#muzeul de arta recentă
Explore tagged Tumblr posts
Text
🩷🖼️
#love#personal stuff#romania#bucharest#art#beautiful#vintage#pablo picasso#picasso#exposition#art exposition#museum#art museum#picasso Exposition#picasso effect#efectul Picasso#muzeul de arta recentă#recent art museum#travel#dark academia#dark academia vibes#dark acadamia aesthetic#old paintings#paintings#painting#classical art#classical painting#pastel#pink#pink aesthetic
6 notes
·
View notes
Photo
Coquetta . flawless looks / ongoing sound performance & instruments
In the shape of a fatal divaesque character, Coquetta was fashioned from garbage finds and self beautification obsessiveness.
Following one of the earliest human rituals, the application of cosmetics, Coquetta evolves on luscious looking, self-built electronic instruments. The physical appearance and the behavior of the sounding circuitry are altered symbiotically with substances and control voltages.
The sounding apparatus composed of an amalgam of cosmetics and electronics is hand-crafted in the shape of an Ambulant Beauty Salon where a daily toilette routine of a step-by-step makeup procedure occurs.
The makeup application instruments (brushes, sponges, pads) and chemical substances (cremes and color cosmetics) are transformed into sound-generating gizmos and applied rhythmically on the face in a crescendo. Moisturising, scrubbing, eyelash curling, eye-shadowing, powder-puffing, lipstick application, and other maneuvers become portrayed by specific abrasive sounds.
Coquetta develops sardonically as the substances are applied abundantly on her face making her finally ‘beautiful’ and yet somehow, deformed.
Coquetta is Ioana Vreme Moser’s glamorous ultra-femme alter ego. A ballet dancer for nearly 10 years, raised on Opera stages in flamboyant dresses, she dreamt to become as beautiful as Barbie. .
.
More on Coquetta / Revista Arta Interview
Instruments and updates on Coquetta.
vimeo
View this post on Instagram
A post shared by Ioana Vreme Moser (@ioana.vreme.moser) on Nov 23, 2018 at 3:15am PST
MARe/Muzeul de Artă Recentă · Coquetta / Appendectomy
Coquetta · Perfume melting odour / sleep-sonata
1 note
·
View note
Text
DELTA BUCUREȘTIULUI - de astazi în cinematografe
Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va putea fi văzut de astazi, 23 septembrie, în cinematografele din București (Cinema Elvire Popesco, Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului, Union), Arad (Cinema Arta), Bistrița (Cinema Dacia), Cluj (Cinema Arta, Cinema Victoria), Iași (Cinema Ateneu), Timișoara (Cinema Timiș), însă urmează să fie programat și la Brașov, Bârlad și Sibiu. Filmul documentar, al doilea al regizoarei cunoscută deja publicului pentru Marussia (2013), spune, prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, povestea unui teren viran. În anii ‘50-‘60, la Bucureşti, nişte deţinute politice dau naştere copiilor lor într-una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Europa centrală şi de est, transformată ulterior în Închisoarea Văcăreşti. Astăzi, o vegetaţie sălbatică a pus stăpânire pe aceste locuri, formând un ecosistem întins pe câteva hectare cu specii protejate de plante și animale, un parc natural protejat. Trailerul filmului: https://youtu.be/VO5KFQgTMcI „Delta Bucureștiului înseamnă cinci ani de filmare într-un loc în care am copilărit, un loc care a devenit un adevărat microcosmos urban, dar, mai presus de toate, pentru mine, acest proiect e despre întâlnirile extraordinare cu femei care au născut acolo, în pușcărie. M-am bucurat și m-am emoționat de diferitele reacții ale publicului internațional. Dar Delta Bucureștiului se adresează în