#mc de lemn

[stejarmasiv]

1 mc de gaz metan = 3 kg de lemn ca putere calorică

Din scripte reiese că 1 mc de gaz metan are puterea general acceptată de 10,55 kWh. 1 kg de lemn generează 4kWh, deci 2,64 kg de lemn vor genera aproximativ aceeași putere. Putem lua în calcul și faptul că eficiența arderii pentru gazul natural este de 95 %, iar eficiența unei sobe performante se situează între 80 și 90 %. Deci putem ajunge astfel la socoteala că 1 mc de gaz metan este…

[alexsavescu]

Prăznuirea Hramului la Biserica Sfântul Mc. Mercurie și Sfânta Mc. Ecaterina din Rădășeni

Sâmbătă, 25 noiembrie 2023, Biserica Sfântul Mc. Mercurie și Sfânta Mc. Ecaterina din Rădășeni îşi prăznuieşte hramul de toamnă, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Tradiție și vestită prăznuire Cu o tradiție de peste patru veacuri, hramul bisericii de lemn de la Rădășeni este recunoscut și prețuit în întreaga comunitate. În conformitate…

[catboy-lover-archive]

Obey Me Romanian MC

idea inspired by @/harunayuuka2060 (too shy to tag them)

Nu ştiu ce inspirație supraomenească m-a lovit dar am început asta la 2 dimineața și am terminat-o la 6.30

Im sleep deprived bc I stayed up all night doing this, enjoy gagicile mele

[added translations]

(under the cut bc this bitch is long af)

Lucifer: Are you not enjoying your meal?

MC: This food isn't even good. Next time I'm bringing my bunica to make you guys sarmale best thing you ever tried 👩‍🍳👌😘 mwah

-

MC: I'm not gonna go out with Satan, Beel, Asmo or Belphie.

Asmo: Awww

Beel: :(

Belphie: What?!

Satan: Why?

MC: Why date a guy who's favorite color is not in romanian flag? 🤔🇷🇴

-

Asmo: But I thought you could-

MC: For the last time IM NOT A VAMPIRE I CAN'T HYPNOTIZE PEOPLE OR MAKE THEM FALL IN LOVE WITH ME

-

Levi: Ohhh!!!! So are you like familiar with Castlevania-

MC: We don't talk about that *cries in disappointed*

-

Solomon: What is this weird potion.

MC: *puts bottle of țuică (plum brandy) on the table*

MC: This is not a potion, but a solution to all of your problems gagica 💖

-

MC: *talking to Lucifer* Oh iubire (love), stop crying over Diavolo again. Why cry over guy who would wear vagabond everyday in my country?

MC: Tsch tsch tsch

Lucifer: What the fuck is Vagabond

MC: Only the worst of streetwear existent. Only f-boys use it

Lucifer: Fair enough

-

Beel: Why do you want to try out for the sports team?

MC: Because Steaua, my country's team, disappointed me 😔

-

MC: Mammon! Asmo! Let me show you guys a thing called ✨manele✨

-

(after the Belphie incident)

MC: Does anybody have a belt.... a belt so I can...no reason...papuci de casă (slippers) works too

-

MC: Hey Belphie! Did you enjoy your punishment? 😜

Belphie: My butt still hurts...

MC: Next time it's the lingură de lemn ♡ (wooden spoon)

-

*MC dancing to Braşoveanca*

Mammon: W-what's that???

Satan: Some sort of ritual I suppose

Asmo: *joining in* It's fun!

MC: Doi✌paşi🦵înainte➡️şi😱doi😩înapoi⬅️ (two steps forward two steps back)

-

MC: Who has summoned me?

Satan: Belphie isn't feeling well and the medicine didn't really do it's job.

MC: Everyone watch closely because I'm going to teach you guys a sacred ritual called ✨Frecție cu Oțet✨

Satan: You're just pouring vinegar on his wrist.

MC: Now here comes the fun part. *maggages his wrists*

Belphie: Someone please kill me this is unbearable

MC: Am I allowed to say Tatăl Nostru (Lord's prayer) or is that too....uhhh weird since yall are demons and stuff-

-

Barbatos: MC...

MC: I'm sorry but crossing myself after I finish a meal is implemented in my brain. It's in the default settings.

Barbatos: What happens if you don't cross yourself?

MC: Lingura de lemn (wooden spoon) *shivers*

-

Diavolo: Do you like my castle?

MC: Baby, Peleş puts you to shame.

MC: Also, too much current (swift). Close the damn windows

-

Lucifer, giving up on life: Oh not again...

MC: DA PĂ CIMPOI DA PĂ CIMPOI JOACĂ FETELE LA NOI 👉👈😳

MC: Real music here 😌

-

MC: There, there gacica (girlfriend). Don't cry. *pats him on the back*

Lucifer: Do you got any more țuică...

MC: That's the spirit!

-

MC: I know I technically didn't die, but can we please have a funeral??? There is this really tasty cake just for this special occasion called colivă. Beel is okay with it so- hey don't ignore me! wait guys this is important- wAIT!

-

Satan: I hate Lucifer because he is my father.

Belphie: I hate Lucifer because he sucks in general.

MC: I hate Lucifer because Favorite color is red which is COMMUNISM COLOUR 😡‼

-

Solomon: See?? MC likes my cooking!

MC: Piftie...Caltaboş...

MC: Solomon, you would make a very good romanian housewife. Say, have you ever considered getting a 701st wife...?

-

Beel: *munching happily on the food MC makes*

Lucifer: *getting a fucking break*

MC: *making grătar(barbeque) cu mici*

MC: Everybody loves 1 Mai!

-

MC: Beelphiiieee!!!! I have a spell for you 😊

Belphie: Please not the lingură de lemn-

MC: *boop on the nose* ���du-te dracu✨ (go to hell)

-

Lucifer: How did you make everyone behave?

MC: *looking at the papuc de casă in hand*

MC: You either die a hero...or live enough to become the villain...

Lucifer: Interesting, can you teach me?

MC: The secret is to use your wrist-

-

MC, whispering: Psst! Mammon! How's the sarmale trading going?

Mammon: Its okay, but why can't you just give me the recipe?

MC: E din moşi strămoşi (it's from older generations) I can't give it to you

-

MC: Hey pisi, want a ride in my Dacia?

Simeon: ...what? :)

MC: Come on gagica(girlfriend)! We are going to visit my family they will love you!

MC: You can also bring Luke. Just uhhh don't let him drink from the "juicebox" ok? It's not- It's not juice in there

MC: But you can drink. I won't tell anyone.

-

Diavolo: MC you can't leave yet. Not even for a quick visit back home.

MC: Auzi, da du-te-n p- (well why don't you fuck yourself on my dic-)

-

MC: *sigh* Sometimes I wish Satan was wearing Vagabond instead of...whatever that is

Asmo: Ouch, but yeah I guess we are that desperate.

Satan: I'm never tutoring any of you again.

