#gaura de 10 miliarde lei
Explore tagged Tumblr posts
jurnalbucuresti-blog · 8 years ago
Text
New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://bit.ly/2id4JeR
RFI Romania : Adevărul despre “gaura” de 10 miliarde lei
Constantin Rudniţchi
Una din temele încinse ale acestor zile este aşa-zisa “gaură” de 10 miliarde de lei de la bugetul de stat. În primul rând, este nevoie de câteva precizări legate de folosirea termenilor. Când preşedintele PSD vorbeşte despre o “gaură” în buget, publicul larg înţelege că ar fi vorba de un furt, de o delapidare a banilor.
Termenul de “gaură în buget” este asimilat în limbajul popular cu hoţia. Este prima manipulare grosolană a dlui Liviu Dragnea. Să fie limpede! Nu se pune problema unei dispariţii a 10 miliarde de lei din bugetul de stat. Cea mai clară dovadă în acest sens este aceea că vechiul guvern a respectat toate regulile europene în materie: a publicat lunar execuţiile bugetare, adică situaţia veniturilor şi cheltuielilor, şi a transmis aceste date către instituţiile naţionale şi europene. Apoi, este practic imposibil să deturnezi bani din bugetul României întrucât legea bugetului arată clar destinaţiile cheltuielilor pe capitole şi pe instituţii.
Dacă nu este vorba despre un furt din buget, atunci în ce constă aşa-zisa “gaură bugetară”? Înţelegem tot din explicaţiile tardive ale lui Liviu Dragnea. De fapt, preşedintele PSD acuză că veniturile bugetului de stat nu au fost la nivelul prognozat în proiectul de buget. De fapt, PSD vrea să ancheteze diferenţa dintre prognoza de buget şi bugetul efectiv realizat.
Este cu totul altceva decât insinuarea de furt. Astfel, conform bugetului aprobat de Parlament la începutul anului trecut (buget care în paranteză fie spus a fost realizat chiar de guvernul Ponta şi preluat ca atare de Executivul condus de Dacian Cioloş) veniturile bugetare totale trebuiau să fie de 231 miliarde de lei. Conform cifrelor oficiale, la 11 luni veniturile erau de aproximativ 206 miliarde lei, iar conform declaraţiilor fostului ministru al finanţelor veniturile bugetare anuale vor fi de 221 miliarde lei.
Diferenţa dintre bugetul prognozat şi cel realizat este de 10 miliarde de lei, adică exact cifra invocată de Liviu Dragnea. Cu specificarea că datele bugetare finale le vom avea în mod oficial abia la sfârşitul acestei luni, atunci când Ministerul Finanţelor le va face publice. Deocamdată, lucrăm doar cu informaţiile primite de la Anca Dragu, fostul ministru al finanţelor, şi cu insinuările dlui Dragnea.
Măcar am dezlegat misterul celo 10 miliarde lei: este diferenţa dintre bugetul aprobat şi cel efectiv realizat. Adică dl. Dragnea vrea să ancheteze diferenţa dintre prognoză şi realitate. Foarte bine! Să luăm câteva exemple.
În anii 2013-2015, pentru a arăta doar situaţia bugetară din ultimii ani ai guvernării PSD, există, de asemenea, diferenţe între veniturile realizate şi cele estimate. Astfel, în anul 2015, veniturile bugetare realizate au fost de 98,9% din cele estimate. În anul 2014, veniturile bugetare realizate au fost de 98,1% din cele estimate. În anul 2013, veniturile bugetare realizate au fost, atenţie!, de numai 97,5% din cele estimate. Adică, probabil, foarte aproape de nivelul din anul 2016. Dacă vom continua prezentarea cifrelor vom constata că în niciun an de după 1989, veniturile bugetare realizate nu au fost egale cu cele estimate în buget.
