#război hibrid

[nicolae]

Războiul naval hibrid: strategia revoluționară a Ucrainei cu drone în Marea Neagră

Scripcariu, George V. (2024), Războiul naval hibrid: strategia revoluționară a Ucrainei cu drone în Marea Neagră, Intelligence Info, pag. xxx,   Hybrid Naval Warfare: Ukraine’s Revolutionary Drone Strategy in the Black Sea Abstract Ukraine’s recent operation in the Black Sea, using an advanced unmanned surface vehicle (USV), marks a pivotal moment in modern warfare. This mission, which targeted…

[inprimalinie]

Expert, despre experimentele militare ale SUA pe oameni: Este vorba în principal de influențarea psihicului și a genotipului

Aleksander Haminski, specialist în psihiatrie militară și instructor în pregătirea militar-psihologică a unităților cu destinație specială ale Serviciului Federal de Gardă rus și ale Ministerului de Interne, a declarat acest lucru într-un interviu pentru site-ul de știri și analize Ukraina.ru. Georgiana Arsene Nu este un secret că Statele Unite ale Americii efectuează diverse experimente…

[cristianlisandru]

„Război-hibrid” la granițele NATO, coordonat de Rusia lui Putin. Cum au acționat CONTRABANDIȘTII „subcontractați” de Moscova

Nicio graniță, indiferent cât este de mică sau de mare, nu poate fi controlată fără cooperarea ambelor părți. Acest lucru este valabil atât pentru granița dintre SUA și Mexic, cât și pentru granița dintre Rusia și China, spre exemplu. Gestionarea frontierei sovieto-finlandeze a fost rezultatul unui proces treptat care a început după al Doilea Război Mondial, notează René Nyberg – fost ambasador…

[leontiucmarius]

AbramsX: tancul de război suprem care va redefini puterea militară

De zeci de ani, tancurile de luptă americane din seria Abrams s-au impus ca mașini de război formidabile, sinonime cu puterea și tehnologia avansată. De curând, General Dynamics, compania din spatele acestor monștri de oțel, a dezvăluit o nouă generație de tancuri: AbramsX. Sistemul de propulsie al lui AbramsX se bazează pe un motor hibrid […] Articol original AbramsX: tancul de război suprem…

[lucianatamas]

https://www.facebook.com/events/413707850403964/?ref=newsfeed

https://www.satmareanul.net/2021/12/01/bienala-jurnal-de-virus-la-muzeul-de-arta-din-satu-mare/

