#heraldică

[dianapopescu]

Papucul: Simbol și semnificație

În Europa Centrală, papucul, o încălțăminte tradițională a femeilor, a fost frecvent "emblema heraldică" a acestora în glume și povești umoristice masculine despre "soțul de sub papuc" (în Germania, "eroul popular" Pantoffelheld, despre care se spunea că "trăia sub papuc"). https://www.diane.ro/2023/11/papucul-simbol-si-semnificatie.html

[bmhasdeu]

Drapelul de Stat al Republicii Moldova la 25 de ani La 23 aprilie 2010, Legislativul a declarat 27 aprilie drept Ziua Drapelului de Stat. La 27 aprilie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat tricolorul drept drapel oficial al statului.

[rudyroth79]

Mihai Dimitrie Sturdza văzut de Adina Romanescu

Mihai Dimitrie Sturdza văzut de Adina Romanescu

Mihai Dimitrie Sturdza, portret de Adina Romanescu, 2021. Inedit. © Adina Romanescu, leviathan.ro Mihai Dimitrie Sturdza (1934, București–25 aprilie 2020, Paris), istoric și diplomat român, ale cărui lucrări acoperă domenii precum genealogie, heraldică și istorie a culturii. Membru al familiei Sturdza, prințul Mihai Dimitrie Sturdza a fost strănepot al domnitorului Principatului Moldovei, Mihail…

[exclusivfm]

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/4729

Simpozionul Național „Vasile Pârvan”

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naționale Bacău, organizează, în zilele de 8-9 octombrie 2020, Simpozionul Național „Vasile Pârvan”,manifestare de tradiție, desfășurată sub semnul marelui savant român originar de pe meleagurile băcăuane. Manifestarea dorește încurajarea dialogului între generații, fiind prezenți cercetători cu carieră recunoscută în domeniu, cât și tineri aflați la începutul carierei, ce vor face cunoscute publicului rezultatele cercetărilor științifice desfășurate. Datorită epidemiei de COVID 19 și a reglementărilor legale impuse în situația de alertă din România, ediția din acest an este una restrânsă, la manifestare participând puţini specialişti din ţară. Majoritatea comunicărilor vor fi susţinute de specialişti din Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Arhivele Naţionale Bacău şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, precum şi cadre didactice. Publicului îi vor fi aduse în atenţie aspecte privind arheologia şi istoria naţională, heraldică, numismatică etc. Simpozionul va debuta joi, 8 octombrie a.c., la ora 11,00, la sediul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din str. 9 Mai, nr. 7, când va avea loc deschiderea lucrărilor. Programul va cuprinde Conferinţa ştiinţifică Propaganda externă ungară contra Tratatului de la Trianon, susţinută de dr. Alin Spânu (Universitatea din Bucureşti); lansarea volumului: Tezaurul monetar de aur (sec. XIX) din Colecţia Muzeului de Istorie Bacău, 2019, autor Anton Coşa (prezintă autorul) şi a anuarelor „Carpica”, vol. XLIX, 2020 (prezintă prof. dr. Nicoleta Zărnescu) şi „Acta Bacoviensia”, nr. XV, 2020 (prezintă prof. Vilică Munteanu); comunicările specialiştilor prezenţi. În cadrul manifestării, se va putea vizita expoziţia foto-documentară „Toamna pe uliţă”. Lucrările expuse fac parte din fototeca Muzeului de Etnografie, fotografiile fiind donate de Violeta Rang. La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”. Manifestarea va avea loc cu respectarea condițiilor legale de distanțare socială și purtarea măștii de protecție, la activitate participând doar persoanele invitate.

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/4729

Simpozionul Național „Vasile Pârvan”