Iată încă un exemplu, mai grosolan, al diferenţei dintre prognoză şi realitate. În anul 2008, Comisia Naţională de Prognoză, condusă şi atunci şi acum de acelaşi preşedinte, Ion Ghizdeanu, estima într-un document oficial că în România, la începutul anului 2017, salariul mediu brut, va ajunge la 1.000 euro. Realitatea este că acum salariul este de numai 640 euro. Dar cine poate şti câţi români au crezut Comisia de Prognoză şi au decis, atunci, cu puţin timp înainte de declanşarea crizei, să contracteze un împrumut în numele informaţiei că, peste nouă ani, vor avea salariul de 1.000 euro.
Este mai mult ca sigur că, anul trecut, veniturile bugetare au fost mai mici decât cele estimate. Datele bugetare pe primele 11 luni ne arată şi motivele: scăderea încasărilor din TVA, scăderea veniturile din dividendele companiilor de stat şi lipsa încasării de bani europeni. Dar scăderea veniturilor a fost compensată de adaptarea cheltuielilor la situaţia din realitate, deficitul bugetar rămânând în interiorul ţintei asumate în buget. Ceea ce arată, încă o dată, că nu se pune problema că 10 miliarde lei să fi dispărut peste noapte din bugetul României.
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
Raportul privind "gaura" de 10 miliarde de lei - retrimis de ... - HotNews
0 notes
us89894 · 6 years ago
Text
Deputatul Lovin a insistat la Guvern pentru urgentarea rectificării bugetare
În ultima vreme, discutând cu foarte mulţi vâlceni şi aleşi din judeţ, deputatul Dumitru Lovin a aflat că scăderea cotei impozitului pe venit transferată bugetelor locale a creat dezechilibre majore în aproape toate localităţile. La Horezu, spre exemplu, gaura generată de această măsură, dar şi de creşterea salariilor şi de modificarea taxelor pe clădiri, se ridică la 4 milioane de lei. Comunele din jur au pierdut sume aproape la fel de mari şi nu mai pot funcţiona.
Iniţial, reprezentanţii administraţiilor publice locale nu şi-au făcut griji, mizând pe promisiunea Executivului de la Bucureşti, cum că primăriile vor avea asigurat un buget minim de 750 lei / locuitor, numai că de la vorbe până la fapte a fost cale lungă. „Din păcate, în judeţ, avem o problemă foarte mare din cauză că, la început de an, foarte multe localităţi au primit zero lei sau sume derizorii din cotele defalcate din TVA şi din impozitul pe venit, iar acum nu mai au nici bani de salarii. Pentru că vorbeam de Horezu, vreau să vă spun că, acolo, din cauza aşa zisei revoluţii fiscale, primăria are veniturile reduse la jumătate. Potrivit oamenilor de afaceri, cetăţenilor şi administraţiei publice locale, cu care am stat de vorbă, la ora actuală, comunitatea nu mai beneficiază nici măcar de cei 4 miliarde de lei vechi – cotele pe care strângea lunar, adică ceea ce producea Horezu. De aceea, eu personal, şi îi rog şi pe cei de la PSD să o facă, am intervenit la Guvern şi voi continua să cer să se ia măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. 9 din 10 primari ridică această problemă. Degeaba încearcă primarul din Horezu să atragă investitori, dacă, în loc să câştige comunitatea lui, din contră, aceasta pierde”, a declarat deputatul Dumitru Lovin. Din dorinţa de a-şi ajuta judeţul, în această perioadă, parlamentarul a insistat la Bucureşti pentru urgentarea rectificării bugetare aşteptată de comunităţile locale din Vâlcea. Pentru repararea greşelilor făcute la începutul anului, comunele şi oraşele din judeţ aşteaptă alocări bugetare care pornesc de la 2 milioane de lei. Din Vâlcea, cea mai mare sumă pentru echilibrarea bugetului local este aşteptată de Primăria Râmnicului – aproximativ 6 milioane de lei.