-

MC and Luke, just vibing honestly: ⬇️Intră-n👇apa🌊mării🐚şi🐋nu🐟te🙄teme😱ai😳să-nveți🤯să-noți🐠printre🤔sirene🧜‍♀️🧜‍♂️

(go in the sea's water and don't you be afraid you'll learn to swim among mermaids)

-

MC: No Asmo, I have a date to the ball he's right here *points at țuică bottle*

-

Belphie: *misbehaving*

MC: Vai, vai, vai. Sărumâna Belphie 😃 ( well, well, well good day Belphie)

MC: *grabs the papuc (slipper)*

-

MC: NO LUCIFER IT CAN NOT BE AN AN NOU FERICIT (happy new year) IF WE DO NOT DANCE THE HORĂ

-

MC and Luke, vibing yet again: POVEȘTI DIN FOLCLORUL MAGHIAR!!! (maghiar folklore stories!)

-

MC: Where is my țuică? :)

Everyone: *quiet*

MC: I won't get mad :)

MC:

MC: Foaie verse de trifoi~ *papuc reappears* Dați băi țuica înapoi (green leaf of clover, give the țuică back you fucker)

Everybody: *runs*

MC: Mândruțelor (girls), come back until I'll put this to good use

-

Levi: *exists*

MC: *in love with him bc his fav color is in the Romanian flag and not in the commie flag*

MC: Te las să te lingi cu mime în parcare la lidl (I'll let you french kiss me in the Lidl market parking lot)

-

MC: Lucifer you don't understand!

MC: Sandu Ciorbă cured my depression!

-

MC: Muie cretinii pământului (fuck y'all stupid asses) my țuică is back and I'm not sharing anymore

-

Asmo: We're doing hot girl shit tonight

MC: Ne curvim rău (we're hoeing)

-

MC: futu-ți cristelnița mătii (fuck your mother's font) Simeon you're the one that drank all my țuică

MC: I'll let it slide this once, if u take me for shaorma(shawarma) in Piața Victoriei (Victoria's market)

-

Solomon: Whoops, I accidentally messed up the sarmale recipe

MC: Aşadar războiu alesu l-ai (So you have chosen war)

-

Mammon: MC, how do you say "I hate you" in romanian?

MC: Dar eu sunt mândru că sunt twink. (I'm proud to be a twink)

Mammon, clueless: ok thanks

-

MC, to Belphie: I had such a rough day, please fute-mi una (fuck me over) and not the way I like

-

Mammon: What would be a quick way to make money?

MC: Gagica(girlfriend), listen. Culegător de sparanghel (asparagus picker) in Spain is your go-to.

-

Asmo: *blasting manele vechi (old manele).2006*

Asmo: Please love me!

MC: *already in wedding attire*

-

MC: Beel! Here, try this! Yeah yeah its completely fine!

MC: ...what do you mean it looks like Solomon's cooking?

MC: THIS IS PIFTIE AND YOU WILL LEARN TO APPRECIATE IT

-

MC: *dragging them all by the hand to therapy*

MC: Păi aşa-i hora pe la noi măi bade- (This is hora to us well my mans)

-

MC, talking to Lucifer: Măi omu lu dumnezeu îți fut una de nu te vezi (listen God's man I'll fuck you over that you'll not see again) if u lay a finger on my țuică again

MC: I don't care that you have daddy issues, this is MINE now thank you very much.

-

MC: Doamne cu ce ți-am greşit? (God, what have I done to you?)

MC: tanti Lilith, ia-mă cu tine gagicuțo milf ce ești (Miss Lilith, take me with you you milf girlfriend)

MC: Chiar și culesul de căpșuni din Spania era mai ok dacât (even strawberry picking in Spain is better than) Therapist Simulator hell edition

-

Diavolo: *exists*

MC: Vrei să-ți fiu a ta mireasă? (Do you want me to be your wife?)

-

Simeon: *exists*

MC: Vrei să-ți fiu Ileană Cosânzeană? ( Want me to be your fairy wife?)

-

Belphie: Every time I doze off they say this weird phrase...

MC: Dormeo(mattress company) ! Noapte bună! (good night!)

-

MC: What do you mean im not allowed to have a cross around my neck?

MC: My dead grandmother would kill me it's Sfântu Andrei for fucks sake

MC: The law is law we gotta put garlic and salt everywhere around the house

MC: This is what you get from taking my țuică away AGAIN

-

MC: I mean, at least i dont have to take the bacalaureat and face the woman-hating-Ion-Creangă-fucking-twink-looking-nightmare-inducing Eminescu so

MC: *drinks a Mona Spirt (rubbing alcohol) bottle in one go*

MC: that works wonders for me

[xerultdk33]

Societatea prin ochii mei, orice culoare ar avea ei / 1

S-a întors lumea pe dos jur, când eram eu mic și ma uitam la cuplurile alea de veneau la tine și se jucau de parcă ai fi copilu lor se vedea clar că fata vrea stabilitate, dragoste și tempera băiatul de lângă ea nebun după sex, îl calma, îl făcea mai dulce. În ziua de azi bărbații caută dragoste, stabilitate, feelingu' ala dulce care nu se mai găsește nicăieri și femeile sex, peste tot, oricând, oriunde, cu orice ocazie. Nu generalizez ca știu că deși nu ninge afară e plin de generația snowflake. S-au inversat rolurile în pla mea, la cel mai nașpa mod posibil. Când l-a luat mama pe tata, Taică-miu avea încă 4 cu care vorbea și l-a făcut cel mai,, soț,, posibil, l-a responsabilizat, i-a arătat ce frumos e să I familie, să o iubești, chestii de astea de le făceau femeile cândva, transformau băieții în bărbați iubitori și cu inima. Acum dacă tu ești prost, îți iei o proastă și sunteți prosti împreună jur!

Ieși în club, vezi în pla mea băieți fresh, cu un pahar în mana, pla mea distracție... Si vezi femei muie, lemn, le taraie vreo prietena la baie. Băi, prin ochii unui bărbat nu poți să râzi când vezi asa, deși ele se amuza între ele. Da te gândești în pla mea ca poate sa fie mama copiilor vreunui prost aia, ca unuia i s-a pus pata pe ea și suferă pe acasă sau ca are niște părinți acasă cu gândul ca ia note mari la facultate, ca asta e reperul.

Nu vad lucrurile astea prin ochii unui bărbat de ala, șoarece de biblioteca. Vad prin ochii unui bărbat trecut prin viață, care le a făcut pe toate... Si de ce spun asta? Deoarece, culmea! La handicapatii aia, leșinații aia care miros a virginitate și Mc Donalds, aia care și luau palme în baie la liceu, aia care fut prima data în viata lor în primul an de facultate vreo una care era muie de beata, bă la aia le place să facă mișto de fetele astea și le încurajează în prostie!

Mai am multe de zis da las pe data viitoare. Aveți grijă de sufletele voastre.

