#ordonanța 67

[cipriannicolaepopa]

Consiliul Concurenței: prețul pâinii a scăzut cu 13 %

Consiliul Concurenței a analizat efectele Ordonanței 67 asupra prețurilor principalelor alimente. Într-un comunicat publicat astăzi aceasta afirmă că toate produsele de morărit și panificație au înregistrat scăderi ca urmare a intrării în vigoare a ordonanție, cel mai mult ieftinidnu-se pâinea, cu cca 13 %. Rămânrem la opinia că ceea ce au măsurat dânșii reprezintă din punct de vedere statistic…

[stiri-noi]

Ministerul Agriculturii a demarat procedura de recunoaștere a fabricilor de zahăr

Regulamentul (CE) nr. 1185/2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1307 și 1308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, în ceea ce privește notificările către Comisie ale informațiilor şi documentelor, a adus modificări și în piața zahărului. În acest sens, la nivelul MADR, a fost adoptată Ordonanța de urgență nr.94/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole şi Alimentare, precum și Ordinul nr.10/2018 pentru aprobarea procedurii de recunoaștere a operatorilor economici care desfășoară activități privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr și/sau din rafinarea zahărului brut din trestie.

Potrivit prevederilor ordinului sus-menționat, fabricile de zahăr care depun cerere și documentația aferentă acesteia, sunt verificate de către comisia constituită în acest sens, pentru a primi recunoașterea ca operator economic care desfășoară activități de fabricarea zahărului, dacă îndeplinesc condițiile de recunoaștere. Comisia de verificare a fabricilor este formată din reprezentanți ai MADR, ASAS, Patronatul zahărului din România, Federația cultivatorilor de zahăr din România și Direcția Agricolă Județeană pe raza căruia se află fabrica de zahăr.

Comisia astfel formată a verificat fabricile Antrepriza Zahăr Bod SRL și Tereos România SA, urmând ca în perioada imediat următoare să fie verificate și celelalte fabrici.

Ministerul Agriculturii menţionează, de asemenea, că potrivit prevederilor Ordinului nr.619/2015 cu modificările și completările ulterioare, producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de ajutor național tranzitoriu și sprijin voluntar cuplat, dacă fac dovada încheierii unui contract cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR.

[news24hrou]

Augustin Lazăr pune sub semnul întrebării constituţionalitatea noilor modificări aduse legilor Justiţiei

Procurorul general Augustin Lazăr critică modificările aduse legilor justiției, prin ordonanță de urgență, precizând că acestea pot conduce la apariția unui blocaj instituțional.

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), luând în considerare concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului formulate în cauza Baka c. Ungariei (Hotărârea din 27 mai 2014), văzând proiectul ordonanței de urgență transmis Consiliului Superior al Magistraturii, își exprimă îngrijorarea față de blocajul instituțional al Ministerului Public ce ar putea fi generat de recentele modificări ale legilor justiției și de asemenea față de neconstituționalitatea unora dintre prevederi”, se arată într-un punct de vedere al procurorului general, postat pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Astfel, în ceea ce privește modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, Augustin Lazăr transmite că urgența și situația extraordinară pentru adoptarea acestei soluții legislative nu sunt justificate în expunerea de motive şi în preambulul ordonanței de urgență. Procurorul general arată că Guvernul nu a expus niciun motiv pentru care, în privința funcțiilor de conducere prev. de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 să deroge de la principiul separării carierelor, consfințit prin modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și 317/2004 în cursul anului 2018, potrivit cărora, gestionarea carierei procurorilor se realizează de către Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

“Intervenția legislativă dă expresie unei abordări inconsecvente a principiului separării carierelor și, sub acest aspect se observă că soluția legislativă ce ar urma să fie adoptată de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictată în scopul de a răspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementării fiind doar acela de a contracara voința Parlamentului, ca organ legislativ suprem. În același context, se constată că dispozițiile potrivit cărora pot fi numiți în funcțiile de conducere prev. de art. 54 alin. (1) și judecători care au îndeplinit funcția de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu între judecători și procurori, de vreme ce, procurorii nu pot accede în funcții de conducere din cadrul instanțelor judecătorești și nici chiar în funcții de execuție corespunzătoare instanței la nivelul căreia își desfăşoară activitatea”, potrivit sursei citate.

Augustin Lazăr avertizează că modificarea adusă art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai conține nicio condiție de vechime minimă pentru numirea în funcțiile de conducere la vârful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare și că sunt ignorate de asemenea și recomandările Rapoartelor MVC, Comisiei de la Veneția și GRECO.

În ceea ce privește introducerea art. 54 alin. (7 ind.1) din Legea nr. 303/2004 și art. 17 din proiectul ordonanței, procurorul general arată că introducerea acestor modificări este justificată în expunerea de motive a proiectului ordonanței de urgență prin: „necesitatea consolidării instituționale a acestor structuri de parchet, dându-se eficiență dispozițiilor legale care să reglementeze mecanismele de numire în aceste funcţii de conducere, cu evitarea situațiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor instituții judiciare generând probleme în ceea ce privește asigurarea unui management de calitate”.

Argumentele constând în lipsa unei conduceri stabile şi a unui management de calitate se plasează exclusiv la nivel de aserțiune, nefiind produsă nicio dovadă factuală în sprijinul acestora, transmite procurorul general.

