#plecari germania | Explore Tumblr posts and blogs

ioanamihalcea · 7 years ago

Text

am mers cu trenul de la bucuresti la manchester si inapoi pentru ca sunt o fricoasa » preturi, trasee si concluzii

acum ceva timp voiam sa merg in concediu in uk. vacanta anterioara fusese cu un an in urma, tot in uk, dar cu avionul. m-am intors in octombrie de la londra cu british airways. am stat la economy, dar avionul arata atat de bine incat ma simteam ca la business. singura problema a fost ca mintea mea o luase razna, ca de obicei :))) dupa vreo 40 de minute de zbor, s-a aprins avertizarea centurii de siguranta si am fost informati ca vor fi niste turbulente. palpitatii, agitatie, tot tacamul. da, stiu teoria despre cat de putin periculoase sunt turbulentele, bla bla bla. nu functioneaza :))) pe la jumatatea zborului a venit insotitoarea de zbor cu mancarea. niste tavi pline si destul de interesante. a trebuit sa o refuz pentru ca eram mult prea agitata ca sa mananc. tipul de langa mine m-a privit ca pe o ciudata. e ok, asa se intampla mereu, imi asum :))) am stat ca pe ghimpi pana am aterizat la bucuresti. nu s-a intamplat nimic, desigur. doar in mintea mea.

ANYWAY. cum ziceam, voiam sa ma intorc in uk, dar nu mai aveam chef de avioane asa curand (curand = 8 luni :D) deci, dilema existentiala: cum sa ajungi in coltul celalalt al continentului fara sa zbori? cate trenuri sa schimbi? cati bani sa cheltui? cat de idiot sa fii? well, in continuare voi raspunde la toate aceste intrebari. mai putin aia cu idiotenia, acolo nu pot fi centralizate datele. too much information, does not compute.

traseul a fost urmatorul:

PLECARE

bucuresti - budapesta, tren de zi, luni, 5:45 - 18:50*, 30 de euro *toate orele sunt locale

nu exista cuseta, fiind tren de zi, lucru pe care nu prea il inteleg, pentru ca drumul dureaza peste 12 ore. as vrea sa platesc in plus ca sa ma odihnesc.

pentru ca am stat mult mai mult decat era preconizat in gara din craiova, fara explicatii, dupa 4 ore aveam deja o intarziere mare. eu la ora 20:40 aveam legatura spre elvetia, deci am stat cu emotii toata calatoria.

trenul a fost destul de plin, nu prea puteai sa te intinzi sau sa te relaxezi in vreun fel.

nu exista wireless, dar erau prize.

budapesta - zurich, tren de noapte mav start, luni, 20:40 - 08:20, 60 de euro

excelent. am luat o cuseta de 4, pentru ca stiam din experienta drumurilor bucuresti - viena si bucuresti - milano (despre asta intr-o alta postare) ca e mult mai comod, la cuseta de 6 e mai ieftin, dar nu poti sa stai in fund, din cauza patului de la mijloc, trebuie sa stai numai culcat pentru ca nu ai loc suficient.

totul foarte curat si comod, inclusiv baia si lenjeria de pat, care de obicei sunt problematice pe trenurile care pleaca din romania. aici nu. exista toaleta cu chiuveta si oglinda, plus o mica baie separata pentru cei care vor doar sa sa foloseasca chiuveta/oglinda.

mic dejun, care consta intr-un suc si un croissant, incluse in pretul biletului.

un conductor foarte amabil, care anunta pe toata lumea cand se apropie gara unde trebuia sa coboare si raspundea la orice intrebare cu rabdare.

m-am trezit destul de devreme si am stat cu ochii pe geam. treceam pe langa lacul zurich, chiar pe mal, iar peisajele erau senzationale. cerul era innorat, iar culmile muntilor se vedeau superb prin ceata:

zurich - paris, tgv lyria, 09:34 - 13:37, marti, 60 de euro

4 ore. superrapid, a meritat toti banii.

