#sculptura lemnului

[nicolae]

Lemnul, incrustarea și lacul în artă (1)

Sculpturile, obiectele și componentele arhitecturale din lemn au fost, de asemenea, modelate în funcție de valoarea lor monetară și culturală. Unele soiuri de lemn sunt mai rare, altele au calități care le fac mai ușor de lucrat în anumite tipuri de procese, și au existat valuri de „modă” în alegerea lemnului în multe epoci. De exemplu, lemnul de tei și lemnul de lămâi sunt asociate cu Evul Mediu, mahonul cu Anglia și Scoția din secolul al XVIII-lea, stejarul cu lucrările de artă și meșteșuguri de la mijlocul secolului al XIX-lea până la începutul secolului XX, și bunurile din lemn delicat lăcuite cu China dinastiei Yuan. Figura 3.24 |Tronul înțelepciunii. Credit: Okapi07/Wikimedia Commons, Licență: CC BY-SA 3.0 Sculptura în lemn a fost o formă de artă mult mai predominantă decât pictura în nordul Europei în perioada romanică (c. 1000-1200) și gotică (c. 1200-1500) în acea regiune. Materialul preferat a fost lemnul de tei sau lemnul de lămâi datorită fineței fibrei lemnului,��care a permis sculptorului să sculpteze detalii complicate. În general, sculptura a fost apoi policromată sau pictată, pentru a crește calitatea reală a figurii. Sugerarea că scânteia de viață a fost importantă în lucrări precum Tronul înțelepciunii, deoarece Maria, plină de compasiune și milă Mamă a lui Dumnezeu și Regina Cerului, se credea că are puterea de a mijloci la Fiul ei, pruncul Hristos, în numele credincioșilor. (Figura 3.24) Figura 3.25 | Masă din China. Credit: Irwin Untermyer/Muzeul Met/Wikimedia Commons, Licență: CC0 1.0 Mahonul a fost descoperit ca un lemn comercializabil de către exploratorii și comercianții europeni din insulele Caraibe, America Centrală și America de Sud până în secolul XVII. Lemnul natural brun-roșcat a fost apreciat pentru frumusețea și rezistența sa și, de-a lungul anilor 1700, a fost folosit frecvent în Anglia și Scoția pentru a crea mobilier fin pentru piața de acolo, și în coloniile americane. O astfel de masă era un simbol de statut care indica bogăția și gustul proprietarului, care a fost îmbunătățit și mai mult prin utilizarea sa: aceasta nu era o piesă utilitară, ci o masă de expunere pentru articole din porțelan. (Figura 3.25) Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, "Introduction to Art: Design, Context, and Meaning" (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu Read the full article

[centrulculturalreduta2019]

Ioan Croitor Brădescu - unul dintre artiștii brașoveni care dau viață lemnului

S-a născut pe 14 decembrie 1952 la Lunca Bradului, județul Mureș. Pasionat de lemn încă din copilărie și îndrăgostit de pădure în egală măsură, a urmat o școală de maiștri în exploatări forestiere și a lucrat ca pădurar în codrii din Munții Călimani.

În Brașov a venit în anul 1998, unde sculptura i-a devenit a doua viaţă. Totul a început când, la un târg organizat în Brașov, a văzut pe cineva care sculpta în scoarță de copac. La următoarea ediție a târgului a participat cu câteva sculpturi în lemn și încurajat de lumea care era încântată de operele lui a continuat să sculpteze.

A sculptat de-a lungul timpului mobilier rustic din rădăcină, obiecte de artă, torțe și cruci, artă populară și artizanat, coloane și stâlpi, toate sculptate în lemn devenind în timp un sculptor experimentat.

A avut nenumărate expoziții în Brașov și a reprezentat  România în lume cu sculpturile lui.

„Copacii, arborii cerești, coroanele cerului și crucile sunt punți cosmice, ele au reprezentat și reprezintă legătura omului cu Divinitatea”, declara artistul într-un interviu.

Dar sculptura nu este singura lui pasiune. Are drag și de olărit. „Lutul, materialul sacru este acela în care odată ce ai băgat, mâna nu ai cum să te lași”, spunea cu ani în urmă.

Figurile umane cioplite în scoarță de copac au ajuns în întreaga lume, iar crucile sculptate de artist se pot găsi în bisericile din Brașov. Are cruci și pe vârfuri de munte.

Despre el și arta lui, Croitor-Brădescu mărturisea: „Mă inspiră când găsesc o bucățică de lemn, o strâmbătură aruncată pe la porți sau prin pădure și care nici de pus pe foc nu mai e bună. Imediat o iau, o privesc și ceva acolo, în ciudățenia pe care o țin în mână, mă inspiră. Văd o formă, văd ceva și încep  povestea. Mă inspir din tot ceea ce înseamnă natură. Practic, tot ceea ce semenii mei consideră gunoi, eu transform în artă. E harul meu de la Dumnezeu”

Brașovenii îl știu de nea Lemnarul, și mai toți îl cunosc pentru poveștile lui cu mult bun simț și cu răbdare, asemănătoare lemnului pe care îl modelează.

A sculptat Gura Lumii - artistul ne propune prin această lucrare să ne imaginăm cum toate gurile rele din lume se contopesc într-una ce va sporovăi vrute și nevrute... Dar, dacă s-ar aduna toate gurile bune oare ce ne-ar spune? Cu siguranță multe povești interesante.

