#grupul RURAL

[stejarmasiv]

Trebuia sa existe cate un ghid de arhitectura dintotdeauna, pentru întreaga Românie, pentru a evita murdăria arhitecturala care predomină în satele României. Am constatat deja prea târziu, atât cei profesioniști cât și simpli călători prin România decadența care a cuprins mediul rural unde oameni neinstruiți, recent scăpătați, prin muncă sau șansă au construit imobile în afara unui ghid de arhitectura, cu acordul autorităților și fără ca cineva să bage de seamă că rezultatul final va fi iremediabil și cu efect de lungă durată.

Egal, vorba neamțului,am irosit 27 de ani. Poate de acum înainte avem o șansă să facem cum trebuie lucrurile. OAR – Ordinul Arhitectilor din Romania a reușit publicare pe site-ul lor a unui ghid de arhitectura rurala pentru fiecare zonă care a avut norocul să aibă oameni-arhitecți cu drag de tradiție și păstrarea ei, cu implicare și dăruire. În zona noastră Laura Zaharia a coordonat un grup dintre care fac parte Oxana Craciun  și Ina Gabriela Funețan, două doamne pe care le cunosc. Nu sunt singurii implicați în acest demers, va rog parcurgeți documentele publicate pentru a descoperi detaliile. Toate cele 4 zone ale Maramureșului, depășind chiar granițele administrative ale județului, au parte fiecare de un astfel de ghid de arhitectura. Sunt mai mult decât bine-venite, salut cu tot dragul și încântarea apariția lor publică.

Harta Romaniei cu Ghiduri de arhitectura OAR

Maramureșul are parte de 4 zone distincte – Țara Maramureșului ( zona istorică de peste munți) Țara Lăpușului, cea de la granița cu Năsăudul, Țara Chioarului și Ținutul Codrului. Fiecare parte este distinctă ca arhitectură, obiceiuri, oameni și locuri. Casele diferă, deși ca materiale de bază au similitudini. Portul popular diferă și el iar bucatele sau cântecele au gust sau sunet diferit. Suntem atât de frumoși și unici în Ardean, însă cu nimic mai frumoși sau mai presus decât celelalte regiuni. Tot Ardealul aprope este cuprins și fiecare zonă are un ghid de arhitectura publicat. Cele care nu au sper să fie în lucru, îmi doresc să se completeze toate spațiile lipsă. Muntenia mi se pare cea mai văduvită, deși acolo sunt tezaure autentice ce trebuie valorificate.

Aici găsiti toate ghidurile de arhitectura publicate de OAR.

Ghid de arhitectura Tara Chioarului

Ghid de arhitectura Tara Lapusului

Ghid de arhitectura Tara Lapusului

Ghid de arhitectura Ținutul Codrului

Maramureșul meu este singura zonă care a ajuns să înregistreze scădere pe domeniul turismului în 2016. Pare incredibil când avem Cimitirul Vesel, bisericile din lemn vechi de secole, Mocănița sau porțile maramureșene. Tot aici este Mănăstirea de la Bârsana și pârtia de schi de la Borșa, singura din Estul Europei care ofera posibilitatea de a face sărituri cu schiurile pe pârtie naturală, ca la Sarajevo, fără trambuline artificiale. Nici nu știu ce să mai enumăr așa, la prima răsuflare, pentru că lista este imensă, interesul există, însă ne confruntăm cu o situație fără precedent în istoria acestei regiuni, atât de cunoscute și aparte din întreaga Românie.

Kitchurile de case cu inox, beton, tablă stridentă sau statui păreau glume și eram subiect de știri de ora 5 pm, însă azi, turiștii care ne vizitează sunt oripilați de ansamblul traseelor pe care le parcurg. Ei caută sâmurele de tradiție, de autentic rural, de vechi, de moștenire păstrată, însă găsesc construcții oripilante, pentru a căror ridicare nu îi învinuiesc pe proprietari, ci pe autorități. Nu a mai existat un ghid de arhitectura până acum, iar membrii acestei bresle, a arhitecților, au livrat proiecte fără a fi reglementați în vreun fel de linii călăuzitoare și etică în formele sau materialele folosite. Proprietarii, oameni care au trăit înainte în case din lemn, au lucrat pământul și au crescut animale, după ce au scăpat în străinătate la muncă, s-au întors îndârjiți și cu potență financiară să demonstreze că ceea ce le-a plăcut poate fi reprodus în satul lor. Trufia asta orgolioasă a dus ca banii aduși din străinătate să finanțeze construcții complet diferite de stilul tradițional. Oamenii au vrut să facă ceva ca să moară de ciudă vecinul, să demonstreze că s-au desprins de condiția modestă dinainte, să aibă motiv să se fălească cu ceea ce a reușit, să poată afirma că are ceea ce are și franțuzul, neamțul sau italianul.

Condescența autorităților, din țara nimănui, unde fiecare face cum îl taie capul dacă nu-l oprește nimeni, a dus la monstruozități de imobile pe care nici să le aspire sau să curețe geamurile nu poate fizic să facă o familie de 2 adulți. Căsuțele mici din lemn au fost dărâmate, demolate sau acunse în spatele acestor edificii. Dacă bătrânii n-au murit atunci poate căsuța lor mai există și e locuită de toată familia, inclusiv tinerii care au făcut vila din față. În vilă este jacuzzi, în jacuzzi mileu și ghiveci de ferigă, pentru că simplitatea condiției nu se schimbă dacă ai bani mulți.

Astfel turiștii, care prost informați față de vremurile actuale vin să vadă sindrilă de lemn și case vechi de peste 100 de ani, cum este și Casa cu Clăi, ajung să se mire în sensul rău când trec prin sate unde sunt amestecate case vechi degradate cu imobile construite cu materiale complet atipice zonei.

Acuma, cine recomandă celor care construiesc să respecte tradiționalul, nu recomandă să se trăiască în condiții de sărăcie, în case mici și nici nu interzice confortul. Sunt norme de înălțime, de amplasare, de materiale pentru fațade și acoperișuri care ar trebui să fie unitare pentru o localitate. Nici în străinătate, de acolo de unde și-au câștigat banii mulți, nu li se permite să construiască în afara unor rigori de arhitectură, însă partea asta nu au preluat-o de acolo și nici aici nu le-a refuzat nimeni proiectul.

Poate de acum încolo avem o șansă, în condițiile în care autoritățile și arhitecții se vor apleca asupra acestor ghiduri. Mai putem salva, există autentic suficient ca să constituie baza unei renașteri. Mai avem meșteri dulgheri pricepuți și știu sigur că sunt tineri entuziaști și deschiși care pot prețui și perpetua aceste valori. Da, suntem înapoiați, nu am atins gradul țărilor dezvoltate, însă suntem neîntinați și autentici, mai avem savoare rurală, mai mâncăm sănătos și cultivăm pământ neinfestat cu chimicale. Înapoierea noastră este azi un atu, o valoare pe care vesticii si oameni de pe alte continente, o caută cu fervoare. La ei este totul aliniat, trasat, sticlă și beton, nu mai este pădure virgină și nici tradiție păstrată altundeva decât la muzee.

Eu cred în aceste valori, mă bucur pentru demersul arhitectilor și mă raliez efortului lor. Jos pălăria pentru OAR și membrii lor.

Nu nesocotiți recomandările din fiecare ghid de arhitectură, putem scoate valoare din vechiul desprăfuit!

S-aveți trai bun, minte destupată și spor în truda voastră!

Ghid de arhitectura OAR pentru zonele rurale ale României – Maramures Trebuia sa existe cate un ghid de arhitectura dintotdeauna, pentru întreaga Românie, pentru a evita murdăria arhitecturala care predomină în satele României.

[stiridinromania]

COMUNICAT DE PRESĂ privind demararea proiectului ”Educația outdoor - un pas spre viitor”, cod SMIS 154296

LICEUL TEORETIC ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI (S), în parteneriat cu ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE I. BRĂTIANU" IAŞI (P1) și ŞCOALA GIMNAZIALĂ "IONEL TEODOREANU" IAŞI (P2) implementează proiectul EDUCAȚIA OUTDOOR - UN PAS SPRE VIITOR, ID proiect 154296 finanțat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014 - 2020, Axa prioritară – nr. 6, Educație și competențe, Prioritatea de investiții – 10.i. Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare, apel de proiecte POCU/987/6/26/Operațiune compozită O.S 6.3,O.S 6.6/26/Operațiune compozită O.S 6.3,O.S 6.6, Contract de finanțare nr.  POCU/987/6/26 Obiectiv general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea și implementarea pe o perioadă de 18 luni a unui set de măsuri integrate menite să asigure îmbunătățirea participării în învățământul primar și secundar și reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu pentru un număr de min 321 elevi din învățământul preuniversitar, ISCED 1-3, în special elevi din grupurile vulnerabile, inclusiv măsuri destinate îmbunătățirii competențelor în domeniul educației outdoor pentru min 36 cadre didactice/personal de sprijin din învățământul preuniversitar, ISCED 1-3, în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și ale unei scoli incluzive. Grupul țintă al proiectului este constituit din: - 321 elevi din învățământul preuniversitar obligatoriu, ISCED 1-3, în special elevi aparținând minorității rome (min 10%) și elevi din mediul rural (min 15%) - 36 persoane personal didactic/personal de sprijin din învățământul preuniversitar obligatoriu (ISCED 1-3) Principalele rezultate așteptate sunt: - 321 elevi care beneficiază de sprijin pentru participarea la programe de educație (învatamantul primar si secundar), din care: - 33 elevi aparținând minorității rome - 49 elevi din mediul rural - 36 persoane (personal didactic/ personal de sprijin) participante la programe de perfecționare în domeniul organizării și furnizării educației nonformale în sistem outdoor Durata de implementare: 15 luni Valoarea totală a proiectului este: 1,729,093.23 lei din care 1.694.510,00 finanțare nerambursabilă și 34.583,23 contribuție proprie. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 Detalii suplimentare cu privire la activitățile proiectului pot fi oferite de: Manager de proiect: Prof. Ariadna Cristina Maximiuc Telefon: +40 723 620 221 Email: alicuzaiasi@gmail.com Read the full article

[grupul-iubim-brasovul]

Live JOI DIMINEAȚĀ invitat la TViBV Grupul Iubim Brasovul la emisiunea *Business & Living* dl.prof. Ion Negrilă -Inspector General ADJ.Inspectoratul Scolar Judetean Brașov -

*Educația înseamnă și adaptabilitate - este esențial să continuăm școala !*

O să abordăm următoarele subiecte :

-Anul școlar 2020 in fațā cu

-Ideea de implicare socială

-Rural si Urban în sistemul de învățămnât Brașovean

Consiliază şi sprijină dezvoltarea culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ în asigurarea transparenţei procesului educaţional, pentru dezvoltarea capacităţii de relaţionare a unităţii de învăţământ cu mediul cultural, social şi economic specific comunităţii.

#NegrilaIon

#BUSINESS_LIVING

#Iubim_Brasovul

#Inspectorat_Scoala_Liceu

#Elevi_Liceeni

#Profesori

#Cadre_Didactice

[bartholomaus]

Fiindcă atât de puțin se știe despre istoria Transilvaniei dar și despre Bisericile românilor. Poluată, falsificată, mitologizată și cenzurată   mai mult ca orice capitol al istoriei românilor (cum de către cine? de biserica majoritară, desigur), istoria religiei românilor e tabu în multe din capitolele ei. Iată aici un simplu episod:

”La Dieta de la Sibiu/Hermannstadt/Nagyszeben, din 30 noiembrie 1566, s-a decretetat trecerea oficială a românilor ardeleni la confesiunea reformat-calvină.

Limba română este declarată în principat limbă de cult obligatorie, prevăzându-se sancțiuni grele pentru preoții care vor continua să slujească în limba slavonă.

Printre altele se propunea "libertatea propovăduirii Evangheliei şi extirparea "idolatriei" cu deosebire dintre români(olahi) " şi "toţi care nu vreau să primească adevărul, episcop, preot sau călugăr, să fie scoşi din ţară" şi să asculte numai de episcopul George de Sângeorz "superintendent general al bisericilor româneşti".

I-au succedat, în deceniile care vor urma, alți doi episcopi români calvini, Pavel Tordași și Mihail Tordași, Ștefan Katona Geleji, Ilie Iorest, Simion Ştefan, George Csulai...

Din dieta ţinută la Turda, în 21 aprilie 1577 aflăm că Paul Tordasi a încetat din viaţă şi că "multe sate româneşti luminate de Dumnezeu au părăsit credinţa grecească, ascultând cuvântul Domnului în limba proprie".

Pe timpul principelui I. Rákóczi György/Gheorghe Rákoczi I şi cu cheltuiala lui Barcsay Ákos/Acaţiu Barcsay, mare ban al Lugojului şi Caransebeşului şi comite suprem al Severinului, s-a mai tipărit pentru români un Catehism calvinesc.

În această carte, tradusă din maghiară de Ştefan Fogarasi, scrisă pentru convertirea la calvinism a românilor, se atacă culegerile de rugăciuni numite rosarium şi breviarium, necunoscute în Biserica ortodoxă, ele fiind folosite exclusiv de catolicii de rit latin.

O dovadă că în Banat(dar și în Hațeg sau Hunedoara) catolicismul românesc a avut vechi tradiţii, chiar dacă azi nu se prea dorește discutarea acestui subiect...” Ilustrație, detaliu din reconstituirea Pieții Huet din Sibiu, pe la 1530

--

Hai să fim cinstiți că limba Română avea mult mai multe slavisme pe la 1566 aşa că nu cred că a fost o trecere prea bruscă de la slavonă la limba oarecum predominantă locală. Aş zice că pe la 1566 limba Română era la limită latină şi sunt absolut sigur că în zonele rurale vocabularul de sorginte slavă predomina sau poate era pe la 50%. A venit însă Şcoala Ardeleană şi apoi paşoptiştii care au relatinizat puternic limba. Aş zice că acum româna e în grupul limbilor romanice aproape prin conjunctură politică şi relatinizare in pic forțată, altfel dacă ar fi fost lăsată în pace ar fi fost o limbă de trecere între cele romanice şi slave. "Cu ştromeleagul învârtoşat..." "Gospodarul şi gospodina..." "Au gătit la vecernie.." "Nădejdea iubirii şi prieteniei" "Hrana ce ne ajută să robotim fără ostoire" "Bucătăria e loc de năduşeală" "Gerul e adus de crivăț" "Cucuruzul s-a copt" "Obiceaiul gliei" "Slavă truditorilor" "Potopul fără stavilă" "Lotca de la praguri e potrivită şi la ostrov" "Jupânii sunt zdraveni" "Glugă de coceni" Etc Şi acum dacă mergeți la țară se vede o înclinare spre cuvintele mai slavone la persoanele mai în vârstă.

