#ritualul creștin

[nicolae]

Arta obiectelor liturgice concepute pentru ritualul creștin

Varietatea de obiecte liturgice care a fost concepută pentru ritualul creștin de-a lungul secolelor a oferit o mare exersare a inventivității. În timp ce unele versiuni ale obiectelor ritualice erau simple și utilitare prin design, altele au stimulat în mod clar fantezia și flerul. Un obiect simbolic și funcțional important în toate centrele de cult este sfeșnicul, și au fost create o varietate…

[bartholomaus]

Doar două vorbe despre recentul scandal legat de calendare și data Paștelui. În primul rând, data unei sărbători mi se pare fără mare însemnătate; chiar dacă evenimentul în sine este real pentru credincioși, data la care e sărbătorit e pur simbolică și adesea convențional stabilită. Rotirea cerurilor, clipa în care e oficiat ritualul și succesiunea gesturilor contează mai degrabă în magie.

Dar dincolo de asta, ura cu care au fost împroșcați în ultimele zile unii intelectuali ortodocși care au îndrăznit, timid, să susțină evidența (anume că două calendare unite au dat naștere unei struțocămile), ar trebui să ne dea tuturor serios de gândit.

Ca simplu istoric al creștinismului, mi se pare că ortodoxia românească s-a "monahizat" și ruralizat complet după Revoluție. Practic, au rămas doar două modele etico-religioase dominante: călugărul aspru din mănăstire (omniprezent online) și băbuța murdară pe picioare din bisericuța de munte. Teoretic, nu e absolut nimic rău cu aceste modele, atâta vreme cât ele rămân două alternative printre altele. În România însă, ascensiunea publică a acestui tip de creștinism a suprimat sau marginalizat complet celelalte modele posibile. Intoleranța, filetismul, moda absurdă a iilor printre ortodocși, a tricolorului afișat în biserică și pe obiectele de cult sunt simptome ale unui creștinism aflat aproape de extremă. Din păcate, au fost scăzuți în demnitate cărturarii creștini capabili să documenteze solid tradiția, să o aducă la zi, dar și să-i dezvăluie tarele și ficțiunile, preoții bine educați și politicoși, creștinii pur urbani, fără nostalgii bizantine, medievale sau rurale etc. Oare aceștia nu sunt tot mădulare ale trupului Bisericii? Dacă ai mâini și picioare dar îți lipsesc degetele, tot olog te numești. ---- BOR a schimbat deja date religioase, mita d de exemplu Crăciunul pe 25 decembrie in loca de 6 ianuarie ; există precedent ; singurul “argument” de care se agata pentru data Pastelui e schema aia cu focul sfânt de la Ierusalim, dovedita a fi scamatorie cu fosfor, recunoscuta de altfel de popime

[turistprinro]

Una dintre cele mai populare și vechi sărbători pastorale păstrate în zona arcului carpatic, în județul Covasna, este Nedeia mocănească.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Ea se desfășoară de sute de ani, în preajma Sărbătorii Sfântului Ilie. Anul acesta, Sântilia, cum i se mai spune, se desfăşoară în Valea Zânelor, din staţiunea Covasna, sâmbătă, 20 și duminică, 21 iulie 2019.

Sântilia – Nedeia mocănească a voineștenilor este una dintre sărbătorile de suflet ale oamenilor locului, un brand al locului care ilustrează viaţa autentică, cea în care creşterea animalelor, ocupaţie din moşi-strămoşi și transmisă din generaţie în generaţie, are un rol foarte important și în prezent.

La Sântilie, în trecut, oamenii veneau pentru a mijloci idile, pentru a uni destine sau a face alianţe şi, nu în cele din urmă, pentru a uni românii de aici şi românii de peste munţi.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto https://visitcovasna.com/ro)

Sărbătoarea din prezent, Sântilia, Nedeia mocănească a voineștenilor spune povestea ciobanilor care coborau de la munte în preajma Sânt Iliei, pentru a-şi alege nevestele. Astfel, sunt prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei: cerutul miresei, bărbieritul mirelui, împodobirea porţilor cu brazi şi ştergare tradiţionale, ruperea colacului, descălţatul laşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului. Conform tradiţiei, alaiul de nuntă pornește de dimineaţă, din faţa Bisericii Ortodoxe din Voineşti, Covasna, spre casa Nedeii din Valea Zânelor. Se spune că această tradiție datează aproximativ din jurul anului 1500.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

La Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor participă toată comunitatea. Oamenii, îmbrăcaţi în costume populare, întruchipează personajele unei nunţi adevărate: perechea de miri, naşii, vornicii, socrii mari şi mici, nuntaşii, şi sunt respectate toate obiceiurile din zonă: cursa de cai, cerutul miresei, hora miresei, conchioluitul miresei, descălţatul naşilor, Hora Sântiliei. Conform tradiției, pețitorul oferă fetei alese o păpușă de caș, iar fata oferă un fir de busuioc. Ritualul continuă cu o horă unde se dansa Sântilia.

Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor este organizată de Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu şi Asociaţia Judeţeană a  Crescătorilor de Ovine Covasna.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Anul acesta, programul evenimentului este, conform doamnei Flavia Elena Lungu, vicepreședintele Asociației Cultural–Creștine Justinian Teculescu din Covasna, următorul:

Sâmbătă, 20 iunie, începând cu ora 14:00 se va desfășura șezătoarea tradițională cu făcutul de flori. Pe scenă vor urca soliștii Alexandra Bârlă și Alexandru Baciu din Covasna, Grupul folcloric Răzeșii din Tupilați, Neamț, Corul bărbătesc Voievozii Munților din Vâlcele, dar și Ansamblul Junii Săceleni din Săcele. Invitații speciali ai ediției sunt Tudor Limbean, Ilie și Giulia Medrea, Mioara Velicu, Ionuț Fulea, Maria Butilă, Virginia Irimuș.

Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Duminică, 21 iulie, atmosfera de sărbătoare va fi asigurată de zeci de artiști care vor susține concerte și spectacole de dans folcloric – soliștii Ana Săndulea, Alina Oană și Tudor Mircea din Covasna, Ansamblul Românașul, Ansamblul Junii Covăsneni, Grupul de fluierași Mugurașii, Grupul Vocal Piatra Mare din Dobârlău, Corul Bărbătesc din Voinești și Ansamblul Cununa de pe Someș din Bistrița.

Meșterii populari își vor prezenta meșteșugurile, oierii vor arăta publicului cum se face cașul, cu lapte muls „în direct”, iar spectatorii vor putea gusta din produse tradiționale păstorești. Anul acesta, în Poiana Nedeii, a fost amplasată o stână tradițională.

  Sântilia, Nedeia mocănească a Voineștenilor (sursa foto Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu)

Turiștii și toți localnicii sunt așteptați cu drag la sărbătoarea de suflet a voineștenilor:

Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor

Sursa informației Asociația Cultural–Creștină „Justinian Teculescu” din Covasna

  Sântilia – Nedeia mocănească a voineștenilor