Povești adevărate despre lemn, despre viață și despre sfințenie, doar de el știute, de la Ioan Croitor Brădescu – Nea’ Lemnarul.

Sursă: Asociația Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană Brașov

[stejarmasiv]

Festivalul de la Cerna pentru sculptura in lemn cu drujba are loc din 17 iunie până în 24 iunie 2018, adică duminica aceasta. Dacă nu aveți planuri pentru weekend vă recomand să ajungeți acolo, vă așteaptă pe lângă corturile meșterilor din aer liber și o cazare cu masă tradițională extrem de apetisantă. Mă bucur că există acest demers, organizat de proprietarul Pensiunii Cerna, Adrian Mircea Bondoc, la un nivel tot mai crescut de interes.

sculptorii cu drujba la Cerna 2018

Anul trecut a fost prima ediție, iar anul acesta întreaga media a acordat atenție evenimentului. Am remarcat prezenta Husqvarna ca sponsor principal, este lăudabilă și de apreciat implicarea numelor mari, iar Stihl mi se pare că sprijină doar un concurent. Eu sunt fan Stihl, fără a subestima calitatea firmei maghiare. Numele mari vor aduce anvergură acestui eveniment, singular în spațiul românesc. Se contureaza ici și colo conglomerate de pasionați în prelucrarea lemnului, cu specializări diferite, ceea ce prefigurează un mugure de speranță pentru ideea unei Ghilde Românești de prelucrare a lemnului.

sponsor Husqvarna

sponsor Stihl

Avem și noi, cei din Maramureș, un reprezentant acolo, pe Ionuț Hodor. Anul acesta a finalizat poarta maramureșeană ridicată la ediția precedentă și lucrează din tema festivalului din acest an o serie de figurine de dimensiuni mai mici.Să nu credeți că a făcut poarta din drujbă, acolo este muncă muuuultă cu dalta si ciocanul.

Ionut Hodor si porțile

Poarta sculptata

Ionut Hodor si sculptorii

Tema este basmul românesc, cu personajele aproape pierdute din cărțile copilăriei pentru generațiile de +40 de ani. S-au împărțit pe entități sculptorii prezenți, după cum urmează :

1. Gabi Rizea – Dolj – Rosu Imparat 2. Mihai Iasinovschi- Caras Severin – Ursul pacalit de Vulpe – poveste masuta cu scaunele 3. George Bostanica – Vrancea – Fomila si Gerila 4. Vasile Koter – Satu Mare – Ochila 5. Ioan Ungur Ioan – Mures – Verde Imparat 6. Viorel Radacina – Brasov – Lungila 7. Ionut Hodor – Maramures – Decoruri copii 8. Gabriel Patrasc – Ilfov – Harap Alb 9. Gabriel Cernat DG DG – Prahova – Decoruri traseu echilibru (bufnite, veverite, soricei, iepurasi) 10. Adrian Voican Adrian – Valcea – Setila in butoi

personaje de basm românesc

setila

Harap Alb

Ochila

(function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = 'https://connect.facebook.net/ro_RO/sdk.js#xfbml=1&version=v3.0&appId=538436892910942&autoLogAppEvents=1'; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs); }(document, 'script', 'facebook-jssdk'));

  Posted by Alina Mihaela on Monday, 18 June 2018

Poarta de care vă spuneam a fost echipata acum cu panourile de închidere, anul trecut au fost ridicați stâlpii sculptați și acoperișul cu draniță. Ionut a avut mult de lucru și înțeleg că este tare iubit acolo, la sud de Carpați.

Oamenii buni se găsesc greu, dar și când o fac, leagă prietenii trainice. Lumea celor care fac sculptura in lemn cu drujba în România este mică, unii dintre ei au fost naufragiați pe insule izolate multă vreme până să-și găsească, cu ocazia evenimentului de la Pensiunea Cerna, confrații. Deschiderea Festivalului a inclus și meșterul popular, vitel la proțap, cântece și dansuri din folclor, cuvântări din partea organizatorilor, a oficialităților și a sponsorilor.

Astăzi, acești meșteri, artiști, lemnari … pot avea mai multe nume, sunt legați prin pasiunea comună și de evenimentul ce se desfășoară acum.

Pensiunea Cerna

Arta cu drujba

Poţi face artă şi cu drujba! Este deviza câtorva sculptori care mânuiesc drujbele grele cu multă îndemânare şi dau forme inedite buştenilor. Artiştii s-au reunit, în Vâlcea, la Festivalul Naţional al Sculptorilor cu Drujba.

Posted by Digi24 Craiova on Monday, 18 June 2018

Dumincă 24 iunie 2018 va avea loc festivitatea de închidere și vor putea fi admirate ”la gata” toate sculpturile realizate anul acesta, lângă cele de anul trecut.

Nu ratați evenimentul, cei care aveți distanță scurtă până acolo. Se trece prin Horezu, în drum spre Vaideeni.

Imagini din timpul lucrului – sculptura in lemn cu drujba

Sculptura in lemn cu drujba – Festivalul de la Cerna este în desfășurare Festivalul de la Cerna pentru sculptura in lemn cu drujba are loc din 17 iunie până în 24 iunie 2018, adică duminica aceasta.

[seowebdeveloper]

O idee interesantă din orașul de pe malul Begăi: refolosirea lemnului după ce, în urma furtunii de duminică, 17 septembrie 2017, zeci de pomi au fost puși la pămînt în Timișoara.