Articolul Deputatul Lovin a insistat la Guvern pentru urgentarea rectificării bugetare apare prima dată în Arena Vâlceană.
vezi sursa: http://arenavalceana.ro/deputatul-lovin-insistat-la-guvern-pentru-urgentarea-rectificarii-bugetare/
Subscribe in a reader
blog afiliat
from politica https://ift.tt/2LQjFT2 via IFTTT
0 notes
news24hrou · 7 years ago
Text
VERIFICAT DE EUROPA FM | Cât de bine stă bugetul de pensii fără banii din Pilonul II?
Odată publicat scenariul supendării plăților pentru Pilonul II de pensii ca prioritate legislativă, Guvernul i-a încredințat doamnei Olguța Vasilescu rolul de a repara „eroarea”.
Dincolo de a arăta spre Comisia de Prognoză în căutarea unui responsabil, ministrul Muncii a ieșit public să convingă de faptul că bugetul de pensii stă foarte bine. Practic, nici n-ar avea nevoie de contribuțiile din Pilonul II.
Iată cum a explicat doamna Olguța Vasilescu, duminică, la Antena 3, minunea lăsată în urmă de revoluția fiscală.
https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2018/05/22mai-DESTEPTAREA-Olguta-deficit-la-fondul-de-pensii.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
„Anul trecut am repetat în neștire faptul că se va înjumătăți deficitul pe fondul de pensii dacă vom face acest transfer al contribuțiilor. Iată că asta se vede deja după primul trimestru. Am reușit să reducem anul trecut o parte din acest deficit, dar se vede extraordinar de bine anul acesta când s-a înjumătățit sau chiar mai mult de jumătate este redus – 56,4%. Anul viitor considerăm că vom elimina total deficitul.”
Am verificat la Europa FM dacă bugetul de pensii stă, și în realitate, la fel de bine ca în graficele ministrului Olguța Vasilescu.
https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2018/05/22mai-DESTEPTAREA-Verificat-Olguta-deficit-la-fondul-de-pensii.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
A fost nevoie doar de revoluția fiscală pentru ca bugetul de pensii să nu mai depindă decât pe jumătate de obișnuitele cârpeli de la Ministerul de Fiananțe. Așa ar suna, mai simplu, mesajul  ministrului Muncii. Cu graficele Guvernului în față, doamna Olguța Vasilescu a explicat la televizor că, la distanță de numai doi ani, minusul s-a redus considerabil – de la peste 912 de milioane de euro în primele trei luni ale guvernării Cioloș la397,5 milioane de euro în primul trimestru din 2018, sub Guvernul Dăncilă.
Aproape un paradox, în condițiile în care pensiile au crescut, iar numărul salariaților nu a făcut, între timp, un salt neobișnuit. Totuși, strict matematic, cifrele Ministerului Finanțelor confirmă varianta Olguței Vasilescu (vezi Execuția bugetară de la final de martie 2018 față de cea de la sfârșitul lunii martie 2017). În mare măsură, pentru că salariile bugetarilor au crescut, deci și asigurările pe care le plătesc.
Ce nu spune ministrul Muncii, uitându-se strict la bugetul de pensii, e că în acest timp s-a dublat deficitul în bugetul de stat – de la 5 la 10 miliarde de lei în primul trimestru al anului 9vezi situația Bugetului general consolidat pentru perioada 01.01-31.03.2018 față de situația Bugetului general consolidat pentru perioada 01.01-31.03.2017). Gaura s-a mutat, practic, dintr-un buzunar al statului în altul.
Încercați să vă închipuiți un iluzionist, la circ. Primul număr, pe care îl face impecabil, arată așa: mută 3,45 miliarde de lei din buzunarul drept în cel stâng. Cum intuiți, iluzionistul nostru e Ministerul de Finanțe. Iar suma e cârpeala de care Casa de Pensii a avut nevoie anul trecut, până în martie, ca să poată face plățile la zi.