--

nimeni nu neaga acest suprastrat slav, dar si mixul intre populatia autohtona si slavii sudici de prin sec 6, 7,fie anti sau sclavini.Desigur, puteam ajunge ca bulgarii,sa ne mandrim cu originea slava dar iata ca stramosii nostrii nu se socoteau slavi ceea ce ma face sa cred ca autohtonii au asimilat   popoarele migratoare, ca gotii, slavii , hunii, avarii, cumanii, pecenegii, turcii, tatarii, armenii, evreii, tiganii, mai nou arabii, chinezii.Din cate stiu,desii logic reformatii au procedat corect ca sa atraga romanii spre protestantism si au dispus prpopvaduirea religiei in limba lor nu in slavona, acest demers nu a avut sorti de izbanda in timp,greco catolicismul si ortodoxismul ramanand stalpii religiei acestui popor.Cosmetizarea limbii a fost o dorinta de a ne delimita de Rusia care dorea sa asimileze aceste zone prin religie unui imperiu slav ortodox din Urali pana n Bizant

--

goții sau cultura epocii goților (Sântana...) nu a fost contemporană cu slavii. Și cu atât mai puțin cu dacii, deja dispăruți ca cultură și invizibili arheologic.

--

ce să mai și zici...Teocrația ortodoxă moldo-valahă să trăiască, că o face cu succes deja din 1938, prin FRN, PMR, PCR, FSN, PSD(și nici PNL nu se simte prea bine), într-o dulce simfonie cu Biserica "Mântuirii Neamului". Iar eu, un netrebnic anti-ortodox, anti-România, pe deasupra și transilvanist și autonomist și greco-catolic(vă dați seama ce dramă, pentru "patrioții" din gură) subminez devălmășia strămoșească, unitatea de nezdruncinat dintre Stăpân(Tătuc), neam, rit și glie. Așa ceva...

--

Probabil ca alte Biserici nu fac politica, educatie nationalist sovinista, nu ponegresc alte culte si religii, isi vad de misiunea lor de preoti, propovaduitori ai Domnului, d-l..., activist transilvanist arata latura "rea" a Bisericii Ortodoxe! Preotul este in slujba lui Domnului, iar Domnul nu s-a ocupat nici de politica, nici discriminator nu a fost si nici vrajba intre oameni nu a facut! Traiesc in Italia de 15 ani dar inca nu am auzit pe vreun catholic sustinand ca e unica Biserica in numele Domnului iar toate celelalte sunt in slujba lui..., ceeace la noi se "predica" la slujba! Catolicii nu invrajbesc ci cauta sa faca pace intre toti, indiferent ca sunt crestini, musulmani sau de alte confesiuni! Vorbind sincer, at trebui sa ne controla constiinta si sa reparam geselile facuta "cu voie sau fara de voie" si sa nu dam ocazia sa fim in centrul atentiei printr-un comportament religios care depaseste limita si starneste conflicte si ura in jur! Sper sa priviti si latura asta a Bisericii Ortodoxe, as cantariti ce vine de la Dumnezeu si completarea preoteasca poate veti intelege de ce cei care ii aduc critici au dreptate si nu "subliniaza doar latura rea" din reavointa, o subliniaza ca fiind total opusa Cuvantului din Legile Cerului! Sa nu ucizi, sa nu defaimezi, sa nu faci rau, sa nu creezi intrig, aceste toate "sa nu",  unii, destul de multi slujitori ai  ortodoxiei le practica si nu intra in canon!

https://www.academia.edu/4768382/Episcopatul_romanesc_reformat_din_secolul_al_XVI-lea

--

Intrebare  - când și pe ce căi a ajuns ortodoxismul în Transilvania? In Muntenia și Moldova - pe filiera bulgară, împreună cu nobilimea, limba slavonă (bulgară veche) drept limbă de cancelarie, etc. Dar în Ardeal cum a avut loc acest proces, si cand?

RASPUNS:  Tot prin aceeași bulgari, care au dominat si zona intracarpatica un secol si jumatate, de la dispariția  kaganatului Avar  si pana la invazia triburilor  maghiare.

Expansiunea maghiară în Transilvania de Alexandru Madgearu Editura Cetatea de Scaun 2019 (Scrie mult despre ce au găsit ungurii când au venit în Transilvania)

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Sute de dezertori ai Statului Islamic încearcă să ajungă în Turcia

Sute de dezertori din Statul Islamic s-au strâns în provincia siriană Idlib, cu planuri de a trece graniţa cu Turcia pentru a se întoarce în Orientul Mijlociu, Nordul Africii şi Europa, scrie The Guardian.

Zeci de foşti luptători Isis au reuşit deja să treacă frontiera în oraşe din sudul Turciei. Patru extremişti arabi au ajuns în sudul Turciei în septembrie, după ce au plătit contrabandiştilor câte 2,000 de dolari fiecare pentru a-i trece graniţa.

Exodul luptătorilor din zone controlate de Isis în alte părţi ale Siriei şi Irakului continuă de anul trecut, după ce grupul a pierdut mare parte din fostul său teritoriu într-un atac concertat de trupele irakiene, forţe aliate regimului din Siria şi o coaliţie aeriană condusă de Statele Unite ale Americii.

În prezent, un număr mare de militanţi împreună cu familiile lor încearcă să părăsească zonele rănite de război. În mare parte, aceştia sunt consideraţi de către comunitatea globală ca fiind o ameninţare ostilă şi inimaginală şi văd şanse minime de reintegrare.

Un saudit care a plecat din Siria la sfârşitul lunii august a declarat pentru The Guardian că aproximativ 300 de foşti membrii Isis, mulţi din Arabia Saudită, s-au stabilit într-o comunitate în nordul oraşului Idlib, care este acum dominat de Jabhat al-Nusra, afiliat al-Qaida. "Mulţi vor să plece, la fel ca mine", a spus acesta.

Acesta a afirmat că saudiţii, europenii, marocanii şi egiptenii au format o comunitate împotriva al-Nusra, care şi-a exercitat influenţa asupra Idlibului şi a zonele rurale înconjurătoare prin înl��turarea rivalilor săi. Isis nu mai are o prezenţă organizată în zonă încă din 2014, când a fost înlăturată de un atac rebel care a alungat membrii Isis spre est.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/sute-de-dezertori-ai-statului-islamic-incearca-sa-ajunga-in-turcia/

[cazareulmenimara-blog]

Oferte Cazare Maramures

urismul creeaza noi locuri de lucru in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, prindere, pazarlac) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliorand calitatea vietii locuitorilor. Concomitent cresc impozitele si taxele locale permitand dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor in folosul comunitatii locale – spatii verzi, spatii recreative, parcuri, dotari tehnico-edilitare, intretinere cu apa, forta electrica, invata, dispensare etc.

De toate acestea beneficia ajunge populatia locala cat si turistul. Prin Cazare Maramures Manastire Maramures drumetie sunt finantate adesea si activitati culturale ca spectacole de scena, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive fiecare antreneaza si populatia locala. Aceasta a se transporta la cresterea nivelului de cultivare si cultura al locuitorilor din regiune turistica respectiva, largirea orizontului de pricepere al acestora, transfer de cunostinte si experiente intre sat si cetate. Activitatea agroturistica, datorita complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in ansamblu statistic a zonelor rurale, iar aceasta evolutie la randul ei va calcula o evolutie a circulatiei turistice. Agroturismul reprezinta o reala posibilitate pentru economia locala, ista creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale oricare au fost neglijate multa perioada, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Pensiuni Cazare Maramures Maramures Vadu Izei Toate aceste activitati dinamizeaza custare economica locala. Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a culca in eficacitate oferta de cazare maramures, de a valorifica in soarta proaspata sau prelucrata produsele proprii din namestie, de a desfasura servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse alimentatie proaspete, produse de mica industrie, artizanat; el este ravnitor de trasee, de recreere, cere servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13] Prep cum se constata, agroturismul, alcatuire a turismului taranesc, are cele mai a extinde implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de cust al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in unanim si nu in ultimul nivel, in protejarea si conservarea mediului natural si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul instiga la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este cela de a redacta o strategie de constituire si evolutie durabila si de trecere a turismului campenesc, cu precadere a agroturismului, la treapta local, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14] Un alt actiune eficace definit de activitatea turistica este efectul inmultitor al acestuia. Invar banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, achitare personalului, provocand de oricare menire noi venituri si realizand investitii de care vor castiga viitorii vizitatori • Din parere de vedere socio-cultural: Activitatile si serviciile din domeniul turismului campenesc sunt intr-o stransa interactiune creand astfel o numar de avantaje sociale, avantaje de oricare beneficiaza ajunge entitatea agroturistica, cat si mediul din oricine aceasta a fauri fragment. Se activeaza astfel traditiile volubil culturale, mestesugaresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale plevusca de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, constitui turistilor in zonele respective fiind considerata ca o pretuire a calitatii mediului degajare si a patrimoniului lor izvoditor si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea libera inspre locuitori si turisti. Astfel turismul se inmatricula ca ajutor pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, reazem in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a incanta vizitatori, si domni la sensibilizarea locuitorilor in problemele de cadru si bastina cultural cronologic. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultura, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. • Din punct de vedere de vedenie social-politic: Turismul a sprijini la cresterea fenomenului de consecventa, dar si de restrangere a procesului de pribegie a populatiei rurale, deci de sustinere a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, indeosebi cea juna, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor impoporare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pronuntare in vederea largirii orizontului de pricepere a mediului rustic din dara noastra, a ocroti la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti inspre localnici si turisti, creeaza o vedenie externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si mediu naturala si ospitaliera a satului imaginar. Se pot a specifica, deasemenea, si o suma de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului campenesc, efecte ce se resimt mai deosebit la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate printre altele acordarii unor facilitati excesiv intinde, lipsei cadrului legiuitor si a reglementarilor de mers ce pot astepta dezvoltarea unui drumetie „greu" si cu insusire de fata in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului duium de turisti cine, prin miscare si tumult, pot perturba sange rurala si cust florei si faunei naturale. Deasemenea viata unui numar gramada de trasee si poteci, drumuri de circulatie si criza, vizitate in grupuri de peste-soare 25-30 de persoane, in areale sensibile, confectiona perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de verisoara si sezonul alb, si o tocmai multime ramificare a activitatilor sportive pot a domni la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul rural intensiv practicat intr-o anumita portiune probabil a produce schimbari in modul de salasluire al localnicilor si cumva favoriza poluarea. [15] Prep cum se cumva tine , toate aceste activitati turistice au izbire atat intre mediului inconjurator cat si inspre mediului economic si a minti sociabil. 1.3 Motivatiile ce stau la oranduire economica practicarii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului targovet, alaturate conventiilor sociale specifice, cumva fi depistata o numar de necesitati pe care oraseanul le emite din ce in ce mai constant si extinde sa le transforme in actiuni [16]: • Reintoarcerea la fire, argument valabila pentru toate categoriile de vechime, sex, profesie, istovit comunicativ. Este rezultatul necesitatii de relaxare, sanatate, tihna trupesc si confesor; • Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de provenienta a arata zonelor rurale, dintre orisicine pot fi amintite: familia de tip batranesc, comunitatea locativa, grupul de lucru, grupul folcloric etc.

[kelemengabi]

Tabăra de creație Gernik Art Camp, ajunsă la ediția XVI, găzduită în mirifica zonă colinară a Banatului de Severin, organizată cu abnegație și profesionalism, avându-l curator și protagonist pe cunoscutul artist plastic Costin Brăteanu. Comuna Gîrnic se transformă treptat într-un epicentru cultural, o voce pregnantă a culturii plastice bănățene de început de secol XXI, oază de cultură ce aduce laolaltă an de an artiști naționali și internaționali deja consacrați cu o line stilistică recognoscibilă, matură, plină de șarm compozițional. Grupul unitar ce actează și crează, reverberează la unison, sub auspicile generoase ale policromiei peisagere oferite de molcomele dealuri însorite unde natura vorbește ca de la sine prin necuvintele pastelului. Ierburi bătute de vântul cald al sfârșitului de vară, azurul înmiresmat al cerului străbătut ici colo de imaculata prezență fugară a norilor răzleți, poetica spațiului invită la reverie, stimulează și inspiră dialogul strâns dintre natură și artist, freamătul feeric al codrului, alături de minunatul climat rural încărcat de tradiție, liziera atinsă de aripa răcoroasă a toamnei, pădurea, eternul imperiu silvestru, ce parcă vorbește în limba tăcută a culorilor/umbrelor fremătătoare pe care doar artistul o poate seduce și aduce prin măiestria sa plină de rafinament în substanța inefabilă a pânzei pictate. Sintagma ‘natura inspiră – artistul crează’ devine un corolar apoteotic, deloc calofil ori minetic ce planează asupra coloniei de artă, aflată în deplină germinație conceptuală. Astfel că protagoniștii angrenați în generoasa tabără construiesc curajos, piesă cu piesă, un amplu și valoros arsenal vizual menit să proiecteze privitorul în mrejele ademenitoare ale visării, abandon și beatitudine contemplativă autentică, coagulată magistral în expoziția itinerantă ce merită tot intresul din partea publicului avizat. Operele realizate se înscriu în teritoriul tematic postpostmodern, uzând de un vast limbaj plastic, articulat plenar în climatul efervescent al contemporaneității. Gernik Art Camp devine astfel o veritabilă insulă culturală situată în inima Banatului colinar, avându-i ca participanți pe cei şaptesprezece artişti plastici profesionişti din România, Serbia, Lituania, Spania, Germania și Muntenegru: Valeriu Sepi, Raluca Băjenaru, Ljubisa Djurić, Kaulip Álvarez, Hector Delgado Millan, Susie Vier, Mátyász László, Angela Ștefania Szavui, Andjela Mujcić, Costin Brăteanu, Jūrate Racinskaitė, Adrian Podoleanu, Vasile Pintea, Irvin Maslicić, Dunja Sirmium, Constantin Plavițu, Maja Ćuk şi Susana Garcia Gómez, artiști ce formează un grup creativ compact, elitar, de maximă prestanță culturală.