[centrulculturalreduta2019]

Zina și Sorin Manesa-Burloiu, prezenți la Târgul ,,POVEȘTI MEȘTEȘUGĂREȘTI din Brașovul medieval’’

Centrul Cultural Reduta și Consiliul Județean Brașov în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și cu Asociația Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană din Brașov vă invită în perioada 12-15 august 2022 în Piața Sfatului, la prima ediție a Târgului ,,POVEȘTI MEȘTEȘUGĂREȘTI din Brașovul medieval’’.   

Vor fi prezenți peste 20 de meșteri populari din județul Brașov și din țară. Aceștia vor aduce în atenția vizitatorilor, meșteșuguri din vechime, care se practică și astăzi, precum pielărit, cusături, pictură pe lemn, pictură pe sticlă, împletituri din sfoară, împletituri din foi de porumb, sculptură, modelaj în lut, olărit, împăslit, ceramică. Cei mici vor descoperi la acest târg și turtă dulce.      

Astăzi, câteva cuvinte despre Zina și Sorin Manesa - Burloiu, meșteri prezenți în aceste zile în Piața Sfatului din Brașov. 

Zina și Sorin Manesa - Burloiu lucrează de peste 30 ani în domeniul artei lemnului ( sculptură, crestături, strunjit, design). Inspirati din traditie, creează obiecte traditionale, neo-traditionale si contemporane.

Din 1990 au participat la diferite expoziții și târguri în cadrul muzeelor de specialitate și alte evenimente.

De asemenea, din 1997 au participat frecvent (demonstrații, ateliere, expoziții) în SUA, Canada, Australia, Anglia, China, Franta, Olanda, Suedia, Germania, Polonia, Grecia. 

Obiectele realizate de ei se află în colecții publice și private, dar și în câteva muzee din lume.

Vă invităm la Târgul ,,POVEȘTI MEȘTEȘUGĂREȘTI din Brașovul medieval’’ organizat în Piața Sfatului din Brașov, în perioada 12-15  august pentru a afla mai multe despre obiectele din lemn și pentru a sta de vorbă cu Zina și Sorin Manesa - Burloiu despre cum au ajuns să îndrăgească sculptura în lemn.

Text și foto: Asociația Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană din Brașov

[centrulculturalreduta2019]

Emil și Rodica Milășan, prezenți la Târgul ,,POVEȘTI MEȘTEȘUGĂREȘTI din Brașovul medieval’’

Centrul Cultural Reduta și Consiliul Județean Brașov în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și cu Asociația Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană din Brașov vă invită în perioada 12-15 august 2022 în Piața Sfatului, la prima ediție a Târgului ,,POVEȘTI MEȘTEȘUGĂREȘTI din Brașovul medieval’’.

Vor fi prezenți peste 20 de meșteri populari din județul Brașov și din țară. Aceștia vor aduce în atenția vizitatorilor, meșteșuguri din vechime, care se practică și astăzi, precum pielărit, cusături, pictură pe lemn, pictură pe sticlă, împletituri din sfoară, împletituri din foi de porumb, sculptură, modelaj în lut, olărit, împăslit, ceramică. Cei mici vor descoperi la acest târg și turtă dulce.  

Astăzi,  Emil și Rodica Milășan vă prezintă pasiunile lor.

Emil Milășan, sculptor în lemn, practică acest meșteșug de peste 35 de ani. Modelarea lemnului nu este o meserie ușoară, dar satisfacția lucrului bine făcut este mare! 

În micul său atelier prezintă sculptură realizată în lemn cu un design remarcabil, emanând bun gust și rafinament care fac să atingă coarda sensibilă a iubitorilor de frumos! 

,,Tematica lucrărilor mele este diversă, începând de la obiecte cu temă religioase, de vânătoare, istorică, decorațiuni interioare, etc. Cine este în căutarea unui cadou deosebit, aici găsește piese unice.’’

Rodica Milășan, soția domnului Emil, este meșter artizan,  creatoare de accesorii și obiecte decorative din lemn, pictate manual. Deține FIȚE, un mic brand de bijuterii și accesorii născut în inima Transilvaniei.

Inspirată de culorile și formele din jurul său, încearcă să le folosească în munca sa. Deoarece, este interesată permanent de grija pentru mediul înconjurător, încearcă să folosească lemn reciclat și materiale ecologice, acolo unde este posibil, de la vopsele și lacuri până la ambalaje, totul trebuie să fie ca într-o orchestra bine organizată. 

,,Piesele mele sunt luminoase și colorate, ca niște piese de artă portabile, sper și sunt sigură că ceva te va face să zâmbești! Fiecare bijuterie este unică, lucrată cu grijă și atenție la cel mai mic detaliu, în culori care să bucure orice privitor și iubitor de frumos.’’

Vă invităm la Târgul ,,POVEȘTI MEȘTEȘUGĂREȘTI din Brașovul medieval’’ organizat în Piața Sfatului din Brașov, în perioada 12-15  august pentru a afla mai multe despre sculptura în lemn și pentru a sta de vorbă cu soții Milășan despre pasiunile și obiectele realizate cu răbdare. 

Text și foto: Asociația Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană din Brașov      

[stejarmasiv]

Nu l-am întâlnit încă pe Gabriel Rizea, deși cu drag am primit invitația să ajung la Cerna la Festivalul Sculptorilor cu Drujba. Am scris mai multe articole, fascinat de priceperea celor ce în zgomot de tobe de eșapament, cu motofierăstraie cu lanț care au legat o prietenie durabilă și s-au înfrățit într-un meșteșug modern. Sculptura cu drujba ( Дружба este în limba rusă echivalentul prieteniei, nu a uneltei cu motor ce taie lemn) adună o mână de oameni la Pensiunea Cerna an de an, la un eveniment organizat de Adrian Bondoc.