S-a calculat că, în unele zile din perioada de vârf a pandemiei, s-a pierdut un număr aproape la fel de mare de vieți ca în timpul Revoluției de la 1989. Războiul sanitar, deci, combinat cu tot felul de alte forme de război hibrid, a dus la răsturnări / mutații greu cuantificabile. Anul 1989 a determinat căderea unor ziduri și frontiere. Pandemia determină reapariția altor ziduri, garduri de sârmă ghimpată și limitări / distanțări de tot felul. După 32 de ani de la Revoluția Română, cu începere de vineri, 26 noiembrie 2021, de la orele 17:00, în incinta Muzeului de Artă din Satu Mare, sub titlul „Bienala Alb/Negru: Jurnal de virus”, ni se oferă posibilitatea de a „răsfoi” viziunea unor artiști, scriitori și curatori despre ceea ce este – și se pare că va mai rămâne, pentru o perioadă – „homo pandemicus”. Proiectul a fost conceput, dezvoltat și promovat de Dan Perjovschi, împreună cu artista și curatoarea Alina Andrei, fiind un work in progress publicat online pe rețelele de social media ale Galeriei White Cuib din Cluj-Napoca. Bazându-se pe bunele sale relații personale, artistul român Dan Perjovschi a invitat să participe la proiect creatori din România, Spania, Germania, SUA, Marea Britanie, Austria, Italia, Portugalia, Grecia, Cehia, Bulgaria, Uruguay, Indonezia, Columbia, Franța, Malaiezia, China, Japonia, Polonia, Republica Moldova, Ungaria și Muntenegru. În anul 2020, proiectul a mai fost expus de Galeria White Cuib din Cluj Napoca, apoi a putut fi vizitat în cadrul Romanian Design Week din București. Recent, a fost expus și în Madrid, la ABM Confecciones (curatoarea evenimentului fiind Gloria Luca). Artiştii implicaţi în proiect: Dan Perjovschi (RO) Ana Kun (RO) George Roşu (RO) Aldo Giannotti (AU) Olivier Hölzl (AU) Gloria Luca (SP) Tudor Pătraşcu (RO) David Böhm & Jiří Franta (CZ) Cosmin Haiaş (RO) Răzvan Cornici (RO) Cathy Burghi (UY) Benedek Levente (RO) Oana Lohan (FR) Cristian Răduţă (RO) Minitremu (RO) Bartha Sándor (HU) Restu Ratnaningtyas (IN) Marishka Soekarna (IN) Magdalena Pelmuş (RO) Luciana Tamas (GE) Zara Alexandrova (GE) Zoran Georgiev (GE) Roberto Uribe Castro (GE) Alina Andrei (RO) Invitații speciali: 3 137, Cristian Alexa, Sabina Aldea, Silvia Amancei & Bogdan Armanu, Daniel García Andújar, Florin Arhire, Isa Balog, Ion Barbu, Lucian Barbu, Beagles & Ramsay, Andra Beligan, Anca Benera & Arnold Estefan, Naomi Bildea, Brent Birnbaum, Alex Bodea, Daria Borsa, Răzvan Botiș, Luchezar Boyadijev, Vlad Brăteanu, Michele Bressan, Cosmin Bumbuț, Dan Burzo, Frank Bz, Radu Carnariu, Squeak Carnwath, Banu Cennetoğlu, Simion Cernica, Ramona Chirica, Ciprian Ciuclea, Eduard Constantin, Larisa Cont, Oana Coșug, Mihail Coşuleţu, Alicia Crasiuc, Lavinia Creţu, Ştefan Radu Cretu, Andra Cati, Dana Catona, Suzana Dan, Hans D. Christ, Megan Dominescu, Andrei Dosa, Latifa Echakhch, Farid Fairuz, Andrei Flocea, Alexandru Faur, Diana Filimon, Dora García, Cristina Gagiu, Cristi Gaspar, Bogdan Gârbovan, Bogdan Georgescu, Diana Grigorescu, Gergely Hory, Ovidiu Hrin, Andreea Harabagiu, Mihai Iepure-Gorski, Lucian Indrei, Susanna Inglada, Tadija Janičić, József Bartha, Quentin Jouret, Pravdoliub Ivanov, Rie Kawakami, Kispál Ágnes, Attila Kispál, Szabolcs Kisspál, Takehito Koganezawa, Jadranka Kosorcic, Eva Koťátková, Dana Koťátková, Levente Kozma, Ute Krafft, Mischa Kuball, Karolina Kubik, Raphaël Larre, Eirini Linardaki, Natalia Marc, Andreea Mare, Tincuța Marin, Alina Marinescu, Andreea Medar, Alex Mihăileanu, Hortensia Mi Kafchin, Milan Mikuláštík, Isola Milano, Alexandra Mocan, Bianca Mocan, Emilian Mocanu, Niță Mocanu, Eliodor Moldovan, Vlad Moraru, Ivan Moudov, Tudor Mureşan, Alexandru Munteanu, Simona Nastac, Cătălina Neculai, Mona Nicoară, Tuan Nini, Cătălina Nistor, Oberliht Association, Yuki Okumura, Miklós Onucsán, Andrei Pacea, Eugen Palagub, Daniela Palimariu, Vincent Parisot, Manuel Pelmuș, Gluklya, Mihai Plătică, Cristi Pogăcean, Delia Popa, Camelia Popescu, Caterina Preda, Ioana Preda, Silviu Preda, Andrei Pungovschi, Abel Rad, Lea Rasovszky, Saddo, Matei Rădulescu, Oliver Ressler, Cristian Rusu, Patrick Roussel, Șerban Savu, Dimitar Solakov, Nedko Solakov, Alexandru Solomon, Ada Stan, Raimar Stange, Iza Tarasewicz, Oana Tănase, Krassimir Terziev, Tudor Toader, Iulia Toma, Remus Țiplea, Tomáš Vaněk, Jaro Varga, Sorina Vazelina, Casandra Vidrighin, Dăruieşte Viaţă, Simona Vilău, Iuliana Vîlsan, Elena Vlădăreanu, Ioana Vreme Moser, Trevor Yeung, Laurenţiu Zbîrcea, Fani Zguro. Curatori: Alina Andrei Felicia Grigorescu Luciana Tămaș (Text de Luciana Tămaș)