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naționale Bacău, organizează, în zilele de 8-9 octombrie 2020, Simpozionul Național „Vasile Pârvan”,manifestare de tradiție, desfășurată sub semnul marelui savant român originar de pe meleagurile băcăuane. Manifestarea dorește încurajarea dialogului între generații, fiind prezenți cercetători cu carieră recunoscută în domeniu, cât și tineri aflați la începutul carierei, ce vor face cunoscute publicului rezultatele cercetărilor științifice desfășurate. Datorită epidemiei de COVID 19 și a reglementărilor legale impuse în situația de alertă din România, ediția din acest an este una restrânsă, la manifestare participând puţini specialişti din ţară. Majoritatea comunicărilor vor fi susţinute de specialişti din Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Arhivele Naţionale Bacău şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, precum şi cadre didactice. Publicului îi vor fi aduse în atenţie aspecte privind arheologia şi istoria naţională, heraldică, numismatică etc. Simpozionul va debuta joi, 8 octombrie a.c., la ora 11,00, la sediul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din str. 9 Mai, nr. 7, când va avea loc deschiderea lucrărilor. Programul va cuprinde Conferinţa ştiinţifică Propaganda externă ungară contra Tratatului de la Trianon, susţinută de dr. Alin Spânu (Universitatea din Bucureşti); lansarea volumului: Tezaurul monetar de aur (sec. XIX) din Colecţia Muzeului de Istorie Bacău, 2019, autor Anton Coşa (prezintă autorul) şi a anuarelor „Carpica”, vol. XLIX, 2020 (prezintă prof. dr. Nicoleta Zărnescu) şi „Acta Bacoviensia”, nr. XV, 2020 (prezintă prof. Vilică Munteanu); comunicările specialiştilor prezenţi. În cadrul manifestării, se va putea vizita expoziţia foto-documentară „Toamna pe uliţă”. Lucrările expuse fac parte din fototeca Muzeului de Etnografie, fotografiile fiind donate de Violeta Rang. La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”. Manifestarea va avea loc cu respectarea condițiilor legale de distanțare socială și purtarea măștii de protecție, la activitate participând doar persoanele invitate.

[stiri-noi]

Ateliere de meşteşuguri medievale şi muzică veche la Castelul Bran, la 640 de ani de la prima atestare documentară - Libertatea

[point-md-blog]

Simbolurile Mitropoliei Moldovei, aprobate de Comisia de Heraldică

Comisia Naţională de Heraldică a aprobat simbolurile Mitropoliei Moldovei: stema, drapelul şi stindardul.https://point.md/ro/noutati/social/simbolurile-mitropoliei-moldovei-aprobate-de-comisia-de-heraldica

[turistprinro]

Castelul Bran împlinește, pe 19 noiembrie 2017, 640 de ani de la prima atestare documentară.

Motiv de mare bucurie pentru cei care-l iubesc.

Pentru a marca așa cum se cuvine acest eveniment, Castelul Bran va găzdui, în intervalul 14-19 noiembrie 2017, o serie de ateliere de meșteșuguri medievale pregătite cu atenție și pasiune de Medieval Art. Castelul se va găti cu steaguri brodate și pictate de mână cu embleme heraldice, arme și elemente de armură medievale. Toți cei care doresc să intre în atmosfera medievală sunt așteptați, cu mic – cu mare, să-și încerce abilitățile artistice în cadrul atelierelor de pictură heraldică, de pielărie și de manuscrise iluminate. Vor picta scuturi de lemn, vor coase punguțe din piele în care se ascunde harta Transilvaniei, vor desena și picta manuscrise, așa cum se lucrau odinioară. Toate creațiile vor putea fi păstrate ca amintire de vizitatorii care se încumetă să-și dea frâu creativității.

Castelul Bran

Muzica ocupă și ea un loc distinct în cadrul manifestărilor. Astfel, se va organiza un atelier demonstrativ de muzică veche, unde vor fi prezentate și încercate instrumente de suflat din cele mai vechi timpuri. În plus, vizitatorii Castelului Bran vor asista la un concert la cimpoi scoțian, flaut travers, susținut de Esteban Alul. Pentru a participa la evenimentele dedicate împlinirii celor 640 de ani de existență, nu trebuie decât să achitați biletul de intrare. Al 1377-lea vizitator, reprezentând anul nașterii Castelului Bran, înregistrat în săptămâna 13 – 19 noiembrie 2017, a fost răsplătit cu un tur gratuit, un tur ghidat exclusivist și un cadou pe măsură: o sticlă de vin Chateau Bran și o părticică din inima castelului.

Chateau Bran

De altfel, fiecare iubitor de istorie care va trece pragul Castelului Bran în intervalul menționat, va pleca acasă cu un steguleț al impunătorului edificiu. Programul manifestărilor este următorul: 14-19 noiembrie, între orele 10.00 – 16.00: Ateliere de pictură heraldică, de pielărie și de manuscrise iluminate 17-19 noiembrie, ora 14.00: Atelier demonstrativ de muzică veche 18-19 noiembrie, ora 11.00: Concert la cimpoi scoțian, flaut travers, susținut de Esteban Alul Detalii la telefon 0268.237.700, la http://www.castelulbran.ro/ sau la www.facebook.com/BranCastleOfficial.

  640 de ani de existență Castelul Bran împlinește, pe 19 noiembrie 2017, 640 de ani de la prima atestare documentară.

