si orase, si sate. Fratii nostri isi paraseau copii bolnavi, parintii batrani, averile agonisite cu truda. In nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvant bun, macar de o farama de mila. Li s-au servit numai gloante, au fost sfartecate cu topoarele, destui dintre ei si-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele si li s-au furat ce aveau cu dansii, ca apoi sa fie supusi tratamentului hain si vandalic”. Pentru faptele lor antiromanesti deosebit de grave, unii evrei au fost pedepsiti, iar altii, considerati elemente dusmanoase Statului Roman, au fost dusi peste Nistru, ceea ce ar fi facut oricare alt stat. In privinta vietii evreilor autohtoni in timpul razboiului, graitoare sunt marturiile refugiatilor evrei din Polonia. Printre evreii refugiati s-au remarcat rabinii din Polonia: Roja Corteac si, in special, Aba Cubner. Cubner si-a exprimat uimirea vazand o comunitate evreiasca atat de numeroasa, care se ocupa cu comert si afaceri in economia de stat, traindu-si in liniste viata de zi cu zi. Cubner a fost surprins de faptul ca, dupa atatia ani de razboi sangeros, evreimea din Bucuresti si din intreaga Romanie are familii si continua sa traiasca de parca Holocaustul nu ar fi existat: “Am intalnit nu numai oameni de-ai nostri, umbre ale dezastrului, ci pentru prima oara dupa ani buni am vazut o o comunitate evreiasca inca in viata, cea din Romania. Aveam in fata un aer proaspat, asemanator celui dinaintea Potopului, de parca furtuna inca nu se abatuse asupra lor si nici nu urma sa vina vreodata. Băcanul isi deschide pravalia in centrul Bucurestiului fara griji. Evreimea de aici isi continua viata, da viata unor familii, se bucura de orice. Inainte sa trecem granita spre Romania nu stiam ca aici au supravietuit 350.000 de evrei. Si, cu toate ca primul instinct a fost acela de bucurie ca intalnim atatia frati de sange, inima noastra plangea de dor si durere, caci, nu departe de acest loc, unde traieste o prospera comunitate evreiasca, o alta, cea de la Treblinka si Maidanek, a fost inghitita cu milioanele. Mi-a fost greu sa ma deprind cu minunea pacii si cu blestemul inghetului”. (Extras din cartea “Rezistenta spirituala a evreilor romani, in timpul Holocaustului 1940-1944” de Iacov Geller, pag. 392,393). Ion Antonescu n-a inchis scolile evreiesti, le-a lasat sa functioneze intr-o semiclandestinitate discreta. A redeschis toate scolile evreiesti din Romania, inchise de regimurile precedente, si au fost infiintate multe altele; a fost creata pentru prima data in Romania o Universitate Tehnica Evreiasca, cu 13 facultati: constructii civile, arhitectura, electromecanica, chimie industriala, etc. . Au fost create pentru tinerii evrei un Conservator si o Scoala de Arta (muzica, teatru, arte plastice, coregrafie). Au fost infiintate o Facultate de Medicina particulara evreiasca cu mai multe specializari si un institut Pedagogic. Au fost reinfiintate cele doua treatre evreiesti (la Bucuresti si Iasi), desfiintate de legionari. A fost infiintata o (buna) gazeta evreiasca, dupa ce presa fusese suprimata de guvernul Goga-Cuza. Autorii evrei si-au putut publica lucrarile fara nici un fel de cenzura etc. Incredibil, in ce tara din lume s-a intamplat asa ceva ? Nu poti sa crezi ! Cati români nu ar fi preferat sa stea inchisi in lagarele de la Tg. Jiu, Caracal, Craiova, Turnu Severin sau sa traiasca in cantonamentele din Transilvania, in loc sa moara pe front, sau, in cel mai fericit caz, sa se intoarca mutilati de acolo. O mica parte din ostasii romani, care au cazut prizonieri la rusi, au reusit sa se intoarca in tara. In timp ce ostasii romani mureau zilnic cu miile pe front, evreii tineri erau mobilizati pe loc, avand singura obligatie sa curete o ora zilnic zapada de pe strazi. Si nici aceasta munca nu o faceau, ii plateau pe prostii de romani sa lucreze in locul lor. Aceasta măsura a luat-o Ion Antonescu, ca sa-l pacaleasca pe Hitler si a reusit. Ostasii romani mureau pe front sa apere tara si viata si averile evreilor din România. Dupa 1944, averile care au apartinut evreilor au fost restituite, si evreii care au emigrat au fost despagubiti de statul roman. Toate acestea se intamplau in timp ce pe front mureau zilnic mii de ostasi romani, iar tinerii evrei se distrau, studiau, duceau o viata imbelsugata, fara munca. Pentru a pacali Poporul Roman si pe aliatii germani Ion Antonescu i-a mobilizat si pe tinerii evrei la locurile de munca, platindu-I cu solda de soldat de pe front, conform decretului nr. 3964, din 6 decembrie 1940, al generalului Ion Antonescu , iar celor mai saraci li se dadeauu in plus câte 25 de lei pe zi; conform regulamentului de aplicare din 14 iulie 1941. In schimb, Ion Antonescu a trimis pe front 15.000 de universitari (profesori si studenti) si 5.000 de elevi apartinand Fratiilor de Cruce in batalioanele 990-994, care au murit aproape toti, ramanand in viata foarte putini, care au fost luati prizonieri de sovietici. Si vin acum evreii si spun ca au fost asupriti, prigoniti, persecutati, lichidati fizic si mai cer si despagubiri! Edificatoare este marturia arhitectului Camil Roguski, care a intrat la Facultatea de Arhitectura in anul 1942, fiind inscrisi 40 de studenti (facultatea de stat). La Facultatea particulara evreiasa,infiintata in acel an, au intrat 200 de studenti. Dupa 1948, facultatile particulare s-au desfiintat si evreii au devenit studenti de drept la facultatile de stat. Camil Roguski scrie in cartea “Ceausescu – adevaruri din umbra”, Editura Evenimentul Romanesc, Bucuresti, 2001, la pagina 72, urmatoarele: “Am inceput facultatea 40 de studenti si am terminat 240” Dramatica a fost situatia la Facultatea de Medicina din Bucuresti, cand, la inceputul anului de invatamant 1945-1946, s-au