Gabriel Kelemen Critic de artă Vicepreședinte UAPT 2019

[exclusivfm]

Foarte important ! http://bacaupress.ro/archives/1580

ACTIVITATEA INSPECTORATULUI DE POLIȚIE JUDEȚEAN BACĂU ÎN SEMESTRUL I - ANUL 2018 

 Activităţile desfăşurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău în anul 2018 au vizat creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţenilor prin    protejarea persoanei, a patrimoniului,  prin siguranţă stradală şi rutieră și asigurarea climatului de legalitate mediului de afaceri.

 Pentru îndeplinirea obiectivelor în domeniul prevenirii criminalităţii, au fost elaborate şi implementate 4 programe prioritare de acţiune care au vizat perfecţionarea sistemului relaţional şi prevenirea comiterii unor categorii de fapte antisociale:

 Programul de prevenire a delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor – au fost implementate 7 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 9.039 beneficiari;

Programul de prevenire a infracţiunilor contra patrimoniului – au fost implementate 7 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 4.130 beneficiari;

Prevenirea violenței în familie – au fost implementate 5 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 2.408 beneficiari;

Prevenire a victimizării prin accidente rutiere – au fost implementate 7 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 4.694 beneficiari.

Pentru siguranța comunității, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au efectuat în primul semestru al anului 2018 – 472 acţiuni cu efective lărgite și 1.300 controale directe. Cu ocazia activităților desfășurate au fost descoperite 962 infracțiuni, din care 885 în flagrant.

Efectivele inspectoratului au participat la 207 măsuri de ordine cu ocazia adunărilor publice şi au fost efectuate 10.682 intervenții la evenimente, din care 8.620 la solicitări prin Sistemul Naţional Unic al Apelului de Urgenţă 112 (+1.418), iar la 81,4% (7.018) dintre acestea s-a intervenit în mai puţin de 10 minute.

Un procent de 51,6% au fost intervenţii la solicitări prin SNUAU 112 în mediul rural (4.449 astfel de solicitări).

De asemenea, au fost ridicate în vederea confiscării 76 arme, 845 bucăți muniție, 12 kg articole pirotehnice, 1.105 mc material lemnos, 15.720 kg metale feroase, 22 kg metale neferoase, 75 kg produse de protecție a plantelor, alte bunuri în valoare de 164.500 lei, precum și suma de 41.800 lei și 1.500 euro.

În județul Bacău, în semstrul I 2018 s-au înregistrat 7.168 infracţiuni sesizate (+111 fapte), cu precizarea că în perioada supusă analizei  am înregistrat cu 63,75% mai multe sesizări din penitenciar, +51 sesizări, de la 80 în 2017 la 131 în 2018, cele mai multe dintre ele fiind infracțiuni de loviri sau alte violențe.

Infracțiuni stradale au scăzut cu 10,7%.

Din totalul infracţiunilor sesizate, 54,6% au fost înregistrate în mediul urban, iar 45,4% în mediul rural.

Infracționalitatea  contra persoanei

          Din analiza datelor statistice existente, în ceea ce priveşte situaţia operativă, a rezultat că în anul 2018 infracţiunile contra persoanei au înregistrat o creştere față de anul 2017, atât în mediul urban (+9,7%) cât și în mediul rural (+8,7%), creşterile fiind date în special de infracţiunile de lovire sau alte violenţe (+89) și amenințări (+80).

Infracţionalitatea contra patrimoniului

          În ceea ce privește infracţiunile contra patrimoniului, măsurile stabilite anul acesta pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor au condus la diminuarea cu 10,9% a furturilor din locuinţe.

Diminuari s-au înregistrat şi la furturile de animale (-33), păsări(-4) şi materiale feroase şi neferoase (-9).

Creșteri s-au înregistrat la furturile din societăţile comerciale (+63), motiv pentru care acțiunile polițiștilor vor fi prioritizate în următoarea perioadă pentru menținerea sub control a acestei categorii de infracțiuni. De menționat este faptul că 72,8% din furturile din societăți comerciale au fost comise în timpul programului de lucru (de pe raft).

Comparativ cu semestrul I 2017, în anul 2018 numărul infracțiunilor de tâlhărie au scăzut cu 9,7%, iar infracţiunile de înşelăciune au scăzut cu 8,5%.

Siguranța stradală 

Ca urmare a măsurilor întreprinse pentru asigurarea prezenței și vizibilității polițistului în stradă, infracționalitatea stradală a scăzut la nivelul județului Bacău  cu 10,7%.

Astfel, au scăzut infracţiunile de tâlhărie comise pe stradă cu 14,3%,  iar infracţiunile de furt au scăzut cu 11,9%.

Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

În primele 6 luni ale anului 2018, structurile de ordine publică au acționat pe linia prevenirii și combaterii delictelor silvice și au organizat 152 acţiuni şi 766 controale. Au fost întocmite 183 dosare penale (+29) şi au fost aplicate 359 (+28) sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 600.000 lei. De asemenea, s-a dispus confiscarea a peste 1000 m.c. material lemnos în valoare de aproximativ 300.000 lei.

Infracționalitatea în domeniul pisciculturii

În domeniul piscicol au fost organizate 20 acţiuni şi controale, ocazie cu care au fost  înregistrate 18 dosare penale și au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale, în valoare de 7.600 lei., dispunându-se confiscarea a 5 ambarcaţiuni, 76 plase de pescuit şi mai multor cantităţi de peşte.

Regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor periculoase

 Au fost efectuate 384 verificări la deținătorii de arme și au fost ridicate în vederea confiscării 76 arme de foc, 845 bucăți muniție, 12 kg articole pirotehnice și 75 kg produse de protecție a plantelor.

Infracțiunile sesizate la regimul armelor și munițiilor au crescut cu 12 fapte față de sem. I – 2017, de la 45 la 57, din care 22 fapte au fost pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Proximitatea 

În primul semestru din anul 2018 poliţiştii de proximitate au aplanat 51 stări conflictuale, au desfăşurat 944 activităţi în comunitate din care 392 în unităţile de învăţământ, 187 cu asociaţiile de proprietari, 277 pentru prevenirea victimizării bătrânilor, 35 cu administraţia publică, 13 cu ONG-uri şi 40 cu alte instituţii. De asemenea au soluţionat 1729 petiţii şi sesizări, au constatat 10 infracţiuni în flagrant şi au soluţionat 1019 dosare penale.

Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri 

Eficientizarea activităţii structurilor operative ale inspectoratului în vederea asigurării unui climat de legalitate mediului de afaceri constituie constant un obiectiv al Inspectoratului de Poliție Județean Bacău. Astfel, infracţiunile sesizate de natură economico-financiară prezintă o diminuare cu -55, faţă de perioada similară a anului trecut, de la 421 în sem. I – 2017, la 366 în sem. I – 2018 iar infracțiunile de evaziune fiscală au scăzut cu 10,8%, de la 37 la 33.

Activitățile de prevenire și combatere s-au desfășurat în cadrul organizațional stabilit de către Grupul de lucru operațional pentru combaterea evaziunii fiscale constituit la nivelul județului Bacău.

În acest sens, au fost constituite 38 echipe comune de intervenție la nivel local, în domeniile: materiale lemnoase (16), agroalimentare (9), forță de muncă (5), construcții (3), produse energetice (2) și alcool,  transporturi și alte domenii (câte 1).

Pe lângă activitățile de cercetare penală, au mai fost obținute următoarele rezultate:

s-au aplicat 364 contravenţii aplicate, în valoare de peste 2 milioane lei;

au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 204.387 lei;

bunuri în valoare de aproximativ 7,5 milioane de lei au făcut obiectul măsurilor asigurătorii.

Siguranța rutieră

În cadrul acțiunilor de prevenire desfășurate pe linie rutieră au fost constatate  589 fapte penale, au fost aplicate 30.537 sancțiuni contravenționale, au fost reținute 2.612 permise de conducere și au fost retrase 809 certificate de înmatriculare.

În primele 6 luni ale anului în curs în județul Bacău s-au produs 120 de evenimente rutiere grave, cu 18 mai puţine faţă de anul trecut şi minus 20 persoane rănite grav.

În acest an se vor adopta măsuri suplimentare care să vizeze atât componenta preventivă (proiecte, programe, campanii), cât și componenta de combatere (acțiuni, controale), ţinând cont de faptul că prevenirea victimizării prin accidente rutiere a fost stabilită ca şi prioritate locală a inspectoratului.

Principalele cauze, care au condus la producerea evenimentelor rutiere grave  au fost:

viteza excesivă sau neadaptată condițiilor de drum: 26 accidente grave (-4)

pietonii: 20 accidente rutiere grave

neacordarea de prioritate: 16 accidente grave

Urmărire și supraveghere judiciară           

Pe parcursul primului semestru din anul 2018 a fost dispusă măsura urmăririi la nivel naţional împotriva a 81 persoane, pentru 54 dintre acestea fiind solicitată şi urmărirea internațională şi a fost solicitată revocarea măsurii pentru 83 urmăriţi, dintre aceștia 55 fiind și în urmărire internaţională.

Totodată, pe parcursul perioadei au fost soluționate, prin intermediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, un număr de 24 mandate europene de arestare.

Structurile de supravegheri judiciare au luat în supraveghere un număr de 188 persoane, faţă de care organele judiciare au dispus măsuri preventive neprivative de libertate.

În aceeași perioadă, au fost formulate 43 sesizări către organele judiciare cu privire la încălcarea de către unele dintre persoanele supravegheate a obligaţiilor impuse, din care  au fost admise 25, dispunându-se arestarea preventivă faţă de 23 inculpaţi (toţi aflaţi  sub control judiciar).

De asemenea, 7 persoane supravegheate au fost arestate ca urmare a comiterii unor noi infracţiuni, toate aflate sub control judiciar. Totodată, în perioada analizată, au mai fost arestate 29 persoane supravegheate ca urmare a condamnării definitive în cauza în care s-a dispus măsura.

La sfârşitul perioadei analizate, se mai desfăşoară activități de supraveghere faţă de 208 persoane.

Siguranța în școli 

Activitățile preventive desfășurate în primele 6 luni ale anului 2018 în mediul școlar de către polițiștii de proximitate și cei de prevenire și implicarea elevilor în programe și proiecte antiinfracționale și antivictimale au condus la diminuarea infracțiunilor comise în școli și în apropierea acestora.

Astfel, infracţionalitatea în unitățile de învățământ în anul şcolar 2017-2018 a cunoscut o diminuare, fiind săvârşite 42 de fapte penale (-2) din care 19 sunt cele de furt.

Menţionăm că 41 de fapte s-au produs în incinta unităţilor de învăţământ şi doar una în zona adiacentă acestora (-4).

Infracţionalitatea sesizată pe acest segment de activitate s-a evidenţiat în procent de 88% în mediul urban (37 fapte) şi 12% în mediul rural (5 fapte).

În continuare, obiectivele Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, rămân creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranţa stradală, siguranţa rutieră şi siguranţa transporturilor, asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri în domeniile de referinţă şi consolidarea si diversificarea parteneriatului cu comunitatea

[electrostar]

ACTIVITATEA INSPECTORATULUI DE POLIȚIE JUDEȚEAN BACĂU ÎN SEMESTRUL I - ANUL 2018 

New Post has been published on http://bacaupress.ro/archives/1580

ACTIVITATEA INSPECTORATULUI DE POLIȚIE JUDEȚEAN BACĂU ÎN SEMESTRUL I - ANUL 2018 

 Activităţile desfăşurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău în anul 2018 au vizat creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţenilor prin    protejarea persoanei, a patrimoniului,  prin siguranţă stradală şi rutieră și asigurarea climatului de legalitate mediului de afaceri.

 Pentru îndeplinirea obiectivelor în domeniul prevenirii criminalităţii, au fost elaborate şi implementate 4 programe prioritare de acţiune care au vizat perfecţionarea sistemului relaţional şi prevenirea comiterii unor categorii de fapte antisociale:

 Programul de prevenire a delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor – au fost implementate 7 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 9.039 beneficiari;

Programul de prevenire a infracţiunilor contra patrimoniului – au fost implementate 7 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 4.130 beneficiari;

Prevenirea violenței în familie – au fost implementate 5 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 2.408 beneficiari;

Prevenire a victimizării prin accidente rutiere – au fost implementate 7 campanii de prevenire în care au fost informaţi un număr de 4.694 beneficiari.

Pentru siguranța comunității, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au efectuat în primul semestru al anului 2018 – 472 acţiuni cu efective lărgite și 1.300 controale directe. Cu ocazia activităților desfășurate au fost descoperite 962 infracțiuni, din care 885 în flagrant.

Efectivele inspectoratului au participat la 207 măsuri de ordine cu ocazia adunărilor publice şi au fost efectuate 10.682 intervenții la evenimente, din care 8.620 la solicitări prin Sistemul Naţional Unic al Apelului de Urgenţă 112 (+1.418), iar la 81,4% (7.018) dintre acestea s-a intervenit în mai puţin de 10 minute.

Un procent de 51,6% au fost intervenţii la solicitări prin SNUAU 112 în mediul rural (4.449 astfel de solicitări).

De asemenea, au fost ridicate în vederea confiscării 76 arme, 845 bucăți muniție, 12 kg articole pirotehnice, 1.105 mc material lemnos, 15.720 kg metale feroase, 22 kg metale neferoase, 75 kg produse de protecție a plantelor, alte bunuri în valoare de 164.500 lei, precum și suma de 41.800 lei și 1.500 euro.

În județul Bacău, în semstrul I 2018 s-au înregistrat 7.168 infracţiuni sesizate (+111 fapte), cu precizarea că în perioada supusă analizei  am înregistrat cu 63,75% mai multe sesizări din penitenciar, +51 sesizări, de la 80 în 2017 la 131 în 2018, cele mai multe dintre ele fiind infracțiuni de loviri sau alte violențe.

Infracțiuni stradale au scăzut cu 10,7%.

Din totalul infracţiunilor sesizate, 54,6% au fost înregistrate în mediul urban, iar 45,4% în mediul rural.

Infracționalitatea  contra persoanei

          Din analiza datelor statistice existente, în ceea ce priveşte situaţia operativă, a rezultat că în anul 2018 infracţiunile contra persoanei au înregistrat o creştere față de anul 2017, atât în mediul urban (+9,7%) cât și în mediul rural (+8,7%), creşterile fiind date în special de infracţiunile de lovire sau alte violenţe (+89) și amenințări (+80).