În restul anului, unii lucrează altceva, sculptura cu drujba este doar un hobby, însă Gabriel Rizea a făcut din asta un mod de viață. Dacă privești la pozele în care apare, pe Facebook de cele mai multe ori, poți spune că vârsta este doar un număr, înscris într-un act de identitate, ce nu i se aplică.

Inginer silvic ca formare, Gabriel Rizea este din punctul meu de vedere un rebel al vremurilor noastre. Se hrănește cu voie bună, trăiește sentimente de bucurie și caută să ofere emoție prin ceea ce lucrează. Nu merge la muncă la program fix, n-are șefi și nu face muncă repetitivă. Are timp să viseze și să imagineze. Așteaptă următoarea provocare pentru că-i place ceea ce lucrează și nu se duce la muncă de nevoie. Îi împărtășesc aceste trăiri, mă bucur să descopăr oameni liberi de sistem, care pot și vor să își găsească menirea și mai ales vocația.

Gabriel Rizea

Trebuie să spun cu convingere că am văzut și alte lucrări de sculptură cu motofierăstraie, dar unii meșteri nu reușesc să treacă bariera kitch-ului, plămădind figuri ce cu greu pot fi acceptate ca semănând cu ceea ce intenționează să modeleze. Apreciez fără rezerve că ceea ce Gabriel Rizea scoate din lemn este incredibil de frumos, proporțional, real, parcă te aștepți ca personajul să prindă viață și să glăsuiască.

Am doar contribuția de pune în legătură cererea cu cel care o poate îndeplini. Am recomandat celor de la Târlungeni să ia legătura cu meșterul sculptor când am fost întrebat dacă pot oferi mai multe detalii pentru un proiect. Din martie 2020 până în iunie s-a bătut palma și proiectul include 6 sculpturi în trunchiuri de arbori de salcâm și frasin. Sunt trunchiuri cu diametre mari si forme aleatorii în care Gabriel Rizea a sculptat până acum 2 lucrări.

Prima este Fata din Dafini – aproape un tablou tridimensional.

A doua lucrare este un simbol puternic pentru orice suflet de român. Decebal și stindardul de luptă – lupul dacic – sunt cu siguranță un punct de atracție principal. Am mai văzut și alte sculpturi ale lui Gabriel Rizea reprezentând lupi, cred că stăpânește tehnica foarte bine, sunt extrem de reușiți. Este fascinant cum vede înăuntru lemnului figura ce va ieși la iveală. Am senzația că parcă lemnul are deja creionate formele și meșterul urmărește doar să îndepărteze surplusul de material.

Doar întâmplător am ajuns să intervin în acest proces, sunt sigur că oricine caută să afle despre cine lucrează bine lemnul, sculptând din trunchiuri de copac cu pricepere are șanse să ajungă la Gabriel Rizea. Online-ul românesc oferă indicii către el, a apărut deja la multe evenimente și imaginile cu lucrările sale sunt cunoscute.

Poate timpul va așeza lucrurile să ajung să-l cunosc și personal, știu sigur că am lega vorba ușor. Cred că cei ce se ocupă de lemn, sub diferite forme, au o afinitate reciprocă și subiecte de discutat fără prea multe introduceri. Priviți și voi la imagini, nu-i așa că e ceva în privirea lui, care vă face să-l simțiți cald, aproape, un om deschis? Ceea ce contează când ai parte de bucuria unei sculpturi făcute de Gabi Rizea este că îți rămâne bonus și o parte din sufletul lui.

Vorba lui Nichita Stănescu – Și e foarte frumos că e așa …

Gabriel Rizea sculptează la Târlungeni Nu l-am întâlnit încă pe Gabriel Rizea, deși cu drag am primit invitația să ajung la Cerna la…

[stejarmasiv]

Înainte de gravură în lemn 3D trebuie să menționez neapărat că am certitudinea faptului că nimic nu este întâmplător, confirmată și de un șir de întâmplări legate de cazul de față.

Am remarcat la Bife Sim 2017 un stand cu un dinozaur și am ajuns să vorbesc cu Dan Pruteanu de la Wood IQ mai multe decât despre lemn și prelucrarea lemnului. Dinozaurul era așezat lângă un CNC care făcea gravură în lemn 3D și care fusese folosit la realizarea T-Rex-ului ce m-a atras.

Dan Pruteanu si Wood IQ

I-am povestit lui Dan despre puzzle-ul 3D pe care l-am făcut cu băiatul meu și a fost încântat atât de mult încât și-a achiziționat personal 2 astfel de seturi. Ulterior, după ceva timp, la o discuție și o ofertă de utilaje pentru prelucrarea lemnului, aduce în discuție povestea puzzle-ului și facilitează interlocutorului să intre în posesia unui set. Atitudinea de a trece bariera comercială și abordarea unei discuții în termeni calzi face mai mult decât orice reducere, fără a diminua importanța socotelilor financiare.