prezentat multi tineri evrei, cerand sa fie inscrisi in anul 5 de studiu, fara insa a prezenta vreo dovada ca absolvisera anii anteriori. Ei motivau ca din cauza legilor rasiale nu putusera sa urmeze cursurile oficiale ale invatamantului de stat, dar ca se pregatisera la facultatea particulara evreiasca. Au protestat atat studentii romani, cat si cadrele didactice de la Facultatea de Medicina din Bucuresti. A ramas celebru, in analele medicinii, discursul – protest al prof. dr. Iacob Iacobovici, presedintele Societatii de Chirurgie, care a declarat:” Aceasta nu e democratie, aceasta este demonocratie” (vezi cartea “Dominatia comunista 1944-1949”, Editura Bravo – Press, Bucuresti, 1996, pag. 32-35, autor Neagu Cosma). Ordinele si dispozitiile Maresalului Ion Antonescu au hotarat supravietuirea evreilor din Romania si este regretabil ca astazi se gasesc unii evrei ce dau dovada de ingratitudine sau de reacredinta si il acuza de fapte pe care nu le-a savarsit. Dupa evenimentele sangeroase din decembrie 1989 (care se stie cine le-a provocat, cine le-a intretinut si cine a profitat de pe urma lor) au aparut o serie de asa-zisi istorici, fosti lucrători comunisti, specializati in ideologia marxista, care pretind ca statul roman ar fi omorat 400.000 de evrei in timpul celui de-al II-lea razboi mondial. Este curios ca inainte de 1989 acesti istorici, denumiti azi holocaustologi, nu au spus un cuvant despre aceasta problema, desi unii dintre ei traiau in stainatate si nu-i impiedica nimeni să scrie. Holocaustologii afirma ca, in teritoriile aflate sub guvernarea lui Antonescu, au fost exterminati peste un milion de evrei, pentru singura lor vina ca s-au nascut evrei. Nu se spune un cuvant despre ostilitatea populatiei evreiesti si despre crimele savarsite de unii evrei in anii 1940-1941 in Basarabia si Bucovina impotriva romanilor. La un proces, judecatorul intreaba:” Cine a ridicat primul mana? De ce in restul teritoriului Romaniei nici un evreu n-a avut nimic de suferit ?” Se insista asupra represaliilor de la Odessa, unde autorii lucrarilor pretind ca au fost ucisi cel putin 25.000 evrei localnici. Din partea satului roman, ca urmare a provocarilor, atrocitatilor si crimelor savarsite de o parte a populatiei evreiesti, au fost niste represalii izolate, avand un caracter mai mult simbolic. Nu trebuie uitat ca Statul Roman, in timpul razboiului de pe frontul de Est, a pierdut peste 500.000 de ostasi, in timp ce evreii au stat la odihna. De aceea, in timpul raboiului femeile spuneau:”De asta ne mor noua barbatii si copiii pe front, ca Antonescu sa le faca tara evreilor in Transnistria?”. Este revoltator faptul ca acesti istorici evrei holocaustilogi copiaza unul dupa altul, fara sa faca cea mai mica modificare a textului si nu aduc nici o dovada asupra afirmatiilor din lucrari. Cifra de 25.000 de evrei localnici din Odessa este preluata intocmai din cartea “Transnistria”, vol II, pag. 70, Editura Du style, Bucuresti, 1998, de Jean Ancel. Aceasta cifra a fost inventata in timpul razboiului de fostul ministru de Interne al URSS, evreul Viktor Semionovici Abakumov, si i-a fost transmisa lui I.V. Stalin. Ca represalii pentru impuscarea celor 25.000 de evrei din Odessa, de catre autoritatile romane, I.V. Stalin a ordonat executarea a 15.000 de prizioneri de razboi romani la Saratov, pe Volga (vezi Transnistria, vol. II, pag. 70,71, de Jean Ancel). Comandantul Politic al lagarului de prizonieri de razboi romani era evreul Goldenberg (1911-1997), originar din orasul Comrat, Basarabia, care dupa 1945 s-a stabilit in Romania,, unde a si murit, fiind inmormantat la Cimitirul Ortodox Sf. Vineri din Bucuresti. Acest evreu GOLDENBERG, cunoscut în România cu numele de Bârlădeanu Alexandru a fugit la ruși în luna iunie 1940, unde s-a înrolat în armata Uniunii Sovietice cu numele de Sasha Bardenco, și cu gradul de colonel. El a fost recunoscut de un fost student de la Universitatea din Iași, unde acest evreu, Bârlădeanu, fusese asistent universitar. El nu a îndrăznit să vină în România, decât în anul 1945, când a fost răsplătit cu înalte funcții în conducerea Statului Român de evreica Ana Pauker, chiar și cu un castel în orașul Breaza, pe Str. Națiunii, nr. 9 (cel mai mare și mai frumos imobil din Breaza). O mai mare batjocura nici nu se putea ! Parca nu-ti vine sa crezi. La cateva zile dupa ce autoritatile sovietice executasera 15.000 de prizonieri de razboi romani, la Saratov , pe Volga, ca represalii pentru moartea a 25.000 de evrei din Odessa, de catre autoritatile romane, I.V. Stalin si-a dat seama ca s-a grabit cu ordinul de executie si i-a cerut lui V.S. Abakumov sa aduca dovezi despre cei 25.000 de evrei impuscati si spanzurati la Odessa. Viktor S. Abajumov nu a putut dovedi decat 100-200 numarul celor executati pe strazile orasului si cca. 2000 numarul celor care au fost masacrati in barăcile de la Dalnik. Acuzat ca instigator de crime, maresalul Viktor S. Abakumov a fost condamnat la moarte si executat la Moscova (vezi “Romania in al II-lea razboi mondial”, vol. II, pag. 57, de Constantin I. Kiritescu, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996). Este mai mult decat revoltator faptul ca in cartea de istorie coordonata de evreica Zoe Petre (fostă Condurache, fostă Israel), se scrie că represaliile ordonate de Ion Antonescu, la Odessa, au dus la uciderea unui numar greu de evaluat (intre 25.000 si 40.000) de evrei aflati in oras. O minciuna mai mare ca un secol! Nu trebuie uitat ca armata romana, pana la 16.10.1941, pierduse 119.833 oameni, dintre care la Odessa 106.561. (Vezi cartea:”Istoria politica si militara a razboiului Romaniei contra Rusiei Sovietice”, editura Fides, Iasi, 1998, pag. 201, autor General Platon Chirnoaga). Nu