La al doilea număr, iluzionistul se mișcă mai repede. Anul acesta, Casa de Pensii s-a descurcat până acum cu numai 1,8 miliarde de lei aduse dintr-un buzunar în altul.
Oprim filmul să vedem lucrurile mai de aproape. În primul bununar ar fi trebuit să rămână 2 miliade din cele 4 mutate prima oară. Doar că această economie e numai una aparentă. Chiar dacă anul acesta au plecat doar 2 miliarde, buzunarul drept e gol. Exact 2 miliarde de lei nu au mai ajuns în bugetul de stat  ca urmare a artificiului pe care s-a construit, de altfel, revoluția fiscală. Contribuțiile sociale reținute din fiecare salariu au crescut (cu 16%, în termeni nominali – de la 26,3% din vec hiul salariu brut la 25% din noul salariu brut, mai mare, întrucât include și cheltuielile angajatorului așa cum apăreau în vechiul Cod Fiscal) de la 1 ianuarie 2018, iar pentru ca lucrul acesta să nu se simtă la banii luați în mână, a scăzut impozitul pe venit (de la 16% la 10%). Statul încasează mai puțin și în loc să mute din buzunarul drept în cel stâng strânge suma pentru pensii direct în al doilea.
Nu înseamnă, însă, că sta mai bine.
În aceste condiții, interesul statului de a aduce mai mulți bani la Pilonul I este, prin urmare, la fel de mare ca anul trecut, când minusul bugetului de pensii era dublu. Și când ministrul Finanțelor vorbea deschis despre desființarea Pilonul II așa cum arată el azi.
Strict matematic și fără a ține cont de realitatea întregului buget, afirmația doamnei Olguța Vasilescu cum că guvernul a reușit să înjumătățească deficitul la fondul de pensii este ADEVĂRATĂ.
  Sursa foto: Guvernul României
  https://ift.tt/2rYcZ9s https://ift.tt/2GC9xqp
0 notes
smartseo4you · 7 years ago
Text
New Post has been published on Ziarul tau online
Sindicatele cer o nouă lege a salarizării, a două zi după promulgare
Preşedintele Klaus Iohannis a reuşit să-i dezamăgească pe sindicalişti, care aşteptau de la el să nu promulge legea salarizării, ci să o retrimită în Parlament, pentru modificări. Chiar în ziua promulgării noii legi care stabileşte veniturile românilor până în 2022, sindicatele au anunţat proteste şi cer modificarea de urgenţă a actului normativ. Primii care vor ieşi în stradă sunt poliţiştii, dar au anunţat deja că se organizează pentru manifestaţii şi medicii. Mari nemulţumiri sunt şi în Educaţie şi în Administraţia locală.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual va începe protestele de stradă chiar la sediile PSD, de pe 10 iulie. “Am făcut cerere la Primăria Capitalei, pentru a începe acţiunile de pichetare, din 10 iulie, cu 25 de oameni în fiecare zi, până la sfârşitul lunii iulie, de la ora 10:00 la 14:00. Am cerut autorizaţie pentru această formă de protest, cu puţini oameni, tocmai pentru a evita un eventual refuz din partea Primăriei Capitalei, acolo fiind zonă pietonală. Nu dorim să blocăm accesul nimănui. La miting, în schimb, vom fi 25.000 de poliţişti. Dacă lucrurile nu se rezolvă, așa cum s-au rezolvat pentru toți, cel mai probabil vom organiza mitingul în luna august”, a explicat Dumitru Coarnă, preşedintele SNPPC. Nemulţumirile poliţiştilor sunt legate atât de majorările foarte mici care li se acordă, potrivit prevederilor noii legi a salarizării unitare, precum şi de contextul în care sectorul de Apărare a primit majorări salariale, cu excepţia Ministerul de Interne.
