#mineriada din iunie 1990

[stireazileiuk]

Nicolae Ciucă, la împlinirea a 32 de ani de la ”Fenomenul Piaţa Universităţii” şi Mineriada din 13-15 iunie 1990: Suntem datori să reflectăm, pentru ca societatea să nu mai devină vreodată victimă a diversiunilor şi propagandei mincinoase

[jurnaldeoltenia]

Mesajul Premierul Nicolae Ciucă la împlinirea a 32 de ani de la ”Fenomenul Piața Universității” și Mineriada din 13-15 iunie 1990

Mesajul Premierul Nicolae Ciucă la împlinirea a 32 de ani de la ”Fenomenul Piața Universității” și Mineriada din 13-15 iunie 1990

Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj la împlinirea a 32 de ani de la ”Fenomenul Piața Universității” și Mineriada din 13-15 iunie 1990. ”Se împlinesc 32 de ani de la unul dintre cele mai dureroase momente ale istoriei noastre post-decembriste, Mineriada din 13-15 iunie 1990, prin care manifestația-maraton a societății civile împotriva neo-comunismului, desfășurată în Piața Universității, a…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kIFiUe

Adevărul juridic despre Mineriada din 13 - 15 iunie 1990

Duminică 5 februarie 2017, de la ora 11.00,

la

Sala Pictura,

în cadrul programului

CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL

Generalul Dan Voinea

prezintă conferinţa cu tema

   Adevărul juridic despre Mineriada din

 13 – 15 iunie 1990

  După ce, la finele anului trecut, în cadrul Conferințelor Teatrului Național, procurorul Dan Voinea lămurea o parte dintre aspectele neelucidate ale Revoluției din decembrie 1989, Dan Voinea va susține o nouă conferință, pe 5 februarie 2017, de data aceasta cu dezvăluiri despre Mineriada din 1990. Noile informații oferite de conferențiarul Teatrului Național sunt cu atât mai așteptate cu cât, în decembrie 2016, Parchetul Militar anunța că în dosarul Mineriadei au fost puse sub acuzare pentru crime împotriva umanității mai multe persoane, printre care Ion Iliescu, Virgil Măgureanu sau Petre Roman. Reamintim că Generalul Dan Voinea este magistratul care a instrumentat, pe lângă dosarul Revoluției, și pe cel al Mineriadei din 1990. Cauza tergiversării cercetărilor în aceste dosare este, conform declarațiilor lui Voinea, „justiţia înregimentată politic, care a influenţat soluţionarea dosarelor menite să demaşte crimele din decembrie 89 şi pe cele de la mineriade. Aceleaşi forte care au acţionat represiv în ‘89 au acţionat şi în 13-15 iunie 1990”.

  La conferință va participa și jurnalista Ramona Ursu, care va acorda autografe pe volumul Dosarele Securității. Marian Munteanu și Miron Cozma versus Piața Universității apărut în 2016. Volumul prezintă în amănunt legăturile cu fosta Securitate ale lui Marian Munteanu și Miron Cozma. Prețul unui volum este de 50 de lei.

Despre Gen. Dan Voinea

Dan Voinea (născut 23 iulie 1950) este general și magistrat român. Este procuror militar din anul 1982. Între anii 1997 și 2000 a deținut șefia Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 1989, când avea gradul de maior la Direcția Procuraturii Militare, a fost desemnat procuror în procesul Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, el întocmind rechizitoriul pe baza căruia cei doi au fost condamnați la moarte și executați, în 25 decembrie 1989. Generalul magistrat Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al Revoluției din decembrie 1989 și cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990. Printre alte dosare instrumentate se numără și cel al atacului împotriva postului de radio „Europa Liberă”, cu sediul la München, comis de Carlos Șacalul la cererea lui Nicolae Ceaușescu, în 1981.

În 2006, Dan Voinea a fost numit în funcția de procuror militar șef adjunct al Secției Parchetelor Militare, din cadrul Parchetului General. A fost propus de ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, primind apoi aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii, cu unanimitate de voturi. Până în octombrie 2007 a deținut și interimatul șefiei Parchetelor Militare.