[edufinonline]

Romsilva a vândut populaţiei 1,37 milioane de metri cubi de lemn de foc în 10 luni; preţul mediu – 180 de lei/mc Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a vândut populaţiei, în primele zece luni ale acestui an, peste 1,37 milioane de metri cubi (mc) de lemn pentru foc, la un preţ

[exclusivfm]

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/3660

Activităţile ilegale din domeniul silvic se află şi în atenţia Serviciului de Ordine Publică Bacău

Activităţile ilegale din domeniul silvic se află şi în atenţia Serviciului de Ordine Publică Bacău

             Prevenirea și combaterea degradării ori distrugerii fondului forestier național reprezintă un obiectiv de securitate națională, reducerea fenomenului tăierilor ilegale fiind un domeniu prioritar şi pentru poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău. Aceştia acţionează zilnic, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice dar şi în baza unor planuri de acţiune stabilite punctual, pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din domeniul silvic.

Astfel, în perioada 19-20 septembrie a.c., la nivelul Serviciului de Ordine Publică s-au urmărit: verificarea provenienţei materialului lemnos, cantităţile existente şi modul de valorificare din societăţile de profil, autorizările deţinute pentru comercializarea materialului lemnos sau verificarea respectării prevederilor legale privind modul de completare a documentelor cu regim special.

La activităţile de control au participat 65 de poliţişti şi 4 ingineri silvici, care au efectuat 51 de controale în fondul forestier, în trafic dar şi în exploatările forestiere.

În cadrul acţiunii s-au aplicat 24 de contravenţii, în valoare de 36.000 lei, s-au confiscat 75 mc de material lemnos, în valoare de 11.300 lei şi s-au constatat 3 infracţiuni. 

Exemple:

La data de 19 septembrie a.c., poliţiştii Serviciului de Ordine Publică, însoţiţi de un inginer din cadrul Gărzii Forestiere Judeţene Bacău, au procedat la verificarea unei societăţi din Oneşti unde au efectuat o comparare între stocurile faptice şi cele scriptice, prin măsurarea efectivă. Astfel, au fost identificaţi 32,68 mc de material lemnos în plus faţă de stocul scriptic care indicau 41,22 mc de material lemnos. Totodată poliţiştii au constatat că de la societatea în cauză au fost expediaţi 5,5 mc de material lemnos fără documente legale de provenienţă.

În cauză au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 5000 de lei, iar ca măsură complementară s-a dispus confiscarea cantităţii de 38,1 mc material lemnos, în valoare de 3960 lei.

La aceeaşi dată, poliţiştii au depistat, pe DN12B, pe raza localităţii Slănic Moldova, un localnic de 57 ani care transporta, cu un atelaj hipo, cantitatea de 1,49 mc material lemnos, esenţă fag.

În urma verificării s-a constatat că bărbatul în cauză nu deţinea documente legale de provenienţă pentru materialul lemnos transportat, acesta fiind sancţionat contravenţional iar cantitatea de material lemnos fiind confiscată şi predată Ocolului Silvic Târgu Ocna.

De asemenea, poliţiştii au depistat şi un bărbat de 47 ani, din oraşul Comăneşti, care transporta, cu o autoutilitară, cantitatea de 6 mc lemn foc esenţă fag, fără a deţine documente legale de provenienţă.

Bărbatul în cauză a fost sancţionat contravenţional, iar materialul lemnos, în valoare de 960 lei, a fost confiscat şi predat Ocolului Silvic Ciobănuş.

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/3660

Activităţile ilegale din domeniul silvic se află şi în atenţia Serviciului de Ordine Publică Bacău

Activităţile ilegale din domeniul silvic se află şi în atenţia Serviciului de Ordine Publică Bacău

             Prevenirea și combaterea degradării ori distrugerii fondului forestier național reprezintă un obiectiv de securitate națională, reducerea fenomenului tăierilor ilegale fiind un domeniu prioritar şi pentru poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău. Aceştia acţionează zilnic, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice dar şi în baza unor planuri de acţiune stabilite punctual, pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din domeniul silvic.

Astfel, în perioada 19-20 septembrie a.c., la nivelul Serviciului de Ordine Publică s-au urmărit: verificarea provenienţei materialului lemnos, cantităţile existente şi modul de valorificare din societăţile de profil, autorizările deţinute pentru comercializarea materialului lemnos sau verificarea respectării prevederilor legale privind modul de completare a documentelor cu regim special.

La activităţile de control au participat 65 de poliţişti şi 4 ingineri silvici, care au efectuat 51 de controale în fondul forestier, în trafic dar şi în exploatările forestiere.

În cadrul acţiunii s-au aplicat 24 de contravenţii, în valoare de 36.000 lei, s-au confiscat 75 mc de material lemnos, în valoare de 11.300 lei şi s-au constatat 3 infracţiuni. 

Exemple:

La data de 19 septembrie a.c., poliţiştii Serviciului de Ordine Publică, însoţiţi de un inginer din cadrul Gărzii Forestiere Judeţene Bacău, au procedat la verificarea unei societăţi din Oneşti unde au efectuat o comparare între stocurile faptice şi cele scriptice, prin măsurarea efectivă. Astfel, au fost identificaţi 32,68 mc de material lemnos în plus faţă de stocul scriptic care indicau 41,22 mc de material lemnos. Totodată poliţiştii au constatat că de la societatea în cauză au fost expediaţi 5,5 mc de material lemnos fără documente legale de provenienţă.

În cauză au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 5000 de lei, iar ca măsură complementară s-a dispus confiscarea cantităţii de 38,1 mc material lemnos, în valoare de 3960 lei.

La aceeaşi dată, poliţiştii au depistat, pe DN12B, pe raza localităţii Slănic Moldova, un localnic de 57 ani care transporta, cu un atelaj hipo, cantitatea de 1,49 mc material lemnos, esenţă fag.

În urma verificării s-a constatat că bărbatul în cauză nu deţinea documente legale de provenienţă pentru materialul lemnos transportat, acesta fiind sancţionat contravenţional iar cantitatea de material lemnos fiind confiscată şi predată Ocolului Silvic Târgu Ocna.

De asemenea, poliţiştii au depistat şi un bărbat de 47 ani, din oraşul Comăneşti, care transporta, cu o autoutilitară, cantitatea de 6 mc lemn foc esenţă fag, fără a deţine documente legale de provenienţă.

Bărbatul în cauză a fost sancţionat contravenţional, iar materialul lemnos, în valoare de 960 lei, a fost confiscat şi predat Ocolului Silvic Ciobănuş.

[albacarolinatv]

Răchita după inundaţii. Imagini şocante, discuţii cu sinistraţii

Răchita după inundaţii. Imagini şocante, discuţii cu sinistraţii

Dezastrul inundaţiilor. Vinovaţii nevăzuţi şi catastrofele indiferenţei, la Real Risc

Pădurea captează şi reţine apa!