cumva si cifra de 400.000 de evrei ucisi este in aceeasi situatie? Cifra totala a evreilor morti, fie din cauza ca au fost ucisi pe teritoriul romanesc, fie ca au pierit din cauza deportarilor in Transnistria, este data de dr. Wilhelm Filderman, ca fiind de 15.000 (vezi cartea : Populatia evreiasca in timpul celui de al – II-lea razboi mondial” de Wilhelm Filderman, pag. 46, Suedia, 1957). Romania nu are nici o obligatie fata de Statul Israel. Dimpotriva, Israelul este dator Statului Roman sute de miliarde de dolari pentru faptul ca acesta a hranit si adapostit, in ultimii 150 de ani, milioane de evrei care au fost alungati din toate tarile Europei, iar in timpul razboiului a salvat de la moarte singura mai mult de jumatate de milion de evrei. De aproape 150 de ani, evreii alungati din Germania, Galitia, Polonia, Austria, Ucraina si Rusia au fost primiti, adapostiti, hraniti de Poporul Roman. In nici o tara din lume, evreii nu au trait asa de bine ca in Romania. De aceea foarte multi evrei, la ora actuala, vor sa vina in Romania. Este revoltator ca Ion Antonescu, omul care a salvat de la moarte sigura mai mult de jumatate de milion de evrei, care a asigurat supravietuirea a 2-3 milioane de evrei in timpul razboiului, ce au tranzitat teritoriul Romaniei, care a convins Puterile Aliate sa permita instalarea evreilor In Palestina, sa fie azi acuzat de antisemitism si fapte pe care nu le-a savarsit. Acesti acuzatori ai Poporului Roman urmaresc in principal doua scopuri: primul –obtinerea unor sume fabuloase de dolari, drept despagubire pentru asazisele victime ale holocaustului din partea Statului Roman, si al II-lea sa-I determine pe romani sa accepte imigrarea a sute de mii de evrei in Romania. Dupa unele surse, Romania ar fi datoare Statului Israel drept despagubire pentru pierderile de vietile evreilor in timpul celui de-al II-lea razboi mondial, zeci de miliarde de dolari. Ar fi cazul ca Guvernul Romaniei sa faca publica aceasta pretentie a Statului Israel si care este raspunsul Statului Roman la aceasta intentie a evreilor. Chiar asa de tampiti si idioti ne cred evreii! Daca evreii in Romania au fost asa de persecutati, prigoniti, batjocoriti, lichidati fizic, atunci de ce mai revin in tara si, culmea, vin si fii si nepotii lor, care sunt nascuti in alte tari? De ce nu merg in Volhinia, Podolia, Transnistria, Galitia, Polonia si chiar in Tambovskaya Oblasti, de unde au venit, sa-si ceara acolo averile, pentru ca in tara noastra au intrat ilegal, neinvitati, impotriva vointei romanilor si cu mainile goale? Dupa ce au fost primiti, adapostiti, hraniti si nu au fost predati nemtilor pentru a fi internati in lagarele de munca din Germania si Polinia, evreii vin acum cu pretentii. Au cerut cetatenie romana si li s-a acordat cetatenie la evreii care inainte de 1989 nici nu stiau unde este Romania. Poporul Roman are dreptul sa stie, nominal, cui s-a aprobat cetatenie romana dupa 1989. Este necesar sa fie publicata lista tuturor persoanelor care au obtinut cetatenie romana dupa 1989. E sigur ca nu s-au intors sa munceasca! Au venit cu vechea intentie de 150 de ani de creare a Israelului european pe actualul teritoriu al Romaniei. Razboiul antisovietic a costat Romania peste 400 de de miliarde de lei si viata a peste 500.000 soldati, iar averile evreilor au fost puse la pastrare de Ion Antonescu pentru a fi restituite la terminare conflagratiei mondiale. In timp ce mureau pe front tineretul roman, Ion Antonescu nu stia ce masuri sa mai ia pentru protejarea evreilor. Consecinta imediata si directa s-a vazut in iarna 1944-1945, cand agresiunea iudeo-comunista si care sa impiedice instalarea dictaturii comuniste. Acest lucru l-a inteles Ion Antonescu, cand a fost in fata plutonului de executie. Plutonul de jandarmi romani, refuzand sa-l execute pe Antonescu, a fost inlocuit cu un pluton de evrei imbracati in uniforme cu mantale de piele din uniforma sergentilor de strada (vezi pag. 239, cartea “Garda de Fier spre reinvierea Romaniei” de preot Stefan Palaghita, Editura Roza Vanturilor, Bucuresti, 1993). Antonescu nu gandise niciodata asupra maximei ca recunostinta omeneasca este o floare rara, iar recunostinta evreiasca intotdeauna inexistenta. Ce imensa durere o fi simtit, vazandu-se batjocorit si impuscat ca un talhar de drumul mare, privind ranjetele satisfacute ale acelora din plutonul de executie. Ultimele cuvinte ale maresalului ION ANTONESCU, inaintea executiei au fost: imi pare rau ca am distrus tineretul tarii, pentru interese straine, pentru interesele iudaismului mondial cu sediul la New York. Nimeni nu trebuie sa uite ca la inceputul razboiului cu Uniunea Sovietica au plecat cu Armata Rosie peste 350.000 de evrei din Basarabia si Bucovina, care au disparut aproape in totalitate in gulagul rusesc. Dintre acesti evrei plecati cu armata sovietica in retragere s-au intors numai cca. 5000 de persoane. De acest lucru nimeni nu spune un cuvant. Se va sti vreodata cati evrei au fost omorati pe teritoriul URSS in timpul razboiului, de puterea sovietica ? Niciodata. Pentru ca ei au fost omorati tot de catre evrei. Aproape toata conducerea URSS si ofiterii din armata, securitate (NKVD) si militie, in perioada razboiului, erau evrei. De asemenea, evreii nu trebuie sa uite ca unii dintre ei, in timpul razboiului ieseau cu schiurile pe Calea Victoriei si se distrau, chiar se si fotografiau. La protestul locuitorilor Capitalei, Ion Antonescu a fost obligat sa dea un Decret-Lege pentru confiscarea schiurilor si aparatelor de fotografiat de la evrei. Acest lucru se intampla in timp ce pe front mureau zilnic mii de ostasi romani. In cartea “Revizuiri si adaugiri” 1944, la pag. 290, C. Radulescu – Motru, vazand comportamentul evreilor dupa ocuparea