În 2008, șeful Ministerului Public, Laura Kövesi, a cerut revocarea lui Voinea din funcția de adjunct al șefului Secției Parchetelor Militare pentru folosirea defectuoasă a resurselor umane ale secției. Ea l-a acuzat de nefinalizarea nici după 18 ani a dosarelor revoluției și mineriadelor. Prin decrete semnate de Președintele Traian Băsescu, în 20 martie 2009, generalul maior magistrat Dan Voinea a fost revocat din funcția de procuror șef adjunct al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în 1 aprilie a fost pensionat.

În 2009, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins cererea lui Voinea de reîncadrare în funcția de procuror civil la Parchetul instanței supreme.

În prezent, Dan Voinea este avocat și conferențiar al Universității „Titu Maiorescu”.

  Pentru mai multe informaţii legate de bilete:

021.314.71.71 (Agenţia de bilete)

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Ion Iliescu şi Petre Roman, audiaţi în dosarul ''Mineriada''

Vezi galeria foto

Fostul preşedinte Ion Iliescu s-a prezentat luni, la Parchetul General, pentru a fi audiat de procurorii militari în dosarul ''Mineriada''. Şi fostul premier Petre Roman a fost luni dimineaţa la sediul Parchetului.

Potrivit unor surse judiciare, Ion Iliescu şi Petre Roman au fost chemaţi de procurori pentru a li se aduce la cunoştinţă extinderea urmăririi penale, ei fiind puşi sub acuzare în luna decembrie 2016 pentru infracţiuni contra umanităţii. Ion Iliescu a stat aproximativ o jumătate de oră în sediul Parchetului. El nu a dorit să dea declaraţii de presă la ieşire. În dosarul "Mineriada" sunt cercetaţi penal, printre alţii, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Nicolae Dumitru – fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu – fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. Procurorii militari susţin că, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat "un atac generalizat şi sistematic", lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei Capitalei, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. "Atacul" din 11 – 15 iunie 1990 a avut următoarele consecinţe: uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei; vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.269 de persoane; privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.242 de persoane, arată procurorii.

Agerpres

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/ion-iliescu-si-petre-roman-audiati-in-dosarul-mineriada/

[radioromaniainternational]

Din nou despre mineriada din 13-15 iunie 1990

https://www.rri.ro/ro_ro/din_nou_despre_mineriada_din_13_15_iunie_1990-2600422

[news24hrou]

Procesul Mineriadei: Instituții ale statului – desemnate părți în dosar. Ar putea plăti daune

Magistrații ÎCCJ au decis în Dosarul Mineriadei introducerea unor instutuții ale statului drept părți responsabile civil precum Ministerul Finanțelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MAPN, Ministerul Economiei și Academia de Poliție.

„Admite, în parte, cererile formulate având ca obiect introducerea în cauză de părţi responsabile civilmente Dispune introducerea în cauză a următoarelor părţi responsabile civilmente: 1. Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice; 2. Ministerul Afacerilor Interne; 3. Serviciul Român de Informaţii (SRI); 4. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 5. Guvernul României; 6. Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 7. Ministerul Apărării Naţionale; 8. Ministerul Economiei; 9. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”; 10. Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului; 11. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 12. Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 13. Societatea Comercială DOOSAN IMGB SA. Respinge toate celelalte cereri având ca obiect introducerea în cauză a părţilor responsabile civilmente”, se arată în minuta instanței.

Potrivit deciziei, aceste instituții vor plăti daunele civile victimelor Mineriadei. Următoarele termene de judecată au fost stabilite pentru 5, 6 şi 7 martie 2019.

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat, în iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” şi au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu, fiind judecate.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

http://bit.ly/2RuN2hv http://bit.ly/2CkBYZO

[us89894]

REMEMBER – USR Maramureș: 28 de ani de la Mineriadă, tot ei, aceiași. Să nu uităm!

REACȚIE. Astăzi se împlinesc 28 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990. 28 de ani de când Ion Iliescu a chemat minerii să împrăștie protestatarii din Piața Universității, care doreau democrație reală și respectarea punctului 8 de la Timișoara. I-au numit golani, elemente destabilizatoare. Azi ne numesc șobolani, cetățeni cu venin, sorosiști. Tot ei, sunt aceiași. Uitați-vă la ei.

 Efectele au fost devastatoare, mii de tineri au plecat din țară iar România a fost exclusă de la orice finanțare a organismelor internaționale și a fost întrerupt acordul de asistența cu FMI.