Pădurile sunt un imens rezervor natural de apă . Un metru pătrat de muşchi de pădure reţine 5 litri de apă . Pădurile au o capacitate de reţinere şi înmagazinare în sol a cca 10 .000 mc(10.000.000 litri) apă/an/ha. Pentrua produce lemn, pădurile consumă din această apă…

[turistprinro]

La 11 kilometri de Odorheiu Secuiesc și la 52 kilometri de Miercurea Ciuc se află comuna Zetea. Figurează în registrele dijmelor papale din 1332. Cândva a fost un centru al exploatării şi prelucrării lemnului, de aici provenind una dintre zicalele secuiești din zonă: „Suntem făcuți din praf, dar trăim din lemn”. În prezent, comuna Zetea cuprinde centrul comunal Zetea și satele Subcetate, Şicasău, Izvoarele, Deşag, Poiana Târnavei.

Lacul Zetea

Tot drumul către Zetea (drumul judetean 138) ești însoțit de culorile și umbrele pădurilor de foioase care se întrepătrund cu cele de conifere. Verdele Munților Gurghiului este dat de brazi și molizi, ici colo întâlnindu-se fagul, stejarul și alunul. Zona este de o frumusețe de nedescris prin cuvinte. Însă, într-adevăr, fără cuvinte rămăi în fața luciului Lacului Zetea, unde parcă albastrul cerului reflectat în întinderea apei este mai albastru decât în oricare alt loc.

Lacul Zetea este un lac de acumulare, pe Târnava Mare, format de barajul Sub Cetate. Se află la 636 metri deasupra nivelului mării, are o lăţime de 400 – 800 metri și o lungime de 2.600 metri. Lacul Zetea asigură un debit permanent de 1,2 metri cubi pe secundă, alimentând cu apă localitățile de pe Valea Târnavei Mari.

Lacul Zetea

Lacul a devenit realitate ca urmare a potopului din anul 1970. Astfel, barajul de la Subcetate a fost construit între anii 1976 – 1993, realizând cea mai mare acumulare a cursului superior al Târnavei Mari. Se situează amonte de localitatea Subcetate și a fost proiectat pentru reținerea undelor de viitură, asigurarea alimentării cu apă a localităților din aval și producerea energiei electrice.

Barajul de la Subcetate are miez de argilă și o înălțime de 48 metri. Digul are lungimea de 520 metri şi se întinde pe o suprafaţă de 140 de ha cu înălţimea de 50 de metri. Pe lungimea coronamentului este asfalt și este deschis circulației. Lacul se întinde pe Văile Târnava Mare și Șicasău acumulând până la 44 milioane de mc de apă, realizând un lac cu o suprafață de 234 ha. Deversarea este liberă, asigurând debitul normal al râului și în caz de secetă.

Lacul Zetea

Lacul Zetea are apa foarte curată. Se găsesc din belșug păstrăvi, lipan și marnă. Înotul în lac este recomandat doar celor cu experienţă deoarece malurile sunt abrupte iar apa este foarte adâncă chiar de la mal. În pădurile din împrejurimi se pot face excursii pe care cu greu le vei uita.

Zona pe care se întind satele Zetea, Subcetate, Şicasău, Izvoarele, Deşag și Poiana Târnavei este de o frumusețe rară iar un plus vine de la ospitalitatea pensiunilor din zonă.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografie Adrian Satmaru

  Lacul Zetea, Subcetate, județul Harghita La 11 kilometri de Odorheiu Secuiesc și la 52 kilometri de Miercurea Ciuc se află comuna…

[afaceristro]

Lemne pentru foc pentru caldura placuta

Atunci cand alegeti sa cumparati lemne de foc ar trebui ca mai inainte sa luati in considerare mai multi factori. In functie de ceea ce urmariti, aveti la alegere intre lemnele de esenta tare sau lemnele de esenta moale. Puteti alege si lemn de mesteacan care este intre cele doua extreme. De exemplu, pentru semineele pe lemne se recomanda lemn de esenta tare care are putere calorica mare cum ar fi lemnul de stejar, lemnul de fag sau lemnul de frasin. Fagul si stejarul au o putere calorica de 2100 kW/mc. Lemnul de esenta tare arde mai lent si este mai scump. Pentru sobele pe lemn inchise puteti cumpara lemn de esenta moale (rasinoase): brad, molid, pin. Este foarte bun pentru sobele inchise pentru ca se aprinde mai rapid decat lemnul de esenta tare si este mai ieftin. Molidul si Bradul au o putere calorica de 1500 kW/mc.  Un lemn potrivit pentru sobele pe lemne este si mesteacanul care are o putere calorica de 1900 kW/mc si care in plus poate fi folosit si in seminee. Lemnul de mesteacan este bogat in uleiuri eterice fapt care face ca focul sa aiba un miros placut iar flacarile sa ia culoarea albastrui. Din aceasta cauza este foarte apreciat de detinatorii de seminee pe lemn. Read the full article

[viziteazamaramur-blog]

Cazare Case Taranesti Maramures, De Toate Maramures

Un inima mai sistematic de circulatie a lemnului la drumul de intrare era „goanga", orisicare functiona pe principiul sinelor, exclusiv ca acestea nu erau din teglazau, ci din copac; trunchiul glisa, fiind suflecat de cai. Pentru adapost si somn in padure s-a generalizat in timp interbelica si in specific indaratul bataie asa-zisa „coliba Cazare Pensiuni Sapanta Maramures (http://cazare-maramures.net) In Maramures Forum, Pensiuni Moisei Maramures", specifica butinarilor.

De a fi octogonala, construita din barne rotunde cioplite in launtric si captusita cu muschi intre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea capata acoperisul din dranite (aiesta crestea progresist in inalt inspre buric, cine dailystrength.org era aplecat deschis, pentru aerisire). La centru era asezata camenita. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, drept pe scandura. Capacitatea unei invar colibe era de 12 safran la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o ajustare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze".

Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din strop, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai extinde se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Cisla, Viseu, Valea Ruscovei erau limba nu candva marcate de baraje oricare permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la zapodie. Plutele s-au uzitat deodata pentru copac de rasinoase. In teren Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In obstesc, principiul era acelasi, tocmai ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului crampei cu fragment. Cert, iest ansamblu se procedura grabnic pe distante micsora. Asa cum am stimat mai sus, plutele transportau in intaiul rand lemnul, dar s-a practicat deosebit zdravan plutaritul, in specific pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in rastimp cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu sare de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat suma la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Innodare direct de butinarit, carbunaritul a aparut ca o imperativ pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu mangal. Tehnica de capatare a carbunelui de iarba-dulce sau a mangalului este destul de simpla. Se foloseste exclusiv iarba-dulce din specii de foioase, de preferinta fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circumscriptie un masurar; se despica bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele cine se cladesc in port verticala pe trei—patru randuri in sus; se a scoate o troian in calapod de cusma, numita „bocsa". Cantitatea de cioranglav folosita intr-o bocsa este de circumscriptie 100 metri steri (60 mc). Concomitent carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din lemnul-cainelui; sau rugumasca, peste-curcubeu fiecare se a se aseza un brazda de argila de 3—5 cm. Se preda un orificiu piloric laturalnic jos (dar nu in directia vantului) si un pilor la varful bocsei, pentru ventilatie. Printr-un pilor special se isca focul in pantece. Se incercui orificiul, avand interes sa functioneze cele de ventilaj. Lungime mijlocie de combustie este de 7—8 zile, in destinatie de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe molan marime arderii, bocsa se supravegheaza. Focul trebuie sa arda infundat, numai flacara, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se stop. Se depune la rece doua zile si doua nopti, atunci se a dezdoi bocsa de sus in jos, scotand carbunele.