Dacă capeți încredere în interloculorul cu care vei târgui o afacere pe mulți bani și crezi că după livrare relația va rămâne la fel de deschisă, pentru soluționarea oricăror probleme ce pot apărea doar la oamenii care lucrează, atunci decizia achiziției este mai ușoară, cu sufletul mai împăcat. Undeva în acest șir de întâmplări am fost și eu, iar azi se închide cercul, când aflu că un gând bun, cu drag, a ajuns să dea roade și aflu efectiv rezultatul unui demers de demult.

Angel Toy Land este un atelier de gravură în lemn 3D, din Râmnicu Vâlcea, unde transferul către a doua generație din familie pare să fie un succes. Fiul proprietarului s-a implicat în business și pașii parcurși împreună deschid niveluri neatinse până atunci în relația de familie. Eu am doi băieți, aștept cu înfrigurare să trăiesc bucuria lui Cătălin Dumitrescu.

Prin StartUp Nation 2018 au accesat fonduri și au achiziționat de la Wood IQ o serie de utilaje, pe care le-a pus la lucru într-o hală închiriată. Pentru o ofertă similară trebuie să vizitați site-ul Wood IQ și să luați legătura cu Dan Pruteanu.

Utilaje achiziționate de la Wood IQ

Strung cu copiator

Implicarea tânărului Dumitrescu a dus la reușite apreciate pe plan local, însă năzuințele sunt mult mai mari. Din ceea ce am văzut, se poate, calea pe care au pornit și lucrările de până acum vor putea constitui un drum ce n-are cum să dea greș, personal le prevăd o creștere exponențială.

Nu demult, la începutul lunii octombrie, la Brother’s Pub din Râmnicu Vâlcea se găsește și se poate vedea într-un spațiu public una dintre lucrările de gravură în lemn 3D, cu care Angel Toy Land își îmbogățește portofoliu.

Am vorbit cu Cătălin Dumitrescu de mai multe ori, pentru detalii și l-am rugat să ne transmită opinia despre derularea proiectului prin StartUp Nation. Textul e atât de optimist încât ajung să sper că nu e totul pierdut, că se mai poate și că dacă vor fi tot mai mulți cei care au curajul să devină antreprenori, poate licărește din nou luminița de la capătul tunelului.

„ ANGEL TOY LAND este un vis ce a prins contur in toamna lui 2017 cand am pornit  proiectul prin programul StartUp Nation. Un drum lung si anevoios, pe alocuri enervant de birocratic si tocator de resurse financiare si emotionale. Dar, per total, a fost un program ce a reusit sa aduca zeci de proiecte ale multor intreprinzatori de la stadiul de vis la stadiul de implinire. Consider ca sunt multi intreprinzatori de valoare in aceasta tara, tineri dar si in varsta, iar aceste proiecte guvernamentale sustinute cu bani europeni, pot duce spre o mai mare implicare a noastra, a intreprinzatorilor, in creerea de noi branduri nationale. Si, de ce nu, sa le ducem și pe plan international.

Angel Dumitrescu

Sa luptam pentru a ne impune si pentru a ne face respectati. Sa invatam sa creem, sa exportam produse nu sa exportam forta de munca. E mult de munca aici, e mult de reașezat si noi trebuie sa fim pionerii renasterii. Poate par cuvinte pompoase si vise prea “VISĂTOARE” dar trebuie sa vedem ziua de maine. Să incercam si noi reeditarea “visului american” pe plai romanesc. Doar asa putem asigura un trai mai bun copiilor nostri.

  Ma numesc Dumitrescu Catalin, am 48 de ani, o familie reusita, vise si sperante. Am demarat acest proiect cu speranta ca voi reusi sa readuc in atentia oamenilor farmecul si magia lemnului, altfel decat mese, scaune, mobile … ma refer aici la gravură în lemn 3D, sculptura, grafica 3D, tablouri, panouri, in diferite combinatii cu materiale  inovatoare. Cat de frumos poate sa fie un tablou in 3D pe lemn cu diferite imagini de basm, cu peisaje, teme populare sau de  fictiune. Se deschide o fereastra spre nou, spre  lucruri deosebite ce pot infrumuseta viata noastra de zi cu zi. Noul se impleteste foarte bine cu trecutul si pot realiza lucruri deosebite impreuna.

Azi ,atelierul de tamplarie nu mai pare atelierul lui Gepetto si a lui Pinocchio. Tamplarul nu mai este reprezentat doar de halatul albastru si creionul dupa ureche, de fierastrau si dalta, de rumegus prin tot atelierul, imagini frumoase ale copilariei noastre. Astazi, atelierul de tamplarie incepe sa arate ca o uzina in miniatura, cu aparatura moderna, calculator, utilaje robotizate, cu farmec si stil. Iar aceasta mini-uzina poate realiza produse extraordinare, inovatoare, baza fiind cunoasterea si inovatia !

Acel “nou” este reprezentat la mine de copilul meu, Dumitrescu Angel-Gabriel, cel care se ocupa de partea on-line si programare a CNC-ului. Sau, mai bine zis, modernul Gepetto ��.

O imbinare a noului cu, sa zicem, prezentul, cu visul de ieri si implinirea de maine.

Am reusit sa gasesc, atunci cand am inceput cautarea ofertantilor pentru realizarea proiectului, oameni deosebiti ce mi-au oferit consultanta de specialitate si mi-au oferit utilaje de calitate … WOOD IQ condusa de domnul  DAN PRUTEANU, creierul din spatele acestei echipe.

Multumesc din nou domnului Pruteanu si echipei sale si sper, pe viitor, intr-o conlucrare la fel de benefica.”