 După 28 de ani, suntem din nou în situația de a deveni un stat indezirabil, exclus din zona democrațiilor autentice, din cauza unei găști de corupți iresponsabili, pentru care noi nu contăm, România la fel, ci doar ei, familiile și acoliții lor. Vor să scape de pușcărie și să rămână și cu banii furați.

Depinde de noi dacă îi lăsăm. Și cel mai important e să nu uităm niciodată.

 Conducerea USR Maramureș

vezi sursa: http://2mnews.ro/remember-usr-maramures-28-de-ani-de-la-mineriada-tot-ei-aceiasi-sa-nu-uitam/

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica https://ift.tt/2MAVW6U via IFTTT

[stireazileiuk]

Ciucă, la 32 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990: „Suntem datori să reflectăm, pentru ca societatea să nu mai devină vreodată victima propagandei”

[jurnaldeoltenia]

Ludovic Orban, mesaj la 30 de ani de la Mineriada: Magistratii trebuie sa gaseasca vinovatii.

Ludovic Orban, mesaj la 30 de ani de la Mineriada: Magistratii trebuie sa gaseasca vinovatii.

Premierul Ludovic Orban trage un semnal de alarma si solicita magistratilor ca, “macar dupa 30 ani”, sa trateze dosarul Mineriadei “asa cum trebuie, sa faca limina si sa pedepseasca vinovatii”. Declaratia a fost facuta, astazi, la finalul ceremoniei de depunere a unor coroane de flori cu prilejul marcarii a 30 de ani de la „Fenomenul Piata Universitatii” si Mineriada din 13-15 iunie 1990,…

[stiri-noi]

Iohannis a marcat 30 de ani de la „Fenomenul Piaţa Universităţii”

[agendazilei-blog]

Închisoarea de weekend şi cea la domiciliu

Închisoarea de weekend şi cea la domiciliu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că a sesizat, joi, CCR în legătură cu aspecte de neconstituţionalitate ale Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.

Judecătorii ÎCCJ arată, în adresa trimisă Curţii Constituţionale, că prevederile Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate creează incertitudini cu…

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

PSD, PNL şi UDMR, onoarea pătată de umbrele trecutului

Vezi galeria foto

De la fostul preşedinte Ion Iliescu, la seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus, onoarea partidelor din România este scăldată în lumini şi umbre. Oamenii desemnați să reprezinte cu mândrie cele mai importante formaţiuni politice postdecembriste sunt urmăriţi, la vârsta senectuţii, de păcatele de neiertat ale trecutului. De la crime împotriva umanităţii, la acuzaţii de colaborare cu Securitatea, toate măsoară astăzi „onoarea” partidelor care şi-au împărţit puterea după Revoluţie.

Ion Iliescu (87 de ani) este preşedintele de onoare al PSD din 2006. Acum mai bine de zece ani, pe 10 decembrie 2006, fostul lider al Frontului Salvării Naţionale era ales în unanimitate să poarte pe umeri onoarea pesediştilor. Propunerea i-a aparţinut fostului lider PSD Mircea Geoană la Congresul extraordinar al partidului de la acea vreme. Pe site-ul PSD, chipul lui Ion Iliescu apare la loc de cinste, alături de cel al lui Liviu Dragnea sau al Gabrielei Firea, iar pesediştii se mândresc cu trecutul primului preşedinte al României scăpate de sub jugul comunismului: lider fondator al FSN şi preşedinte al ţării în perioadele 1990-1996 şi 2000-2004. „În timpul mandatelor sale de preşedinte a început procesul aderării la NATO şi finalizarea negocierilor de aderare la UE”, arată istoria cosmetizată. Din decembrie anul trecut, „onoarea PSD” poartă cu sine acuzaţia de crime împotriva umanităţii, pusă de procurorii militari în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Potrivit procu­rorilor, Iliescu ar fi coordonat reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ o mie de persoane. La acea vreme, liderul FSN era președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională şi preşedinte ales al României postdecembriste. Iliescu este considerat suspect şi în dosarul Revo­luţiei, fiind audiat luna trecută la Parchetul General. Răspunsul său pentru jurnaliştii care l-au întrebat dacă se consideră vinovat pentru morţii Revoluţiei: „Pentru ce? Pentru Revoluţia română? Trebuie să aveţi cât de cât discernământ!”. De-a lungul timpului, chipul lui Iliescu a fost motiv de zâzanie între liderii PSD. Le-a adus pesediştilor eticheta de „comunişti” şi „urmaşii lui Iliescu”, o problemă de imagine dezbătută în partid după pierderea alege­rilor prezidenţiale din 2014. „Într-un fel, tinerii au dreptate: cât timp Ion Iliescu se aşază la fiecare şedinţă lângă preşedintele PSD, avem o problemă de percepţie. Că noi, cei tineri din PSD, suntem la fel ca Ion Iliescu şi generaţia sa. Cred că e momentul că Ion Iliescu să se retragă. Nu mai poate fi un simbol al PSD”, spunea fugarul Sebastian Ghiţă, la acea vreme deputat PSD. Un moment simbolic s-a petrecut la Congresul PSD din octom­brie 2015, atunci când noul lider proaspăt ales, Liviu Dragnea, le-a propus pesediştilor un moment de reculegere pentru a condamna crimele dictaturii comuniste, dar şi greşelile FSN în primii ani de după Revoluţie, cu referire la Mineriada din iunie ’90. Printre cei ridicaţi în picioare, preşedintele de onoare al PSD – Ion Iliescu. În ciuda momentului istoric, Iliescu a rămas şi astăzi cea mai onorabilă figură din istoria partidului.