Infracţionalitatea contra patrimoniului

          În ceea ce privește infracţiunile contra patrimoniului, măsurile stabilite anul acesta pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor au condus la diminuarea cu 10,9% a furturilor din locuinţe.

Diminuari s-au înregistrat şi la furturile de animale (-33), păsări(-4) şi materiale feroase şi neferoase (-9).

Creșteri s-au înregistrat la furturile din societăţile comerciale (+63), motiv pentru care acțiunile polițiștilor vor fi prioritizate în următoarea perioadă pentru menținerea sub control a acestei categorii de infracțiuni. De menționat este faptul că 72,8% din furturile din societăți comerciale au fost comise în timpul programului de lucru (de pe raft).

Comparativ cu semestrul I 2017, în anul 2018 numărul infracțiunilor de tâlhărie au scăzut cu 9,7%, iar infracţiunile de înşelăciune au scăzut cu 8,5%.

Siguranța stradală 

Ca urmare a măsurilor întreprinse pentru asigurarea prezenței și vizibilității polițistului în stradă, infracționalitatea stradală a scăzut la nivelul județului Bacău  cu 10,7%.

Astfel, au scăzut infracţiunile de tâlhărie comise pe stradă cu 14,3%,  iar infracţiunile de furt au scăzut cu 11,9%.

Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

În primele 6 luni ale anului 2018, structurile de ordine publică au acționat pe linia prevenirii și combaterii delictelor silvice și au organizat 152 acţiuni şi 766 controale. Au fost întocmite 183 dosare penale (+29) şi au fost aplicate 359 (+28) sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 600.000 lei. De asemenea, s-a dispus confiscarea a peste 1000 m.c. material lemnos în valoare de aproximativ 300.000 lei.

Infracționalitatea în domeniul pisciculturii

În domeniul piscicol au fost organizate 20 acţiuni şi controale, ocazie cu care au fost  înregistrate 18 dosare penale și au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale, în valoare de 7.600 lei., dispunându-se confiscarea a 5 ambarcaţiuni, 76 plase de pescuit şi mai multor cantităţi de peşte.

Regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor periculoase

 Au fost efectuate 384 verificări la deținătorii de arme și au fost ridicate în vederea confiscării 76 arme de foc, 845 bucăți muniție, 12 kg articole pirotehnice și 75 kg produse de protecție a plantelor.

Infracțiunile sesizate la regimul armelor și munițiilor au crescut cu 12 fapte față de sem. I – 2017, de la 45 la 57, din care 22 fapte au fost pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Proximitatea 

În primul semestru din anul 2018 poliţiştii de proximitate au aplanat 51 stări conflictuale, au desfăşurat 944 activităţi în comunitate din care 392 în unităţile de învăţământ, 187 cu asociaţiile de proprietari, 277 pentru prevenirea victimizării bătrânilor, 35 cu administraţia publică, 13 cu ONG-uri şi 40 cu alte instituţii. De asemenea au soluţionat 1729 petiţii şi sesizări, au constatat 10 infracţiuni în flagrant şi au soluţionat 1019 dosare penale.

Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri 

Eficientizarea activităţii structurilor operative ale inspectoratului în vederea asigurării unui climat de legalitate mediului de afaceri constituie constant un obiectiv al Inspectoratului de Poliție Județean Bacău. Astfel, infracţiunile sesizate de natură economico-financiară prezintă o diminuare cu -55, faţă de perioada similară a anului trecut, de la 421 în sem. I – 2017, la 366 în sem. I – 2018 iar infracțiunile de evaziune fiscală au scăzut cu 10,8%, de la 37 la 33.

Activitățile de prevenire și combatere s-au desfășurat în cadrul organizațional stabilit de către Grupul de lucru operațional pentru combaterea evaziunii fiscale constituit la nivelul județului Bacău.

În acest sens, au fost constituite 38 echipe comune de intervenție la nivel local, în domeniile: materiale lemnoase (16), agroalimentare (9), forță de muncă (5), construcții (3), produse energetice (2) și alcool,  transporturi și alte domenii (câte 1).

Pe lângă activitățile de cercetare penală, au mai fost obținute următoarele rezultate:

s-au aplicat 364 contravenţii aplicate, în valoare de peste 2 milioane lei;

au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 204.387 lei;

bunuri în valoare de aproximativ 7,5 milioane de lei au făcut obiectul măsurilor asigurătorii.

Siguranța rutieră

În cadrul acțiunilor de prevenire desfășurate pe linie rutieră au fost constatate  589 fapte penale, au fost aplicate 30.537 sancțiuni contravenționale, au fost reținute 2.612 permise de conducere și au fost retrase 809 certificate de înmatriculare.

În primele 6 luni ale anului în curs în județul Bacău s-au produs 120 de evenimente rutiere grave, cu 18 mai puţine faţă de anul trecut şi minus 20 persoane rănite grav.

În acest an se vor adopta măsuri suplimentare care să vizeze atât componenta preventivă (proiecte, programe, campanii), cât și componenta de combatere (acțiuni, controale), ţinând cont de faptul că prevenirea victimizării prin accidente rutiere a fost stabilită ca şi prioritate locală a inspectoratului.

Principalele cauze, care au condus la producerea evenimentelor rutiere grave  au fost:

viteza excesivă sau neadaptată condițiilor de drum: 26 accidente grave (-4)

pietonii: 20 accidente rutiere grave

neacordarea de prioritate: 16 accidente grave

Urmărire și supraveghere judiciară           

Pe parcursul primului semestru din anul 2018 a fost dispusă măsura urmăririi la nivel naţional împotriva a 81 persoane, pentru 54 dintre acestea fiind solicitată şi urmărirea internațională şi a fost solicitată revocarea măsurii pentru 83 urmăriţi, dintre aceștia 55 fiind și în urmărire internaţională.

Totodată, pe parcursul perioadei au fost soluționate, prin intermediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, un număr de 24 mandate europene de arestare.

Structurile de supravegheri judiciare au luat în supraveghere un număr de 188 persoane, faţă de care organele judiciare au dispus măsuri preventive neprivative de libertate.

În aceeași perioadă, au fost formulate 43 sesizări către organele judiciare cu privire la încălcarea de către unele dintre persoanele supravegheate a obligaţiilor impuse, din care  au fost admise 25, dispunându-se arestarea preventivă faţă de 23 inculpaţi (toţi aflaţi  sub control judiciar).

De asemenea, 7 persoane supravegheate au fost arestate ca urmare a comiterii unor noi infracţiuni, toate aflate sub control judiciar. Totodată, în perioada analizată, au mai fost arestate 29 persoane supravegheate ca urmare a condamnării definitive în cauza în care s-a dispus măsura.

La sfârşitul perioadei analizate, se mai desfăşoară activități de supraveghere faţă de 208 persoane.

Siguranța în școli 

Activitățile preventive desfășurate în primele 6 luni ale anului 2018 în mediul școlar de către polițiștii de proximitate și cei de prevenire și implicarea elevilor în programe și proiecte antiinfracționale și antivictimale au condus la diminuarea infracțiunilor comise în școli și în apropierea acestora.

Astfel, infracţionalitatea în unitățile de învățământ în anul şcolar 2017-2018 a cunoscut o diminuare, fiind săvârşite 42 de fapte penale (-2) din care 19 sunt cele de furt.

Menţionăm că 41 de fapte s-au produs în incinta unităţilor de învăţământ şi doar una în zona adiacentă acestora (-4).

Infracţionalitatea sesizată pe acest segment de activitate s-a evidenţiat în procent de 88% în mediul urban (37 fapte) şi 12% în mediul rural (5 fapte).

În continuare, obiectivele Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, rămân creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranţa stradală, siguranţa rutieră şi siguranţa transporturilor, asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri în domeniile de referinţă şi consolidarea si diversificarea parteneriatului cu comunitatea

[stejarmasiv]

Vreau să te conving să faci o donație pentru biserica, însă trebuie să definesc un glosar de termeni înainte de a justifica propriile convingeri referitoare la entitățile implicate și termenii folosiți.

Înainte de toate, am să citez din Kurt Hielscher – un citat ce mi se pare c-ar trebui să răscolească conștiințele acestui neam cu identitate incertă, care nu se regăsește în nici un set de valori unificat. Vă invit să aflați singuri în ce condiții acest om s-a exprimat despre România cu acești termeni.

”Fie ca o soartă prielnică să păstreze încă mult timp poporul acestor munți, văi și câmpii, în frumusețea și spontaneitatea sa” Kurt Hielscher

Glosar

Biserica din Buteasa, Maramureș

este o biserică cu o vârstă de 4 secole, amplasată în satul Buteasa, ce aparține de Șomcuta Mare, Maramureș. Este un martor istoric documentar pentru Țara Chioarului și singura biserică din lemn ”în căței” din această zonă.

imagini din timpuri diferite la intervale de ani

Biserica de lemn din Buteasa, oraşul Şomcuta Mare din Maramureş datează din anul 1800. Lăcaşul are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-B-04532. Biserica se află în cea mai avansată stare de degradare dintre toate bisericile de lemn maramureşene.

în noaptea dinspre 14-15 ianuarie 2019 s-a prăbușit o parte din acoperișul și așa șubred ce proteja interiorul pictat

R.O.S.T

asociație ce-și trage numele din acronimul Reabilitarea Organică a Satului Tradițional are ca scop reconstrucția satului maramureșean pe baza moștenirii de factură tradițională, ținând cont de toate posibilitățile moderne ce generează confort în condiții de respect a naturii și a mediului înconjurător. Asociația promovează valorile tradiționale locale, cu preponderență cele arhitecturale. – Preluare de pe site-ul oficial al asocieției ROST

Laura Zaharia – arhitect membru al OAR Maramureș și al grupului RURAl din OAR, fondator ROST, susținător al arhitecturii vernaculare, implicată în proiecte de reabilitare a caselor maramureșene – citește Casa cu clai – raport final de omenie altruistă pentru casa de lemn din Maramures

Adrian Cramar – meșter de origine română, care profesează de 30 de ani în Belgia în construcția de case din lemn, fondator ROST , promotor al tehnicilor tradiționale de construcție, susținător de la teorie până la implementare al caselor pasive – Citește – Qual Construction Bois – și despre lemn și despre români plecați departe

Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Marmureș

Nu pot scrie despre o instituție a cărei activitate nu o cunosc, deși știu, ca de altfel toată lumea, cam cu ce ar trebui să se ocupe. Am convingerea că are membri mai activi sau mai puțin activi în îndeplinirea sarcinilor de servici, cum este cam peste tot la stat. Apare ca susținător al ideii de reabilitare a bisericii din Buteasa. Nu am găsit nimic pe site-ul DJCPN Maramureș referitor la acest fapt, la noutăți sunt publicate câte una pe an. O secțiune aparte este Ghidul Virtual a celor 8 biserici din Maramureș incluse în Patrimoniu UNESCO.

După știința mea, Maramureșul are cea mai mare aglomerare de obiective UNESCO de pe planetă, fapt slab sau deloc fructificat de turismul din zonă.

OAR – Filiala Nord Vest

Ordinul Arhitecților din România – Grupul Rural din Maramureș are meritul deosebit de a fi terminat treaba de întocmire a Ghidurilor de Arhitectură plus organizarea unui concurs de proiecte sub egida CJ Maramureș, pentru 11 proiecte individuale. oferite gratuit pentru zona pilot – zona MARA-COSĂU.

Donație pentru biserica – Ce se cere?

Citat :

”Asociația R.O.S.T. a întocmit devizul pentru lucrările de punere în siguranță a fragmentelor rămase din structura bisericii, și a estimat cheltuielile cu cercetarea și proiectarea lucrărilor de restaurare.

Asociația R.O.S.T. și Direcția Județeană pentru Cultură Marmureș și Ordinul Arhitecților filiala Nord Vest cer ca salvarea Bisericii vechi din Buteasa să devină proiect prioritar pentru comunitatea locală din Buteasa, pentru proprietarul său Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – prin Parohia Buteasa și pentru autoritățile locale Primăria Șomcuta Mare și Consiliul Județean Maramureș.

Totodată dorim să sensibilizăm și societatea civilă. Orice ajutor material este binevenit pentru cauza salvării unui monument istoric: de la donații de material lemnos necesar pentru lucrările ce vor împiedica dărâmarea turnului și a pereților rămași în picioare, până la susținerea financiară a studiilor necesare proiectului de reabilitare.”

Justificare din partea unui român, credincios, ne-religios

Apreciez în mod deosebit formularea cererii și ordinea adresării ei. Comunitatea, Episcopia, Primăria și CJ MM sunt enumerate exact în ordinea firească pentru obolul, pentru donația pentru biserica din Buteasa.

Merg la biserică rar, am propriile mele motive, legate de întâmplări reale, de persoane, de familie. Cred în Dumnezeu cu toată tăria, fără a rasfrânge acest crez asupra tagmei preoțești ca un tot, rezervându-mi dreptul de a aprecia oamenii cu har și aplecare spre curățenie spirituală. Văd în clădirea bisericii exact ceea ce este și fac câte o donație pentru biserica ce-mi încălzește sufletul, fără a respecta canoanele sau obligații de caz sau loc. Apreciez lucrarea veche, am aflat ce-nseamnă credința demult, de la oameni, nu de la preoți.

Mă-nclin în fața determinării acelor comunități care au trudit din greu să ridice acum sute de ani clădiri unde s-au săvârșit evenimente legate de viața lor, cu bune și rele. Cred că la Buteasa mulți din cei ce au ridicat aceea biserică sunt înmormântați în jurul ei, ori în cimitirul din apropiere. Patrimoniul UNESCO este clădit pe astfel de clădiri, ridicate de înaintașii noștri.

Nu știu ce fac urmașii lor, preotul comunității, autoritățile zilelor noastre. Că morții nu mai pot trudi din nou.

Și-aici apari tu, și eu, și cei ce avem un dram de conștiință, care credem în valori ce merită păstrate, ce respectăm tradiția pentru că știm că mai demult oamenii aceia au reprezentat o comunitate cu valori comune, ce din păcate azi nu mai există. Știu că mai sunt oameni ce salvează monumente și biserici, și fac voluntariat fără faimă. O fac din proprie convingere și de aceean-au parte de o mediatizare fantastică. Dacă n-ai auzit nici un exemplu îți spun eu despre Ambulanța pentru Monumente.