wireless care mergea excelent, scaunele extrem de curate si de comode, niste bai uriase (fata de cele cu care eram eu obisnuita pe trenuri).

am ajuns la paris dupa pranz si m-am cazat, pentru ca voiam sa vad putin orasul inainte sa plec spre londra. daca nu faceam asta, aveam un eurostar cu care ajungeam chiar in acea seara. avand in vedere ca m-am oprit in paris si la intoarcere cateva zile si ca nu prea mi-a placut orasul, cred ca era mai bine daca mergeam direct pe insula mea.

paris - londra, eurostar, miercuri, 12:07 - 14:50, 45 de euro

de departe cel mai dubios tren cu care am fost. dubios in sensul ca parea un hibrid. ceea ce si e, i guess.

imbarcarea la paris nord s-a facut ca la aeroport, interiorul arata ca intr-un avion, am zburat pe sine la 330 de km/h si am mai mers si pe sub apa.

paris nord:

inainte de plecare, seful de tren (daca are un alt nume imi scapa acum. nenea ala care conduce trenul, basically.) a trecut prin toate vagoanele pentru a vorbi cu calatorii si a le raspunde la intrebari, daca era cazul (am sesizat ca e o practica impamantenita in uk, am intalnit-o si pe trenurile interne. in alte tari nu am sesizat, dar poate exista).

cand am trecut pe sub apa am fost anuntati ca urmeaza sa facem asta si ca va dura 20 de minute. mi s-au infundat putin urechile, in rest nu am simtit nimic, in afara de faptul ca nu am fost prea in largul meu sa stiu ca merg printr-un tunel pe sub apa. wtf. makes no sense. la fel ca si zburatul. science.

in tren existau peste tot ecrane pe care era inscrisa viteza cu care mergem, harta rutei si alte detalii despre drum.

london st. pancras, gara unde ajunge eurostarul:

londra - manchester - virgin trains, vineri, 12:00 - 14:07, 24 de euro

cel mai frumos drum. liniste, relaxare, spatiu, curatenie, wifi.

daca priveai pe geam vedeai tot felul de peisaje frumoase, cu orasele pline de casute tipic englezesti, ferme in mijlocul pustietatii sau pur si simplu zone intregi dominate de campie si cer.

am plecat din centrul londrei (euston) si am ajuns foarte aproape de centrul manchesterului (piccadilly).

INTOARCERE:

manchester - londra, virgin trains, luni, 09:15 - 11:24, 40 de euro

manchester piccadilly e una dintre garile mele preferate. imi place foarte mult sa ajung mai devreme, sa-mi iau o cafea si ceva de mancare, sa ma asez pe un scaun si sa urmaresc panourile cu plecari/sosiri sau agitatia din jur.

by the way, nici o secunda de intarziere.

londra - paris, eurostar, 12:24 - 15:57, miercuri, 65 de euro

meh. back underwater :)). nimic diferit fata de prima experienta, totul foarte calculat si aranjat sa iasa perfect.

paris - frankfurt, ice trains (intercity express), vineri, 07:05 - 10:58, 40 de euro

cum ziceam, dupa ce am stat cateva zile in paris sa vizitez una, alta, abia asteptam sa plec. era al naibii de cald, orasul nu ma incanta si, dupa ce vin din uk, care nu se compara cu nimic - in my humble opinion, chiar nu are sens sa mai insist cu vizitatul altor orase. mai bine ma duc acasa si gata.

in tren totul frumos si civilizat, am luat trenul foarte devreme si am ajuns la timp in frankfurt.

frankfurt - viena, ice trains (intercity express), vineri, 12:21 - 19:09, 50 de euro

la plecare am avut peste o ora intarziere, am inteles ulterior de la ceilalti calatori ca se intampla destul de des in germania. am stat din nou cu emotii ca nu voi prinde legatura spre viena, mai ales ca biletul costase destul de mult si chiar nu aveam chef de alte intarzieri in drum spre casa. ma astepta trenul din austria spre romania, despre care stiam din proprie experienta ca dureaza 54895 de ore, plus intarzieri.