Contact Cătălin Dumitrescu – Telefon și Email

Lucrări de gravură în lemn 3D

Mă gândesc unde au ajuns Nicolae Roșioru și Quercus, Costy și Dragoș Costache cu iPlan Furniture și Ionuț Dragnea și sunt încrezător în reușita familiei Dumitrescu cu afacerea de gravură în lemn 3D, care va fi extinsă cu siguranță. Dacă vor exersa folosind strungul cu copiator de care dispun și toate celelalte utilaje vor intra în flux de lucru continuu. Nu mai durează mult și scriu din nou despre alte lucrări.

Aveți curaj, asumați-vă riscuri, aveți dovada că se poate, cu un partener bun și determinare!

Gravură în lemn 3D – Atelier din Râmnicu Vâlcea Înainte de gravură în lemn 3D trebuie să menționez neapărat că am certitudinea faptului că nimic nu este întâmplător, confirmată și de un șir de întâmplări legate de cazul de față.

[stejarmasiv]

Spun sculptori români și mă gândesc la ideea de contemporanitate care de regulă duce la o percepție scăzută calitativ a muncii unor artiști. Cred că Brâncuși, pe vremea lui, trăia sentimente similare, fiind apreciat diferit în Franța și în România. N-au vrut gratis ceea ce a creeat el, acum n-au bani să le cumpere. Sigur că o comparație este departe de a fi similară, azi, poate peste 60 de ani, piese creeate de sculptori români ca și Gabi Rizea sau Ionuț Hodor vor fi apreciate și vor valora bani mulți. Mai știu eu unul ce picta și-a rămas într-o ureche, sărac lipit pământului.

Debitarea grosieră cu drujba este uneori privită circumspect, poate pare mai puțin artistică, dar vă asigur că și oamenii ăștia țin în mână dalta și ciocanul și le mânuiesc cu reală pricepere.

Sunt doi sculptori români pe care îi urmăresc constant, deși nu sunt conștienți că ei și-au atribuit această denumire în mod oficial.

Ionut Hodor și Gabi Rizea – nu se pot abține nici iarna

Despre Ionuț Hodor am mai scris, este cel căruia i-am fost ucenic la Bârsana, în prima și singura zi când m-am apropiat de sculptură – Sculptura in lemn – primii pași lângă un meșter din Bârsana. Alături de alți pasionați de sculptura lemnului s-au întâlnit la Pensiunea Cerna, de la Vaideeni și le-am prezentat munca în câteva rânduri : Sculptura in lemn cu drujba – Festivalul de la Cerna este în desfășurare sau Festivalul sculptorilor cu drujba editia a II-a – Pensiunea Cerna

Recent am prins câteva imagini trimise de Ionuț despre un leagăn inedit, cu stâlpii din trunchiuri de stejar sculptat și cred că rezultatul final va fi spectaculos.

Sculptură făcută de Ionut Hodor și Adrian Voican

Sculptură făcută de Ionut Hodor și Adrian Voican

Apoi m-am uitat la Gabi Rizea pe pagina de Facebook și l-am surprins după o perioadă lungă cu foarte multe piese frumoase.Găsiți mai jos chiar un dac, din lemn fosilizat, eu am văzut așa ceva la Baia Mare, stejar cu diametru de 130 cm, scos din albia Someșului.

in timpul lucrului – Gabi Rizea

Dac – lemn fosilizat

Dac – lemn fosilizat – faza intermediara

inainte de sculptură – Gabi Rizea

Gabi Rizea – masa sculptata

gradina vesela – Gabi Rizea

lupul dacic – dracon 3 m

Sunt lucrări inedite, autentice, UNICATE, extrem de realiste și arată că vremea încercărilor a trecut. Așa cum nici Stradivarius n-a mai produs viorile cu sunetul cel mai reușit spre sfârșitul perioadei active, cred că și acești doi sculptori români sunt într-o perioadă de maximă capacitate creativă. Acum apare ce-i mai bun și frumos, din vocație completată cu experiență și pricepere dobândită din practică.

Dacă nepotul tău va avea pe undeva o piesă achiziționată de bunicul sau bunica, de la un sculptor de demult, de pe la începuturile secolului XXI, pe care o va vinde cu valoarea de azi a unei mașini de lux, să nu te miri.

Eu sunt încrezător, sunt oameni buni, cu har.

Sculptori români … contemporani nouă – artă cu motofierăstrăul Spun sculptori români și mă gândesc la ideea de contemporanitate care de regulă duce la o percepție scăzută calitativ a muncii unor artiști.

[stejarmasiv]

Subiectul Power Carving – sculptura lemnului folosind mașini electrice este o formă de artă corelată cu posibilitățile tehnice actuale. E drept că dalta și ciocanul folosite de Brâncuși și Vida Gheza sunt aproape imposibil de mânuit cu aceeași acuratețe de cei care azi își încearcă puterile făcând din sculptură un hobby. Cu siguranță operele lor nu vor atinge celebritatea unor sculptori renumiți, dar e posibil să nu judecăm și să apreciem doar rezultatul final?

Recent, discuția despre meșteritul tradițional, întrecerea dintre scule de mână și cele electrice a fost subiectul articolului – Fierastrau de mana – marca Silky – model Oyakata .