Îți solicit și eu, să faci o donație pentru Biserica din Buteasa, dacă ești din satul Buteasa, din Șomcuta Mare, din Tara Chioarului, din Maramureș sau din România.

Modalitatea de colectare a banilor mi se pare prea generalistă, iar contul de donație specificat ar fi în contul bisericii locale. Eu aș merge pe mâna d-nei arhitect Laura Zaharia. Asociatia Rost s-a mai ocupat de colectarea de fonduri, de gestionarea lor, de darea de seamă a modului în care s-au cheltuit banii. Cei care vor și pot să doneze materiale pot lua legătura cu d-na arhitect pentru a afla ceea ce trebuie și poate fi de folos.

Se face o campanie media destul de vastă pentru acest proiect, mai puteți afla informații și din diverse surse, însă sunt texte multiplicate, articolul de față este opinia mea cunoscând entiytățile implicate.

Personal, girez pentru încrederea în proiectele gestionate de arh. Laura Zaharia și oamenii din jurul ei. Contactați-o direct – email rost@rostmaramures.ro

contact ROST

Donație pentru biserica – de ce să o faci dacă nu ești religios? Vreau să te conving să faci o donație pentru biserica, însă trebuie să definesc un glosar de termeni înainte de a justifica propriile convingeri referitoare la entitățile implicate și termenii folosiți.

[alexandra-turony87-blog]

O dată cu apariția în ficțiunea contemporană, respectiv în carțile lui J.R.Tolkien(Hobbitul, Stăpânul inelelor), runele au devenit din ce în ce mai cunoscute, fiind folosite ca sursă de inspirație în literatura fantasy și în jocurile video interactive. După cum era de așteptat o data cu evoluția mentalității societății  s-a evidențiat si neopăgânismul, un curent ”cultural” cunoscut și sub denumirea de păgânism contemporan, care se referă de fapt la mișcarea de recuperare a credințelor precreștine atribuite cu precădere primului val de creștinare al Imperiului Roman. La fel ca și orice religie cele păgâne contemporane au în comun un text religios și un grup de divinități. De obicei aceste culturi care venerează zeități asociate elementelor naturii cum ar fi focul, apa, aerul și pamântul, astfel riturile au loc de obicei in mediul rural prin păduri, câmpii și munți in momente precum echinocțiile și solstițiile.

Aceste credințe se pot remarca și prin practirea magiei și idolatriei, dar și din concepte precum reîncarnarea sau spiritul animal(totemul). Printre religiile neopăgâne se numără elenismul(neopăgânism grec), druidismul(neopăgânism celtic), asatru(neopagânism germanic), kemetismul(neopăgânism egiptean), zalmoxianismul(neopăgânismul geto-dacic) și wicca. În continuare voi incerca sa fac o paralelă între două secțiuni total diferite, după cum urmează. Voi aborda runele ca alfabet, cu informații bazate pe vestigiile arheologice și teorii istorice, respectiv runele ca instrment pentru divinație.

Runele ca alfabet antic.

După cum este cunoscut alături de alte alfabete(latin, ebraic, hieroglife, cuneiforme, ideograme), runele sunt de fapt simboluri sau semne grafice care au ca scop codificarea grafică a cuvintelor, cuvinte, care conform mai multor teorii sunt investite cu puteri magice. Se spune ca unele cuvinte au inventat lumi, au creat rituri, însa și în ziua de azi secretele pe care le conțin continuă să fascineze omenirea. Spre deosebire de alfabetul latin, folosit uzual, runele sunt semne grafice, aparținând germanicilor și celticilor.

O dată cu cercetările privind vestigiile arheologice a luat naștere Runologia care este de fapt studiul alfabetelor runice, respectiv, a inscripțiilor runice, aceasta a ajuns să formeze o divizie specializată în lingvistica germană. Termenul de rune este utilizat pentru a distinge aceste simboluri grafice de literele latine și greci. Runologia este de fapt un studiu inițiat în perioada Renașterii. Exista trei alfabete runice germane cunoscute sub denumirea de Elder Futhark, Anglo-Saxon Futhark și Younger Futhark(alfabetul runic medieval).

De-a lungul timpului aceste alfabete formate din rune au impresionat prin inscripțiile nedescifrabile care au fost descoperite de arheologi. De exemplu în Toscana se prespune că au fost descoperite pietre funerare cu inscripții runice, iar în Grecia Discul de Argila cretan de la Phaistos rezistă și în ziua de azi încercărilor de descifrare. La fel și în Insula Paștelui, arheologii au scos la lumina placuțe de lemn inscripționate cu diverse rune și peste 1400 de glife. Sa nu mai vorbim de limba aztecilor, care se scrie sub forma unei combinații năucitoare de litere și glife combinate cu desene antropomorfe și zoomorfe, dar și cuneiformele sumeriene, caractere cu care se scria în Mesopotamia Antică, rezistă și în ziua de azi încercărilor de descifrare.

Nici România nu a fost scutită de descoperirea unor astfel de inscripții. De exemplu, arheologul clujean Nicolae Vlassa a descoperit la Alba Iulia, Rămășitele unui bărbat din vechime, care se prespune că ar fi fost șaman, fiind îngropat împreuna cu trei tăblițe de lut, care reprezentau de fapt inscripții sumeriene. Mesajul de pe tăblițe era scris cu un alfabet(probabil runic), alaturi de imagini picturale cu caracter totemic. Literele si pictograme par a fi integrate în rândul amuletelor si nu a unui alfabet propriu zis. La fel și plăcile de la Porțile de Fier care par a fi o scriitură care datează, dinaintea cuneiformelor din Mesopotamia. Totuși cea mai cunoscută piesă din România pe care este ilustrată o inscripție runică este Colarul de aur, care aparține tezaurului national Cloșca cu Puii de Aur de la Pietroasa și tăblițele de plumb din subsolul Muzeului de Antichități din București. Tăblițelor din plumb nu le este cunoscută până în prezent proveniența însă materialul din care sunt construite este aproape identic cu cel folosit la Sarmisegetusa Regia pentru altarul lui Zalmoxis. Teoriile istorice privitor la acest subiect sunt extrem de diversificate, unele susțin că aceste tăblițe de plumb ca aparținând geto-dacilor, iar alte teorii susțin că ar fi falsuri excepționale care aveau ca destinație Școala Ardeleană, atribuite unor specialiști precum Hașdeu, Densușianu, Panaitescu și Vasile Pârvan.

RUNELE ca instrument pentru divinație.

Runele reprezintă un ansamblu de litere grupate în alfabete utilizate pentru a scrie limba germană înaintea impunerii alfabetului latin. Denumirea de Futhark este reprezentată de primele șapte litere din alfabetul scandinav și/sau anglo-saxon.

Există trei alfabete runice cunoscute ca Elder Futhark, Anglo-Saxon Futhark și Younger Futhark(alfabetul runic medieval). Legarea mai multor rune la un loc dă naștere glifelor. Unele teorii istorice susțin că există și alfabete de rune gotice, însă identificarea alfabetului gothic ca derivat din Futhark este discutabil și are puțin suport în descoperirile arheologice. La fel ca și alfabetul Futhark și alfabetul gotic datează dintr-o perioada istorică apropiată.

Partea cea mai interesantă este că aceste inscripții cu simboluri runice Futhark au fost descoperite pe amulete. Modul în care au fost construite și utilizate sugerează puteri exprimând maleficul. În folclor se zvonește că profețiile date de rune anunță de obicei o moarte stranie și profeții despre distrugere.

  Totuși există speculații care susțin că runele gravate pe arme au ca scop magic protecția posesorului. Majoritatea acestor inscripții ilustrează un mesaj criptic format din trei rune legate într-o glifă și sunt foarte dificil de interpretat. Vestigiile arheologice menționează că pe alocuri ar fi urme ale unor oracole runice însă chiar și așa în literatura europeană nordică apar multe referințe despre rune, însă instrucțiunile pentru diviniație(citire) sunt greu de găsit. Cu toate că în istorie nu exista informații detaliate despre utilizarea runelor, evoluția lor nu s-a oprit, în ziua de azi adepți ai neopăgânismului au implementat diferite sisteme de divinație, plecând de la un fapt real, bazându-se pe reconstrucția numelor runelor și influențele din exterior(ale macrocosmosului). Scopul principal în care erau utilizate runele era cel de a crea amulete, totuși există în literatură câteva scrieri care oferă informații pentru divinație dintre care vreau să menționez Poetic Edda și Prose Edda.

  Prose Edda(ansamblu de scrieri medievale, care descriu mituri și legende privind crearea lumii), confirmă modul în care grupul de limbi germanice s-a dezvoltat, conform unor inscripții cu rune și glife gravate pe lemn, piatra și os, sunt de obicei de natură religioasă, deseori observându-se sfaturi și reguli despre conduita omului în lume, indicații despre rituri și divinație, și nu în ultimul rând Yggdrasil.

Yggdrasil, cunoscut și sub numele de arborele celtic al vieții, figurează în literatură ca un șablon care este compus din cele 9 lumi(sau 9 emanații ale creației), construite pe baza a trei concepte fundamentale Viata – Destin – Înțelepciune. Aceste nouă lumi ale lui Yggdrasil sunt: Lumea de Sus compusă din Vanaheim – Asgard(Wallhalla) – Nifelheim; Lumea de Mijloc(lumea oamenilor) compusă din Ljossalfheim-Midgard-Svartallheim; și Lumea de Jos compusă din Muspellsheim-Helheim-Jotunheim.

Cu toate acestea există și anumite “documente” camuflate în mituri și legende care oferă instrucțiuni clare pentru divinația cu rune. Cel mai cunoscut document este de fapt Poetic Edda. Poetic Edda este de fapt o colecție de texte structurate sub forma unor poezii care cuprind detalii pentru înțelegerea și interpretarea runelor. Poetul este deseori numit Odin, dar în realitate poetul sau poeții rămân în anonimat, exact ca și în cazul Mioriței la români, descriu runele ca divinitate majoră și scot în evidență asocieri cu elementele naturii. De cele mai multe ori unele pasaje din Poetic Edda sunt interpretate ca reprezentare a unor rituri de inițiere șamanică, care reprezintă de fapt  o cale strict marcată, construită de către strămoși pentru ca șamanul respectiv să primească înțelepciunea divină. Tot în Poetic Edda se poate evidenția și faptul că fiecare octavă(grup de 8 rune/litere) sunt associate unui anumit nivel de civilizația fiind specific unor clase sociale, care conform mitologiei sunt de om liber, de sclav și de nobil. Alfabetul Futhark(Elder Futhark) cuprinte 24 de rune grupate în grupuri de cinci, fiecarei octave asociindu-se Numele de AETT respectiv Freya AETT, Haegl AETT și Tyr AETT. Dacă realizăm o asociere în funcție de octava de care aparține o anumită rună, se susține că fiecare rună are un nume ales, și că numele ales e insăși runa.

Majoritatea simbolurilor din alfabetele runice pot fi asociate cu simboluri echivalente aparținând alfabetului latin, însă chiar și așa alfabetele runice medievale au forme variate, fiind utilizate în inscripții combinate cu semne Ogham și cu litere latine. Referitor la alfabetul Ogham, despre care voi vorbi într-un articol separate, vreau să menționez aici că scopul de utilizare al runelor în folclor era cel decorativ dar a mai fost întâlnit și sub formă de calendar(roata Ogham). În cultura populară runele sunt privite ca având proprietăți mistice. În ceea ce privește alfabetul Futhark, dar și Ogham, există practic trei seturi de rune care este echivalent cu numărul AETT. În perioada celtică unii învățați au teoretizat un sistem de simboluri, reprezentate prin linii orizontale și verticale

Conform Prose Edda cele mai multe texte runice au fost găsite pe suprafețe dure precum piatra, lemn și metal. Pentru a face posibilă restaurarea scrierilor mediteraneene, Futhark a fost poziționat din punct de vedere lingvistic între alfabetul grec și etrusc.

Alfabetul Futhark este alcătuit din 24 de simboluri și a fost utilizat înainte de sec al IX – lea d.Hr., însă limba care a aparținut unor grupuri germanice s-a transformat într-un set de simboluri care a permis scrierea. Destinația acestor scrieri cu caractere runice este relativ diversificată. Inscripții de această natură apar pe pietre funerare și clădiri, dar mai ales sub forma unor inscripții magice și/sau religioase precum blesteme, binecuvântări, formule și farmece. Runele Futhark sunt de fapt o colecție de simboluri folosite în scriere de către celți și germani. În folclor acestea reprezintă un spirit colectiv, respectiv cunoștințele lui Odin. În cadrul legendelor istorice incluse în Prose Edda, mai ales în cele cu zei și eroi, sunt illustrate detalii ale unor ritualuri de transmutare unde Odin te învață secretele runelor. Învățătura lui Odin constă în ansamblul de forțe nedirecționate și necontrolate ale cosmosului și îți trasează câteva linii directoare despre cum să ajungi pe Yggdrasil. Tot pe cale orală, respectiv de-a lungul mai multor generații cunoștințele despre rune au fost transmite din strămoși la urmași. Scopul runelor ca instrument de divinație, instrument oferit de Odin este de a ne ajuta să ne apropiem de zeii și zeițele din vremea aceea.

Conform operelor care aparțin de Poetic Edda, se speculează că un bun cititor în rune este cel care excelează în utilizarea runelor pentru studiul naturii înconjurătoare, respectiv a relației cititorului cu zeii. Întreg procesul de învațare a citirii runelor permite sinelui să se dezvolte spiritual. Există două căi prin care putem înțelege natura sălbatică a runelor; una dintre ele este cunoașterea sinelui și meditația asupra fiecăriei rune, iar cea de-a doua studiul, în cadrul unui grup și observarea efectelor pe care le au asupra anumitor persoane care compun grupul de studiu. În continuare, voi menționa câteva semnificații ale fiecărei rune:

FEHU. Runa Fehu reprezintă bogăție, regenerarea focului și fertilitate. Fehu reprezintă puterile feminine ale pamântului, care pot fi controlate de puterea voinței. Aceasta este asociată cu trei zeități Frigga, Frey și Freya. Forța dominantă a lui Fehu este dată de forța exterioară a focului. Focul ca element reprezintă o putere expansivă care se generează din interiorul maestrului de rune. Această rună ajută la creșterea energiilor sexuale și aduce bucurie. Fehu este de fapt forța care se află în spatele emoțiilor umane.