trenul in sine a fost ok, am stat langa o nemtoaica foarte simpatica, fusese la un concert in frankfurt si mergea acasa, in regensburg, un orasel de poveste pe care mi l-a descris foarte frumos si poetic.

imagini din tren, peisaje si panouri solare:

viena - bucuresti, tren de noapte si zi :))), vineri, 19:42 - 15:50, 50 de euro

am urcat in compartiment, cuseta de 6, n-avea sens sa platesc pentru cea de 4 deoarece stiam ca nu va fi plin si pot ridica patul de la mijloc cand vreau. era aproape ora 20 cand am urcat, am ajuns la bucuresti a doua zi dupa amiaza. mult timp pierdut, dar stiam deja in ce ma bag.

cam atat spatiu este intr-un pat dintr-o cuseta de 6:

CONCLUZII:

calatoria dus-intors, strict timpul petrecut pe tren sau in ‘escale’, fara cazare, a durat aproape 3 zile si am schimbat 10 trenuri.

majoritatea biletelor de tren le-am luat din romania (de la gara de nord din bucuresti). am ales peste tot bilete de clasa a doua care nu puteau fi modificate, schimbate cu altele etc. daca nu ajungeam la ora x la trenul y, pierdeam banii si trebuia sa iau alt bilet. datorita acestui fapt, au fost mai ieftine. daca sunt bilete flexibile sunt (mult) mai scumpe.

singurele bilete pe care le-am luat de pe net au fost cele pentru franta-anglia, de la eurostar, si cele cu care m-am plimbat prin uk, de la virgin trains si east midlands trains. dar se pot cumpara de pe net si pentru tgv lyria, ice, oebb etc.

poti apela si la un abonament eurail pass (interrail), cu care mergi pe ce rute vrei un anumit numar de zile, intr-un anumit numar de tari, la un pret mai ieftin. biletele sunt standard, loc pe scaun in compartiment. daca vrei cuseta sau supliment de viteza, platesti o taxa in plus.

cel mai bun site de imaginat trasee internationale si achizitionat bilete mi se pare deutsche bahn. la altele se mai intampla sa perceapa o taxa de rezervare in plus fata de pretul biletului. iti poti cumpara tu biletele direct, cu cardul, sau, dupa ce iti faci traseul pe site, te poti duce cu hartia la cfr calatori gara de nord - bilete internationale si iti da fix ce ai notat. daca nu te descurci, iti pot face angajatii de acolo traseul, tu doar le spui unde vrei sa mergi.

pentru ca am cheltuit 500 de euro doar pe drum nu o sa mai fac asta prea curand. mi se pare extrem de scump. extrem. dar am facut-o pentru sunt disperata de fel si am vrut sa vad cum e un drum atat de lung cu trenul.

pe distante mai mici merge. ‘distante mici’ pentru mine insemnand bucuresti-austria, bucuresti-ungaria, bucuresti-italia, via austria :)))) cel putin trenul de viena costa mai putin ca avionul si e mai relaxant (pentru mine).

decat sa mai merg cu ciudatul de eurostar, prefer sa zbor cu avionul. trenul e foarte scump si nu cred ca merita efortul, chiar daca te duce din centrul parisului in centrul londrei. mai bine adaug 2-3 ore la calatorie pentru drumul de la / la aeroport si aia e. eu am prins bilete la preturi bune, pentru ca le-am luat din timp, dar sunt mult mai scumpe la alte ore sau mai aproape de data calatoriei.