tarii de catre trupele sovietice, in septembrie 1944, scrie urmatoarele: “Evreii care pana mai ieri nu stiau cum sa se ascunda, astazi merg tantosi pe strada, ca si cum ar fi venit de pe front; postulantii de slujbe de toate categoriile insirând fel de fel de prigoniri imaginare, pe care pretind ca le-ar fi suferit de la vechiul regim… În sfârsit, un spectacol scârbos, cum nu mi l-as fi inchipuit niciodata in Tara Romanească !” Stalin a fost ingrozit de comportamentul evreilor in timpul razboiului si a procedat In consecinta- majoritatea evreilor din URSS au fost deportati in peninsula Kola, Kamceatka, Sahalin, unde au murit aproape toti. Evreilor din România le e rusine si chiar frica sa spuna adevărul si chiar inventeaza tot felul de povesti. Dr. Sabin Manuilă, de origine etnica evreu, a fost presedinte al Institutului Central de Statistica din România, in timpul războiului, bun prieten cu liderul evreilor, Dr. Filderman, dupa razboi s-a refugiat in Statele Unite si a publicat studii statistice, in care afirma ca majoritatea evreilor din Basarabia si din Bucovina au fugit o data cu sovieticii si ca, de fapt, in România n-a existat nici un Holocaust (vezi cartea “Transnistria”, vol III, pag. 199, de Jean Ancel). Evreii trebuie sa inteleaga ca au un stat al lor, fondat la 18 mai 1948 – Medinat Yisrael (Statul Israel) – si sa renunte pentru totdeauna la actiunile dusmănoase împotriva Statului si Poporului Roman. In anul 1948, cand evreii au pus mana pe conducerea Statului Roman, cereau ca jumatate din populatia tarii sa fie bagata in puscarii sau, in cel mai fericit caz, sa fie deportata in Siberia, pentru ca romanii au fost nationaliști. Norocul romanilor a fost dr. C.I. Parhon, Gh. Gheorghiu – Dej si Dr. Petru Groza (vezi cartea “Revizuiri si Adaugiri”, de C. Rădulescu – Motru, 1945 si 1947). Nu trebuie uitat comportamentul inuman și chiar criminal al evreilor din Radio, Televiziune și Presă în timpul evenimentelor din decembrie 1989, când au transmis stiri false si au incitat populatia la crime si la dezemembrarea Statului Roman. A fost vreo unul cercetat si adus in fata Instantelor de Judecata ??? Dupa decembrie 1989, evreii au acaparat majoritatea bogatiilor Statului Roman, nu prin munca, ci prin mijoritatea bogatiilor Statului Roman, nu prin munca, ci prin mijloace necinstite: hotii, inselatorii, evaziuni fiscale, coruptie. Cine stapaneste bunurile mobile si imobile este stapanul tarii. Cata dreptate avea Dionisie Pop Martian in 1860 in lucrarea “Analele Statistice”. Dionisie Pop Martian (1829-1865) a fost primul roman care a denuntat pericolul evreiesc si a aratat ca proprietatea fiecarui evreu este proprietatea evreimii mondiale (vezi cartea Karl Marx, “Insemnari despre romani”, Editura Carpath, Madrid, pag. 135). Acesta este pericolul. Ce n-au reusit navalitori barbari, incepand cu anul 270, au reusit conducerile post-decembriste ale Romaniei – sa determine si chiar sa oblige pe romani sa-si paraseasca vetrele lor stramosesti. Relatiilor romanilor cu rusii s-au deteriorat de aproape 200 de ani, de cand romanii au permis instalarea evreilor pe meleagurile romanesti. Ne meritam soarta. Am avut mila de alogeni. Ar fi bine ca fosta activista PCR Zoe Petre sa citeasca cel putin cartile lui Wilhem Filderman si Sabin Manuila. Este un paradox: dupa prima revolutie anti-comunista (anti-iudaica) reusita din lume, evreii au pus mana pe conducerea statului Roman, pe bogatiile Romaniei si au transformat Romania intr-o colonie a Israelului. In Romania, majoritatea functiilor de conducere din Guvern, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Institutiile Centrale, Presa, Radio si Televiziune erau ocupate de evrei, iudeo-tigani, iudeo-maghiari si sectanti. De aceea represiunea iudeo-comunistiilor emanati a fost asa de sangeroasa, pentru ca comunismul a fost o forma de stapanire a omenirii de catre evrei. Asa s-a ajuns ca evreul Kazbici, metamorfozat in Emil Constantinescu, bunicii veniti din Elvetia si stabiliti la Tighina si evreul Skvoznikov, metamorfozat in Adrian Severin, bunicii veniti din Galitia si stabiliti la Cernauti, sa ajunga la conducerea Romaniei si sa vanda teritoriile romanesti: Bucovina de Nord, Nord-Vestul judetului Dorohoi, Sudul Basarabiei si Insula Serpilor. Acesta este pericolul. Maine se vor gasi si alti evrei, care vor vinde si restul teritoriilor romanesti. Nu e indepartata vremea cand Romania va disparea ca stat, iar romanii vor deveni niste grupuri razlete ratacite in Istorie. Ne meritam soarta. Iata unde au dus bunatatea, toleranta, indiferenta, nepasarea inrudita cu nesimtirea si chiar prostia romanilor. Un popor ridicol si criminal de tolerant, cum declara Nicolae Iorga in 1910 (vezi cartea :”Problema evreiasca la Camera” de N. Iorga 1910). Evreii isi ascund identitatea in spatele unor nume neaos romanesti si urmaresc un singur lucru: Romania sa fie lichidata ca stat si romanii ca Natiune. Dupa decembrie 1989, a inceput o noua invazie de evrei in Romania, mai periculoasa ca oricand. Noi nu putem primejdui existenta neamului nostru, care si-a faurit istoria si si-a pecetluit drepturile lui, cu risipa de jertfe si de sange, in luptele grele cu toti navalitorii, de dragul unor evrei, veniti de pretutindeni, neinvitati si care au patruns in Romania, prin infiltratie ilegala, impotriva vointei romanilor si care au raspuns totdeauna cu ura si dusmanie la omenia si ospitalitatea noastra. Am dat sangele nostru pentru a pastra pamantul nostru.
*
Zoe Petre este unul din responsabilii care au aprobat bombardarea Iugoslaviei DE PE TERITORIUL ROMANIEI si au contribuit astfel la uciderea salbatica a mii de civili sarbi! Se pare ca ar proceda la fel si cu romanii!
0 notes
Text
Cum invingem in razboiul antiliberal?