[stireazileiuk]

Maia Sandu: Federaţia Rusă desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova un război hibrid. Vedem că această neutralitate nu ne protejează. Avem nevoie de sprijinul României şi al partenerilor noştri

[news247worldpressposts]

Academia Romana: Sesiune științifică despre războiul hibrid și dezinformare în Revoluția din decembrie 1989

Academia Romana: Sesiune științifică despre războiul hibrid și dezinformare în Revoluția din decembrie 1989

Academia Română găzduiește joi, 9 iunie 2022, sesiunea științifică cu tema „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Revoluția Română din decembrie 1989“, eveniment organizat de Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD ʼ89). Manifestarea va avea loc în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, începând cu ora 10. Razboi hibrid si dezinformare…

[borisharea]

DECLARAȚIE: Occidentul duce un ''război hibrid total'' împotriva Rusiei

DECLARAȚIE: Occidentul duce un ”război hibrid total” împotriva Rusiei

[nationalmd]

Andrei Caramitru : O analiza excepțională despre război de la Royal United Services Institute for Defence and Security Studies

Andrei Caramitru : O analiza excepțională despre război de la Royal United Services Institute for Defence and Security Studies

O analiza excepțională despre război de la RUSI (Royal United Services Institute for Defence and Security Studies), link in comentarii. Care combina situația pe front cu acțiunile hibride de destabilizare ale Rusiei. Autorii ne spun așa : – Rusia va declara pe 9 Mai mobilizare generală pentru războiul din Ucraina. Planul lor este – cel mai probabil – o ofensiva pe Donbas acum si un atac general…

[nicolae]

Orientul Mijlociu în vâltoarea războiului informațional al C.I.A.

Barbu, Alida Monica Doriana (2024), Orientul Mijlociu în vâltoarea războiului informațional al C.I.A., Intelligence Info, 3:2, ppp,   Abstract The combination of “classic” military actions with “asymmetric” ones, the transformation of the armed struggle caused by technologies and the weapons used serve the multidimensional character of the current war, carried out in all environments: land, air,…

[inprimalinie]

Republica Moldova, acțiuni concrete de reeducare a cetățenilor săi în direcția cerută de Occident

Moldova va găzdui luna aceasta prima reuniune a Centrului de comunicare strategică și combatere a dezinformării, creat la inițiativa președintelui Maia Sandu pentru a combate influența Rusiei, ceea ce înseamnă că face deja pași importanți în direcția spălării pe creier a cetățenilor și a îndoctrinării acestora contra Federației Ruse. Georgiana ArseneCentrul este controlat de parlamentul…

[bg1952]

Alertă maximă la granița Europei! Este pericol uriaș de război hibrid – Capital

https://www.capital.ro/alerta-maxima-la-granita-europei-este-pericol-urias-de-razboi-hibrid.html

[leontiucmarius]

Șeful Statului Major General susține că reformele militare ale Rusiei răspund expansiunii NATO

Reformele prevăd crearea a încă două districte militare. Corpul de armată va fi amplasat în apropierea graniței cu Finlanda. Forțele vor fi sporite în teritoriile pe care Moscova a pretins că le va anexa. Noile reforme militare ale Rusiei răspund unei posibile extinderi a NATO și utilizării Kievului de către „Occidentul colectiv” pentru a duce un război hibrid împotriva Rusiei, a declarat…

[stireazileiuk]

„Ministrul de Externe” al Transnistriei a acuzat Moldova că duce „un război hibrid de lungă durată”

[crappa-crapinum]

SORIN LAVRIC: Ce ne doboară nu e un microb, ci psihicul nostru adus în pragul surescitării apocaliptice

SORIN LAVRIC este filozof, dar a profesat și ca medic. Din această perspectivă, bivalentă, l-am întrebat dacă se teme de moarte în aceste zile de pandemie, ce efect va avea întoarcerea atâtor români din străinătate, dar și cum va arăta lumea la finalul crizei de coronavirus. Răspunsurile sale sunt de-o luciditate specifică diagnozelor medicale. Un interviu exclusiv Q MAGAZINE.