primul rând spectatorilor din România. Este un film ancorat în istoria noastră recentă și în același timp un semn de întrebare aruncat spre viitor. Mă bucur că din luna Septembrie voi însoți prin toată țara filmul, voi avea ocazia de a răspunde la întrebări și de a purta un dialog cu un public cât mai larg.” declara Eva Pervolovici. Filmul a avut premiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania și a fost expus ulterior la MARe – Muzeul de Artă Recentă, iar spectatorii îl vor putea vede în cinematografe din 23 septembrie. După proiecția de la Cluj Ionuț Mareș nota pentru Ziarul Metropolis: „Eva Pervolovici propune o altă perspectivă, una memorialistică și personală”. Delta Bucureștiului, scrie Victor Morozov pentru Films in Frame, „e o poveste urbană care traversează decenii, regimuri politice, regimuri de existență… E o lecție straubiană, în definitiv: dă locului timp să existe, dă spectatorului timp să înțeleagă că pe locul acela s-au petrecut transformări grave, iar apoi locul însuși va prinde să vorbească, chemând – ca într-o supraimpresiune istorică – tot trecutul, făcându-l complet străveziu pentru privirea noastră.” Premiat în 2021 la Toronto International Women Film Festival - Cel mai bun documentar, Berlin Film Week - Cel mai bun scenariu și nominalizat la Ethocineca, Viena, pentru premiul de Excelență în Antropologie Vizuală, Delta Bucureștiului este o producţie Marmitafilms și Strada Film Internațional în co-producţie cu Neyrac Films, realizată cu sprijinul Centre National du Cinéma et de l’Image Animée, Centrului Național al Cinematografiei, La Région Nouvelle-Aquitaine et La Région Ile-de-France în parteneriat cu CNC, Societatea Română de Televiziune , La PROCIREP Société des Producteurs, L’ANGOA, La SCAM și SACEM. Un proiect sprijinit de EAST EUROPEAN FORUM 2017. Pe pagina de Instagram @deltabucurestiului spectatorii pot experimenta o călătorie vizuală în lumea filmului iar pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/deltabucurestiului pot afla mai multe detalii despre Delta Bucureștiului și echipa care a lucrat la realizarea sa. Documentarul este distribuit în România de Strada Film Internațional. Read the full article
#2022#deltabucurestiului#DeltaBucureștiului#deltabucurestiuluionline#DeltaBucureștiuluionline#romania
0 notes
Text
Atelier de Quilling la MARe @ MARe - Muzeul de Arta Recenta
Atelier de Quilling la MARe @ MARe – Muzeul de Arta Recenta
Mar 1 @ 11:00 am – 12:00 pm
Atelierul de Quilling de la Muzeul de Artă Recentă oferă copiilor ocazia de a petrece o oră în care să se recreeze și să creeze ceva făcut de ei alături de alți copii: forme de hârtie împăturită, inspirate de venierea primăverii.
Activitatea oferă copiilor ocazia de a învăţa cum să creeze un obiect interesant și original, dar mai ales cum să își pună în practică…
View On WordPress
0 notes
Text
Moartea pictorului veneţian Tiţian, în timpul unei teribile epidemii de ciumă, rămâne încă destul de misterioasă. Deşi se cunosc destule detalii despre ultimele sale luni de viaţă, împrejurările morţii nu sunt elucidate. Nu e clar dacă Tiziano Vecellio se îmbolnăvise de ciumă sau moartea s-a datorat vârstei înaintate. Bănuiala poate porni de la faptul că pentru a nu fi înmormântat la groapa comună, cum erau îngropaţi toţi morţii de ciumă, a fost necesară aprobarea Senatului veneţian pentru ca trupul artistului să fie coborât, conform dorinţei sale, într-o criptă lângă Biserica Santa Maria Gloriosa dei Frari. Dacă a fost într-adevăr bolnav de ciumă, Tiţian s-ar număra printre puţinele excepţii care se făceau de la regulile stricte din timpul epidemiilor. Oricum, una pe măsura artistului nonagenar.