"Cum planuiti sa cistigati razboiul impotriva coalitiei anti-liberale?" "In primul rind ii vom ataca memetic!" "Apoi?" "Apoi, vom construi sinergic!" (Din interviul ipotetic al miscarii sinergiste)
Cea mai mare problema a aliatilor in timpul razboiului declansat de Hitler a fost provocata nu de forta sa militara ci de abandonarea de catre germani a paradigmelor contemporane despre razboi. Imaginea noastra despre lume, despre ceea ce se poate si ce nu se poate, e dictata de doua tipuri de determinare, determinarea genetica si determinarea sociala, insa devine tot mai clar ca ambele sint doar forme de determinare memetica. Astfel chiar si cele mai rationale institutii, armata sau universitatea, devin vulnerabile captive dogmelor asemenea religiilor si inceteaza sa mai tina pasul cu schimbarile din universul memetic in care opereaza.
Asa cum in al doilea razboi mondial Germania a dezvoltat si aplicat o noua "ideologie strategica" Blitzkrieg, Rusia a dezvoltat si aplica in razboiul sau impotriva occidentului si al Romaniei o noua "ideologie strategica" pe care am putea sa o numim Infokrieg sau Memekrieg. Razboiul din punct de vedere memetic nu este altceva decit un mijloc al unui stat de a impune prin forta un punct de vedere politic (memetic) in interiorul unui alt stat. Asta inseamna ca in multe cazuri uciderea populatiei atacate nu este o necesitate, doar distrugerea opozitiei fata de statul agresor si acceptarea de statul agresat a superioritatii agresorului. In cazul unui razboi memetic batalia se duce tot pe teritoriul statului agresat insa populatia nu este atacata cu gloante si bombe fomate din metal ci cu gloante si bombe formate din idei virale (meme). Memkriegul ca si Blitzkriegul sint razboaie asimetrice, care forteaza in mod reflex statul atacat sa intre in defensiva. Solutia evidenta ar fi fost in 1940 ca aliatii sa atace la rindul lor Germania pe teritoriul sau pentru a prelua initiativa insa nu aveau conceptual cum sa raspunda la noul tip de ideologie militara. In cazul razboiului memetic, situatia occidentului este similara si de aceea pierdem razboiul in fata Rusiei. Raspunsul primar trebuie sa fie tot la nivel memetic si sa contina doua componente: o strategie de aparare si strategie de contra-atac. Strategia de aparare memetica e relativ simplu (nu usor) de proiectat dupa modelul combaterii unui focar de infectie genetica. Strategia de atac trebuie discutata la nivelul aliatilor dar in cazul Romaniei se poate negocia o pace si direct cu Rusia pentru ca Romania detine in Moldova cel mai teribil arsenal impotriva Rusiei, milioane de romani vorbitorii de rusa, iar romanii care s-au dovedit mercenari memetici de temut in slujba Rusiei se pot intoarce cu usurinta in favoarea Romaniei. Adaugati la acest tablou rusofobia naturala a romanilor si veti vedea de ce Romania este un aliat mult mai important al occidentului decit pare la o simpla perspectiva militara si poate negocia de pe pozitii de forta cu Rusia. Nu am nici o indoiala ca o victorie a miscarii sinergiste pe teritoriul teritoriul tarii va duce la o pace negociata si cu Rusia, la fel cum nu am nici o indoiala ca o victorie a coalitiei antiliberale va oferi Rusiei o baza extrem de importanta de atac memetic impotriva occidentului. Putem afirma fara prea multe rezerve ca Batalia pentru Romania va decide soarta Europei la fel cum a decis-o Batalia pentru Franta in al doilea razboi mondial. Problema Rusiei, si a omenirii in general, este ca a declansat echivalentul unui razboi biologic si ca virusii sint relativ usor de eliberat in populatie dar mult mai greu de controlat (vezi ce se intimpla in America)
Unul din conceptele cele mai distrugatoare din noul arsenal memetic al Rusiei este platforma anti-liberala (iliberala) care la o analiza memetica mai atenta se dovedeste a fi tot o forma modificata a virusului marxist care a produs si marile epidemii ideologice ale secolului trecut, national-socialismul (nazismul) si international-socialismul (comunismul). Folosita cu succes pentru a zdruncina din temelii occidentul in special SUA si a cuceri ideologic tari precum Ungaria, Polonia sau Turcia, seductia acestei platforme nu il putea lasa pe Dragnea indiferent. Astfel anuntul cel mai important pe care l-au facut liderii PSD-ALDE la ultimul congres PSD este adoptarea ideologiei antiliberale.
Este o ideologie aparent "moderna" chiar daca este doar acelasi vechi virus marxist imbracat intr-o noua capsida. Generatia tinara care a fost crescuta sub cupola "corectitudinii politice" si ferita de "adevaruri neplacute" nu stie ce a insemnat antiliberalismul (iliberalismul) in secolul trecut, nu asociaza ororile nazismului si comunismului cu antiliberalismul si prin urmare nu are anticorpii necesari sa lupte cu aceasta noua viroza marxista.
Insa tot asa cum in trecut oprirea invadatorului se putea face doar prin mobilizare nationala si acum e necesara o mobilizare nationala pentru a opri invazia memetica. Singura cale de vaccinare impotriva virusului marxist este educatia liberala. Suna mai complicat decit este in realitate, dar sinergismul ofera un ativirus simplu si eficient care se poate inocula chiar si in cadrul unei discutii scurte celor cu care stam de vorba.
Antivirusul sinergist expune PSD-ALDE, si pe Dragnea-Tariceanu ca sursa primara a infectiei totalitare in Romania si urmareste ca terapie chirugicala mobilizarea generala la vot in 2019-2020 prin mijloace memetice (comunicare interpersonala). Multi din cei care ataca PSD-ALDE presupun gresit ca solutia votului de evidenta, insa e greu pentru omul care se sinte singur si izolat sa isi imagineze ca votul sau va face o diferenta. Ca in orice alt razboi, pentru motivatia de a lupta este esentiala credinta, in mod special credinta in victorie. Orice mesaj impotriva coalitiei antiliberale trebuie insotit de indemnul la vot ca solutie simpla si eficienta de a indeparta tumora marxista de la guvernare. Prin vot vom cistiga razboiul.
Antivirusul sinergist ofera si o solutie simpla de stabilizare pe termen lung la Romaniei (si chiar a Europei) in fata virusului antiliberal, separarea puterii politice de asistenta sociala, dupa modelul separarii politicului de religie. Asistenta sociala a inlocuit religia ca sursa de control a populatiei si a creat un nou tip de sclavagism, sclavagismul memetic, in care un grup social este tinut captiv in lanturi memetice in locul celor de metal. Dezrobirea acestor oameni, pe care ii vedem ca frati ai nostri in captivitate si nu ca dusmani impotriva carora luptam, este principa cale de a cistiga si pacea.