obositor nu e, daca iti iei locuri la cuseta pe trenurile de noapte, ca sa te poti odihni cum trebuie, sau daca faci pauze si te mai cazezi prin vreun oras de pe traseu, mai vizitezi cate ceva. in plus, e chiar foarte relaxant sa dormi leganat de mersul trenului. nu va ganditi la prostii! :D desi, cand am mers o data de la viena la milano cu trenul de noapte, in patul de deasupra mea au stat un tip si o tipa, foarte tineri, care s-au agitat pe intuneric si pe silent (credeau ei) o buna parte din noapte:))))) ea avea alt pat, dar, din motive obiective, au dormit impreuna. i-a avertizat altcineva din compartiment (care era plin, 6 oameni) sa termine la un moment dat, dar nu le-a pasat prea mult.

totusi, calatoria dureaza mult si uneori asta te afecteaza psihic, sa stai intr-un compartiment, fie si la orizontala, atata timp. mai vorbesti, mai asculti muzica, mai citesti, mai iesi pe culoar, dar la un moment dat te cam saturi de toate astea.

cam asta ar fi de zis. a fost cel mai lung traseu pe care l-am facut cu trenul, in rest am mers de multe ori pe rutele bucuresti-viena si bucuresti-viena-milano, care mi se par chiar accesibile, cum ziceam. si ca pret, si ca timp. de obicei ajung dimineata in viena, ma plimb prin oras, iar seara am tren de noapte spre milano, unde ajung a doua zi dimineata. imi place combinatia asta. voi reveni cu detalii in alt ‘episod’.

de fapt, concluzia cea mai importanta ar fi ca anul asta am mers din nou la manchester. dar cu avionul. si drumul m-a costat 130 de euro :)))) asta asa, ca morala a povestii. cu banii pe cele 10 trenuri de acum cativa ani ma duceam la new york. dar asa e cand esti prost. si mai ales fricos.

📷: toate pozele sunt facute de mine

#sometimes i write #travel

0 notes

bizmagazin · 7 years ago

Text

De ce și de unde turismul ?

Orice document sau material ce teoretizeaza turismul, îl definește ca fiind « călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri ». Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă, pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată.”

În ceea ce privește etimologia cuvântului, originile termenului sau istoria acestui domeniu, cărtile de specialitate sau, mai simplu, o incursiune în spațiul Wikipedia, aduc clarificări esențiale și rapide. Aparent, termenii de « turism » și « turist » au fost folosiți în mod oficial, pentru prima dată, de către Societatea Națiunilor pentru a desemna persoanele care călătoreau în străinatate pentru o perioadă mai mare de 24 de ore. Istoria domeniului, însă, se adâncește mai mult de atât, ducându-se spre sec. XVII. La acele vremuri, tinerii nobili europeni realizau ceea ce era denumit drept « Marele Tur », o călătorie tradițională prin Europa (vizând în special Germania și Italia, dar atingând și Franța sau actualele Belgia și Olanda), cu scopul de a-și definitiva educația. Ideea acestui tur a fost preluată și cosmetizată ulterior de către nobilii și artiștii britanici, însă termenul de « turism » capătă rezonanță și devine industrie doar în sec. XIX.

Anglia rămâne în istorie drept primul stat european care industrializează turismul, odata cu crearea primei agenții de voiaj, Thomas Cook.

This slideshow requires JavaScript.

Și continuă să predomine și să influențeze această industrie pe parcursul sec. XIX. Dacă la început călătoriile erau « rezervate » nobilimii, odată cu dezvoltarea transportului feroviar se dezvoltă și turismul de masă, iar de-a lungul anilor și în funcție de diferite criterii, industria turismului dezvoltă diferite ramuri și subramuri.

Mai puțin cunoscut, însă, este faptul că această industrie reprezintă în prezent 10% (impact direct, indirect și indus) din PIB-ul mondial și creează 300 milioane de locuri de muncă în întreaga lume (1 din 10 locuri de muncă este în turism).