[mesagerulneamt]

De o săptămână, arheologul Adrian Andrei Rusu scoate la lumină fragmente de istorie din curtea Mănăstirii Bistrița. Încet, încet, pe prispa muzeului s-au adunat ceramică, dar și părți din foste conducte de apă sau fragmente de oase (a fost spital militar la mănăstire în perioada 1916-1918). Spre dezamăgirea părintelui stareț nu s-a găsit încă monedă, însă descoperirile făcute pe un perimetru restrâns sunt deja spectaculoase. Piesele de rezistență sunt cahlele de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Pe una este reprezentată scena în care un rege vânează un cuman (populație de neam turcic – n.red.), îl prinde de chică și-l trage de pe cal. O a doua are o reprezentare heraldică, un coif cu vizieră în profil și dedesubt  un scut. Pe o altă cahlă, este reprezentat un animal fantastic hibrid. Se văd clar corpul, capul, urechea, gura deschisă și aripile. Foarte valoroasă este și cahla pe care sunt Adam și Eva, cu pomul vieții în mijloc și șarpele încolăcit.

”Avem și o dantelărie gotică, destul de precară, dar într-o cunună rotundă, ca un cerc vegetal, precum și turnulețele care ornau partea superioară a sobei și aveau numai cupolele smălțuite”, spune prof. dr. Adrian Andrei Rusu. ”Avem 3 tipuri de smalț, de calitate foarte bună. O piesă habană, rară pentru Moldova este reprezentarea tenanților – figură antropomorfă care susține scutul -, cu smalț policrom, dar avem și cahle de colț, cu o gaură în partea de sus și cu smalț. Sunt atât de combinate încât ori au fost mai multe sobe, ori aranjamentul sobei inițiale a fost foarte eterogen. Am găsit zgură pentru smalț de sobe, zgură pentru feronerie și zgură pentru metale neferoase , deci elementele de producție există.

Un unicat în Moldova este un ochi de geam uriaș. Am văzut niște ferestre care se potrivesc la dimensiunea asta la sârbi, dar nu am văzut nicăieri în Moldova. Există ochiuri mai mici, de la 9 până la 12 centimetri în diametru, dar acesta are aproape 20 și este făcut dintr-o sticlă cu mult cobalt în ea, e o piesă unicat.

Colegii noștri moldoveni n-au prea publicat sticlărie pentru că se temeau de ea ori n-au știut s-o trateze. Cahlele s-ar putea să fie din perioada care urcă până la Ștefan și să fi fost date afară cu prilejul unei restaurări”.

Starețul Luca Diaconu, care a cercetat în detaliu istoria Mănăstirii Bistrița, are o explicație: ”În 1539, Soliman a dărâmat mănăstirea”. De altfel, arheologii au găsit un sfert de ghiulea, de mari dimensiuni, iar părintele crede că, pe turnul din incinta mănăstirii, sunt două urme de ghiulea, posibil din vremea asediului lui Soliman.

* Lupta pe istorie și fracturile din domeniul patrimoniului

Mănăstirea Bistrița a mai fost subiect de cercetare arheologică, acum mulți ani în urmă. Nu s-a publicat, însă, nimic, nici până în ziua de astăzi, iar în muzeul din incintă sunt foarte puține piese descoperite atunci. Acestea au fost motivele care l-au determinat pe stareț să fie foarte ferm și să-și dorească o cercetare făcută de unul dintre cei mai buni specialiști din țară: ”Eu l-am abordat pe directorul interimar al Complexului Muzeal Neamț și mi l-a propus pe dl. Silviu Ceaușu. Necunoscându-l, i-am cerut studii, să văd ce-a publicat. Nu mi-a dat nimic. Legea îți cere să lucrezi cu arheologii muzeului din zonă, instituția cea mai apropiată . Eu am vrut ca, din colectivuil de cercetare, să facă parte cel mai mare om din țară, cu cea mai mare experiență, care este dl. Rusu. Reprezentanții CMJ Neamț  m-au asigurat că dl. Rusu va face parte din colectivul de cercetare arheologică. Le-am dat dosarul, l-au înaintat la Comisia Națională de Arheologie de la București, dar nu l-au trecut pe dl. Rusu și le-a venit autorizația pentru dl. Ceaușu. Dumnealui m-a luat la întrebări, că el este autorizat pentru săpăturile la Bistrița și trebuie să vină, să discutăm și să încheiem contract. Eu nu am fonduri europene și nici fonduri de la stat, fac proiectul pe cheltuiala mănăstirii. Vrem să consolidăm zidul, să-l completăm și să-l acoperim. Și o să dăm publicității toate rezultatele, pentru că am încheiat contractul doar în condițiile astea: jumătate din bani acum și jumătate după ce se publică. Este, pur și simplu, patimă ca să-mi impui dumneata un om, pe banii mănăstirii, în condițiile în care eu, ca stareț, răspund de tot ceea ce se întâmplă și pe mine o să mă judece istoria!”.