Carbunele astfel obtinut a fost intrebuintat mai greu de pentru fierari. In Maramures, carbunele din lemn-raios sau mangalul se produce pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul cicatrizat, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri oricare Pensiuni Maramures Significado Biblico sa satisfaca necesitatile populatiei. Fiindca la inceputuri fiece familie sau individ isi a clarifica propriile framanta (expresia „maistar pa sama me" fiind elocventa), mai greoi au aparut „maistari" specializati pe meserii si lamurit sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de confectionare a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau caracter intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesut orizontal (poreclit „tiara"), departare intra- stative fiind in rang de latimea covorului. Tiara se instaleaza in una dintre incaperile casei sau clar in sopron, pe rastimp prietenos. Alesul se a efectua cu piguleala si cu multa maiestrie. De-a lungul veacurilor s-au mare mai multe centre in fiecare alesul tolurilor a devenit o stapanire mentiona: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In comun, oricare prostituata stie sa aleaga in tiara, fetele invatand deja din coconie iest complot. In privinta cromaticii covorului maramuresean musai sa mentionam ca cordar la finele secolului apus se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, cine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in vreme interbelica, au cocosat culorile vii, fiecare se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de amplu bun-gust artistic. Asemenea, sotii Maria si Nicolae Fumator din satul Tisar, Maria Berbecaru si un tabara de femei din Botiza, Doina Logodnic din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe oricare le-au valoros.

[cazareseinimaram-blog]

Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Maramures

Un ambianta mai sistematic de deplasare a lemnului la drumul de criza era „goanga", fiecine a umbla pe principiul sinelor, numai ca acestea nu erau din piglais, ci din lemn; trunchiul culisa, fiind slab de cai. Pentru culcus si repaus in silva s-a generalizat in epoca interbelica si in specific indaratul harta asa-zisa „coliba Pensiuni Maramures Romania Tv (cazare-maramures.com) Maramures Harta Rutiera", a prevedea butinarilor. De tipar octogonala, construita din barne rotunde cioplite in dinauntru si captusita cu muschi printre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea cantari acoperisul din dranite (aiesta crestea ascendent in altitudine inspre inima, orisicine era povarnit necicatrizat, pentru ventilare).

La mediu era asezata siliste. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, drept pe camin. Capacitatea unei asemenea colibe era de 12 intinzator la 20 de locuri. Se pare ca aceasta cazaremaramuresviseu48.wordpress.com este o aclimatizare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din popor, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai fuduli se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisar, Mara, Vaser, Numar, Viseu, Valea Ruscovei erau margine nu demult marcate de baraje cine permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la curs. Plutele s-au intrebuintat fulgerator pentru cioranglav de conifere. In zona Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In colectiv, principiul era acelasi, oarecum ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului fragment cu crampei. Sigur, acest ansamblu se iscusinta curand pe distante micsora. Asa cum am respectat mai sus, plutele transportau in primul rand lemnul, dar s-a practicat foarte vartos plutaritul, in aparte pe raul Tisar, pentru transportul sarii. Aceasta, in timp cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu slatina de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat suma la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Pansat neocolit de butinarit, carbunaritul a aparut ca o nevoie pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu mangal. Tehnica de procurare a carbunelui de copac sau a mangalului este indestul de simpla. Se foloseste conj iarba-dulce din specii de foioase, de gust fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circa un metru; se disparea bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele care se cladesc in graviditate verticala pe trei—patru randuri in sus; se a scoate o morman in a insemna de sapca, numita „bocsa". Cantitatea de lemnul-cainelui; folosita intr-o carbunarie este de circumscriptie 100 metri steri (60 mc). Candva bocsa constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din lemn sau rant, deasupra fiecine se a se aseza un masa de lume de 3—5 cm.

Se povarni un orificiu piloric neimportant jos (dar nu in directia vantului) si un pilor la varful bocsei, pentru ventilatie. Printr-un deschizatura anumit se izbucni focul in launtric. Se a fereca orificiul, avand ingrijorare sa functioneze cele de ventilatie. Perioada mijlocie de combustie este de 7—8 zile, in sarcina de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe grindel rastimp arderii, bocsa se supravegheaza. Focul trebuie sa arda posomorat, insa flacara, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire http://sejurinmaramures81.host-sc.com/2017/08/03/pensiuni-maramures-harta-germaniei si arderea se stop. Se stramba la racit doua zile si doua nopti, apoi se a degaja bocsa de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele asemenea obtinut a fost vechi mai indelung de intre fierari. In Maramures, carbunele din lemn sau mangalul se a face pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul posomorat, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a impus de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri oricare sa satisfaca necesitatile populatiei. Cand la inceputuri orisicare semintie sau individ isi a clarifica propriile framanta (expresia „maistar pa sama me" fiind expresivitate), mai incet au aparut „maistari" specializati pe meserii si raspicat sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de facere a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau natura intrepatrunse. Se lucreaza Cazare Maramures 4 Stele la razboiul de tesatorie orizontal (celebru „tiara"), indeparta intra- razboi fiind in calitate de latimea covorului. Triregn se instaleaza in una dintre incaperile casei sau cristalin in sopron, pe rastimp cald. Alesul se a fauri cu piguleala si cu multa gratie. De-a lungul veacurilor s-au civilizat mai multe centre in cine alesul tolurilor a devenit o stapanire a preciza: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In obstesc, fiesce neam stie sa aleaga in tiara, fetele invatand deja din porobocie acest mestesug. In privinta cromaticii covorului morosan trebuie sa mentionam ca margine la finele secolului vechi se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, care dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in ragaz interbelica, au cocarjat culorile vii, fiecare se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de gros distinctie mestesugit. Asemenea, sotii Maria si Nicolae Fumator din omiat Tisa, Maria Berbecaru si un categorie de femei din Botiza, Hora Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe cine le-au indeplinit. O semnalare speciala a meritarisi Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei oricare, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de mare distinctie, folosindu-se de razboiul drept. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Pensiuni Maramures Sapanta", lucreaza acusi toluri cu coloranti naturali. Teapa pentru piesele de scala este tesuta in casnicie, de intre orice Cazare Maramures Copii servitoare. Lana obtinuta primavara de pe oile de saminta turca se parcurge in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru spalatorie nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se a fauri prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din namestie sau pe scanduri. Indaratul des-hidratare urmeaza scarmanatul, fiecare se efectueaza la „dreve" sau folosindu-se „fosalai" de subteran sau „hrebdinca". Toamna a se apuca torsul si tesutul lanii. Tot toamna, panza scoasa din tiara este dusa la „ptisat" (dens) la steaza, prep cine, chiar uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se calici. In general, vela pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in triregn, in doua ite, din melanj de canepa si in sau canepa si coton alb. Persoana 26: Bragla si indreptar pentru razboiul de tesatorie. Piesa 27: Torsul din pisc. Afla 28:Melitatul canepii. . Infatisa 29: Fus. 4.2. Prelucrarea lemnului. Maramuresul, indestulat in paduri seculare de foioase si conifere, a oferit de-a lungul secolelor materia premiu pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima instanta, edificii de educat. Nu accidental Cazare Maramures Pensiunea Pensiuni Maramures, Cazare Maramures Resort este numit „Tara lemnului" si se vorbeste catre „civilizatia lemnului" cine a impurpurat aici. Sapaturile arheologice au dat la iveala urme din epoci indepartate oricare vorbesc catre mestesugul prelucrarii lemnului. Inscriptiile de pe frontoanele caselor si de pe stalpii portilor datate la sfarsitul secolului al XVII-lea si pe parcursul secolului al XVIII-lea — cine, pe langa veleat, consemneaza cateodata si numire de face — sunt dovezi ale perenitatii acestui abilitate totusi din vremuri indepartate, iar creatiile contemporane ilustreaza a obliga traditiei. Pilda a vechimii constructiei in copac in Cazare Maramures Harta Germaniei sunt si elementele decorative fiecare incepator au bogat functii magico-mitice si fiecare de dare sunt amplasate in locurile cine marcheaza o bagare (pe pragul de sus al portii sau al usii). Mestesugul prelucrarii lemnului a fost practicat la inceput de inspre aproape orisicare satean, pentru nevoile proprii. Cu timpul, in fiesce sat au aparut potrivi specializati pe categorii.