Două întâmplări m-au determinat să scriu despre acest subiect. Prima, referitor la siguranța folosirii acestui tip de scule electrice, care definesc conceptul de Power Carving, discutat cu un amic căruia i-am împărtășit ideea de a cumpăra un disc cu dinți de lanț de drujbă pentru un polizor unghiular și la care am primit sfatul de a evita folosirea acestui tip de unealtă, indiferent la ce aplicație mi-aș dori să o fac. Lipsa de predictibilitate, puterea și numărul mare de rotații al flexului, combinate cu fixarea precară și mobilă în mâna utilizatorului poate duce la accidentări extrem de grave, cu urmări de neremediat. M-aș bucura să dispunem de capacitatea de regenerare a unor părți componente ale corpului, însă cunosc mulți tâmplari care cer 5 beri arătând 2-3 degete.

A doua ocazie când am luat contact cu aceste scule a fost când un coleg tâmplar cerea informații despre Holtz Rotoraspel, denumirea în germană a unui disc de frezat lemnul, care se montează tot pe flex. Utilizarea lui nu se reduce doar la Power Carving ci poate fi util pentru multe alte operațiuni, inclusiv la dulgherie. La aceste scule brute putem adăuga si alte variante de aparate electrice, cu șlefuire sau frezare minimalistă.

Am căutat online și vă recomand să citiți mai multe despre subiect înainte de a da sculptorului din tine posibilitatea să se desfășoare conectat la priză și mânuind astfel de bombe artizanale.

Articolul lui CONRAD SARZYNICK este foarte detaliat și complet pentru pașii care ar trebui urmați și respectați. Canadienii de la Arbortech au o oferta bogată, pe care o găsiți atat pe Amazonul englez, cât și pe cel german, astfel încât investind o sumă considerabilă doar în capetele pentru flex se poate aborda cu maximă precauție domeniul de Power Carving.

Vă recomand, din înțelepciunea celor care se pricep :

folosiți echipament de protecție întotdeauna -mănuși din piele, șorț din piele, ochelari de protecție și cască, eventual căști pentru urechi.

țineți ferm, cu mâinile cât mai apropiate, flexul pentru a-l controla cât mai bine.

alegeți un polizor unghiular cu stop pe buton, atunci când nu e apăsat, poate merită valoarea unui deget secunda în care se oprește singur

avansați încet, fără așchieri grosiere, timpul este oricum irelevant în fața siguranței.

nu prelucrați material lemnos cu defecte sau deteriorat

acordați-vă timp pentru exersare, până deprindeți senzațiile folosirii acestor scule

Cu drag, de lucruri frumoase, făcute cu cap !

Power Carving – sculptură în lemn folosind scule electrice Subiectul Power Carving - sculptura lemnului folosind mașini electrice este o formă de artă corelată cu posibilitățile tehnice actuale.

[stejarmasiv]

Sunt ultima persoana calificată să vorbească despre arta, adică despre acea parte care ține de imaginație, viziune, perspectivă. Mă uimesc oamenii capabili să ”vadă” înainte de a se înfățișa, în starea brută a unei forme, posibilitatea unui rezultat final de excepție.

Artiștii, acei semi-zei ce trăiesc printre noi, capabili să ne minuneze în toate muzele disponibile, plus încă 2 la puterea n de muze fără nume încep a fi pentru mine cel puțin niște neînțeleși ai timpurilor lor. Muzica e în regulă, aici pot înțelege, însă artele vizuale, pictura, sculptura, dansul solo ( cel în perechi este cu totul altceva), poezia … sunt tărâmuri unde aprecierea mea este ultima care trebuie luată în seamă.  Thalia, Urania și Clio sunt pe placul meu, umorul tine de cultură, astronomia are aplicabilitate practică, chiar dacă este personificată. Muza istoriei mi se pare cea mai de seamă, pentru înțelegerea a ce va să fie, în concordanță cu ce a fost.

rama fusion

piese din lemn vechi – mozaic – Aliexpress

Christopher David White – ceramica cu aspect de lemn vechi

Recunosc că aprecierea mea se rezumă la calități măsurabile, însă încep cu utilitatea, cu partea practică. Totuși, am învățat să nu desconsider ceea ce nu înțeleg și îmi impun acordarea unui timp de evaluare. Am descoperit partea frumoasă a ceea ce reprezintă arta prin surprindere. Când ceva mă prinde nepregătit, și îmi prescrimbă acest sentiment în uimire admirativă, atunci am aflat eu despre mine că dezvolt sentimente de apreciere asupra unor fapte și lucruri pe care nu le înțeleg.

Cam așa stă treaba și cu părți ale lucrului cu lemnul, care încântă sufletul mai mult decât o utilitate imediată. Unele piese asupra cărora m-am aplecat azi sunt chiar fără folos real, aprecierea se răsfrânge asupra efortului depus de un cineva pentru a mă surprinde. Decizia investiției financiare în așa ceva este una care diferă fantastic de la o persoana la alta, depinzând de cât de mult rațional versus emoțional domină în cumpănirea hotărârii.

Arta ramelor Fusion

Ramele de tip Fusion folosesc piese de lemn contorsionate de natură, în forme ce vor influența ulterior motivele sculptate pe partea clasică a unei rame. Nu e nevoie de nici o pictură sau fotografie în această ramă, ea însăși este un produs final, decorativ, surprinzător care poate acoperi cu emoție un spațiu anume.