Modificări prin Ordonanţă de Urgenţă
Bogdan Hosu, preşedintele confederaţiei Cartel Alfa, spune că legea ar trebui modificată de urgenţă, prin OUG şi aşteaptă de la actualul premier să rezolve problemele. “Chiar şi după promulgare, se pot face foarte multe lucruri. Unul ar fi ca noul guvern să dea Ordonanţă de Urgenţă, pentru modificare. Al doilea, ar fi ca Avocatul Poporului să ceară Curţii Constituţionale să facă unele corecturi, pentru ceea ce este neconstituţional, precum articolul 11, în legătură cu administraţia publică locală. De la actualul guvern aşteptăm cât mai repede o Ordonanţă de Urgenţă care să elimine disfuncţionalităţile din Legea Salarizării, dar ne îndoim că se va putea întâmpla acest lucru, ţinând cont de faptul că doamna Olguţa Vasilescu e tot ministrul Muncii. Deocamdată vor fi proteste ale poliţiştilor şi ale medicilor, care tocmai ne-au anunţat că au nemulţumiri. Totuşi, dacă primul ministru este atât de bărbat cum a zis, şi face ordine şi disciplină, o pune şi pe doamna ministru la ordine şi disciplină”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Bogdan Hosu. În plus, Cartel Alfa cere eliminarea de urgenţă a deciziei de acordare a indemnizaţiei de hrană pentru angajaţi, care ia locul bonurilor de masă. “În continuare ne mirăm de anumite politici, cum ar fi şi această indemnizaţie de hrană. Gaura la buget pe care o vor produce aceste indemnizaţii este de circa 1,5, spre 2 miliarde de lei, rezultaţi din neimpozitare. Pe mine mă deranjează discriminarea care se face între sectorul economic şi sectorul de stat. 3,4 milioane de lucrători din sectorul privat nu beneficiază de aceste indemnizaţii de hrană neimpozabile, la fel ca cei 1,2 milioane de bugetari. Statul poate acorda sume neimpozitabile, dar ANAF execută privatul, dacă ar vrea să facă acelaşi lucru”, mai spune Hosu.
Profesorii rămân cu poziţia inferioară în grilă
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a protestat cu vehemenţă, încă de la început, împotriva Legii salarizării, mai ales din cauza nedreptăţilor care li se fac profesorilor prin poziţionarea inferioară în grila de salarizare. Profesorii membri de sindicat FSLI au şi anunţat declanşarea unor proteste chiar înainte de probele scrise pentru examenul de bacalaureat şi în timpul Evaluării Naţionale, dar au renunţat ulterior la proteste, pentru a nu afecta elevii. În schimb, sidicatul Spiru Haret nu a pus problema protestelor şi nici după promulgarea legii nu intenţionează să facă vreo acţiune. Legislaţia spune pune foarte clar că împotriva unei legi adoptate nu se pot declanşa acţiuni de protest. Se pare că încasările la bugetul de stat nu se încadrează în ceea ce s-a prevăzut iniţial. Să avem o poziţionare mai bună în grilă însemna să existe 10 miliarde lei la buget în plus”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Marius Nistor, liderul federaţiei Spiru Haret.