URUZ. Uruz reprezintă runa puterii primordiale și are origine masculină. Poate reprezenta forțele neînfrânate ale pământului care nu pot fi controlate de voința umană. Guvernează asupra acelor caractere precum curajul, determinarea, perseverența și tenacitatea. Uruz este o forță sălbatică a formării fiind asociată cu Ymir(tatăl giganțior). Înlătură slabiciunile, atrage forța vieții și este bună pentru vindecare. Scopul ei este de a apăra familia.

ANSUZ. Intruchipează puterile Odinice mai ales puterea conștiinței. Reprezintă puterea ancestrală care unește comunitățile de oameni. Mai poate reprezenta și inspirație, înțelepciune, inteligență și poezie servind ca o legătură spirituală dintre Odin și copiii săi.

THURISAZ. Reprezintă apărarea proprie și a familiei. Înseamnă tunet sau fulger și este asociată cu Thor(zeul fulgerului, apărătorul omenirii). Menține ordinea în univers și are putere de regenerare. Poate fi asociată și cu voința instinctuală din oameni și este condusă de forțele cosmice ale conștiinței de sine. Asigură echilibrul dintre forțele de distrugere și forțele creatoare.

RAIDO. Este runa mișcării, ordinii, religiei și riturilor. Reprezintă ciclul repetitiv al zilelor și nopților. Uneori este identificată cu forța gravitațională, și are rolul de menține echilibrul în univers. Mai poate fi privită ca rună pentru muzică, dans și poezie. Aceasta ajută șamanul în călătoriilor sale prin cele nouă lumi ale lui Yggdrasil.

KENAZ. Runa iluminării și a învățării. Este simbolizată ca o torță care dă lumină întunericului pentru orice mister. Iluminarea lui este doar spirituală și intelectuală, fiind reprezentativă pentru pofte și pasiuni. Favorizează artiștii, meșteșugarii și oamenii creativi. În Poetic Edda apare ca fiind runa lui Loki, cea care oferă soluții pentru diferite probleme.

GEBO. Runa generozității, ospitalității și a darurilor. Guvernează prieteniile și relațiile. Scopul ei este de a crea legături în cadrul unor colectivități. Mai poate simboliza și responsabilitate, astfel individul își păstrează un mediu creativ pentru el si familia sa.

WUNJO. Runa bucuriei, armoniei, onoarei și loialității. Ajută în cadrul unor vindecări de natură spirituală și emoțională, cu scopul de a combate depresia și tristețea. Este asociată cu Freyja și asigură armonie în cazul grupului, având rol de apărare al omenirii de orice acțiuni care pot aduce suferință.

HAGALAZ. Runa Constrângerilor. Reprezintă atât forțe creatoare cât și distrugătoare. Guvernează inconștiența și lumea interlopă. Este asociată cu Ymir și întrupează lumea perfectă sau lumea modelată de către zei.

NAUTHIZ. Runa necesităților.  Reprezintă protecție asupra individului și familiei sale, reprezintă creștere, rezistență la constrângeri. Mai poate reprezenta și conflicte de idei care duc la creșterea și dezvoltarea individului.

ISA. Runa gheții veșnice. Restabilește calmul și ordinea pentru perioadele criză și conflict. Isa atrage focul și astfel provoacă actul creației. Mai poate reprezenta autocontrol și control pentru individ și pentru mediul înconjurător.

JERA. Runa ciclurilor anuale cu rolul de a guverna cultivarea și recoltarea, nașterea și moartea. Poate fi privită ca și yin și yang-ul credinței, iar simbolurile sale sunt opuse ciclului anual foc(vară) și gheața(iarna).

EIHWAZ. Runa reprezintă întruchiparea forțelor cosmice verticale, rezistența și protecția. Deseori este asociată cu cenușa și cu Yggdrasil, care în unele lucrări este denumită axa universului. Permite călătoria în alte lumi. Eihwaz reprezintă cele trei tărâmuri Asgard(Cerul), Midgard(pământul) și Hel(lumea subterană). Puterea sa constă în unitatea vieții și a morții.

PERTHO. Runa simbolizează calități ce pot fi definite ca șansă, timp, cauză și efect, schimbare și evoluție. Leagă trecutul, prezentul și viitorul împreună. Mai este cunoscută ca fiind rună pentru spiritism, divinație și intelect.

ELHAZ. Reprezintă protecția, forța vieții respectiv comuniunea dintre oameni și zei. Mai este considerată conform Poetic Edda și podul curcubeu(Bifrost), podul care leagă cerul(Asgard) de pământ(Midgard). Este simbolul Valkyries, fiind trimis de Odin și condus de Freyja.

SOWILO. Runa soarelui. Reprezintă roata solară, succesul și victoria. Guvernează întruchiparea esenței voinței. Runa Sowilo arată drumul în viață, conștiința de sine și aduce onoare tuturor celor care dezvoltă voința care este de fapt esența forței Sowilo.

TIWAZ. Reprezintă justiția, guvernul și toate drepturile și îndatoririle de natura civilă. Întruchipează victoria în război, onoare, loialitatea și sacrificiul de sine. Este asociată de cele mai multe ori cu Steaua de Nord(steaua polară).

BERKANO. Reprezintă runa mamei pământului. Simbolizează ciclul naștere-viață-moarte. Guvernează toate lucrurile legate de fertilitate feminină, fiind o rună puternică pentru mame.

MANNAZ. Simbolizează ființa umană, conștiința de sine, rasele umane și rațiunea. Se referă la ființa umană completă adică omul ca atare și ceea ce poate deveni. Deseori este asociată cu mierea, și este considerata specială în locațiile unde se servesc băuturi.

LAGUZ. Simbolizează apele curgătoare fiind asociată cu puterea râurilor, respectiv cu apa, locul din care izvorăsc toate lucrurile vii. Este asociată cu subconștienul profund, instinctul și intuiția. Mai poate însemna și nebunia necontrolată a sexualității.

INGWAZ. Se referă la energia expansivă din univers. Uneori este asociată cu Frey. Mai poate însemna transformare și inițiere, ceea ce înseamnă că arată calea eroilor prin tărâmurile ascunse sau lumile subterane. Forța emanată este asemănătoare cu forțele întunecate ale haosului.

DAGAZ. Simbolizează ziua și lumina. Puterea sa este utilizată pentru echilibrarea forțelor opuse. Este asociată cu învățarea, înțelegerea, progresul, creșterea și schimbările fundamentale.

OTHALA. Reprezintă casa, pamântul și posesiunile. Prevestește legăturile de sânge și soi. Reprezintă națiunea și ajută la răzbunare, asigurând astfel trecutul și viitorul acesteia.

Runele au mai multe aspecte. Un bun cititor în rune este cel care excelează în această natură trilaterală a runelor. Prin studiul naturii runelor se poate intra în meditația șamanică. Procesul acesta va păstra esența colectivă și spiritul folcloric. Există două căi prin care runele pot fi înțelese. Prima cale reprezintă studiul individual și meditația. A doua cale este de fapt construirea unui grup al cărui scop să fie studiul runelor, pentru a observa pe urmă coincidențele utilizatorilor de rune.

Runele sunt mai mult decât un set de simboluri folosite în scriere, în prezent fiind catalogate ca un sistem magic puternic din lumea antică. Cunoștințele despre rune au fost pierdute o data cu persecuția bisericii creștine. Unele lucrări vorbesc despre o colecție de chei utilizată pentru a invoca puterea zeilor. Există diferite teorii despre originea runelor, însă adevărul e simplu. Runele implică în primul rând cultura oamenilor europeni. De-a lungul istoriei acestea au fost suspectate că ar poseda o putere magică și erau folosite pentru a marca arme și proprietăți.  Conform folclorului se restabilesc legăturile cu zeii și va reînvia uniunea primară a sângelui cu pământul. Runele pot fi privite ca un semnal al unor forțe ascunse care crează legătura dintre utilizator și forța de viață. Pot fi privite ca niște chei și pot fi folosite în mai multe combinații, pentru a debloca anumite secrete și a reface legăturile.

                        Runele O dată cu apariția în ficțiunea contemporană, respectiv în carțile lui J.R.Tolkien(Hobbitul, Stăpânul inelelor), runele au devenit din ce în ce mai cunoscute, fiind folosite ca sursă de inspirație în literatura fantasy și în jocurile video interactive.

[stiri-noi]

Asociația BookLand a renovat şapte şcoli din mediul rural

Asociația BookLand a renovat şapte şcoli din mediul rural, urmând ca până la finele anului curent numărul unităţilor de învăţământ modernizate să ajungă la 12. Un nou an şcolar atipic a început, în contextul pandemiei de COVID-19, iar realitatea din școlile românești nu ne dă motive de optimism.

Asociația BookLand. „Ȋmpreună construim oameni”

Datele statistice arată că jumătate dintre instituțiile de învățământ din mediul rural încă mai au toaleta în curte şi doar 7 din 10 copii merg la şcoală. În acest context, Asociaţia BookLand a decis încă din toamna anului trecut că poate să contribuie la schimbarea acestei situații. Sub motto-ul „Ȋmpreună construim oameni”, fără să dispună de vreo linie de finanţare, a reușit să coalizeze în această inițiativă privată peste 50 companii care susțin acest demers cu produsele și serviciile proprii.

Asociația BookLand. Echipamente moderne

Până în momentul de față au fost renovate și dotate cu varii echipamente moderne şapte instituții de învățământ care își primesc cu o nouă înfățișare elevii pe 14 septembrie:

1. Călăraşi – 2 şcoli în comunele Sohatu şi Progresu

2. Vaslui – 1 şcoală în comuna Hurdugi

3. Botoşani – 2 şcoli în comunele Mileanca şi Viișoara

4. Neamţ – 1 şcoală în comuna Ţibucani

5. Suceava – 1 şcoală în comuna Baia

Ce spune coordonatorul Asociaţiei?

“În al 10-lea an de existență BookLand, continuăm să subliniem importanţa educației ca bază fundamentală a unei vieți împlinite și a unei societăți funcționale. Avem convingerea fermă că dezvoltarea & formarea copiilor noștri este strâns legată de condițiile în care învață.

Pentru cei mai defavorizați dintre ei am lansat această campanie de renovare & dotare a școlilor din mediul rural în care îi invităm să ni se alăture pe toți doritorii de fapte bune. Dacă Asociaţia ar dispune de mai multe resurse, am reabilita și mai multe școli căci, realmente, am făcut minuni cu un buget minuscul. Marea noastră provocare este obținerea donațiilor în bani pentru a reuși să achităm serviciile de manoperă, în rest Partenerii noștri ne ajută cu tot ce produc ei.

Prin tot ceea ce facem, ne dorim să schimbăm mentalități, să încurajăm tinerii să aibă încredere în forțele proprii și să-i inspirăm să-și urmeze visele.” – Mihaela Ianole – Coordonator Renovare Şcoli Asociaţia BookLand.

Asociația BookLand. Îmbunătăţiri semnificative

Cele 12 școli gimnaziale selectate au nevoie de îmbunătățiri semnificative:

multe dintre ele au grupul sanitar încă în curte

sălile de clasă prezintă igrasie și mucegai

uși / geamuri / pardoseli cu un grad mare de deteriorare

multe dintre băncile și scaunele din sălile de curs nemaiputând fi utilizate din cauza vechimii,

lipsa de dotare a claselor/laboratoarelor cu echipamentele IT necesare.

La una dintre școli, în care ploaia pătrunde în interior, încep chiar de luni lucrările de reconstrucție integrală acoperiș.

Toți cei care doresc să se implice și să devină parteneri ai acestui demers pot contacta reprezentanții Asociației BookLand sau pot dona / redirecționa impozitul pe profit sau venit / completa formularul 230 sau declarația unică.

Citeşte şi Producţia industrială a României, scădere de 14,9% în perioada ianuarie-iulie 2020

        Articolul Asociația BookLand a renovat şapte şcoli din mediul rural apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

[grupul-iubim-brasovul]

LIVE invitat la TViBV Grupul Iubim Brasovul la emisiunea *Business & Living* dl.prof. Ion Negrilă -Inspector General ADJ.Inspectoratul Scolar Judetean Brașov - *Educația înseamnă și adaptabilitate - este esențial să continuăm școala !* O să abordăm următoarele subiecte : -Anul școlar 2020 in fațā cu

-Ideea de implicare socială

-Rural si Urban în sistemul de învățămnât Brașovean

Consiliază şi sprijină dezvoltarea culturii organizaţionale a unităţiilor de învăţământ în asigurarea transparenţei procesului educaţional, pentru dezvoltarea capacităţii de relaţionare a unităţii de învăţământ cu mediul cultural, social şi economic specific comunităţii.

#NegrilaIon

#BUSINESS_LIVING

#Iubim_Brasovul

#Inspectorat_Scoala_Liceu

#Elevi_Liceeni

#Profesori

#Cadre_Didactice #televiziunea_grup_iubim_braşovul #business_living_talk_grupul_iubim_braşovul

[news24hrou]

Jumătate din părinții din România cred că lovirea copiilor este pentru binele lor

Unu din zece părinţi nu şi-ar lovi niciodată copilul, iar unu din doi crede că lovirea este spre binele copilului, arată un raport al Fundaţiei World Vision România. Raportul “De ce lovim copiii?” arată că doar 1 din 10 (9%) părinţi români nu şi-ar lovi niciodată copilul; atitudinea violentă faţă de copii se regăseşte portretizată în 7 tipologii distincte de părinţi care justifică violenţa în moduri diferite: 1 din 2 părinţi (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului; 1 din 10 (10%) consideră că lovirea apare din cauza copilului; 8% ar lovi copiii dar nu ar vrea ca acest lucru să se afle; 8% invocă motivaţii religioase; 6% lovesc copiii gratuit, fără motiv; 5% afirmă că ar lovi copilul pentru că toată lumea face la fel; 3% se simt foarte vinovaţi după ce lovesc.

Raportul mai arată că, deşi s-au înregistrat progrese privind mentalitatea românilor cu privire la lovirea copiilor (părinţii nu mai cred că “Bătaia e ruptă din Rai”), fenomenul violenţei asupra copiilor continuă să persiste şi pentru că 82% dintre părinţi se asociază proverbului „Rufele murdare se spală în familie”, iar 76% dintre respondenţi afirmă că au fost supuşi unor comportamente violente în copilărie, ceea ce sugerează perpetuarea inter-generaţională a violenţei asupra copilului.