Tiţian a murit la Veneţia, în casa Birri, în noaptea de 27 – 28 august 1576. Era trecut de 90 de ani, dacă acceptăm ca an al naşterii 1485. După alte surse, s-ar fi născut între 1488 şi 1490, la Pieve di Cadore, în munţii Dolomiţi, în regiunea Veneto. A purtat toată viaţa nostalgia peisajului montan şi a locurilor natale. Se spune că privind dincolo de zarea veneţiană, avea impresia că vede munţii. Era o structură puternică, pe lângă autoritatea incontestabilă pe care o dobândise arta sa.
Furtuna puternică din noaptea morţii pictorului a încetat, se zice, de îndată. Norii s-au risipit rapid şi zorii zilei au găsit Veneţia scăldată într-o dulce adiere de vânt. O slujbă scurtă şi o procesiune săvârşită mai degrabă în taină au marcat, în 29 august, înmormântarea. Gondola funerară a senioriei a transportat sicriul, bine ascuns, până la debarcaderul din faţa Bisericii dei Frari. Ciuma făcuse ravagii în Veneţia şi cei câţiva elevi ai maestrului, care au asistat la înmormântare, au stat departe unul de altul, atât de mare era frica de contaminare. Unul singur, Palma cel Tânăr, care înfruntase boala, s-a dus la Birri pentru a-l veghea pe Orazio, fiul cel mare al lui Tiţian, care zăcea în camera alăturată celei în care murise tatăl. Un om vindecat de ciumă devenea imun, acest secret era cunoscut de cei vechi dar nu suficient, probabil, pentru a alunga frica.
Tițian, ultimul Autoportret, 1560, ulei pe pânză, 86 × 65 cm, Muzeul Prado, Madrid
Palma n-a mai putut face însă nimic. Orazio a murit după câteva zile. În timp ce Palma îl ducea la cimitir, tâlharii au spart cu furie casa. Au furat bani, obiecte preţioase, antichităţi – colecţii întregi care se aflau la Birri, multe dintre ele unicate. Două corăbii aşteptau ancorate pentru a încărca prada. Nu se ştie de ce, nu au luat nici una dintre picturile lui Tiţian, nici mapele cu desene, nici schiţele pentru icoane de altar, o adevărată comoară, spunem noi astăzi. Casa părea devastată, aşa încât Pomponio, celălalt fiu al lui Tiţian, a avut impresia, când s-a întors, că toată preţioasa moştenire a dispărut. Din fericire, a recuperat toate lucrările tatălui său, pe care le-a vândut precipitat. Familia Polani şi-a însuşit o bună parte dintre tablouri, poate nu cele mai preţioase. Palma cel Tânăr a luat fără discuţii ”Pietà”, angajându-se să o termine şi să o expună la Frari, după dorinţa lui Tiţian.
O restaurare recentă a probat că numai îngerul care ţine în mână o lumânare uriaşă, în partea de sus a tabloului, îi aparţine lui Tiţian, dar intervenţia considerabilă a elevului, care practic a terminat întreaga pânză de dimensiuni mari (351 x 389 cm), a fost făcută cu multă atenţie stilistică, aşa încât tabloul pare autentic.
O anchetă făcută de Senat a arătat că în timpul ciumei din 1575 – 1576 au murit 50 000 din cei 190 000 de locuitori ai Veneţiei.
Tablouri de Tițian, click aici.
Vezi Arhiva rubricii Filă de calendar
”Moartea lui Tițian” de Costin Tuchilă Moartea pictorului veneţian Tiţian, în timpul unei teribile epidemii de ciumă, rămâne încă destul de misterioasă.
#27 august 1576#artă plastică#Biserica Santa Maria Gloriosa dei Frari#Costin Tuchilă#cultură#filă de calendar rubrica leviathan.ro#Gallerie dell’Academie#Madrid#Muzeul Prado#Palma cel Tânăr#pictură#Pieve di Cadore#renaștere#restaurare#români de pretutindeni#Tițian#Tiziano Vecellio#Veneția#Veneto#”Pietà” Titian
0 notes