SOLIDARITATEA VA FI PUSĂ LA ÎNCERCARE MAI TÂRZIU

O astfel de criză poate duce la o nevroză colectivă sau mai degrabă la o solidaritate naționala?

Deocamdată nevroza e izbitoare, ba chiar e în fază acută, în schimb solidaritatea va fi pusă la încercare mai tîrziu, cînd vom intra într-o triplă criză: socială, economică și financiară.

Ce sare în ochi este valul de spaimă provocat de abuzul mediatic din toată Europa. Trăiesc cu impresia că o conjurație a mass-mediei și-a pus în gînd să-i aducă pe oameni la un prag de isterie obștească. Iar de isteria aceasta s-au molipsit politicienii, dovadă tonul prăpăstios cu care se adresează fiecare națiunii lui.

Oriunde te întorci, nu auzi vorbindu-se decît de o temă: pandemia.

Eu nu cred în virulența mortală a acestei epidemii, o virulență care, din cauza presei, a ajuns să fie percepută ca o plagă trimisă de Dumnezeu pentru păcatele omenirii.

Cei care dau ortul popii nu mor din cauza virusului, ci din pricina unor boli prealabile, cărora virusul, pe fondul căderii imunității, le sporește simptomele. Dar nici un om sănătos nu va muri în urma infestării directe cu virusul. Dacă românii ar înțelege acest  lucru, ar dormi mai liniștiți și nici nu s-ar mai repezi să golească magazinele.

Nu virusul ne ucide, ci tarele patologice pe care le avem deja.

E ca și cum dacă, aș ciupi de ureche un cardiac cronic care va muri peste trei zile de infarct, voi declara că el a murit din cauza ciupitului. Nu există o relație cauză-efect între infestarea cu coronavirus și decesul unui pacient.

Dumneavoastră cum aţi trăit aceste săptămâni?

În prima săptămînă am luat în serios amenințarea virală, oscilînd între teama de infecție și grija de a anula micile proiecte în care eram prins. Apoi, citind oracolele pierzaniei din gura oamenilor politici -de la Angela Merkel la Bibi Netanyahu, de la Macron la Boris Johnson, tonul apocaliptic prezicînd o contaminare de 70% din populație aducea a palinodie previzibilă- am simțit că ne îndreptăm spre o criză nemaiîntîlnită, provocată de excesul de zel al unor politicieni care, vrînd să preîntîmpine un dezastru, de fapt îl provoacă în numele profilaxiei lui. E precum o profeție care se împlinește prin simplul fapt că ai apucat s-o rostești.

Statele din Europa vor intra în faliment nu din cauza virusului, ci a sufocării complete a vieții sociale.

Ce trăim azi nu au mai apucat decît bunicii noștri în timpul ultimului Război Mondial. Dar cauza nu e pandemia, a cărei patogenie e exagerată pînă la pragul hiperbolei macabre, ci blocarea vieţii sociale din cauza psihozei. Ce ne doboară nu e un microb, ci psihicul nostru adus în pragul surescitării apocaliptice.

NU SUNT PREGĂTIT PENTRU MOARTE

Vă temeţi de moarte? Pentru cine sau pentru ce aţi vrea să mai trăiţi?

Întrebarea dumneavoastră e ca o măciucă în cap.

Iertați-mă…

Cui nu-i e frică de moarte? Dar mai ales mi-e teamă că nu am ajuns la un echilibru lăuntric cu mine însumi. Nu sînt pe picior de concordie cu mine însumi. Sînt în dizarmonie față de un demon a cărui voce îmi șoptește că sînt în naufragiu sub pecete viageră.

Nu sînt pregătit pentru moarte fiindcă nu sînt în acord cu mine.

Aşa că vreau să mai trăiesc pentru cîţiva prieteni, pentru familie şi pentru împlinirea unor cauze ideologice.

Întoarcerea românilor din Diaspora va duce la coeziune în actuala situaţie sau trebuia evitată?