Cercetarea a fost realizată de către Reveal Marketing Research pentru Fundaţia World Vision România şi face parte din campania naţională de conştientizare publică cu privire la violenţa asupra copilului, pe care World Vision România o derulează, ca parte a campaniei globale It takes a world to end violence against children a World Vision Internaţional.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. Prima etapă, a cercetării calitative, a vizat segmentarea populaţiei de părinţi în funcţie de atitudinile faţă de violenţa împotriva copiilor.Astfel, au fost selectaţi câte 4 respondenţi din Bucureşti şi alte şapte dintre judeţele ţării cu cele mai mari valori ale violenţei domestice:Argeş, Teleorman, Iaşi, Vaslui, Dolj, Suceava, Mureş. În fiecare locaţie au fost identificate două familii din grupul cu venituri şi educaţie medii sau peste medii şi două familii din grupul familiilor vulnerabile.

Au fost realizate interviuri în profunzime, faţă în faţă, în urma cărora s-au desprins principalele pattern-uri comportamentale şi pe baza cărora au fost ulterior elaborate întrebările din chestionarul folosit în cercetarea cantitativă.

Cea de-a doua etapă a cercetării, evaluarea cantitativă, derulată în perioada octombrie-noiembrie 2017, a cuprins 1.206 respondenţi din toată ţara şi a fost realizată prin interviuri telefonice – CATI (Computer Assisted Telephonic Interviews), prin aplicarea unui chestionar standardizat. Respondenţii au fost aleşi pe baza unei metodologii de eşantionare stratificată, probabilistică, astfel încât cercetarea este reprezentativă la nivel naţional.

Eşantionul cuprinde respondenţi din rândul persoanelor peste 18 ani care au sau au avut copii sub 18 ani în custodie şi au fost implicaţi în educarea lor. Atât ponderea pe sexe (48% bărbaţi, 52% femei), cât şi pe categorii de vârstă au fost echilibrate.Din eşantion au făcut parte 36% părinţi cu vârste cuprinse între 18-39 ani, 29% părinţi cu vârste între 40-49 ani şi 35% părinţi cu vârste între 50-70+ cu copii adulţi. Respondenţii au fost aleşi din fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în proporţii reprezentative pentru distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă (rural – 45%; urban – 55%), având o marjă de eroare de +/- 2,5% şi o valoare de încredere de 95%.

http://ift.tt/2kxuoWE http://ift.tt/2iYeAeX

[smartseo4you]

Politica salariului minim la PSD

New Post has been published on https://reporterliber.ro/politica-salariului-minim-la-psd/

Politica salariului minim la PSD

• Este de preferat un salariu minim diferenţiat pe activităţi ale economiei conform cod CAEN Rev.2 sau un salariu unic pe ţară fixat arbitrar după criterii politice ? 

Relativ recent, respectiv în februarie anul acesta un grup de deputaţi PSD au iniţiat o propunere legislativă privind fixarea salariului minim brut pe economie la 60% din salariul mediu brut pe economie fix la 31 decembrie 2024, urmând ca până la această dată să se procedeze la majorări graduale. Propunerea legislativă aduce o completare la art. 164 din Legea nr.53/2003/Codul muncii. Zilele trecute propunerea legislativă a trecut de Senat. Deşi, iniţiatorii au urmărit un scop electoral, nu vreau să blamez această iniţiativă per se. Pe fond, majorarea salariului minim nu trebuie respinsă dacă exprimă preţul muncii, eliminând arbitrariul, aşa cum menţiona Winston Churchill, unul dintre promotorii salariului minim în 1909 la aprobarea Trade Board Act în parlamentul britanic. Pentru că, legea cererii şi ofertei în piaţa muncii nu elimină întotdeauna arbitrariul. Acesta ar fi unul din raţionamentele care au determinat guvernele liberale de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX să adopte legi prin care lucrătorii avea dreptul să-şi negocieze salariul minim. Dar, asta nu înseamnă că factorii economici ar trebui să fie eliminaţi.

Dacă, ar fi aşa, atunci se pune întrebarea cine suportă costul majorării salariului. În cazul in care salariul minim este privit ca preţ pentru un serviciu prestat (serviciu în sens de muncă sau antrepriză cum era la origine munca în termeni juridici), adică un schimb, atunci lucrurile se mai echilibrează, iar înţelesul este diferit, întrucât cuprinde şi latura economică.

Ce punem în balanţă când avem un mecanism de stabilire a salariului minim? Numai criteriile sociale? Numai criteriile economice, ori şi una şi alta? Propunerea legislativă fixează un singur criteriu social, eliminând factorii economici şi posibilitatea partenerilor sociali – patronate şi sindicate de a negocia ceva.

La nivel european se discută despre fixarea unui salariu minim „echitabil”https://www.bursa.ro/fair minimum wage (după legea americană din 2007 Fair Minimum Wage Act of 2007) şi de introducerea în toate ţările Uniunii Europene a unui mecanism de fixare a salariului minim ca parte a „unui plan de acţiune pentru implementarea completă a Pilonului European al Drepturilor Sociale”. În documentul Comisiei Europene din ianuarie 2020 de consultare cu partenerii sociali în temeiul articolului 154 din Tratatul referitor la funcţionarea Uniunii Europene privind o posibilă acţiune care abordează provocările legate de salariile minime echitabile se menţionează că salariile minime sunt considerate adecvate dacă oferă un nivel de trai decent. În document se subliniază că trebuie evaluată adecvarea salariului minim în raport cu condiţiile economice ale fiecărei ţări. Prin urmare, Comisia Europeană ia în considerare criteriile sociale şi cele economice, deşi tot nu lămureşte ce înseamnă „echitabil”. De asemenea, în acelaşi document se menţionează cum se poate evalua salariul minim, respectiv la „salariul care asigură un trai minim” ca în Irlanda sau Marea Britanie, prin compararea venitului net al angajaţilor cu salarii minime la 60% din venitul median al unei gospodării (pe ţară). La acest punct aş sublinia că venitul pe gospodărie nu este unul şi acelaşi lucru cu venitul sau salariul unei persoane. De asemenea, pragul de sărăcie se calculează la 60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent. Există vreo corelaţie între documentul Comisiei Europene şi iniţiativa deputaţilor PSD ?

Ei bine, de aceea vreau să aduc câteva clarificări în acest articol, îndemnat fiind de grupul de iniţiatori PSD care au propus fixarea salariului minim brut la 60% din salariul mediu brut pe economie la orizontul anului 2024.

Iniţiatorii au inserat în nota de fundamentare la propunerea lor legislativă câteva aserţiuni, dar nu au oferit nici un argument. Ce au scris iniţiatorii în nota de fundamentare? Că scopul demersului lor are în vedere: „reducerea decalajelor între statele europene şi cetăţenii acestora” (scrisă prost, probabil vroiau să scrie reducerea decalajelor de venit între angajaţi din România nu din toată Uniunea Europeană), „garantarea asigurării standardelor şi condiţiilor minime de trai, diminuarea migraţiei forţei de muncă, reducerea şomajului voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim, colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat necesare efectuării de noi investiţii (?), distribuţia mai echitabilă a profiturilor la nivel european (Ce au vrut să exprime aici nu e clar) etc”. Am redat întocmai motivaţiile iniţiatorilor. Cu excepţia diminuării migraţiei forţei de muncă, restul motivaţiilor sunt nişte inepţii economice. De pildă, şomajul voluntar se estimează în baza Trade off/compensării între munca şi petrecerea timpului liber, adică ar fi mai degrabă vorba de şomaj natural (U (sL + ?T) L + T ? k). Ce se înţelege prin trade off/compensare? Cu fiecare oră petrecută la serviciu se pierde o oră de timp liber. Este un cost de oportunitate pe care fiecare individ şi-l calculează. Unii preferă mai mult timp liber decât să muncească. Motivaţiile pentru care oamenii aleg să-şi maximeze utilitatea prin timp liber decât prin muncă ţin de: educaţie, factori culturali, starea de sănătate, asigurarea consumului din alte surse de venit etc. În orice caz, asta se estimează. Vedem, de pildă, la tineri între 16-24 ani o propensiune scăzută de a munci. De asemenea, în peste 900 enclave de sărăcie din mediul rural există aproximativ 700.000 persoane apte de muncă între 25 – 50 ani, socotiţi statistic lucrători pe cont propriu/zilieri, dintre care numai o treime vor să muncească (raport Banca Mondială 2015). A făcut PSD cu ajutorul economiştilor, Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii şi ANAF, o evalure de dată recentă? A luat PSD în considerare măcar cele două studii pe salariu minim elaborate în 2016 şi 2017 când şi-a fixat politica salarială fiind la guvernare? Nicidecum. La fel, ce se înţelege mai exact prin garantarea asigurării standardelor şi condiţiilor minime de trai invocat în propunerea legislativă? Cine stabileşte condiţiile minime de trai? Sindicatele invocă deseori acest lucru şi insistă să se reintroducă coşul minim la fixarea unui „salariu de trai decent”. Dar, până şi ILO/Organizaţia Internaţională a Muncii care ar trebui să fie sistemul de referinţă al sindicatelor ridică semne de întrebare cu privire la fixarea salariului minim în funcţie de condiţiile de trai, întrucât oamenii au preferinţe de consum diferite: unii consumă mai multă carne, alţii mai puţin, unii consumă mai mult săpun, alţii mai puţin, unii fumează alţii nu etc (Guidance Paper of the ILO: The minimum wage, „The concept of the living wage, pag.3). Prin urmare, coşul minim, deşi oferă un indiciu cu privire la ce ar putea să fie un „trai decent”, este un sistem de măsurare incomplet.

Am trecut în revistă, pe scurt, motivaţiile iniţiatorilor. Am constatat că nu există nici o evaluare, deşi materia de studiu prezintă un interes ridicat pentru părţile interesate: o parte din salariaţi, firme şi sindicate.

Era necesar să se facă o evaluare? Eu cred că întotdeauna o măsură politică trebuie argumentată, întrucât odată aplicată va avea un beneficiu social net sau din contră, un cost social net. În România, în ultimii 30 ani, rareori o măsură a fost optimală din punct de vedere economic. De aceea, măsurarea impactului este utilă dacă o decizie politică afectează economia naţională şi un număr semnificativ de persoane. În cazul salariului minim, pe criteriul distribuţiei, avem în vedere pe latura ofertei 1,6 milioane persoane din toate sectoarele economiei, mai cu seamă în comerţ, restaurante, construcţii, iar pe latura cererii firmele din sectoarele cu cei mai mulţi angajaţi, în care se regăsesc şi o parte semnificativă din angajaţii plătiţi la salariul minim, respectiv: comerţ (cod CAEN 4711 şi 4639) , lucrări de construcţii (cod CAEN 4120), transporturi rutiere de marfa (cod CAEN 4941), protecţie şi gardă (cod CAEN 8010), restaurante (cod CAEN 5610), fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (cod CAEN 1413), panificaţie (cod CAEN 1071), cultivarea cerealelor (cod CAEN 111), hoteluri şi alte facilitaţi de cazare (cod CAEN 5510).

Care ar fi argumentele existenţei şi majorării salariului minim între economişti? Susţinătorii afirmă că existenţa şi majorarea salariului minim reduce şomajul. Oponenţii existenţei salariului minim (din rândul libertarienilor, mai ales) afirmă contrariul, respectiv că impunerea de către stat a unui salariu minim, peste libertatea părţilor de a negocia, precum şi majorarea acestuia duc la creşterea ratei şomajului. Se fac studii de 100 ani despre efectele salariului minim asupra ocupării (D. Neumark, 2017), cu metodologii diferite. În funcţie de metodologia folosită, studiile au scos în evidenţă că nu întotdeauna ar exista o corelaţie între salariul minim şi ocupare (Card and Krueger, 1995), ori efectul ar fi nesemnificativ (Doucouliagos şi Stanley, 2009). Alteori, s-a evidenţiat o corelaţie negativă (D. Neumark, W. Wascher, 2000), ori din contră una pozitivă pe grupul ţintă analizat (lucrători cu calificare scăzută, tineri, femei).

Dacă iau în considerare un interval cuprins între 2016 – 2019, observăm că în România salariul minim brut pe ţară a crescut constant. La fel şi salariile peste nivelul salariului minim. În acelaşi timp, rata de ocupare a forţei de muncă (15-64 ani) a evoluat pozitiv, dar lent, fiind de 61,6% în 2016, 63,9% în 2017, 64,8% în 2018, în 2019 de 65,8%. De asemenea, rata şomajului a fost de 5,9% în 2016, 4,9% în 2017, 4,25% în 2018 şi 3,9% în 2019. Rata de ocupare în rândul tinerilor 15 – 24 ani este cuprinsă între 22,3% şi 24,7% pe intervalul 2016 – 2019, adică în rândul grupului fără educaţie, fără calificare (NEET’s). Rata de ocupare este cuprinsă între 77,6% şi 81,4%, pe acelaşi interval de timp, în rândul persoanelor din grupa de vârstă 25 – 54 ani, care reprezintă majoritatea salariaţilor. Creşterea ratei de ocupare, respectiv scăderea ratei şomajului a fost influenţată de mai mulţi factori: majorarea salariilor (nu doar a celui minim), ieşirea din piaţă prin pensionare a unui număr de lucrători, migraţia forţei de muncă.

Din datele statistice se observă, că în rândul tinerilor până în 25 ani, fără calificare şi educaţie, majorarea salariului la nivel naţional nu a avut nici un efect. De fapt aceştia sunt plătiţi preponderent cu salariul minim. La grupa de vârstă 25 – 54 ani, efectul majorării salariilor este pozitiv, dar nu atât de puternic cât mai aşteptam (cercetând rata de ocupare şi rata şomajului). Subliniez, este vorba de majorarea salariilor, nu neapărat a salariului minim. Deşi, nu avem un studiu la nivelul anului 2019 – 2020 cu privire la salarii, pe grupe de vârstă, calificări şi trăsăturile locurilor de muncă, din analizele care s-au făcut în trecut până în 2016 – 2017 la Institutul Naţional de Cercetări Ştiinţifice pentru Muncă şi Protecţie Socială, ştim că persoanele fără calificare sau cu calificare redusă care lucrează în microîntreprinderi sau întreprinderi mici alcătuiesc grupul ţintă principal plătit la nivelul salariul minim. Este aproape o constantă, doar domeniile de activitate s-au mai modificat. De asemenea, ştim că pe grupe de vârstă cei din categoria NEETs’ – tineri între 15-24 ani sunt plătiţi la nivelul salariului minim.