Medicii au făcut o sesizare la Administraţia prezidențială, pe 28 iunie, în legătură cu articolul din lege care-i obligă să muncească până la epuizare, dar se pare că preşedintele era mult mai preocupat cu alte lucruri. Părerea mea este că preşedintele nu a acţionat în interesul cetăţenilor când a promulgat legea, ca şi în cazul pensiilor speciale ale politicienilor. Bogdan Hosu, preşedintele Cartel Alfa
Sursa articol jurnalul.ro
, sursa articol http://blogville.ro/sindicatele-cer-o-noua-lege-a-salarizarii-a-doua-zi-dupa-promulgare/
0 notes
vrajitorul · 8 years ago
Text
A doua rundă de audieri în scandalul ,,Gaura bugetară''
Deficit bugetar A doua rundă de audieri, în scandalul “Gaura bugetară”! Deputații şi senatorii finanțişti vor să afle de la membrii Guvernului dacă şi unde au dispărut cele 10 miliarde de lei, căutate de Liviu Dragnea.  Deputații şi senatorii finanțişti vor audia astăzi pe Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.   Miercuri, membrii comisiilor de buget au…
View On WordPress
0 notes
oferteproprietari · 8 years ago
Text
Adevărul despre “gaura” de 10 miliarde lei
Adevărul despre “gaura” de 10 miliarde lei
By magdap
Una din temele încinse ale acestor zile este aşa-zisa “gaură” de 10 miliarde de lei de la bugetul de stat. În primul rând, este nevoie de câteva precizări legate de folosirea termenilor. Când preşedintele PSD vorbeşte despre o “gaură” în buget,…
citiţi mai departe
Via: http://www.rfi.ro/economie-92330-adevar-gaura-10-miliarde-lei
View On WordPress
0 notes
bg1952 · 8 years ago
Text
Adevărul despre “gaura” de 10 miliarde lei | RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct
http://www.rfi.ro/economie-92330-analiza-adevar-gaura-10-miliarde-lei?ns_mchannel=acquisition&ns_source=facebook&ns_campaign=reseaux_sociaux&ns_linkname=editorial&aef_campaign_ref=rfi_ro&aef_campaign_date=2016-01-10
View On WordPress
0 notes
jurnalbucuresti-blog · 8 years ago
Text
New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/mafia-cia-si-mossad/
MAFIA CIA SI MOSSAD
Meritocratia
Mafia CIA and Mosad din Romania, ang-bang agenti CIA si Mosad din Romania neicușor-cioloș-pedofilul iohanis-soroș în poziția pe la spatele României – banii românilor pentru companiile străine.
Cei mai mari evazioniști din România sunt companiile multinaționale, acolo unde se strofoacă corporatiștii lu pește, cu buzunarele umplute de euroi smulși de fapt tot amărăștenilor băștinași, ce se aleg doar cu ciungă și mărgele. Biștarii adevărați se duc afară, deoarece firmele străine ocolesc legea, transferându-şi profiturile în afara ţării, pentru a nu plăti în România impozite pe profit. „ *Companiile străine sunt lăsate să externalizeze profitul în timp ce ANAF-ul hingherește exclusiv firmele românești, atâtea câte mai sunt. Băncile străine sunt susținute de BNR și Guvern în nimicirea, lichidarea  creditorilor români. Vreo 6.000 de firme străine care derulează afaceri în Românie ce fac aproape jumătate din bugetul țării și-au scos profiturile „afară” – zeci de miliarde de euro, in loc sa ajunga la buget, părăsesc  anual țara, în „gaura neagră” din Cipru (lista completă, de la Orange și  Romtelecom la Energy Holding și Allianz Țiriac*”. Conform statisticilor INS în România din cele 44.575 grupuri de întreprinderi, 5.308, sau 12% din total, sunt rezidente sau controlate din interior, în timp ce 39.267, adică 88%, sunt grupuri de întreprinderi  multinaţionale controlate din exterior. În ultimii 25 de ani, în România s-au injectat investiţii în valoare de 500 de miliarde de euro, din care doar 5 miliarde din capital străin. Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării. Capitalul străin ce controlează cea mai mare parte a capitalului românesc, 88%, a fost acaparat prioritar de Moscova și de corporaţiile transnaţionale, prin marele Jaf comunist – FSN – PDSR- PSD, Ilici plus Convenția lui Umil Constantinescu, ovreiașul din Tighina – așa numitele „privatizări”, „retrocedări”, „restituiri” etc. Controlând capitalul, străinii controlează şi Statul și, consecutiv, îşi însuşesc mai mult de jumătate din avuţia pe care o producem, prin munca noastră, şi o transferă în afara ţării, lăsându-ne salarii şi pensii de mizerie, din care nu mai putem economisi nimic, nu mai putem investi, nu ne mai putem redresa, nu mai putem scăpa din jug. Iar Statul așa zis român este pilotat de străini pentru a-și apăra capitalul furat de la noi şi pentru ca să ne menţină și pe mai departe în jug. Ilie Șerbănescu: „Economia străină din România nu plăteşte impozitele cuvenite: achită taxele pe muncă, dar, la nivelul salariilor extrem de mici, aceste taxe, chiar dacă substanţiale procentual, cântăresc derizoriu în totalul costurilor; în schimb, nu achită probabil nici 10-15% din impozitele pe câştigurile sale din profit, grosul acestora externalizându-l înainte de fiscalizare şi fiind astfel de departe cel mai mare evazionist fiscal din România.” Capitalul străin foloseşte în România doar vreo 25-26% din totalul forţei de muncă din ţară. Restul de peste 70% „intră în sarcina“ capitalului privat românesc şi a statului român. La aceştia – adică la majoritatea de pe piaţa muncii – nu ajunge aproape nimic din creşterea economică înregistrată. Poziţiile capitalului străin tot cresc, cele ale capitalului românesc tot scad. PIB-ul creşte, iar ceea ce revine muncii pur şi simplu se prăbuşeşte! În urmă cu 10 ani, partea din PIB ce revenea muncii era de vreo 43%, acum este de numai 31%. O cotă care nu este întâlnită decât în ţările cu statut colonial cvasi recunoscut oficial. Cum dracu’ o asemenea prăbuşire tocmai când PIB-ul creşte sau, cum se spune, când există creştere economică? Simplu: capitalul străin obţine creşterea economică şi o obţine pentru el. Și nu pentru altcineva. N-o împarte cu nimeni, îi externalizează roadele în ţările de origine sau în alte locuri care îi sunt de interes. În afară de ceva, ceva din roade care se duce la salariaţii proprii, restul, adică supergrosul, este externalizat. Capitalul străin foloseşte în România doar vreo 25-26% din totalul forţei de muncă din ţară. Restul de peste 70% „intră în sarcina“ capitalului privat românesc şi a statului român. La aceştia – adică la majoritatea de pe piaţa muncii – nu ajunge aproape nimic din creşterea economică înregistrată.” Economia străină nu împarte cu nimeni creşterea economică din România. Capitalul autohton, dincolo de faptul că este vai de mama lui ca înzestrare tehnologică şi financiară, trebuie să se finanţeze superscump de la băncile străine din România, iar statul român este aliat capitalului străin, şi nu capitalului autohton!
Economia străină a fost principalul beneficiar al politicilor guvernamentale – reglementările de reducere a poverilor fiscale n-au fost decât cadouri făcute capitalului. Ca treaba să meargă din ce în ce mai bine guvernul Cioloş, conform informațiilor prezentate de Guvernul României, a ales să sprijine un număr de şase mari companii private cu o sumă totală de 621 de milioane de lei, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice. Este o parte a finanţării din pachetul aferent perioadei 2014-2020 – în cadrul programului naţional care se numeşte „Ajutor de stat”, aprobat şi de Uniunea Europeană, prin care statul concură la realizarea unor obiective mari. Cel mai mare obiectiv este falimentarea totală a firmelor românești și transferul de capital „afară”, de unde ne vine Julien ăsta cu Clotilde și tot restu găștii lui Neicușor Dan… În timp ce străinilor le sunt oferite de către Cioloș înlesniri și privilegii, – 225 000 de copii români se duc la culcare cu burta goală și cu foamea în gât, – 50% dintre români sunt săraci lipiți,
– 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o masă adecvată
– 54% dintre românii din mediul rural nu au o ocupaţie care să le asigure traiul minim,
…sau de ce insistau cu atâtea spume PNL și USR pentru menținerea sa (iar un material ce depășește trei rânduri – adevărul e că ticălosul ăsta a făcut multe blestemății)
Se apropie momentul de final al nenorocitului de agent al străinilor, pentru care Gorghiu, Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) și Nicușor Dan s-au strofocat din răsputeri. Am mai scris despre ticăloșiile incredibile executate de Cioloș în beneficiul USA, al goldsteinilor cărora le-a livrat aurul din Apuseni plus mătrășirea ultimelor companii românești.