Sursa : World Travel and Tourism Council (WTTC)

Condițiile și efectele industriei turismului

Există patru parametri esențiali ce trebuiesc reuniți pentru a putea vorbi despre turism :

Gustul pentru exotism, acel fenomen cultural de gust pentru străinătate, pentru descoperirea altor culturi ;

Disponibilități financiare pentru activități neesențiale ;

Timp liber ;

Infrastructura și mijloace de comunicare necesare pentru a securiza călătoria și sejurul.

Întrunind acești factori, Europa pare să fie în mod tradițional una dintre cele mai importante regiuni emițătoare de turiști, furnizând chiar și în 2016 peste jumătate din numarul global de turiști.

În cadrul regiunii, Europa Centrală și de Est, care începe să amelioreze treptat factorii pe care i-am menționat mai sus, devine progresiv parte din fenomen.

La scară mondială, China rămâne principala țară emițătoare de turiști, fiind într-o linie ascendentă încă din anul 2004 și având ca principale destinații în străinătate Japonia, Tailanda, SUA și diverse țări europene. În Europa, Germania domin�� clasamentul țărilor emițătoare de turiști, fiind urmată de Marea Britanie, Franța și Italia, țări situate în top 10. În anul 2015 au cunoscut o creștere a numărului de plecări turistice țări precum Spania, Suedia și Republica Cehă, conform raportului anual al OMT.

Rang

Cheltuieli cu turismul international (mld $EU)

Cota de piata (%)

Populaia (mil)

Cheltuieli pe cap loc ($EU)

Plecari internationale (mil)

2014

2015*

2015

2015*

Serii

2014

2015

China

234,7

292,2

23,2

1.375

213

116,6

127,9

SUA

105,5

112,9

9,0

322

351

68,2

73,5

Germania

93,3

77,5

6,2

946

83,0

Regatul Unit

62,6

63,3

5,0

972

58,4

64,2

Fran_a

48,7

38,4

3,0

598

28,2

Fed. Rus_

50,4

34,9

2,8

146

239

45,9

36,8

Canada

33,8

29,4

2,3

820

33,5

32,3

Rep. Coreea

23,2

25,0

2,0

493

16,1

19,3

Italia

28,8

24,4

1,9

402

27,2

27,5

Australia

26,4

23,5

1,9

978

9,1

9,5

Sursa : Organizația mondială a turismului (OMT-UNWTO) ©. după datele ’OMT-UNWTO, iulie 2016.

Ceea ce România pare să înțeleagă puțin mai greu este că turismul are consecințe importante din punct de vedere economic, social și cultural, sau ecologic. Și că dezvoltarea industriei turismului presupune un plan temeinic și o pregătire adecvata, atingând alte industrii în prealabil.

Efectele dezvoltării turismului sunt pozitive sau…mai puțin pozitive. Totul depinde de strategia sau proiectul local sau regional. Dacă din punct de vedere economic turismul poate deveni un motor, aducând importante venituri la PIB și, totodată, antrenând progrese importante în industrii colaterale, precum cea a Transporturilor sau HoReCa, din punct de vedere social-cultural sau ecologic, efectele sunt cu impact mai degrabă negativ și necesită măsuri de prevenție. De notorietate sunt degradarea mediilor naturale, datorate unui număr mare de turiști, sau amprenta ecologică legată de transporturi, datorată mai ales creșterii bruște a numărului de turiști (exemplul Franței care a cunoscut dublarea numărului de turiști de la 200 milioane la 400 de milioane de turiști / an, în perioada 1964 – 2004, necesitând ameliorarea și modernizarea infrastructurii de transport). Gazele cu efect de seră (GES) datorate turismului reprezintă de altfel preocuparea acestei industrii, sectorul turismului angajându-se în 2007, în cadrul unui summit OMT, la a reacționa rapid la modificările de climat, dacă se dorește o creștere durabilă a turismului.