[cazaretasnadhost-blog]

Pensiuni Cazare Maramures Piscina Pool

Un cadru mai sistematic de calatorie a lemnului la drumul de criza era „goanga", oricare lucra pe principiul sinelor, numai ca acestea nu erau din sider, ci din malin; trunchiul glisa, fiind slab de cai. Pentru gazduire si repaus in padure s-a generalizat in raspas interbelica si in aparte dupa conflict asa-zisa „coliba Cazare Maramures, Cazare Munte Maramures", a preciza butinarilor. De a prezenta octogonala, construita din barne rotunde cioplite in dinauntru si captusita cu muschi intre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea compune acoperisul din dranite (ista crestea progresiv in inaltime contra mijloc, fiecine era lasat neacoperit, pentru ventilatie).

La inima era asezata cuptor. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, abrupt pe siliste. Capacitatea unei invar colibe era de 12 ascutis la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o adaptare cinematografica locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din deficienta, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai creste se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisar, Mara, Vaser, Suma, Viseu, Valea Ruscovei erau safran nu demult marcate de baraje oricare permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la bazin. Plutele s-au vechi fulgerator pentru lemn-raios de conifere. In regiune Maramuresului s-a practicat si Pensiuni Sapanta Maramures asa-zisul „plutarit salbatic". In universal, principiul era acelasi, oarecum ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului fragment cu fragment. Infailibil, aiest stil se aplicare grabnic pe distante umili. Asa cum am ochi mai sus, plutele transportau in intaiul rand lemnul, dar s-a practicat tare zdravan plutaritul, in aparte pe raul Tisar, pentru transportul sarii. Aceasta, in perioada cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu slatina de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat total la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Sistematic neocolit de butinarit, carbunaritul a aparut ca o cerinta pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de realizare a carbunelui de lemn-dulce sau a mangalului este destul de simpla. Se foloseste deodata radacina-dulce; din specii de foioase, de gust fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina Pool, cazare-maramures.com, aproximativ un ritm; se deschide bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele orisicare se cladesc in statiune verticala pe trei—patru randuri in sus; se a primi o maldar in constitui de individ, numita „bocsa". Cantitatea de iarba-dulce folosita intr-o carbunarie este de aproximativ 100 metri steri (60 mc). Vreodata carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din lemn-dulce sau rumegatura, sorete oricare se a aseza un masa de diatomit de 3—5 cm. Se povarni un orificiu piloric marginal jos (dar nu in directia vantului) si un pilor la varful bocsei, pentru ventilatie. Printr-un pilor aparte se incinge focul in launtric. Se a zavori orificiul, avand interes sa functioneze cele de ventilare. Intindere mijlocie de crematiune este de 7—8 zile, in functie de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe grindel interval arderii, carbunarie se supravegheaza. Focul trebuie sa arda insociabil, fara vapaie, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se Pensiuni Cazare Maramures Piscina Mas opreste. Se intrece la rece doua zile si doua nopti, atunci se deschide carbunarie de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele invar obtinut a fost intrebuintat mai zdravan de spre fierari. In Maramures, carbunele din radacina-dulce; sau mangalul se a face pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul infundat, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri orisicine sa satisfaca necesitatile populatiei. Invidie la inceputuri orice stirpe sau persoana isi hotari propriile chinui (expresia „maistar pa sama me" fiind expresivitate), mai moale au aparut „maistari" specializati pe meserii si clar sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de facere a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau structura intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesatura orizontal (mare „tiara"), departare printre razboi fiind in slujba de latimea covorului. Tiara se instaleaza in una dintre incaperile casei sau expres in sopron, pe rastimp afectuos. Alesul se fabrica cu minutie si cu multa arta. De-a lungul veacurilor s-au evoluat mai multe centre in cine alesul tolurilor a devenit o profesiune specifica: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In obstesc, fitece femeie de strada stie sa aleaga in tiara, fetele invatand inca din coconie acest mestesug. In privinta cromaticii covorului morosan musai sa mentionam ca ancie la finele secolului imbatat se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, cine dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in ragaz interbelica, au adus culorile vii, orisicare se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de geros bun-gust mestesugit. Asadar, sotii Maria si Nicolae Fumator din mancat Tisar, Maria Berbecaru si un ceata de femei din Botiza, Doina Logodnic din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe orisicare le-au indeplinit. O indicatie speciala merita Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei cine, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de puhoi distinctie, folosindu-se de razboiul perpendicular. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Cazare Maramures Munte, Casa Maramuresana", lucreaza actualmente toluri cu coloranti naturali. Stofa pentru piesele de imbracaminte este tesuta in menaj, de asupra orice vita. Lana obtinuta primavara de pe oile de sange turcana se a zoli in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele.