Octavian Jurma Timisoara, 12 martie 2018
#MiscareaSinergista #ResetRomania #RezistentaMemetica
0 notes
Text
Proiectul Miscarii Sinergiste #ResetRomania - Introducere
Orice imagine, oricit de complexa, are o origine, un punct de la care pleaca. Chiar daca ai tabloul final complet in minte, trebuie sa alegi un punct pe pinza alba unde incepi pentru ca acel tablou imaginat sa devina realitate. Pe de alta parte pe o foaie alba orice punct poate parea o idee buna, tocmai pentru ca este un inceput si oamenii care te privesc iti acorda premiza de buna credinta si competenta cind le spui ce ai in minte si le ceri sa te lase sa zugravesti viata lor. Abia mai tirziu cind imaginea incepe sa se contureze incep oamenii sa isi puna intrebari, la inceput cei educati apoi si cei mai naivi: de ce imaginea de pe pinza nu seamana deloc cu cea din mintea lor? E momentul in care imaginatia se confrunta cu realitatea, e punctul in care ne trezim la realitate, proverbiala nastere din nou.
Atunci cind omul din noi se trezeste, este necesar fie sa aleaga o anumita soarta pentru sine, fie sa se intoarca in adormire si sa lase pe altii sa aleaga pentru el, e insa decizia lui si nu mai poate spune "nu am stiut unde ma aflu". Daca decide sa is croiasca liber un drum, inainte de primul pas, omul trebuie sa raspunda la o serie de intrebari: "Unde sintem?", " Cum am ajuns aici?" si mai ales "Unde vrem sa ajungem?"
Foarte multi romani sint treziti brutal astazi din somul ratiunii in care s-au adincit in deceniile scurse de la Revolutia din 1989 si se intreaba "unde sint" si "cum am ajuns aici?". Cu raspunsul la aceste intrebari putem sa determinam si punctul din care vom incepem sa creionam proiectul pe care il propunem. Satisfacem astfel o necesitate imperioasa a omului caruia ne adresam si in acelasi timp avem un punct de plecare simplu si bine justificat. Putem apoi introduce planul complex de actiune care sa ofere si raspunsul la ultima si cea mai importanta intrebare "unde vrem sa ajungem?". Raspunsul la aceasta intrebare este "in tara visurilor noastre, in tara pe care romanii o vor construi impreuna in urmatorii 100 de ani pornind de la semintele pe care le vom planta acum!"
Dorim nu doar sa propunem un proiect de tara usor de inteles de mare majoritatea a celor care il privesc, ci sa oferim si o foaie de parcurs care sa ne motiveze si sa ne dea incredere ca putem realiza acest proiect daca ne investim efortul, cu buna credinta si competenta, pentru o perioada bine determinata de timp.
Primul test pentru proiectul nostru va fi asadar ca omul caruia ne adresam sa raspunda afirmativ la doua intrebari:
1. Este imaginea de tara pe care o propunem noi atragatoare pentru tine? Este Romania imaginata de noi o tara in care sa iti doresti sa traiesti? 2. Crezi ca impreuna, tu si cu mine, noi ca natiune, putem realiza acest proiect in urmatorii 2-3 ani?
Eu cred ca da! Sper ca si tu te vei molipsi de increderea noastra.
1.1 Unde sintem?
Sintem in anul 2018, la 100 de ani de la unirea care a dat nastere Romaniei Mari. Sintem o tara membra in Uniunea Europeana cel mai important proiect politic si economic al lumii de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Chiar daca mutilata de rusi Romania este inca mare. Chiar daca Uniunea Europeana este contestata, facem inca parte din Europa. In afara acestor vesti bune, situatia este foarte grava, ne aflam in mijlocul unui nou tip de razboi, razboiul memetic, care se duce aproape exclusiv in mintile oamenilor si care e pe cale sa distruga increderea in democratie si in unitatea Europeana.
O fantoma bintuie Europa si erodeaza ca un nor toxic fibra crestin-umanista din care sint tesute democratiile occidentale, este fantoma totalitarismului marxist care a iesit de sub ruinele comunismului si ale fascismului. Dusmanii nostri incearca acum sa inoculeze din nou marxismul in Romania sub forma unui virus memetic, conceptia abominabila numita democratie anti-liberala (iliberala).
La 100 de ani de la Marea Desteptare a romanilor si infaptuirea Marii Uniri a Romaniei intr-un stat modern, independent si unitar, Poporul Roman se afla in fata unei amenintari clare si iminente la adresa existentei sale nu doar ca democratie ci ca stat unitar. Un regim malefic dominat de rea credinta si incompetenta a pus mina pe Stat cu ajutorul dusmanilor tarii si ameninta, ca in scurt timp, sa distruga democratia liberala din Romania si sa ne scoata din familia de natiuni europene din care facem parte. Democratia oamenilor liberi insa nu este o pomana data noua de nomenclatura comunista ci este o forma de guvernare cistigata cu singe in Romania in urma Revolutiei Anticomuniste din 1989.
Romania Mare a fost recunoscuta politic si inclusa pe harta lumii in 1918, dar ea s-a nascut ca saminta, ca o idee capabila sa germineze si sa creasca, in mintea unui grup de patrioti vizionari. Numim aceste seminte "idei memetice" pentru ca odata sadite in mintea omului se comporta asemenea unei seminte biologice. Orice saminata creste simultan in 2 directii, una spre trecut pentru a forma o radacina in istoria persoanei sau comunitatii, cealalata spre viitor pentru a forma un trunchi capabil sa asigure viata, directia si properitatea personala sau sociala.
Daca in 1918 Romania era un arborele semet si roditor, in 2018 Romania e doar un pom uscat si neputincios in fata parazitilor care il secatuiesc de vlaga. In consecinta romanii sint oameni fara radacini care isi cauta un viitor incercind sa se altoiasca pe tunchiul altor natiuni cu care adesea nu sint compatibili. Astazi, societatea romana este sterila si incapabila sa mai genereze idei care sa devina idealuri nationale. Romania e macinata de o boala care se agraveaza pe zi ce trece, o boala pe care multimea adunata in suferinta pe strazile oraselor o numeste "ciuma rosie". Ciuma rosie este o forma contagioasa de cancer social care se alimenteaza cu reaua credinta a celor mai josnici dintre noi si se raspindeste prin miciuna, impostura si furt. Ciuma rosie a marxismului corupe si dizolva toate legaturile care ne-au adus impreuna ca popor. Romanii sint prea preocupati sa supravietuiasca zilei de azi ca sa se mai ingrijoreze de ziua de miine sau sa cinsteasca ziua de ieri.
