#sfințirea apei

[stiri-noi]

PS Ignatie va fi în mijlocul locuitorilor din satul Bârzești

Luni, 7 septembrie 2020, începand cu ora 16:30, va avea loc, în cadrul slujbei de Vecernie a Sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, sfințirea prăznicarului din curtea Bisericii din satul Bîrzești.

Slujba va fi oficiată de Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, împreună cu preotul paroh al acestei biserici Irimiea Eduard și un sobor de preoți.

”Ne ocupăm de ultimele pregatiri: gazon, plantat copaci ornamentali, vopsit gard și altele- lucrări la care și-a adus aportul primaria Ştefan Cel Mare”, a spus primarul Mihai Moraru.

La intrarea în satul Bîrzești, Preasfinţitul Părinte Ignatie va face un mic popas în spatele Fanariei vechi (fostul I.A.S) pentru a săvârși o slujbă de Sfinţire a apei (aghiasmă).

Ulucul de acolo a fost recondiționat, acesta fiind alimentat cu apă prin captarea izvoarele vechi.

Aici vor putea fi adăpate animalele care pasc pe izlaz și nu numai, iar oamenii care au drum spre ogoarele lor se vor putea răcori cu apa rece de izvor.

[rudyroth79]

”Boboteaza în Bucureștii anului 1939” de Daniela Șontică

În Bucureștii de altădată, sărbătoarea Bobotezei cuprindea Sfânta Liturghie, sfințirea apei, dar și ritualul aruncării crucii în apa Dâmboviței. Obiceiul acesta păstrat din vremuri voievodale s-a petrecut întocmai și în anul 1939 și îl găsim relatat în presa vremii.

Istoricul Adrian Nicolae Petcu descrie ceremonialul desfășurat în timpul domniei regelui Carol al II-lea și al patriarhului Miron…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2hYVeD8

AGERPRES : Sarbatori Religioase - 6 ianuarie

Ortodoxe Botezul Domnului (Boboteaza — Dumnezeiasca Arătare. Harți)

Greco-catolice Botezul Domnului (Boboteaza). Sfințirea Mare a apei. Harți

Romano-catolice Epifania Domnului Sf. Andrei Corsini, ep.

Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza) este prăznuită în Biserica Ortodoxă la 6 ianuarie. Acest mare praznic împărătesc mai poartă numele de „Epifania” sau „Arătarea Domnului”, pentru că în această zi s-a arătat Mântuitorul, care stătuse până atunci necunoscut. În această zi Hristos a ieșit pentru prima dată în lume, fiind mărturisit ca Mesia. Botezul pe care Sfântul Ioan Botezătorul îl făcea în râul Iordan era, potrivit părintelui Ilie Cleopa (vol. „Predici la praznice împărătești”, 1996), un botez al pocăinței, un botez de pregătire a botezului creștin.

Iisus Hristos nu avea nevoie de acest fel de botez, al pocăinței, pentru că nu avea păcate și nu avea ce ispăși. Atunci de ce a primit Mântuitorul Hristos un botez cu apă, făcut de cel care se considera pe sine nevrednic, plecându-se, să-I dezlege cureaua încălțămintelor (Marcu 1, 7).

Sfântul Ioan mărturisea atunci când boteza în Iordan zicând: „Eu v-am botezat pe voi cu apă, iar Acela (Hristos) vă va boteza cu Duh Sfânt” (Marcu, 1,8). Acum, când venise Hristos să fie botezat, putea să îl și arate nu numai să-L mărturisească, pentru ca mărturisirea lui să nu rămână îndoielnică: „Iată Mielul Lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1,29).

De acum mulțimile nu mai puteau pune la îndoială cele pe care le spunea Sfântul Ioan Botezătorul, la care venea mulțime mare de popor: „Ieșeau la el tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim și se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele (Marcu 1, 5). Acum Iisus Hristos S-a făcut cunoscut, căci mai înainte nici chiar Ioan nu-L cunoscuse (Ioan 1,31)

Pentru faptul că Botezul Domnului se mai numește și „Arătarea Domnului”, arhimandritul Ilie Cleopa arăta în vol. „Predici la praznice împărătești” că este bine să știm că două sunt arătările Domnului. Una este cea de acum, de la râul Iordan, când Hristos a fost botezat de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cu botezul pocăinței deși era fără de păcat. Iar cea de-a doua este venirea de la sfârșitul lumii, care se va face într-un alt chip, atunci Mântuitorul se va arăta în toată slava Sa cu putere multă, împărat și Judecător al lumii.

La Botezul Domnului în Iordan, Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: „Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit” (Matei 3, 17); Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihnește peste Hristos; și Mântuitorul botezat de Sfântul Proroc Ioan în apa Iordanului. Ca și alte sărbători împărătești, Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. În jurul anului 400, împărații Honorius și Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul catehumenilor (cei care doreau să devină creștini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan. Cum botezul era numit în vechime „luminare”, sărbătoarea Bobotezei a mai primit numele de „sărbătoarea luminilor” sau „a luminării”. La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Nașterii Domnului, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetățile de scaun ale Țărilor Românești, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfințirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul țării, în prezența domnitorului și a curții.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache)

[stiri-noi]

Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, va oficia o slujbă la Bârzești

SLUJBĂ DE SFINȚIRE… Luni, 7 septembrie 2020, începând cu ora 16.30, va avea loc, în cadrul slujbei de Vecernie a Sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, sfințirea prăznicarului din curtea Bisericii din satul Bârzești.

Slujba va fi oficiată de Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, împreună cu preotul paroh al acestei biserici, Irimiea Eduard, și un sobor de preoți.

„Este o mare onoare pentru comuna noastră, o comună în care credincioșii îl așteaptă pe Episcopul Hușilor cu sufletele curate și pline de optimism.

Ne ocupăm de ultimele pregătiri, respectiv gazon, plantat copaci ornamentali, vopsit gard și altele, lucrări la care și-a adus aportul Primăria Ștefan cel Mare”,

spune primarul Mihai Moraru.

La intrarea în satul Bârzești, Preasfințitul Părinte Ignatie va face un mic popas în spatele Fânăriei vechi (fostul I.A.S) pentru a săvârși o slujbă de Sfințire a apei (aghiasmă). Ulucul de acolo a fost recondiționat, acesta fiind alimentat cu apă prin captarea izvoarelor vechi.

În acest loc, vor putea fi adăpate animalele care pasc pe izlaz și nu numai, iar oamenii care au drum spre ogoarele lor se vor putea răcori cu apa rece de izvor.