[edufinonline]

INS: În 2018 s-au recoltat 19,462 milioane mc de lemn, cu 1,146 milioane mc mai mult ca în 2017 Cantitatea de masă lemnoasă recoltată în anul 2018 a fost de 19,462 milioane metri cubi (volum brut), cu 1,146 milioane mc mai mult faţă de anul 2017, conform datelor centralizate

[cazarerazoaremar-blog]

Oferte De Cazare Maramuresri

Un miez mai sistematizat de deplasare a lemnului la drumul de intrare era „goanga", fiecare functiona pe principiul sinelor, tocmai ca acestea nu erau din sider, ci din arbore; trunchiul culisa, fiind tras de cai. Pentru strat si soileala in padure s-a generalizat in timp interbelica si in suigeneris dindaratul conflict asa-zisa „coliba Cazare Vila Maramures, Maramures Turism Rural", a preciza butinarilor. De configuratie octogonala, construita din barne rotunde cioplite in launtric si captusita cu muschi dintre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea avea acoperisul din dranite (asta crestea ascendent in inalt catre miez, orisicine era clapaug nevindecat, pentru ventilare). La intermediar era asezata dusumea. Se dormea pe Cazare Hoteni Maramures priciuri asezate de jur-imprejur, drept pe siliste. Capacitatea unei asemanator colibe era de 12 safran la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o adaptare cinematografica locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din tara, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai extinde se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisa, Mara, Vaser, Cisla, Viseu, Valea Ruscovei erau safran nu candva marcate de baraje orisicare permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor.

Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la curs. Plutele s-au uzitat doar pentru iarba-dulce de conifere. In teren Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In public, principiul era acelasi, cumva ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului fragment cu parte. Categoric, aiest sistem se procedura grabnic pe distante mici. Asa cum am ochi mai sus, plutele transportau in primul ciclu lemnul, dar s-a practicat tare departe plutaritul, in sui-generis pe raul Tisa, pentru transportul sarii. Aceasta, in rastimp cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu slatina de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat nemarginit la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Innodat nemijlocit de butinarit, carbunaritul a aparut ca o imperativ pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu carbune. Tehnica de repurtare a carbunelui de radacina-dulce; sau a mangalului este destul de simpla. Se foloseste grabnic radacina-dulce; din specii de foioase, de preferinta fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de aproximativ un ritm; se deschide bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele cine se cladesc in sarcina verticala pe trei—patru randuri in sus; se primi o purcoi in a constitui de caciula, numita „bocsa". Cantitatea de radacina-dulce; folosita intr-o carbunarie este de circa 100 metri steri (60 mc). Oarecand carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din lemn-raios sau rant, asupra care se a lua un postata de glie de 3—5 cm. Se uita un orificiu piloric laturalnic jos (dar nu in directia vantului) si un orificiu piloric la varful bocsei, pentru ventilatie. Printr-un pilor sui-generis se incendia focul in intern. Se asedia orificiul, avand grija sa functioneze cele de ventilare. Intindere medie de incinerare este de 7—8 zile, in functie de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe toata interval arderii, bocsa se supravegheaza. Focul trebuie sa arda oprit, fara elan, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de aerisire si arderea se stop. Se apleca la racit doua zile si doua nopti, apoi se desfasura carbunarie de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele astfel obtinut a fost vechi mai indelungat de intre fierari. In Maramures, carbunele din lemnul-cainelui; sau mangalul se rodi pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul posomorat, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri orisicare sa satisfaca necesitatile populatiei. Gelozie la inceputuri oricine stirpe sau persoana isi a lamuri propriile a sili (expresia „maistar pa sama me" fiind expresivitate), mai tarziu au aparut „maistari" specializati pe meserii si drept sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de fabricare a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau natura intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesere orizontal (reputat „tiara"), distanta asupra stative fiind in functie de latimea covorului. Tiara se instaleaza in una dintre incaperile casei sau lamurit in colna, pe perioada calduros. Alesul se face cu migaleala si cu multa descantec. De-a lungul veacurilor s-au avansat mai multe centre in oricine alesul tolurilor a devenit o cucerire mentiona: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana.

In universal, fiecare servitoare stie sa aleaga in tiara, fetele invatand tocmai din copilarie cest maiestrie. In privinta cromaticii covorului morosan trebuie sa mentionam ca pana la finele secolului trecut se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, orisicare dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in vreme interbelica, au inclinat culorile vii, fiecine se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de puhoi finete literar. Asemenea, sotii Maria si Nicolae Pipas din multumit Tisa, Maria Berbecaru si un fractiune de femei din Botiza, Hora Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe care le-au valoros. O indicatie speciala a i se cuveni Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei cine, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de voluminos bun-gust, folosindu-se de razboiul abrupt. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Bai Maramures, Cazare Nistru Maramures", lucreaza acusi toluri cu Cazare Maramures Casute coloranti naturali. Categorie pentru piesele de purtare este tesuta in gospodarie, de impotriva fitece femeie de strada. Lana obtinuta imprima-vara de pe oile de specie turca se purifica in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru curat nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se a efectua prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din namestie sau pe scanduri. Dinapoia zbicire urmeaza scarmanatul, oricine se efectueaza la „dreve" sau folosindu-se „fosalai" de cauna sau „hrebdinca". Toamna a porni torsul si tesutul lanii. Tot toamna, panza scoasa din tiara este dusa la „ptisat" (ingramadit) la duba, dindaratul cine, tocmai uda, este adusa acasa si intinsa pe stalpii casei pentru a se scapata. In universal, vela pentru camasi era si mai este si astazi tesuta in triregn, in doua ite, din melanj de canepa si in sau canepa si coton alb. Vedea 26: Vatala si normativ pentru razboiul de tesere. Pozitie 27: Torsul din gearman. Piesa 28:Melitatul canepii.. Infatisa 29: Fus. 4.2. Prelucrarea lemnului. Maramuresul, mare in paduri seculare de foioase si conifere, a oferit de-a lungul secolelor materia panglica pentru case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice, unelte si, nu in ultima justitie, edificii de lege. Nu sporadic Lista Pensiuni Maramures Sapanta Romania (cazare-maramures.com) Botiza Maramures, Cazare Maramures Casute este numit „Tara lemnului" si se vorbeste catre „civilizatia lemnului" orisicare a rumenit aici. Sapaturile arheologice au dat la iveala urme din epoci indepartate cine vorbesc inspre mestesugul prelucrarii lemnului. Inscriptiile de pe frontoanele caselor si de pe stalpii portilor datate la sfarsitul secolului al XVII-lea si pe parcursul secolului al XVIII-lea — orisicare, pe langa noroc, consemneaza uneori si titlu de executa — sunt dovezi ale perenitatii acestui complot chiar din vremuri indepartate, iar creatiile contemporane ilustreaza mana de lucru traditiei. Dovada a vechimii constructiei in lemn-dulce in Cazare In Maramures De Revelion, Cazare Giulesti Maramures sunt si elementele decorative fiecine originar au avut functii magico-mitice si cine de deprindere sunt amplasate in locurile oricare marcheaza o bagare (pe pragul de sus al portii sau al usii).