Cind progresul natural si normal al unui popor este amenintat de uneltirile unei stapiniri de rea credinta e necesar ca poporul sa isi afirme cu nestramutata hotarire statutul egal si liber la care sint indreptatiti de Legile Naturii si Dumnezeu.
A trecut mai bine de un an de cind ne opunem celor care tirasc Romania spre iadul totalitar. Cei care s-au instalat prin minciuna si rea credinta la cirma guvernului nu sint preocupati decit de subordonarea intregii puterii din stat unui grup restrins de oameni certati cu legea, cu adevarul, cu competenta si cu buna credinta. E ceasul al doisprezecelea, e vremea pentru o noua Mare Desteptare Nationala, e vremea sa decidem soarta Romaniei pentru urmatorea suta de ani.
Pentru ca Romania sa aibe viitor e nevoie sa sadim o noua saminta in mintea romanilor, o viziune care sa ne reconcilieze si sa ne refaca radacinile istorice si in acelasi timp sa ne redea speranta si determinarea de a construi un viitor impreuna, ca natiune de care sa fim mindri ca apartinem. Acesti germeni memetici sint realizarea faptului ca statul este proprietatea omului si nu omul proprietatea statului, realizarea faptului ca sintem liberi sa ne hotarim destinul prin consens democratic si nu prin abuz de putere. Acesta este punctul zero, punctul in care ne aflam si punctul din care pornim sa ne constuim o alta soarta, acum ori niciodata.
1.2 De ce sintem aici?
In medicina, pentru a aplica un tratament adecvat este mai intii necesar sa stabilim un bun diagnostic. Daca Romania este grav bolnava astazi e inutil sa aplicam tratamente care fac mai mult rau decit bine si este necesar sa facem ca prim pas ceea ce in medicina se numeste anamneza, sau istoricul bolii in contextul vietii pacientului.
Romania este o tara relativ tinara, anul acesta sarbatorim 100 de ani de la nastere, lucru care face retrospectiva istorica mai usoara. Vedem astfel ca in perioada de framintari revolutionare din Europa anului 1848 se planteaza semintele viitoarei natiuni. Aceste seminte sint idei memetice (genetice) care patrund in mintea romanilor si germineaza. Ca orice saminta aceste idei fac mai intii radacini care ne ajuta sa descoperim in trecut adevarul nostru comun, numitorul nostru comun de limba, credinta si morala. In paralel aceste seminte produc idei care se inalta spre viitor si se coaguleaza intr-un proiect de tara: un singur neam, un singur popor, un singur destin. In final visele majoritatii romanilor se impletesc intr-un singur trunchi, Marea Unire intr-o tara capabila sa ne protejeze si sa ne permita implinirea ca oameni liberi. Se naste astfel la 1918 Romania Mare, o monarhie constitutionala bazata pe morala crestina si pe principiile democratiei umanismului crestin-liberal. Succesul acestui proiect este fulminant. In scurt timp Romania, libera si suverana, devine un "tigru" European si nivelul de bunastare al romanilor creste cu repeziciune. Chiar si familiile mai putin inastrite isi permit sa isi trimita copiii la studii in marile capitale ale lumii, mintile romanesti pleaca sa se formeze afara si se grabesc sa se intorca in tara pentru a se implini ca oameni de arta, stiinta sau afaceri. Daca debutul natiunii noastre este asa de frumos de ce prezentul este asa de urit? De ce prosperul arbore care era natiunea Romana acum 100 de ani a devenit acest pom uscat din ziua de azi?
Anamneza Romaniei identifica cu usurinta sursa bolii nu in perioada anilor '90, cum pare la prima vedere, ci in perioada anilor '40. Boala grava si cronica de care sufera azi Romania, debuteaza in 1946 odata cu instalarea guvernului comunist de care trupele rusesti care ocupau la acea vreme Romania. Asadar boala de care sufera Romania nu a aparut in Romania si nu e nici rezultatul contaminarii memetice (ideologice) ca in alte state, ci a fost inoculata deliberat de rusi. Aliatii nostri rusi ne-au infectat cu cinism si cruzime cu "ciuma rosie" de care sufereau si ei. Procesul de metastazare a comunismului in Romania s-a facut in urma unui lung si dureros proces de inginerie sociala care a exterminat intreaga elita politica si intelectuala a Romaniei. Motivul acestei puternice rezistente la boala este ca Romania, ca democratie crestina si liberala, era in 1946 practic imuna la comunism. Un episod istoric ilustreaza magnitudinea ostilitatii fata de comunism a Romaniei care in 1919 invadeaza o alta tara tinara, Ungaria, pentru a steriliza focarul de comunism introdus de bolsevicii rusi imediat dupa cistigarea independentei.
Prin urmare ca ca sa gasim sursa acestei epidemii, pacientul zero, e nevoie sa facem si anamneza marelui bolnav care este Rusia. Descoperim ca ciuma rosie nu este originara din Rusia ci a fost adusa din Germania de Lenin, un agent al Germaniei in timpul Primului Razboi Mondial. Continuind investigatia in Germania vom afla intr-un final ca pacientul zero este Karl Marx, un obscur filozof german. Karl Marx este sursa unei ideologii extremiste pe care acum o numim marxism, o tulpina mutanta si extrem de virulenta a socialismului, de care s-a contaminat in Franta in jurul anului 1948. Socialismul la rindul sau apare ca idee virala dupa Revolutia Franceza de la 1789. Revolutia Franceza este puternic influentata de Revolutia Americana si Declaratia de Independenta de la 1776.
Vedem asadar ca in 1948, anul in care romanii sadeau semintele Romaniei Mari pe baze democratice crestin liberale, Marx sadea in Europa un virus memetic bazat pe idei anti-democratice (preluarea puterii prin forta), anti-crestine (distrugerea bisericii, a familiei si a moralei crestine) si anti-liberale (dictatura proletara). Aceasta anamneza identifica astfel marxismul ca bola primara a Romaniei, Marx ca pacient zero si Rusia ca vector al bolii. Tot in urma acestei anamneze este o certitudine ca Romania ca tara independenta avea un sistem imunitar social prea puternic ca sa fie contaminata de virusul marxist care a produs moartea a peste 100 de milioane de oameni. Inseamna ca putem spera ca proporul roman poate sa se vindece de aceasta boala cu un tratament adecvat si sprijin din partea prietenilor nostri occidentali.