Fusion Frames by Darryl Cox

rama de tablou fusion

rama fusion

Sculpturile parțiale în lemn

Folosind bucăți de lemn mari sau mici, cu dimensiuni variabile, avem artiști care pot și vor să scoată din fibra lemnului figuri mitologice ori naturale, animale sau oameni. A da viața unui lemn mort, uscat, eșuat, recuperat reprezintă o continuare a existenței și ajungem din nou la surprindere. Ceea ce admir cel mai mult este efortul depus și viziunea celui ce folosește conexiunile neuronale într-o manieră extrem de diferită de un inginer. Aici nu e vorba de structură, ci de haos, care are nevoie de o lege perfectă pentru a exista. Arta punerii în fapt a unei viziuni este o muză fără nume.

Cerb – James Doran Webb

Christopher David White – ceramica cu aspect de lemn vechi

Dinozaur din lemn recuperat esuat

driftwood-dragon-sculptures-james-doran-webb-3

driftwood-dragon-sculptures-james-doran-webb-4

driftwood-sculptures-by-jeffro-uitto-knock-on-wood-4

Etsy – Shaping Spirit – Debra Bernier

ShapingSpirit

Cred că oricine a ajuns artist a început ca ilustru necunoscut, neînțeles de cei apropiați, care ajunge la un moment dat, după eforturi de a-și materializa arta, sa surprindă pe cineva important. Acel cineva important clasifică și evaluează arta omului nostru la o cotă înaltă, iar restul societății din respect sau obediență, ori snobism, subscrie acestei idei și direcții. Tadam … artistul s-a născut și e confirmat. Se sting talente născute speranțe zi de zi pentru neșansa de a fi remarcate, sunt sigur.

Noi ceilalți, structurați, nu năzuim sau ne dorim recunoașteri vaste, avem simțul măsurii și a propriilor limite foarte strâns și evităm remarcarea la o asemenea maniera. Arta vieții, a mulțumirii cu sinele și cercul de apropiați este o altă muză, cu numele fericire și are forme infinit mai variate de manifestare, contemplare și realizare, în funcție de structura noastră internă. În acest timp, putem concepe forme ale artei mai practice, cu utilitate oarecare, ce nu vor tinde să încerce să impresioneze la scară largă.

decoratiune de perete din lemn vechi

harta lumii pe lemn de paleti

Man Sleeping Outdoor Zacharevic Street Art Hin Bus Art Depot Penang

mozaic din lemn si Eames Lounge

Pallet World Map The Merrythought

piese din lemn vechi – mozaic – Aliexpress

rama foto din usa veche

sticks on old wood panel Mauricio Morillas

Cu drag, de arta sufletului tau, exprimată sau trăită !

Arta – folosind lemnul în stare naturală, sculptată de natură Sunt ultima persoana calificată să vorbească despre arta, adică despre acea parte care ține de imaginație, viziune, perspectivă.

[stejarmasiv]

Ca să vedeți cât de mică e lumea, îndrumarului lui Bogdan Cozmescu, Motive geometrice traditionale mi-a fost arătat de un prieten în urmă cu câteva luni, înainte să îl cunosc pe autor prin intermediul blogului http://www.stejarmasiv.ro . Știind că apreciez sculptura și lemnul, prietenul meu s-a gândit să-mi arate cartea primită în dar, chiar de la Bogdan. Am răsfoit-o atunci într-o seară și mi-a plăcut cât de organizat, explicit și ușor de înțeles e materialul prezentat. E scrisă de un inginer, era firesc să fie așa.

Motive geometrice traditionale

Am cerut-o din nou să aprofundez informațiile, o am lângă mine pe masă în timp ce scriu. Citesc în ea că reprezintă un manual pentru lucrul la catedră, lucrul cu copiii și nu un tratat de motivistică. E o carte care te învață să desenezi motive populare și să utilizezi corect o daltă sau un cuțit. Citeam introducerea și mi-am amintit de bunicul meu cum îmi încresta cu briceagul botele din alun. Orice unealtă e bună, iar timpul și exercițiul o va descoperi pe cea care vi se potrivește, dacă doriți să încercați. Va rog retineti titlul – Motive geometrice traditionale

Mai întâi, începem desenul motivelor, și apar în carte câteva motive geometrice tradiționale, mai uzuale. După ce îl desenezi, treci la crestarea lemnului. Cred că e nevoie de puțin talent și la desen, paginile cărții sunt pline de imagini foarte ușor de urmărit. Bogdan predă discipline tehnice de vreo 20 de ani, iar de Școala Altfel îi învață pe copii să lucreze cu lemnul. Face parte și din Asociația Meșterilor Populari din Moldova.

Mie mi-au plăcut mult desenele cu motivele circulare și funia, nu știu dacă mă apuc de sculptat, dar de desenat, sigur le voi desena. Vă arăt niște imagini cu lucrările lui Bogdan, îl găsiți aici dacă aveți nevoie de el ori dacă doriți să vă povestească mai multe. Cartea o puteți comanda online, dacă aveți un copil pe acasă care scrijelește pereții ori scaunele, recomand să i-o luați! Iar lui Bogdan i-aș recomanda să își facă un canal pe youtube și să ne dea lecții online. Sculptura, așa cum ne-o prezintă el în cartea sa, pare o pasiune ușoară de îndeplinit!

Cu drag de lucruri frumoase!

Motive geometrice tradiționale – îndrumarul lui Bogdan Cozmescu Ca să vedeți cât de mică e lumea, îndrumarului lui Bogdan Cozmescu, Motive geometrice traditionale mi-a fost arătat de un prieten în urmă cu câteva luni, înainte să îl cunosc pe autor prin intermediul blogului www.stejarmasiv.ro .