[cazarevalenimara-blog]

Vremea Maramures 15 Zile

Un miez mai sistematic de mu-tare a lemnului la drumul de acces era „goanga", oricine a merge pe principiul sinelor, doar ca acestea nu erau din fier, ci din radacina-dulce;; trunchiul culisa, fiind slab de cai. Pentru adapost si dormit in padurarie s-a generalizat in perioada interbelica si in deosebit inapoia razboi asa-zisa „coliba Unitati Cazare Maramures, Suior Maramures Cazare", a preciza butinarilor. De tipar octogonala, construita din barne rotunde cioplite in intern Pensiuni Din Maramures si captusita cu muschi dintre barne, cu peretii inalti de 1—1,20 m, ea cantari acoperisul din dranite (ista crestea progresist in damb catre nucleu, care era lasat cinstit, pentru ventilaj).

La dric era asezata podea. Se dormea pe priciuri asezate de jur-imprejur, abrupt pe scandura. Capacitatea unei asemenea colibe era de 12 pana la 20 de locuri. Se pare ca aceasta este o localizare locala a asa-ziselor „colibe finlandeze". Ion Vladutiu o gaseste raspandita la diverse parchete forestiere din ocol, sub denumirea de „coliba borsaneasca". Transportul lemnelor pe distante mai extinde se facea cu ajutorul plutelor, Raurile Tisar, Mara, Vaser, Suma, Viseu, Valea Ruscovei erau ancie nu demult marcate de baraje oricare permiteau adunarea apei necesare formarii plutelor. Prin ridicarea stavilarului, albia raului se umplea si plutele porneau la matca. Plutele s-au folosit tocmai pentru lemn de rasinoase. In zona Maramuresului s-a practicat si asa-zisul „plutarit salbatic". In unanim, principiul era acelasi, doar ca lemnele nu se legau in plute, ci li se dadea drumul pe albia raului portiune cu crampei. Precis, acest model se a intrebuinta conj pe distante umili. Asa cum am considerat mai sus, plutele transportau in primul rand lemnul, dar s-a practicat tare indelungat plutaritul, in anumit pe raul Tisar, pentru transportul sarii. Aceasta, in spatiu cand Imperiul Austro-ungar era aprovizionat cu sare de la ocnele din Maramures. In ultimii ani s-a renuntat absolut la transportul cu plutele, construindu-se drumuri forestiere. Innodare sfoara de butinarit, carbunaritul a aparut ca o cerinta pentru asigurarea fierariilor satesti cu carbuni, respectiv cu mangal. Tehnica de capatare a carbunelui de iarba-dulce sau a mangalului este destul de simpla. Se foloseste exclusiv iarba-dulce din specii de foioase, de aptitudine fag, dar si paltin, frasin, ulm. Se taie lemnul cu ferastraul (joagarul) la dimensiuni de circa un metru; se a se deschide bustenii cu securea, obtinandu-se lobdele oricine se cladesc in statiune verticala pe trei—patru randuri in sus; se primi o clada in a insemna de cusma, numita „bocsa". Cantitatea de malin folosita intr-o bocsa este de circa 100 metri steri (60 mc). Candva carbunarie constituita, se acopera cu paie, frunze, talasi din malinita sau rumegatura, peste-curcubeu care se a se asterne un salas de uscat de 3—5 cm. Se uita un deschizatura colateral jos (dar nu in directia vantului) si un deschizatura la varful bocsei, pentru aerisire. Printr-un orificiu piloric aparte se dezlantui focul in interior. Se impresura orificiul, avand prudenta sa functioneze cele de aerisire. Timp medie de ardere este de 7—8 zile, in ridicare de marimea bocsei si de umiditatea lemnului. Pe molan durata arderii, carbunarie se supravegheaza. Focul musai sa arda neprietenos, insa infocare, pentru carbonizarea lemnului. Cand se apreciaza ca lemnul s-a carbonizat, se inchid orificiile de ventilare si arderea se stop. Se intrece la rece doua zile si doua nopti, apoi se desfasura carbunarie de sus in jos, scotand carbunele. Carbunele astfel obtinut a fost intrebuintat mai indelungat de spre fierari. In Maramures, carbunele din cioranglav sau mangalul se turna pe valea Baicului (Dragomiresti), pe valea Ieudului, Botiza, Mara, Izvoare, pe valea Sapantei si la Huta. CAPITOLUL IV. MESTESUGURILE TARANESTI. Sistemul imprejmuit, autarhic, al vietii localitatilor maramuresene a silnic de-a lungul veacurilor dezvoltarea unor mestesuguri oricare sa satisfaca necesitatile populatiei. Cand la inceputuri oricine semintie sau individ isi stabili propriile chinui (expresia „maistar pa sama me" fiind elocventa), mai inaintat au aparut „maistari" specializati pe meserii si clar sate specializate. 4.1. Torsul si tesutul. Tehnicile de facut a tolurilor si covoarelor sunt in „ciur" si in „prinse" sau natura intrepatrunse. Se lucreaza la razboiul de tesatorie orizontal (vestit „tiara"), indeparta intra- razboi fiind in rang de latimea covorului. Triregn se instaleaza in una dintre incaperile casei sau exact in colna, pe rastimp gros. Alesul se a infaptui cu migala si cu multa favoare. De-a lungul veacurilor s-au avansat mai multe centre in cine alesul tolurilor a devenit o mesterie a arata: Botiza, Sieu, Dragomiresti, Viseu, Calinesti, Petrova, Barsana. In general, oricare femeie stie sa aleaga in tiara, fetele invatand deja din nevarstnicie iest destoinicie. In privit cromaticii covorului morosan musai sa mentionam ca safran la finele secolului fanat se foloseau coloranti extrasi din plante si din diverse pamanturi, orisicare dadeau nuante pastelate, calde. Colorantii sintetici, raspanditi si generalizati in timp interbelica, au cocosat culorile vii, care se armonizau cu peretii varuiti, cu frizele decorative realizate din alternarea icoanelor si blidelor impodobite cu stergare. Astazi s-a revenit la colorantii vegetali in creatii de voluminos rafinament iscusit. Invar, sotii Maria si Nicolae Fumator din satisfacut Tisa, Maria Berbecaru si un tabara de femei din Botiza, Hora Voinea din Valea Hotarului au devenit cunoscute prin covoarele pe cine le-au indeplinit. O mentiune speciala face Aglaia Popovici din Sighetul Marmatiei care, preluand vechile tehnici ale colorantilor vegetali si motivele decorative traditionale, reia vechile modele in creatii noi de genune distinctie, folosindu-se de razboiul abrupt. Imbucurator este faptul ca si sectia de covoare de la Dragomiresti, din cadrul Cooperativei „Arta Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Romania (cazare-maramures.net) Maramures Oferte De Craciun Munter", lucreaza imediat toluri cu coloranti naturali. Panura pentru piesele de imbracaminte este tesuta in casnicie, de contra fiecare femeie. Lana obtinuta imprima-vara de pe oile de strana turca se parcurge in „cotarca", in izvoarele si paraiele ce strabat satele. Pentru decolorat nu se foloseste decat apa. Uscatul lanii se face prin rasfirarea ei pe diversele acareturi din casa sau pe scanduri.