1.3 Ce vrem (unde vrem sa ajungem)?
Stim unde sintem, stim de ce sintem aici si mai stim ca aici nu este locul in care visau inaintasii nostri sa ajungem acum 100 de ani. Urmeaza sa adresam cea mai importanta intrebare, ce vrem, unde vrem sa ajungem. E si cea mai periculoasa intrebare, pentru ca avem un trecut impreuna, ne aflam in prezent impreuna insa, asa cum am vazut dupa 1989, daca nu visam la un viitor impreuna si peste 30, 50 sau 100 de ani vom fi in acelasi loc sau mai rau. Daca avem impresia ca batem pasul pe loc de 1 an ne inselam, sintem aici de 70 de ani, de cind cancerul marxist a fost introdus in corpul memetic al natiunii noastre de catre rusi. In 1989 am reusit sa extirpam partial comunismul din Romania, insa nu am reusim sa plecam din acest loc care ne face extrem de vulnerabili la recidiva spre care incearca sa ne impinga tot rusii, tot cu ajutorul tradatorilor locali la fel ca in 1946. Motivul pentru care nu ne-am ridicat este simplu, nu am plantat nimic care sa asigure o sinergie nationala in toti acesti ani, doar ne-am multumit sa ne vedem de destinele nostre individuale. Rezultatul este ca sintem o natiune fara trunchi, o iedera care nu reuseste sa se ridice de la pamint.
Asadar ce vrem sa facem este 1. sa gasim si sa aplicam un tratament pentru poporul roman 2. sa plantam o noua saminta memetica, un ideal care sa uneasca visele romanilor pentru urmatoarele decenii intr-un nou proiect de tara, o tara in care sa fim mindrii ca traim si in care romanii sa doreasca sa se intoarca din pribegie.
Pentru a gasi un tratament va trebui sa ne intoarcem la pacientul zero si sa analizam virusul marxist pentru a vedea care sint componentele sale memetice. Aceasta analiza este extrem de importanta deoarece abordarea noastra este incrementalista. Vrem sa ne indreptam pas cu pas pe o noua cale si nu sa producem rupturi intr-un pacient extrem de slabit. Tratamentul va trebui sa includa o cale de a neutraliza virusul in prima instanta pentru ca o extractie brusca ar putea distruge organismul pe care incercam sa il salvam.
In paralel vom defini un nou proiect de guvernare care credem ca va fi o solutie nu doar pentru Romania dar pentru intreaga familie de state europene din care facem parte si nu numai. Numim acesta conceptie "sinergism" si in baza sa ne propunem sa construim o miscare sinergista care sa produca o guvernare sinergista si in cele din urma o Romanie sinergista si, de ce nu, o Europa si o Planeta Sinergista.
Sinergism inseamna ca impreuna, actionind in acelasi sens, devenim mai mult si putem face mai mult decit simpla suma a contributiilor individuale. Definim o "societate sinergica" ca societatea in care individul nu doar ca nu isi pierde individualitatea ca in socialism, dar poate obtine mai mult decit in liberalism datorita sinergiei sociale. Sustinem ca socialistii marxisti si liberalii conservatori au dreptate si gresesc simultan si ca cea mai buna cale este cea care combina avantajele ambelor sisteme de guvernare. Abordarea sinergista presupune identificarea intereselor comune si construirea unui sistem social in jurul lor asigurind simultan conditiile necesare de afirmare a intereselor individuale. In cadrul unei societati sinergista Individul poate realiza mai mult decit ar putea realiza actionind singur ca in capitalism iar Statul va aveam mai mult de cistigat decit ar putea cistiga daca si-ar subordona individul ca in socialism. O sistem de guvernare sinergista presupune: 1. Buna credinta - obtinuta prin adevar si transparenta, egalitate in fata obligatiilor sociale si echitate in benficiile sociale 2. Competenta - obtinuta prin realizarea potentialului individual
Daca marxismul se bazeaza pe ura de clasa si capitalismul pe individualism, sinergismul se bazeaza pe consens avand la baza dragostea fata de om si dragostea fata de adevar. Acestea, in sinergism, sint forte capabile sa aduca voluntar oamenii impreuna, sa le permita sa formeze comunitati libere puternice si beneficii individuale mult superioare fata de un sistem bazat pe constringere
Odata plantata corect pe un teren fertil, aceasta saminta ar trebui sa evolueze simultan in mintea omului in doua directii. Initial va face radacini spre trecut. Va trebui sa ajutam oamenii sa se conecteze cu terenul sanatos din trecutul nostru. E important sa ne asumam ceea ce sintem cu bune si rele. Toate marile natiuni, chiar si Germania sau Japonia, si-au asumat trecutul si s-au reconciliat cu greselilor din trecutul lor. Natiunile care sint in continuare in deriva cum sint Rusia si tarile din Est, inclusiv Romania, refuza sa isi asume responsabilitatea. Din fericire pentru noi pacatele nostre nationale sint mai mici decit ale multor tari pe care le invidiem. Asadar sa fim mindrii de trecutul nostru si sa stim de ce, dar in acelasi timp sa ne asumam si responsabilitatea pentru ca ne aflam aici la 30 de ani de la eliberarea noastra din lanturile tiraniei care a avuit loc in 1989. Radacinile din trecut ne vor ajuta sa alimentam cu incredere visele noastre din viitor. E important ajutam omul sa descopere ca am mai avut un proiect de tara, din care a rasarit un arbore national care a dat roada bogata si pe care nu noi l-am infectat cu cancerul marxist. Cu imaginea victoriei din trecut in fata, omului nostru ii va fi mai usor sa creada ca putem sa o mai facem odata, ca Romania poate deveni iarasi o tara prospera si respectata in intreaga lume. Pe masura ce radacinile se formeaza, saminta va incepe sa germineze o tulpina spre lumina sperantei intr-un viitor mai bun. Pentru asta va trebui sa aratam omului si visele noastre, roadele pe care speram sa le obtinem din truda zilei de azi, idealul unei tari in care Statul este in slujba omului.
Obtinem astfel o sinergie nu doar in prezent dar si intre trecut si viitor care poate motiva omul sa actioneze acum, cit inca ne mai putem decide singuri soarta. Este credinta noastra ca un asemenea ideal poate molipsi si restul Europei anihilind virusul marxist acolo unde prinde radacina.
Octavian Jurma Timisoara, 16 Februarie 2018
#manifestul sinergist#sinergism#miscarea sinergista#miscarea umanista#miscarea sinergist-umanista#guvernare sinergista#Romania Sinergista#Romania Sinergista 2118#Europa Sinergista#ideologia sinergista
0 notes