Dorin Nicola, directorul CMJ susține, însă, că muzeul are specialiști, uneori denigrați pe nedrept și ”nu este corect să vină un pensionar din Cluj și să sape în Neamț”. La două zile după ce-a început cercetarea la Bistrița, cineva a sunat la 112 și a anunțat că se fac săpături neautorizate. Un polițist de la postul comunal din Alexandru cel Bun s-a dus la mănăstire. Și a aflat că există o autorizație.

E adevărat, alta decât cea obținută de CMJ Neamț. Este autorizație pentru diagnostic arheologic eliberată de Ministerul Culturii pentru Muzeul Județean Mureș, pentru ”realizarea de sondaje arheologice cu scopul stabilirii cotelor de fundare la alementele arhitecturale ale monumentului Mănăstirea Bistrița în vederea realizării documentației proiectului de restaurare”.

Profesorul Adrian Andrei Rusu susține că nu există niciun medievist la Complexul Muzeal Neamț: ”Dl. Hânceanu, care ar fi trebuit să sape la mănăstire împreună cu dl. Ceaușu, face doar mileniul I, pe care are și teza de doctorat. Eu n-am vrut nicio clipă să conduc echipa și chiar am încercat să colaborez cu muzeul local, însă nu m-am așteptat la incidente de felul ăsta.  Nu vreau să insist pe subiect, însă vreau să atrag atenția asupra faptului că mecanismul e groaznic de prost. Și vorbesc despre proiectele avizate de minister, care, în fapt, sunt niște nenorociri. Din comisia aia fac parte 30 de oameni, care n-au cum să citească ce avizează, pentru că într-o singură zi au câte 30-40 de dosare. În afară de 2 sau 3, care sunt atenți pentru că sunt prietenii ălora implicați în proiect, ceilalți vor să plece acasă cât de iute, mai pun, eventual, o întrebare și gata! Proiectul e avizat, iar când trec la execuție e jale! Nu răspunde nimeni pentru avizele date, e un formalism de cea mai proastă calitate”.

Ca om conștient de importanța istoriei și de importanța propriilor fapte în descoperirea istoriei, părintele Luca Diaconu – care a făcut parte, foarte mulți ani, din comisia națională a monumentelor istorice – a spus, așa, ca pentru sine: ”Tare sunt tentat să cred că, dacă ar fi venit specialiști de la Neamț, nu ar fi dat mare importanță fragmentelor ceramice”. (Cristina MIRCEA)

GALERIE FOTO

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 25%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Piese unicat scoase la lumină, cu ”cântec”, din curtea Mănăstirii Bistrița De o săptămână, arheologul Adrian Andrei Rusu scoate la lumină fragmente de istorie din curtea Mănăstirii Bistrița.

[bmhasdeu]

27 aprilie - Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

27 aprilie – Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

Fii informat!

La 27 aprilie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat tricolorul drept drapel oficial al statului. Să ne amintim de acea zi memorabilă când  pe acoperișul clădirii Parlamentului (azi clădirea Președenției) a apărut deputatul Gheorghe Ghimpu  cu un imens tricolor. Mii de oameni adunați în Piață au trăit  un sentiment extraordinar: aplaudau, intonau cântece patriotice, iar unii…

[bmhasdeu]

31 IULIE — Chișinăul de azi

31 IULIE — Chișinăul de azi

Stema Chișinăului Evenimente: 1919 — Fondarea Societății muzicale „Graiul Neamului”.1930 — Introducerea prin decret regal a stemei orașului Chișinău, elaborată de Comisia Consultativă Heraldică de pe lângă Ministerul de Interne al Regatului României. S-au născut: 1946 — Alexei Palii, lingvist, doctor în filologie, conferenţiar universitar, autor al renumitului Dicţionar de dificultăţi şi…

[bmhasdeu]

5 DECEMBRIE - Chișinăul de azi

5 DECEMBRIE – Chișinăul de azi

Evenimente: 1995 — Se instituie Comisia Naţională de Heraldică a Republicii Moldova, instituită pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. S-au născut: 1921 — Efim Bogdanovschi, compozitor, dirijor, maestru de cor şi profesor, unul dintre cei ce a pus bazele muzicii corale din Rep. Moldova. (d. 12 decembrie 2005)1930 — Vladimir Curbet, conducatorul artistic al Ansamblului „Joc”, maestru de…

[point-md-blog]

Mitropolia Moldovei este acuzată de furt intelectual

Mitropolia Basarabiei cere Comisiei naţionale de Heraldică să nu aprobe stema prezentată recent de Mitropolia Moldovei.https://point.md/ro/noutati/social/conflict-intre-ierarhi-mitropolia-moldovei-acuzata-de-furt-intelectual