Pro memoria, un scurt Bilanț: Cele mai importante companii ale statului, cu afaceri anuale de miliarde de lei, au fost împinse de Cioloș într-un plan de vânzare a unor pachete minoritare de acţiuni.
Regimul Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) sparge tot ce-a mai rămas
Pe ultima sută de metri, înainte de alegeri, regimul Cioloș-Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) s-a grăbit să vândă acțiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, CNAPM Constanța și Salrom.
De asemenea, statul va pierde/reduce pachetul de acțiuni deținut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad și la 22 de societăți din subordinea Agenției Domeniului Statului. Încă din luna octombrie Guvernul a publicat un memorandum, prin care Cioloș–Iohannis anunţa aducerea străinilor în companiile ce aduc sume uriașe de bani la bugetul de stat, fiind unele dintre cele mai rentabile din Romania și stându-le pur și simplu în gât multora dintre multinaționale, in realitate au fost niste sifonari care au supt toti banii.
ciolos si Iohannis (ciolanis adica!)
În urmă cu cîteva luni, după ce a tatonat aderența publică a ideii de transfer în interesul Olandei a unor active ale Portului Constanța, ca  urmare a reației publice negative Cioloș a dat-o la întors, după ce organul oficial al Germaniei, Deutsche Welle lansase de fapt tema. Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) nu e nebun ci este un trădător nemernic, Portul Constanța este un atuu principal al României. După episodul eșuat al transferării de active către olandezi, la limita de doar o lună și ceva de mandat a „Guvernului tehnocrat” s-a stârnit mare agitație la Ministerul Finanțelor, unde s-a băgat zor nevoie mare pentru transpunerea cât mai urgentă în practică a planului lui Cioloș care prevedea introducerea managerilor privați la companiile de stat.
Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) a adus manageri din străinătate la toate companiile de stat. Pe listă se află companii din industria de apărare (Romaero, IAR, Avioane Craiova, Șantierul Naval Mangalia, Biserica Ortodoxa Romana, SRI, SIE, si in toate spitalele si ministerele), din sectorul resurselor (Minvest Deva, Compania Națională a Uraniului, Băița SA) și din energie (ELCEN, complexurile energetice Oltenia și Hunedoara, RATEN, Hidroserv, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Titan, Uzina Termoelectrică Midia, Hidro Tarnița, EnergoNuclear). Plus CEC Bank, EximBank, EximAsig, Fondul de Garantare a Creditelor, Fondul de Contragarantare, dar și RA – APPS, Loteria Română, CNADNR, Radiocom, Romarm și filialele sale sau Romsilva cu subsidiarele sale.
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
Audieri la Comisiile pentru buget-finanţe - Radio Romania Actualitati
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
Încep audierile pe „gaura” de 10 miliarde de lei din buget - Digi24
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
Ministrul Finantelor: Nu folosesc termenul "gaura", sunt responsabil ... - Ziare.com
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
Ministrul Finantelor: Nu folosesc termenul "gaura", sunt responsabil - Ziarul de Iaşi
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
BNR: "Nu este vorba de nicio gaura in buget". Masurile "mai putin placute" pe care le-ar putea lua Guvernul - stirileprotv.ro
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
Comisiile de buget-finante ale Senatului si Camerei Deputatilor ... - stirileprotv.ro
0 notes
stiri-noi · 8 years ago
Text
Dragu, fost ministru al Finanţelor, neagă «gaura» din buget invocată ... - Revista 22
0 notes