“Arătăm însă, că, aplicarea coroborată a dispozițiilor tranzitorii din art. 17, şi art. 54 alin. 7 ind.1 este susceptibilă să producă efecte previzibile contrare motivelor indicate de inițiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi înlăturat şi, mai mult, acesta va fi accentuat, în condițiile lipsei unor mecanisme care să permită ocuparea acestor funcţii prin numire în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 17 din proiect. O asemenea situație va conduce la blocaj instituțional la vârful Ministerului Public şi al structurilor precizate, ceea ce pune în discuție încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia, ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituțională.Este de preferat o conducere „provizorie” decât absența oricărei conduceri, mai ales în sistemele care funcționează pe principiul controlului ierarhic şi al unității de acțiune”, avertizează Augustin Lazăr.

Referitor la introducerea alin. (6) din art. art. 88 ind.1 din Legea nr.304/2004, procurorul general transmite că, potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispoziții se tinde la înlăturarea unor neclarități sau dificultăți legate de funcționarea până în prezent a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

“Precizarea introdusă nu era necesară, de vreme ce ierarhia funcțiilor rezultă în mod clar din reglementarea acestei structuri (Secțiunea nr. 2 ind.1 din Cap. II- Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 – procuror şef secție, procuror şef adjunct secție, procuror), aspect absolut clar şi valabil în tot sistemul Ministerului Public, acolo unde există secții/direcții. În plus, ea prezintă potențialul de a crea dificultăți de interpretare şi aplicare a dispozițiilor din Codul de procedură penală; de asemenea, în raport cu unele dintre dispozițiile acestui cod, este redundantă, de pildă, art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală. Soluția legislativă contravine par. 150 teza finală şi par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curţii Constituționale, ceea ce constituie o încălcare a art. 147 alin. (4) din Constituție. Prin efectul lor concret, aceste dispoziții înlătură controlul ierarhic pe care îl exercită potrivit legii procurorul general al PÎCCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constituție şi principiului constituțional, al controlului ierarhic, care stă la baza funcționării Ministerului Public”, potrivit sursei citate.

Augustin Lazăr susține că dispozițiile art. 14 pct. 6 care instituie atribuția Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție de a exercita şi retrage căile de atac, coroborate cu disp. art. 88 ind.8 alin. (2) care prevede participarea la soluționarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei este criticabilă pentru următoarele argumente:

– încalcă independența procurorului de ședință, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în condițiile în care procurorii care exercită/retrag calea de atac nu fac parte din aceeași structură (secție/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participă la soluționarea cauzelor; – lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii menționați creează şi premisele unor disfuncționalități, contrar celor afirmate în expunerea de motive.

“Toate aceste modificări pot conduce la apariția unui blocaj instituțional, Ministerul Public putând ajunge în situația de a nu-și exercita corespunzător atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor”, conchide procurorul general.

Ministrul Justiției a anunțat, marți, că ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției și a unor regulamente privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii a fost adoptată în ședința de Guvern.

OUG pentru legile justiției prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuțiile șefului Secției de anchetă, notează Mediafax. Una dintre prevederi arată că șeful Secției de anchetă poate dispune asupra tuturor soluțiilor cu magistrați. Este modificată și procedura de numire în funcție a procurorilor de rang înalt, astfel că aceștia nu mai primesc aviz din partea Secției de procurori a CSM, ci din partea plenului Consiliului. O altă schimbare importantă se referă la delegările în funcțiile de conducere ale parchetelor. Astfel, potrivit noii OUG, procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de preşedintele României. În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este delegat în funcția de șef al Direcției, deoarece Președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcție. În prezent, Adina Florea este la Secția de anchetare a magistraților.

http://bit.ly/2Qkf1uI http://bit.ly/2IpNZnb

[cipriannicolaepopa]

Cum reflectă presa în această dimineață efectele Ordonanței 67

De departe cel mai ilariant articol este cel din Observatorul Prahovean care se așteaptă ca prețul unei pâini albe să scadă cu 2 lei! Practic, clienții vor cere pâinea albă pe care o vor primi gratis și vor fi plătiți de către magazin cu 30 – 50 de bani pentru asta. Ziarul Unirea, cu o precizie nemaiîntâlnită de la Montreal 1976, așteaptă și el o scădere de 1 leu și 80 de bani! Analistul DC…

[cipriannicolaepopa]

S-a lămurit: costul de producție din Ordonanța 67 se referă la costul complet de producție (inclusiv distribuție și cheltuieli generale ale afacerii)

Deși destul de tardiv, având în vedere faptul că ordonanța de urgență 67 intră în vigoare mâine, Ministerul Agriculturii a venit astăzi cu o serie de clarificări în legătură cu modul în care procesatorii trebuie să calculeze costul de producție. Reamintim că reglementările contabile în vigoare introduc o distincție între costul de producție, limitat la acele elemente de capital care participă…

[cipriannicolaepopa]

Pâinea albă feliată și ambalată introdusă de Ministerul Agriculturii în categoria Pâinea albă simplă 

În contextul Ordonanței 67 a fost o oarecare rumoare printre asociațiile patronale, producători, retaileri și instituții guvernamentale legate de modul în care este definită pâinea albă simplă. Așa cum am precizat anterior pâinea albă simplă este cea căreia i se aplică, la procesator, de la 1 august prețul plafonat la prețul de producție + 20 %. Am precizat în articolele anterioare că prețul de…