Fiindcă nu vreau să vă răspund în spiritul de obediență al corectitudinii politice, vă împărtășesc secretul lui Polichinelle: cei care s-au repezit să se întoarcă au fost țiganii cărora amenițarea virusului le-a secat imboldul de a cerși, a fura și a codoși în țările europene.

E de prisos să vă spun de cîte ori am dat, în împrejurări jalnice, de îndrăgiții noștri conaționali în centrul Stuttgart-ului și al Frankfurt-ului. Tocmai ei au dat buzna înapoi, urmarea fiind previzibilă: necazuri sociale, cu creșterea infracțiunilor în locul unde se așează, dincolo de riscul de contaminare pe care pofta romilor de a încălca normele impuse de stare de urgență îl mărește.

Şi atunci despre ce concordie naţională vorbiţi? Inșii aceştia sînt o plagă socială pe care numai ipocrizia politicienilor şi numai duplicitatea gazetarilor o trec sub tăcere.

LUDOVIC ORBAN PARE A AVEA O PRESTANȚĂ IDEOLOGICĂ

Aveti încredere în liderii actuali: Klaus Iohannis, Ludovic Orban, Florin Citu, Victor Costache, Marcel Vela?

Fiindcă sînt un intelectual conservator, nu am cum să-l privesc cu ochi buni pe președinte. De curînd Klaus Johannis a primit premiul „Coudenhove-Kalergi“ din partea Uniunii Europene. Austriacul Kalergi a fost încă din perioada interbelică iniţiatorul planului de corcire a popoarelor europene de rasă albă cu alogeni aduşi de peste tot din lume: scopul era formarea unui om nou al cărui fenotip să aibe trăsăturile vechilor egipteni, deci un hibrid cu pielea închisă la culoare, din care trăsăturile ariene să lipsească. Planul e în plină desfăşurare de la summitul de la Marakesch din 2019, iar preşedintele nostru e o marionetă a cărei perseverenţă în punerea în pratică a planului Kalergi i-a adus premiul omonim. Se pare că vrea să-i facă concurență Angelei Merkel, a cărei hotărîre de a deschide graniţele Germaniei în faţa invaziei arabe în septembrie 2015 a preschimbat-o în cel mai malefic cancelar german de care au avut parte nemţii după al Doilea Război Mondial.

Ceilalți pe care i-aţi pomeni sînt persoane minore, fără o vocație anume, nici politică şi nici cuturală, doar Ludovic Orban pare a avea o prestanță ideologică ce amintește de un lider de caracter.

SE POT PRODUCE RUPTURI IREPARABILE ACUM ÎN CUPLURI

Se vor transforma cuplurile după această perioadă de izolare la domiciliu?

Cînd doi oameni fierb în suc propriu fără putința de a ieși din țarcul cuplului, vor scoate din latență, din goace, toate sedimentele de suflet pe care le-au lăsat să se depună în timp: obsesii, reproșuri, dezacorduri, sau dimpotrivă: apropieri dorite, umori tandre, clociri amoroase în ritm lent. Totul ține de cîtă drojdie bună sau rea au mocnit pe dinlăuntru în anii în care, furaţi de rutina de peste zi şi de programele diferite de lucru, au trăit cu certitudinea că totul merge ca uns.

Ceva asemănător pățeau deținuții politici: după un timp de stat în aceeași celulă, nemaiavînd ce să-și spună, ajungeau să se urască.

Se știau atît de bine unul pe altul că nu se mai puteau suporta. Singura scăpare era evadarea în teme culturale, în poezie sau rugăciune. Așa și cu viaţa în clenciul de cuplu: dacă nu există o supapă în cultură (o pasiune comună, o cauză spirituală, un crez religios) uzura fierberii în suc propriu le poate provoca rupturi ireparabile. Asta dacă nu sînt perechea ideală: doi amorezați stînd plisc în plisc de dimineață pînă seara, ceea ce statistic vorbind, e o raritate tot atît de insolită ca o fosilă intactă de pterodactil.

CINISM SAU EVLAVIE? ACEASTA-I ÎNTREBAREA

Cum va fi lumea la finalul acestei crize?

Ori cinică pînă în pragul cruzimii belicoase, ori evlavioasă pînă în pragul smereniei religioase.