Preocuparea pentru aceste efecte indezirabile, a dus la apariția unor noi forme de turism, un turism durabil și solidar. Ecoturismul este una dintre aceste forme, căpătând rezonanță tot mai mare și preocupându-se pentru « călătorii responsabile în zonele naturale care conservă mediul, susțin bunăstarea populației locale și implică interpretarea și educația », asa cum o precizează însăși Societatea Internațională de Ecoturism (http://www.ecotourism.org). De altfel, Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU) a aprobat adoptarea în anul 2017 a Anului Internațional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare. Rezoluția, adoptată la 4 decembrie 2016, recunoaște “importanța turismului internațional și, în special, a unui an internațional al turismului durabil pentru dezvoltare, pentru a promova o înțelegere mai bună a popoarelor de pretutindeni, conducând la o mai bună conștientizare a patrimoniului bogat diferite civilizații și pentru a aduce o mai bună apreciere a valorilor inerente ale diferitelor culturi, contribuind astfel la consolidarea păcii în lume”.

FRANTA – prima destinație turistică a lumii

În acest spirit, conform Organizației Mondiale de Turism, acesta rămâne o cheie a dezvoltării, prosperității și a bunăstării ! Destinațiile turistice care se deschid și investesc în acest sector, în întreaga lume, sunt în număr tot mai mare, făcând din turism un resort esențial al progresului socio-economic cu impact major în crearea de locuri de muncă și de societăți comerciale, în dezvoltarea industriei transporturilor sau în creșterea exporturilor. De altfel, la scară mondială, turismul trece pe locul trei ca și industrie exportatoare, după carburanți și chimie, înaintea industriei alimentare sau a celei automobilistice, afișând o creștere superioară comerțului internațional de mărfuri, pentru al patrulea an consecutiv

sursa : raportul OMT, ediția 2016

Cifra cea mai concludentă pentru a dovedi boom-ul de care a beneficiat această industrie este numărul de turiști internaționali, care a crescut de la 25 de milioane în 1950 la 1235 de milioane în 2016 ! De menționat și de reținut este ca prognoza pentru anul 2030 este de 1.8 miliarde de turiști internaționali.

Venituri din turismul international

$EU

(miliarde)

Rang

2014

2015*

SUA

191,3

204,5

China

105,4

114,1

Spania

65,1

56,5

Franta

58,1

45,9

Regatul Unit

46,5

45,5

Tailanda

38,4

44,6

Italia

45,5

39,4

Germania

43,3

36,9

Hong-Kong (China)

38,4

36,2

Macao (China)

42,6

31,3

În topul primelor 10 destinații turistice, atât din punctul de vedere al sosirilor de turiști internaționali, cât și din cel al încasărilor din turismul internațional, se poate constata că, atât în 2014, cât și în 2015, primele patru locuri sunt ocupate de aceleași țări : Franța, SUA, China și Spania, 7 dintre cele 10 țări fiind de pe continentul european.

Sosiri de turisti internationali

(milioane)

Rang

2014

2015*

Franta

83,7

84,5

SUA

77,5

Spania

64,9

68,2

China

55,6

56,9

Italia

48,6

50,7

Turcia

39,8

39,5

Germania

Regatul Unit

32,6

34,4

Mexic

29,3

32,1

Federatia Rusa

29,8

31,3

Din punct de vedere turistic, Europa este considerată ca fiind o regiune ajunsă la maturitate, cunoscând o puternică creștere, de 5%, în 2015, în privința numărului de sosiri de turiști internaționali, tradusă prin 27 de milioane de turiști în plus față de 2014. Doi factori au facut această creștere posibilă : scăderea puterii euro în 2015, ceea ce a făcut ca zona să fie atractivă pentru turiștii non-euro și creșterea economică din numeroase țări europene ceea ce a făcut să crească turismul în interiorul regiunii.