Ceea ce vreau să scot în evidenţă aici este că din toate datele statistice disponibile şi care pot fi interpretate nu se vede o corelaţie între majorarea salariului minim şi rata de ocupare, mai cu seamă la persoanele cu o calificare slabă. De ce? Pentru că rata de ocupare depinde de mai mulţi factori, nu doar de evoluţia salariului. Rata de ocupare depinde de structura pieţei muncii şi a economiei. Sigur că se pune problema cum de rata şomajului a scăzut, în general în ultimi ani, nu neapărat pe grupe de vârstă. Aici pot apărea trei explicaţii: emigrarea, ieşirea din piaţă prin pensionare şi majorarea salariilor peste cel minim, în industriile şi firmele care şi-au permis acest lucru având o productivitate mai mare. Sigur că o măsurare poate valida sau nu ceea ce am scris aici.

Am rămas dator în continuare cu privire la corelaţia între salariul minim şi şomaj. Am scris mai sus că nu există întotdeauna o corelaţie. O majorare a salariului minim nu conduce neapărat la şomaj, dar poate influenţa majorarea numărului de lucrători care activează în economia informală. La noi acest lucru este observabil mai cu seamă în construcţii. De aceea, constructorii au făcut presiuni ca salariul minim în sectorul lor şi al materialelor de construcţii să fie fixat la 3000 lei net (OUG nr.114/2018). Că este neconstituţional, asta este o altă problemă. Şi în comerţ se analizează de mult timp evaziunea fiscală cauzată de majorările salariale impuse de stat.

A doua aserţiune a susţinătorilor salariului minim ar fi că acesta reduce inegalităţile sociale, prin micşorarea decalajului dintre angajaţii cu venituri mici şi cei cu venituri mari. Este greu de susţinut aşa ceva, întrucât inegalităţile sociale depind de factori educaţionali şi culturali, politici sociale de inserţie, nu doar de venit. Pe de altă parte, salariile cresc constant în termeni nominali, iar decalajul de venit rămâne. Pentru a reduce riscul de sărăcie o persoană trebuie să dobândească acele competenţe care îi permit o plată peste salariul minim şi totodată să beneficieze de alte condiţii de habitat, sănătate, educaţie, timp liber. Toate acestea sunt măsurabile prin indicatori de calitate a vieţii.

• Ajustarea costurilor majorarii salariului minim

În cazul majorării salariului minim prin constrângere (decizie politica) sau negociere colectivă prin lege, nu prin negociere, firmele au mai multe canale de ajustare: acceptă reducerea profitului datorită majorării cheltuielilor salariale în structura cheltuielilor de exploatare sau majorează preţurile dacă o pot face, deşi acest lucru poate avea efect inflaţionist în ipoteza în care majoritatea firmelor au acelaşi tip de comportament. Eu am experienţă într-o firmă de construcţii unde majorările salariului minim din ultimii ani au condus la majorări de cheltuieli, fără să se transmită în preţ acest cost, din cauza concurenţei. De exemplu, dacă majorarea salariului minim a intervenit în cursul iernii (în ianuarie) când vânzările sunt scăzute la materiale de construcţii, nu ai cum să majorezi preţurile. Şi atunci faci eforturi de reorganizare şi de creştere a productivităţii, deşi aceasta din urmă nu creşte peste noapte. Sigur că este un caz. Nu pot generaliza. În comerţ se întâmplă altceva. Salariile sunt mici, rulajul de marfă este mare, iar marja de profit redusă. Nu întâmplător în comerţ sunt cele mai multe intrări-ieşiri de firme şi fluctuaţie de personal. Orice majorare a salariului minim în comerţ poate duce la şomaj sau evaziune, dacă nu cresc preţurile.

Aşadar, o altă cale de ajustare în cazul majorării salariului minim este de a trece o parte din angajaţi în zona informală, dacă nu se reduc cheltuielile.

Majorarea salariului minim are efecte diferite pe ramuri economice şi mărimea firmelor. În toate cazurile, majorarea salariului minim depinde de creşterea productivităţii. Acesta ar fi canalul principal de ajustare. Dar, oare toate firmele au această posibilitate? Firmele mari, având resurse, pot cheltui adiţional în instruirea personalului, reorganizarea muncii sau în noi tehnologii. În acest caz, majorarea salariului minim poate conduce la un plus de eficienţă pentru firmele mari. În microîntreprinderi, firmele mici şi mijlocii lucrurile nu mai stau aşa.

• Cum a evoluat salariul minim, productivitatea muncii în ultimii ani

Productivitatea reală a muncii pe persoană angajată

Index 2015 = 1000

an20152016201720182019

Creştere procentuală2,75,26,04,64,1

Sursa: CNSP si INS, Eurostat

Salariul minim brut – medie

an20152016201720182019

Salariul minim brut

pe ţară 1012.51183.31433.31900.02080.0

Creştere procentuală15,70%16,90%21%32,60%9,50%

Din cifre se observă un decalaj semnificativ între creşterea productivităţii muncii şi majorarea salariului minim brut pe ţară ca valoare medie, pe intervalul 2015 – 2019. Fireşte se pune retoric întrebarea ce eforturi vor trebui să facă firmele că să-şi crească productivitatea în următorii ani pentru a supravieţui majorărilor succesive a salariului minim ca să se respecte ţinta de 60% din valoarea salariului mediu brut din economie.

O analiză pe ramuri economice este necesară, întrucât productivitatea muncii nu creşte în acelaşi ritm peste tot. Pe de altă parte, pentru a evidenţia în mod corect contribuţia capitalului, a muncii, consumului intermediar şi a tehnologiei la producţie ar fi bine să se estimeze şi productivitatea multifactorială. Aşa se vede efortul depus de firme în capital, tehnologii, formare profesională, organizare internă.

• Subiectul este vast şi aş vrea să trag o linie, cu următoarele propuneri şi precizări:

• Fixarea pragului valoric pentru salariul minim şi a indexării acestuia trebuie să ţină cont nu doar de criterii sociale, ci şi de cele economice. O posibilă formulă s-ar baza pe următoarele variabile:

venitul la limita sărăciei însumat cu salariul mediu al jumătăţii inferioare a salariilor din sectorul privat care apoi să se ajusteze cu câţiva indicatori, precum productivitatea muncii, indicele preţurilor de consum şi rata şomajului. De exemplu, venitul la limita sărăciei ar fi de 1300 lei. Acesta se însumează cu 2700 lei (salariul mediu al jumătăţii inferioare a salariilor din sectorul privat). Suma astfel rezultată se ajustează prin insumare cu rata de creştere a productivităţii, indicele preţurilor de consum minus rata şomajului. A��a s-ar putea determina salariul minim. Va fi un decalaj faţă de un salariu mediu cu această formulă ? Cu certitudine. Dar, în timp s-ar putea ca salariul minim să ajungă peste 60%, în ipoteza în care productivitatea creşte constant, iar rata inflaţiei este scăzută.

Prin exemplul dat, încerc să subliniez, că în locul fixării arbitrare a unui prag prin lege, corect ar fi sa se stabilească un mecanism de fixare a salariului minim bazat pe criterii sociale şi economice, care să ia în considerare câţiva indicatori, precum: productivitatea, rata inflaţiei, rata şomajului sau rata ocupării. Este recomandabil ca productivitatea să se stabilească pe ramuri/activităţi economice potrivit clasificaţiei codului CAEN, pornind de la un index/sistem de referinţă dintr-un an.

• Salariul minim nu trebuie să fie unic pe ţară. Este o eroare. Din moment ce productivitatea muncii nu este aceeaşi în toate ramurile economice, nici salariul minim nu poate fi fixat în mod arbitrar la un cuantum unic pentru toată economia, întrucât impactul este diferit pe ramuri.

Cu un salariu minim diferenţiat, se poate calcula indicele Kaitz ca raport între salariul minim şi cel mediu, după formula1:

MW = Si fit (Mt /Wit) Cit

Fit= fracţiunea de angajaţi dintr-o ramură industrială „i” în anul t

Mt = salariul minim în anul t

Wit = salariul orar în anul t

Cit = fracţiunea de angajaţi din industria „i” plătiţi la salariul minim în anul t2

Indicele serveşte la estimarea „distribuţiei angajaţilor plătiţi la salariul minim într-o industrie, precum şi la raportul dintre salariul minim şi cel mediu într-o industrie”

• Fixarea salariului minim prin lege, elimină negocierea între partenerii sociali. Cum precizam în cuprinsul acestui articol, probabil că sindicatele îşi imaginează că vor putea negocia salariul minim peste 60% din salariul mediu brut pe economie. Exclus! Odată pentru că propunerea legislativă nu prevede aşa ceva, iar pe de altă parte pentru că dacă ritmul de creştere a productivitaţii este sub cel al evoluţiei salariilor, nici un patronat nu va fi dispus să negocieze.

• După cum precizam, salariul minim priveşte preponderent tinerii cuprinşi între 16 – 25 ani şi în general persoanele cu calificare scăzută. Rata de ocupare în rândul tinerilor între 16 – 24 ani este redusă de mulţi ani, deşi salariul minim a înregistrat majorări semnificative. Există, de asemenea, o pondere în rândul populaţiei apte de muncă cu o propensiune scăzută de a munci. Urmărind trecutul acestor grupuri ţintă, fixarea salariului minim prin lege la peste 60% din salariul mediu brut pe economie nu va rezolva aceste probleme. Angajarea depinde de un cost de oportunitate, iar valorile acestuia variază, în funcţie de valoarea beneficiului social (beneficiile asigurate de stat, adică ajutoare) şi valoarea timpului liber exprimată în unităţi de consum3

• Aşadar, problema ocupării nu se reduce la fixarea salariului minim la 60% din salariul mediu brut pe economie.

• În acest articol nu am abordat şi input-urile ce pot fi date în piaţa muncii pe latura ofertei prin politici.

Bibliografie:

‣European Commission: Consultation Document: First phase consultation of Social Partners under Article 154 TFEU on a possible action addressing the challenges related to fair minimum wages, Brussels, 14.1.2020.

‣ILO: Guidance Paper of the International Organization of Employers: The Minimum Wage, 2014.

‣OECD: Measuring Productivity, OECD Manual, Measurement of Agreggate and Industry Kevel Productivity Growth, OECD 2001.

‣Popescu M. E, Militaru E, Pele D, Mazurencu M. M, Vasile V, Ilie S, Mihăilescu A, Şerban A: „Support for establishing a minimum wage-setting mechanism in Romania”, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică pentru Muncă şi Protecţie Socială, martie 2017.

‣David Card, Alan B. Krueger: Myth and Measurement, The New Economics of Minimum Wage, Princeton University Press. 1995.

‣Gabriel Chodorow-Reich, Loukas Karabarbounis: The Cyclicality of the Opportunity Cost of Employment, [ Journal of Political Economy, 2016, vol. 124, no. 6, © 2016 by The University of Chicago.

1David Card, Alan B. Krueger: Myth and Measurement, The New Economics of Minimum Wage, Princeton University Press. 1995.

2David Card, Alan B. Krueger: Myth and Measurement, The New Economics of Minimum Wage, Princeton University Press. 1995.

3Gabriel Chodorow-Reich, Loukas Karabarbounis: The Cyclicality of the Opportunity Cost of Employment, [ Journal of Political Economy, 2016, vol. 124, no. 6, © 2016 by The University of Chicago.

[politicaastazi]

FAO: Agricultura are un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Lupta împotriva foametei și sărăciei trebuie să meargă mână în mână cu transformările rapide ale modului în care se realizează agricultura. În plus, dacă la nivel global, felul în care se face agricultură s-ar schimba, acest lucru ar putea să joace un rol important în reducerea efectelor de gaze cu efect de seră.  Declarațiile a fost exprimate în cel mai recent raport al FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură, ONU), despre starea globală agriculturii.

Agricultura (silvicultura, pescuitul și creșterea animalelor) este responsabilă pentru 1/5 din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră de pe tot globul.

Graziano da Silva, directorul general al FAO, spune că schimbările climatice afectează siguranța alimentară. Ceea ce traduce prin fluctuația prețurilor la alimente. Toți plătesc pentru asta, nu numai cei care suferă de secetă, crede acesta.

„Nu există niciun dubiu în ce privește faptul că schimbările climatice afectează siguranța alimentară.”

Potrivit raportului, scenariul în care lucrurile continuă după aceleași reguli ca în prezent ar putea să pună milioane de oameni în imposibilitatea de a-și procura mâncare. În plus, succesul în transformarea sistemelor alimentare și agricole va depinde în mare măsură de sprijinirea urgentă a micilor agricultori pentru a se adapta la schimbările climatice.

„Atât săracii din mediul urban, cât și cei din mediul rural vor fi afectați de prețurile la alimente care vor alterna. De asemenea, va scădea productivitatea culturilor agricole, a zootehniei și a pisciculturii”, a mai spus directorul general al FAO.

Schimbările climatice, motivul pentru care recoltele au o calitate mai proastă

Pe plan global, efectele negative cauzate de schimbările climatice se văd deja în recoltele unor culturi agricole. Potrivit specialiștilor, acestea au dus la o scădere a substanțelor nutritive din alimente. De exemplu, cerealele au un aport mai scăzut de zinc, fier și proteine, ceea ce declanșează probleme de sănătate.

Potrivit cercetătorilor, după 2030, presiunile negative asupra producției de alimente vor fi resimțite tot mai mult peste tot în lume.

„Dacă efectele schimbărilor climatice vor continua în același ritm, în lume, populația săracă va crește cu 35-122 de milioane până în 2030. Cauza este scăderea veniturilor provenite din sectorul agricol. Sărăcirea populației se va produce mai ales în Africa sub-sahariană, parțial pentru că acolo populația se bazează mai mult pe agricultură. ”

Potrivit aceleiași surse, ajutorul micilor agricultori de a se adapta la schimbările climatice este esențial în reducerea sărăciei pe glob. Potrivit experților, acesta este grupul căruia trebuie să îi fie acordată o atenție sporită. În primul rând, aceștia trebuie să fie finanțați mai mult prin planuri de rambursare ajustate de fluxurile de numerar și sprijiniți prin mai multe politici publice.

Sursa: Green Report

vezi sursa: http://ift.tt/2ybSoDn from Blogger http://ift.tt/2y5EenN via IFTTT Like: My Library Like: Facebook