Uitați-vă acum: teme care cu zece zile în urmă păreau de o importanță capitală sînt azi atinse de dezinteres unanim. În privința aceasta, pandemia e providențială: despică apele separînd trăsurile esențiale ale vieții de chichițele ei insignifiante.

Pandemia este o lecție de spirit pentru cei care sînt pregătiți s-o primească. Că lecția va culmina în creștere spre bine sau, dimpotrivă, în chiricire spre rău, asta depinde de stofa fiecăruia.

Vă bucuraţi ca generaţia dvs va fi înlocuită cu actuala generaţie de tineri educată în spiritul timpurilor moderne?

Îmi spunea un prieten din Oradea în cursul unei spovedanii în care mă văitam de lipsa de dialog dintre generația mea și cea a tinerilor de 20-30 de ani, tineri cărora le-am fost în felurite împrejurări profesor: „Noi ne străduim să-i educăm și ei se străduiesc să scape de noi.” Cam aşa poate fi descrisă, în chip lapidar, relaţia de afecţiune dintre noi şi ei.

E o ruptură evidentă, dar cu trecerea timpului spărtura se va umple, cînd îşi vor dea seama că fronda lor e semn de teribilism infantil.

Prin convertirea aceasta am trecut şi eu. Taică-meu, cînd eram elev de liceu, se uita la mine ca la o momîie necoaptă şi suspina: „ Pe mîna cui lăsăm noi ţara asta?” Cum mi-ar sta mie să-i repet vorbele?

Dar chiar dacă roata generaţiilor se învîrteşte, ştiu că partea esenţială a fibrei naţionale trece mai departe.

E predania istorică, care nu e vorbă în vînt. E pur şi simplu ştafeta de reflexe, afinităţi, credinţe şi repulsii pe care tinerii le primesc implicit de la bătrîni, chiar dacă la prima vedere nu sînt dispuşi s-o recunoască.

Ce îl poate salva pe om de la coborarea în Infern?

Trei pîrghii îl pot salva: 1) caracterul, partea tare a vînei morale, a cărui sursă nu poate fi decît credinţa întro stihie transcendentă; 2) intuirea frumuseţii mirabile a acestei lumi, intuiţie care culminează pînă la urmă tot în credinţa în numenul divin; 3) puterea de a postula o înălţare a ceva din tine după moarte, adică ridicarea sufletului într-un empireu despre care nu ştii deocamdată nimic.

Se vede aşadar că scăparea de infern cere o soluţie sacră, ceea ce e totuna cu a spune că partea laică a culturii noastre nu face două parale.

Aceasta epidemie va întoarce şi ateii la credinţă?

Mă îndoiesc, căci totul atîrnă de predispoziţiile ce-i dospesc în ungherele sufletului. Un ateu egal sieşi e o piatră fără tresăriri de umoare credincioasă. Potopul de-ar veni peste el, va rămîne de piatră. Aici nu e vorba de argumente raţionale şi de subtilităţi logice, ci de presimţiri obscure.

Aşa cum existenţa lui Dumnezeu nu poate fi dovedită logic, în aceeaşi măsură nici inexistenţa lui nu poate fi probată în vreun fel.

La fel cu credinţa: unii au fler şi intuiesc că, fără sacru, viaţa nu are sens, şi alţii nu îl au şi conchid că credinţa e o smiorcăilă de fiinţe debile.

Cum psihoza pandemiei va arunca lumea într-o criză căreia nu-i poţi găsi echivalent decît în calamităţile pricinuite de războaiele din trecut, probabil că mulţi se vor deştepta. Dar mă îndoiesc că un ateu autentic, aflat în totală identitate cu orgoliul lui, va lăsa vreodată „viermele” credinţei să-i pătrundă în suflet. Va deveni cel mult superstiţios şi fricos, mutîndu-şi necredinţa din buzunarul ateismul ţanţoş în buzunarul mai cuminte al agnosticimului tehnic. Nu aţi observat că ateii se dau în vînt după tehnică, din care fac un substitut al zeilor lumeşti?

Neîndoielnic că psihoza de azi -una e pandemia şi alta e psihoza din jurul ei, cea de-a doua fiind cea care o sufocat azi viaţa socială, şi nu spectrul unui virus preschimbat în Diavol- îi va scutura. Cu ce deznodămînt, numai Pazvante Chioru ştie.

qmag