Si Romania ?…

Vestea proastă pentru noi în toată această analiză, este că ne situăm în continuare pe locurile cele mai slabe în privința numărului de turiști internaționali atrași, ca și în privința veniturilor obținute din turismul internațional. România a reușit în 2015 să atragă doar 0.4% din numărul total de 608 milioane de turiști internaționali cu care se mândrește Europa. Această cifră se traduce practic în puțin peste 2 milioane de turiști internaționali veniți în România. Și chiar dacă ne putem mândri cu faptul că am beneficiat de o creștere de 17% a acestui număr față de 2014, rămânem totuși cu mult în urma unor țări comparabile, din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau Republica Cehă !

Sosiri de turisti internationali (mii)

Destinatii

2010

2013

2014

2015*

cota de piata 2015

Europa

489.359

567.109

580.238

607.592

100

Europa de Nord

62.845

67.243

70.799

75.948

12,5

Danemarca

8.744

8.557

10.267

Finlanda

2.319

2.797

2.731

2.622

0,4

Irlanda

7.134

8.260

8.813

Islanda

489

807

998

1.289

0,2

Norvegia

4.767

4.778

4.855

Regatul Unit

28.296

31.064

32.613

34.436

5,7

Suedia

4.951

10.980

10.522

Europa occidentala

154.362

170.757

174.398

179.964

29,6

Germania

26.875

31.545

33.005

34.972

5,8

Austria

22.004

24.813

25.291

26.719

4,4

Belgia

7.186

7.684

7.887

8.033

1,3

Franta

77.648

83.634

83.701

84.452

13,9

Liechtenstein

Luxemburg

793

945

1.038

1.090

0,2

Monaco

279

328

329

331

0,1

Olanda

10.883

12.782

13.926

15.007

2,5

Elvetia

8.628

8.967

9.158

9.305

1,5

Europa centr./orient.

98.895

128.127

120.193

126.610

20,8

Armenia

687

1.082

1.204

1.192

0,2

Azerbaidjan

1.280

2.130

2.160

1.922

0,3

Belarus

677

966

973

Bulgaria

6.047

6.897

7.311

Estonia

2.372

2.873

2.917

2.763

0,5

Federatia Rusa

20.262

28.356

29.848

31.346

5,2

Georgia

1.067

2.065

2.229

2.279

0,4

Ungaria

9.510

10.624

12.140

14.316

2,4

Kazakhstan

2.991

4.926

4.560

Kirghizistan

855

3.076

2.849

Letonia

1.373

1.536

1.843

2.024

0,3

Lituania

1.507

2.012

2.063

2.071

0,3

Uzbekistan

975

1.969

Polonia

12.470

15.800

16.000

16.728

2,8

Republica Moldova

Republica Ceha

8.629

10.300

10.617

11.148

1,8

Romania

1.343

1.715

1.912

2.235

0,4

Slovacia

5.415

6.816

Tadjikistan

160

208

213

414

0,1

Turkmenistan

Ucraina

21.203

24.671

12.712

12.428

Eur. Sud/mediterran.

173.258

200.981

214.849

225.205

Albania

2.191

2.857

3.341

3.784

0,6

Andora

1.808

2.328

2.363

2.670

0,4

Bosnia-Herzg

365

529

536

678

0,1

Cipru

2.173

2.405

2.441

2.659

0,4

Croatia

9.111

10.948

11.623

12.683

2,1

Spania

52.677

60.675

64.939

68.215

11,2

Ex Rep.Macedonia

262

400

425

486

0,1

Grecia

15.007

17.920

22.033

23.599

3,9

Israel

2.803

2.962

2.927

2.800

0,5

Italia

43.626

47.704

48.576

50.732

8,3

Malta

1.339

1.582

1.690

1.791

0,3

Muntenegru

1.088

1.324

1.350

1.560

0,3

Portugalia

6.832

8.301

9.277

10.176

1,7

Saint-Marin

Serbia

683

922

1.029

1.132

0,2

Slovenia

1.869

2.259

2.411

2.707

0,4

Turcia

31.364

37.795

39.811

39.478

6,5

«Teoria» turismului De ce și de unde turismul ? Orice document sau material ce teoretizeaza turismul, îl definește ca fiind « călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru

0 notes