Eu îi înțeleg pe cei care au avut pierderi. Dar asta a fost! La noi a fost o mișcare radicală de înlăturare a vechiului regim, cu sacrificii umane. Revolta din decembrie a însemnat sacrificii umane. Acum să stăm să tot… plângem morții… Ion Iliescu, februarie 2016

Quintus, legenda şi Securitatea

Liberalii l-au sărbătorit recent pe seniorul Mircea Ionescu Quintus (100 de ani). Ajuns la vârsta centenarului, fostul lider PNL din anii 90 a fost decorat la Cotroceni cu Ordinul Steaua României în grad de ofiţer. Născut în 1917, preşedintele de onoare al liberalilor s-a înscris în PNL la vârsta de 19 ani şi i-a avut drept mentori pe Nicolae Iorga şi Gheorghe Tătărăscu. A luptat pe frontul de est în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deţinut politic în lagărele comuniste, iar după Revoluţie, preşedinte al PNL, ministru al Justiţiei, deputat şi de două ori senator. „Şi-a dedicat viața liberalismului, a îndurat temnițele comuniste și munca silnică la Canal. Nu a încetat, în ciuda presiunilor regimului comunist, să fie atașat valorilor liberale. A fost liderul care a contribuit major la unificarea tuturor facțiu­nilor liberale de după 1990”, este versiunea parfumată a istoriei în viziunea liberalilor. Realitatea aruncă însă lumini şi umbre asupra legendei. În 1954, M.I. Quintus era eliberat de la Canal şi racolat imediat de fosta Securitate. Seniorul liberal nu a avut puterea să refuze fosta poliţie politică a regimului comunist, dar s-a apărat spunând că a dat doar declaraţii, nu şi note informa­tive. Cercetătorii au desco­perit în arhivele Securităţii 188 de note informative semnate de Mircea Ionescu Quinus, „iar astea sunt numai cele care s-au păstrat”, preciza în 2006 Ticu Dumitrescu. Membru în Cole­giul CNSAS, acesta îl descria pe seniorul liberal drept „un informator de renume al Securităţii”. În 2000, pe vremea când Quintus era preşedintele Senatului, CNSAS a făcut public faptul că fusese informator al Securităţii. A contestat decizia, iar doi ani mai târziu instanţa a decis că liberalul nu a făcut poliţie politică. Înfrângerea trecutului s-a bazat însă pe un viciu de procedură. „Am avut destule momente puţin favorabile mie, dar am izbutit şi aceasta e mândria mea că am izbutit să refac Partidul Naţional Liberal. Partidul ăsta nu moare. Eu am să mor, dumneavoastră o să muriţi, partidul acesta nu poate să lipsească ţării româneşti”, a spus Quintus la aniversarea centenarului

Tökes, 13 ani mândria UDMR

Maghiarii din UDMR au avut şi ei un preşedinte de onoare. În aprilie 1990, la primul Congres din istoria UDMR, desfăşurat la Oradea, episcopul reformat Laszlo Tökes (65 de ani) era ales în funcţia de preşedinte de onoare al partidului. Tökes a purtat onoarea maghiarilor până la Congresul din 2003, când UDMR a eliminat din Statut funcţia onorifică. Anul trecut, Tökes a rămas fără Ordinul Naţional „Steaua României”, după ce i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, ca Guvernul de la Budapesta să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”. Relaţia dintre Laszlo Tökes şi UDMR s-a degradat constant, europarlamen­tarul acuzând recent că UDMR „a trădat cauza autonomiei”, folosind tema Ţinutului Secuiesc doar în campa­niile electorale, pentru a culege voturi. Figură centrală a Revoluţiei din 1989, Tökes a fost acuzat de colaborare cu Securitatea şi de spionaj în favoarea unei puteri străine. „Acest cetăţean român nu acţiona în interesul Româ­niei, care era patria lui prin naştere, ci în interesul unei puteri străine. Culegea informaţii de orice natură pe care le transmitea în afară. Ceea ce are o denu­mire pentru un străin, «spionaj», pentru un român este trădare de ţară. Au fost dovezi, un dosar întreg”, a susţinut fostul șef al Departamentului Securi­tăţii Statului, generalul Iulian Vlad, în faţa Comisiei senatoriale pentru eveni­mentele din decembrie 1989.

PMP, ALDE şi USR nu au deocamdată un preşedinte de onoare. Fostul preşedinte Traian Băsescu ar putea păstra o funcţie onorifică după ce îşi va încheia misiunea în fruntea Mişcării Populare.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/psd-pnl-si-udmr-onoarea-patata-de-umbrele-trecutului/

[news24hrou]

28 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990

Marcăm astăzi 28 de ani de la Mineriada din iunie 1990.

Victimele violentelor de atunci îşi aşteaptă și acum dreptatea în instanţă, dosarul este încă în cameră preliminară.

Între 13 şi 15 iunie, în Bucureşti, forţele de ordine au intervenit, susţinute de minerii adusi in Capitala, împotriva celor care protestau în Piaţa Universităţii.

Conducatorii vremii ii numeau pe protestatari “golani” – asa incat si acea miscare era cunoscuta drept Golaniada.

Anul trecut, procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul „Mineriadei din 90” şi au trimis în judecată 14 persoane, printre care si liderii vremii – fostul presedinte Ion Iliescu, ex-premierul Petre Roman şi fostul sef al SRI, Virgil Măgureanu.

Liliana Nicolae a întrebat câțiva bucureșteni ce stiu despre ziua de 13 iunie:

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2018/06/13iun-13-Lilana-VOX-Mineriada.mp3

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

https://ift.tt/2Fj8Weg https://ift.tt/2MnzQoc

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2jL2UGD

Conferințele TNB: Adevărul juridic despre mineriada din 13 – 15 iunie 1990

Duminică 5 februarie 2017, de la ora 11.00, la Sala Pictura,

în cadrul programului CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL

Generalul Dan Voinea

prezintă conferinţa cu tema Adevărul juridic despre Mineriada din 13 – 15 iunie 1990

După ce, la finele anului trecut, în cadrul Conferințelor Teatrului Național, procurorul Dan Voinea lămurea o parte dintre aspectele neelucidate ale Revoluției din decembrie 1989, Dan Voinea va susține o nouă conferință, pe 5 februarie 2017, de data aceasta cu dezvăluiri despre Mineriada din 1990. Noile informații oferite de conferențiarul Teatrului Național sunt cu atât mai așteptate cu cât, în decembrie 2016, Parchetul Militar anunța că în dosarul Mineriadei au fost puse sub acuzare pentru crime împotriva umanității mai multe persoane, printre care Ion Iliescu, Virgil Măgureanu sau Petre Roman. Reamintim că Generalul Dan Voinea este magistratul care a instrumentat, pe lângă dosarul Revoluției, și pe cel al Mineriadei din 1990. Cauza tergiversării cercetărilor în aceste dosare este, conform declarațiilor lui Voinea, „justiţia înregimentată politic, care a influenţat soluţionarea dosarelor menite să demaşte crimele din decembrie 89 şi pe cele de la mineriade. Aceleaşi forte care au acţionat represiv în ‘89 au acţionat şi în 13-15 iunie 1990”.

La conferință va participa și jurnalista Ramona Ursu, care va acorda autografe pe volumul Dosarele Securității. Marian Munteanu și Miron Cozma versus Piața Universității apărut în 2016. Volumul prezintă în amănunt legăturile cu fosta Securitate ale lui Marian Munteanu și Miron Cozma. Prețul unui volum este de 50 de lei.